Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 5 din 17 ianuarie 2001 privind modificarea si completarea Regulamentului Senatului
ART. 1 Regulamentul Senatului, astfel cum a fost aprobat prin <>Hotãrârea Senatului nr. 16/1993 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, cu modificãrile ulterioare, se modifica şi se completeazã dupã cum urmeazã: 1. Titlul secţiunii 1 din capitolul I va avea urmãtorul cuprins: "Constituirea Senatului" 2. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 2. - Pana la alegerea Biroului permanent lucrãrile Senatului sunt conduse de cel mai în varsta senator, asistat de 4 secretari desemnaţi dintre cei mai tineri senatori. Imposibilitatea exercitãrii atribuţiilor de cãtre preşedintele de varsta sau de cãtre unul ori mai mulţi secretari atrage de drept înlocuirea acestora cu urmãtorii senatori, potrivit aceloraşi criterii. Pana la alegerea Biroului permanent pot avea loc dezbateri numai cu privire la validarea mandatelor de senator." 3. La articolul 3 se introduce alineatul 2 cu urmãtorul cuprins: "Nu pot face parte din comisia de validare senatori impotriva cãrora au fost înregistrate sesizãri de invalidare a mandatului anterior constituirii comisiei." 4. La articolul 6, alineatele 1 şi 2 vor avea urmãtorul cuprins: "Biroul comisiei de validare repartizeazã grupelor de lucru dosarele complete primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei. Verificarea legalitãţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de cãtre biroul comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de cãtre cei 9 membri ai grupelor de lucru." 5. La articolul 6, dupã alineatul 4 se introduc alineatele 5 şi 6 cu urmãtorul cuprins: "Comisia de validare se pronunţa şi asupra contestaţiilor depuse la aceasta comisie, în termen de 3 zile de la constituirea sa. Contestaţiile pot fi depuse, sub sancţiunea decãderii, pana la adoptarea prin vot a raportului de cãtre comisia de validare. Contestaţiile pot fi formulate de cetãţeni romani cu drept de vot şi de persoanele juridice romane interesate." 6. Articolul 7 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 7. - Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constata existenta, în legatura cu alegerea acestuia, a unor încãlcãri ale legii ce nu au fãcut obiectul contestaţiilor soluţionate definitiv în conformitate cu dispoziţiile legii electorale." 7. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 8. - Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport în care nominalizeaza senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare." 8. La articolul 11, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Senatul se pronunţa printr-un singur vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validare. Senatul dezbate şi se pronunţa prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidarea mandatului." 9. Dupã articolul 12 se introduc articolele 12^1 şi 12^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 12^1. - Dupã validare senatorii depun jurãmântul în condiţiile legii. Art. 12^2. - Dupã încheierea activitãţii comisiei de validare competentele acesteia revin Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitãţi şi validari." 10. Titlul secţiunii a 2-a din capitolul I va avea urmãtorul cuprins: "Grupurile parlamentare" 11. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 13. - Dupã validare senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare. Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona pe toatã durata legislaturii dintr-un numãr de cel puţin 7 senatori care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice. Senatorii care au candidat pe listele unei coalitii electorale şi care fac parte din partide sau formaţiuni politice diferite se pot constitui în grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formatiunilor respective, în condiţiile alin. 2. Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar." 12. Articolul 15 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 15. - Grupurile parlamentare îşi aleg un preşedinte, unul sau 2 vicepreşedinţi şi un secretar înainte de şedinţa de constituire a Senatului nou-ales." 13. Dupã articolul 15 se introduc articolele 15^1 -15^4 cu urmãtorul cuprins: "Art. 15^1. - Preşedintele grupului are urmãtoarele atribuţii: a) propune Senatului reprezentanţii grupului în comisia de validare; b) prezintã Senatului componenta nominalã a grupului parlamentar; c) reprezintã grupul în negocierile pentru compunerea Biroului permanent şi pentru birourile comisiilor permanente, precum şi pentru compunerea comisiilor Senatului; d) propune candidaţii grupului pentru funcţiile din Biroul permanent; e) participa la şedinţele Biroului permanent ori de câte ori este invitat; f) poate cere încheierea dezbaterilor în Senat; g) poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente propuşi de grupul pe care îl reprezintã; h) informeazã membrii grupului asupra activitãţilor Senatului şi ale comisiilor Senatului; i) reprezintã grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului; j) da mandat unuia dintre vicepreşedinţi pentru înlocuirea sa. Vicepreşedintele grupului îl înlocuieşte pe preşedinte în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în baza mandatului. Secretarul grupului tine evidenta prezentei şi asigura redactarea proceselor-verbale. Art. 15^2. - Preşedintele grupului prezintã Senatului denumirea acestuia, precum şi componenta lui numericã şi nominalã. Succesiunea prezentarilor se stabileşte de cãtre preşedintele de varsta al Senatului, în ordinea mãrimii grupurilor parlamentare. Art. 15^3. - Orice modificare intervenita în componenta unui grup parlamentar se aduce la cunostinta în scris preşedintelui Senatului. Preşedintele Senatului informeazã senatorii, în şedinţa publica, asupra modificãrilor intervenite în componenta grupurilor parlamentare. Art. 15^4. - Grupurile parlamentare, în funcţie de mãrimea lor, îşi constituie un secretariat tehnic a cãrui structura se stabileşte de Biroul permanent. Numirea şi salarizarea membrilor acestuia se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, cu contract de munca pe durata determinata corespunzãtoare legislaturii. Numirea în şi revocarea din funcţie se fac la propunerea grupului parlamentar respectiv. Grupurile parlamentare dispun, de asemenea, de logistica necesarã în vederea desfãşurãrii activitãţii, precum şi de mijloacele de transport, stabilite de Biroul permanent în funcţie de mãrimea grupurilor." 14. Dupã articolul 15^4 se introduce secţiunea 2^1 cu urmãtorul cuprins: "SECŢIUNEA 2^1 Biroul permanent al Senatului" 15. La articolul 16, alineatele 2 şi 3 vor avea urmãtorul cuprins: "Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 2 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent. Repartizarea funcţiilor în Biroul permanent se stabileşte prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politica a Senatului asa cum rezulta din constituirea iniţialã a grupurilor parlamentare. În cazul în care nu se ajunge la un acord problema se supune votului Senatului." 16. La articolul 17, alineatul 3 va avea urmãtorul cuprins: "Dacã nici un candidat nu a întrunit numãrul de voturi necesar se organizeazã un al doilea tur de scrutin, la care participa primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare numãr de voturi sau, dupã caz, primul clasat şi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea cu un numãr egal de voturi; va fi declarat preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare numãr de voturi din totalul voturilor exprimate." 17. La articolul 20, alineatele 3 şi 6 vor avea urmãtorul cuprins: "Propunerile nominale pentru funcţiile prevãzute la alin. 1 şi repartizate conform alin. 2 se fac de preşedinţii grupurilor parlamentare. Propunerile se înainteazã preşedintelui Senatului, care le va supune votului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine. ........................................................... În cazul în care un candidat nu a obţinut nici dupã cel de-al doilea tur de scrutin numãrul necesar de voturi, grupul parlamentar în cauza va face o alta propunere, care se supune aceleiaşi proceduri de vot. Procedura se repeta pana la alegerea unui reprezentant al acelui grup parlamentar în funcţia stabilitã în Biroul permanent al Senatului." 18. Dupã articolul 21 se introduce articolul 21^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 21^1. - Pentru constatarea rezultatelor votului şi încheierea procesului-verbal se alege o comisie formatã din câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din Senat." 19. Articolul 22 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 22. - Membrii Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintã, prin votul majoritãţii senatorilor. Votul este secret şi se exprima prin bile. Cererea de revocare se supune aprobãrii Senatului dupã 3 zile de la înregistrare, dar nu mai târziu de 10 zile." 20. Dupã articolul 23 se introduce articolul 23^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 23^1. - Funcţiile din Biroul permanent, devenite vacante în timpul sesiunii, se ocupa la propunerea grupului parlamentar cãruia i-a fost repartizata funcţia respectiva, în condiţiile prevãzute la art. 20." 21. Titlul secţiunii a 3-a din capitolul I se elimina. 22. Articolul 24 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 24. - Biroul permanent al Senatului are urmãtoarele atribuţii: a) propune Senatului datele de începere şi de încheiere ale fiecãrei sesiuni a Senatului, conform art. 63 din Constituţie; b) solicita preşedintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinarã; c) supune aprobãrii plenului Regulamentul Senatului, precum şi propunerile de modificare a acestuia; d) pregãteşte şi asigura desfãşurarea în bune condiţii a lucrãrilor Senatului; e) primeşte proiectele de lege şi propunerile legislative şi sesizeazã comisiile permanente în vederea întocmirii rapoartelor şi a elaborãrii avizelor, dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative şi a rapoartelor tuturor senatorilor; f) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului şi programul de activitate, cu participarea preşedinţilor grupurilor parlamentare, a preşedinţilor comisiilor permanente şi cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul; g) organizeazã relaţiile Senatului cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare, stabileşte componenta nominalã a delegatiilor; h) analizeazã şi supune dezbaterii Senatului propunerile Comisiei de politica externa privind orientãrile generale ale politicii externe a României sau programele de politica externa; i) supune spre aprobare Senatului componenta delegatiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale, europene sau regionale, pe baza consultãrii grupurilor parlamentare; j) prezintã Senatului proiectul de buget al acestuia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; k) exercita controlul financiar-contabil şi ia hotãrârile ce se impun în acest domeniu; l) supune aprobãrii Senatului structura serviciilor acestuia; m) propune Senatului numirea secretarului general; n) aproba statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general, precum şi regulamente privind desfãşurarea activitãţii serviciilor Senatului; o) controleazã serviciile Senatului; p) aproba Regulamentul privind paza, accesul şi serviciul de permanenta în sediul Senatului; r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege, de prezentul regulament sau însãrcinãri date de Senat. Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemneazã în procese-verbale şi în stenograme." 23. Dupã articolul 24 se introduc articolele 24^1 şi 24^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 24^1. - Biroul permanent se convoacã la cererea preşedintelui Senatului sau la cererea a cel puţin 4 membri ai sãi. Art. 24^2. - Biroul permanent va invita la lucrãrile sale preşedinţii grupurilor parlamentare şi preşedinţii comisiilor parlamentare ori de câte ori considera necesar." 24. Articolul 25 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 25. - Preşedintele Senatului are urmãtoarele atribuţii: a) convoacã Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare; b) conduce lucrãrile Senatului, asistat de 2 secretari; c) acorda cuvântul, modereaza discutiile, sintetizeaza problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votarii, anunta rezultatul acesteia şi proclama rezultatul votului; d) asigura menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului; e) conduce lucrãrile Biroului permanent; f) reprezintã Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul şi Curtea Constituţionalã; g) reprezintã Senatul în relaţiile interne şi externe; h) poate sesiza Curtea Constituţionalã în condiţiile prevãzute la art. 144 lit. a) şi b) din Constituţie; i) dispune de fondul preşedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare; j) aproba decontarea cheltuielilor pentru deplasarile în strãinãtate pe care le-a dispus; k) aproba indemnizaţiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaborator, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat; l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de prezentul regulament sau însãrcinãri date de Senat. Preşedintele Senatului asigura interimatul funcţiei de Preşedinte al României, conform art. 97 din Constituţie." 25. Articolul 27 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 27. - Secretarii întocmesc lista cuprinzând înscrierile la cuvânt în ordinea în care au fost fãcute, prezintã preşedintelui propunerile, amendamentele şi orice alte comunicãri adresate Senatului, efectueazã apelul nominal, consemneazã rezultatul votului, rãspund de evidenta hotãrârilor adoptate, vegheazã la întocmirea stenogramelor, îl asista pe preşedinte în realizarea atribuţiilor ce îi revin, în ordinea stabilitã de Biroul permanent, şi îndeplinesc orice alte sarcini care le sunt încredinţate de acesta sau de Biroul permanent." 26. La articolul 28, dupã alineatul 1 se introduce alineatul 2 cu urmãtorul cuprins: "La sfârşitul fiecãrei sesiuni chestorii prezintã Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate." 27. Articolul 29 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 29. - Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, constituite pentru pregãtirea activitãţii de legiferare, precum şi pentru realizarea funcţiei de control parlamentar." 28. La articolul 30, alineatul 3 va avea urmãtorul cuprins: "Numãrul, denumirea şi competenta fiecãrei comisii, precum şi numãrul membrilor acestora se hotãrãsc de Senat, la propunerea Biroului permanent." 29. Articolul 31 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 31. - Componenta comisiilor se stabileşte potrivit configuraţiei politice a Senatului rezultatã din constituirea iniţialã a grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare. Opţiunile senatorilor se prezintã de grupurile parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent. Propunerile pentru membrii comisiilor se fac de preşedinţii grupurilor parlamentare, cu respectarea prevederilor alin. 1. În cazul în care nu se ajunge la un acord Senatul hotãrãşte prin vot deschis. Senatul aproba componenta nominalã a fiecãrei comisii cu votul deschis al majoritãţii senatorilor prezenţi. În aceleaşi condiţii se aproba şi revocarea unor membri ai comisiei, la solicitarea grupurilor parlamentare care i-au propus iniţial." 30. Articolul 32 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 32. - În prima lor şedinţa, convocatã de preşedintele Senatului, comisiile îşi aleg birourile, compuse dintr-un preşedinte, 1-2 vicepreşedinţi şi 1-2 secretari. În componenta de ansamblu a birourilor se va urmãri, pe cat posibil, respectarea configuraţiei politice a Senatului. Membrii birourilor comisiilor pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintã, prin votul majoritãţii membrilor comisiei. Grupul parlamentar care a cerut revocarea poate solicita înlocuirea senatorului revocat din funcţie cu un alt membru al grupului parlamentar care face parte din comisie." 31. Dupã articolul 32 se introduce articolul 32^1, cu urmãtorul cuprins: "Art. 32^1. - Comisiile adopta propriul regulament de organizare şi funcţionare, care se supune aprobãrii Biroului permanent." 32. Articolul 33 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 33. - Biroul fiecãrei comisii propune: a) ordinea de zi a fiecãrei şedinţe; b) sarcinile ce revin fiecãrui senator în cadrul comisiei; c) constituirea de subcomisii, cu votul majoritãţii membrilor comisiei, stabilindu-le componenta şi sarcinile; d) alte mãsuri ce intereseazã bunul mers al activitãţilor comisiei." 33. Articolul 34 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 34. - Preşedintele comisiei are urmãtoarele atribuţii: a) asigura reprezentarea acesteia în raporturile cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii; b) conduce şedinţele comisiei; c) invita, din proprie initiativa sau la solicitarea membrilor comisiei, sa participe la lucrãrile comisiei şi persoane din afarã ei, dacã interesele lucrãrilor respective o cer; d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant alcomisiei la şedinţele altor comisii care examineazã lucrãri ce prezintã importanta pentru comisia pe care o conduce; e) îndeplineşte alte atribuţii prevãzute de regulamentul propriu de organizare şi funcţionare." 34. Dupã articolul 34 se introduc articolele 34^1 şi 34^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 34^1. - Vicepreşedintele îndeplineşte, în lipsa sau la cererea preşedintelui, atribuţiile acestuia. Art. 34^2. - Secretarul comisiei are urmãtoarele atribuţii: a) tine evidenta prezentei senatorilor la şedinţele comisiei; b) asigura redactarea tuturor actelor comisiei; c) numara voturile exprimate în şedinţele comisiei; d) urmãreşte întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor comisiei; e) îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunului mers al activitãţilor comisiei." 35. Articolul 35 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 35. - Convocarea şedinţelor comisiei se face de preşedintele acesteia sau, în lipsa sa, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte, potrivit programului de lucru al Senatului. În timpul sesiunii şedinţele comisiilor pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului, cu încuviinţarea acestuia. În afarã programului de lucru, în cadrul sesiunii comisiile pot fi convocate şi pot tine şedinţe cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent." 36. La articolul 36, alineatele 2 şi 3 vor avea urmãtorul cuprins: "În interesul desfãşurãrii lucrãrilor comisiile pot invita sa participe la dezbateri specialişti sau reprezentanţi ai autoritãţilor publice şi ai unor organizaţii neguvernamentale. Condiţiile în care reprezentanţii mijloacelor de informare în masa au acces la lucrãrile comisiilor se stabilesc de plenul acestora." 37. Articolul 37 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 37. - Reprezentanţii Guvernului au acces la lucrãrile comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrãrile lor a unor membri ai Guvernului sau a conducãtorilor unor instituţii publice, situaţie în care prezenta acestora este obligatorie; data la care are loc şedinţa comisiei va fi adusã la cunostinta invitaţilor cu cel puţin 3 zile înainte. La şedinţele comisiilor pot participa şi senatori din alte comisii, fãrã a avea drept de vot. Biroul comisiei hotãrãşte condiţiile şi limitele participãrii personalului de specialitate al Senatului la şedinţele comisiilor." 38. Dupã articolul 37 se introduce articolul 37^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 37^1. - La propunerea preşedintelui, a biroului comisiei sau a unui senator comisia poate hotãrî limitarea duratei luarilor de cuvânt." 39. La articolul 38, alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Hotãrârile comisiilor se adopta cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. În caz de paritate votul preşedintelui sau, dupã caz, al înlocuitorului acestuia este hotarator." 40. La articolul 39, alineatele 1 şi 2 vor avea urmãtorul cuprins: "Dupã încheierea dezbaterilor sau a efectuãrii lucrãrii aflate în examinare comisia desemneazã, la propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori dintre membrii sãi. Raportorii se vor îngriji de întocmirea raportului sau avizului comisiei, care va fi supus aprobãrii acesteia prin vot." 41. Articolul 41 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 41. - Lucrãrile comisiilor se consemneazã în procese-verbale şi pot fi stenografiate. Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta la sediul comisiei actele şi documentele acesteia, cu încuviinţarea biroului comisiei, fãrã strãmutarea lor şi fãrã ca lucrãrile comisiei sa fie stanjenite. Acte şi documente ale comisiilor pot fi consultate şi de alte persoane interesate decât membrii Senatului, numai cu aprobarea biroului comisiei. Toate actele şi documentele emise de comisie vor fi semnate de preşedinte şi de secretar. Secretarul comisiei supravegheazã evidenta şi pãstrarea tuturor actelor şi documentelor comisiei de cãtre personalul de specialitate al acesteia." 42. Articolul 42 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 42. - Comisiile permanente sunt alese pe toatã durata mandatului Senatului. Comisiile permanente sunt urmãtoarele: I. Comisia juridicã, de numiri, disciplina, imunitãţi şi validari; II. Comisia economicã; III. Comisia pentru privatizare; IV. Comisia pentru buget, finanţe şi bãnci; V. Comisia pentru agricultura, industrie alimentara şi silvicultura; VI. Comisia pentru politica externa; VII. Comisia pentru apãrare, ordine publica şi siguranta nationala; VIII. Comisia pentru drepturile omului şi minoritãţi; IX. Comisia pentru munca şi protecţie socialã; X. Comisia pentru învãţãmânt şi ştiinţa; XI. Comisia pentru cultura, culte, arta şi mijloace de informare în masa; XII. Comisia pentru administraţie publica şi organizarea teritoriului; XIII. Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii; XIV. Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret şi sport. În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament comisiile permanente îşi elaboreazã regulamente proprii, care se aproba de Biroul permanent al Senatului. Acestea vor preciza şi domeniile lor de activitate." 43. La articolul 43, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Fiecare senator este obligat sa facã parte dintr-o singura comisie permanenta. Acelaşi senator poate face parte dintr-o a doua comisie permanenta. Pe durata mandatului oricare senator îşi poate schimba opţiunea." 44. Articolul 44 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 44. - Comisiile permanente au urmãtoarele atribuţii: a) examineazã proiecte şi propuneri legislative, în vederea elaborãrii rapoartelor sau avizelor; b) solicita rapoarte, informaţii şi documente de la autoritãţile publice; c) efectueazã anchete parlamentare, atunci când considera necesar, şi prezintã rapoarte Biroului permanent; d) controleazã modul în care ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice îndeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament în domeniile lor specifice de activitate; e) dezbat şi hotãrãsc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent; f) rezolva şi alte sarcini potrivit regulamentului propriu." 45. La articolul 46, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Orice comisie permanenta care se considera competenta cu privire la un proiect de lege, o propunere legislativã sau un amendament, trimise de Biroul permanent altei comisii, poate solicita Biroului permanent sa îi fie transmise spre avizare." 46. La articolul 47, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Dacã o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativã este de competenta în fond a altei comisii poate cere Biroului permanent transmiterea lor cãtre acea comisie, în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare." 47. La articolul 48, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Comisia permanenta sesizatã în fond comunica în scris celorlalte comisii care examineazã proiectul sau propunerea legislativã termenul în care sa îi fie remise avizele acestora." 48. Articolul 49 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 49. - La şedinţele comisiei sesizate în fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizate pentru avize." 49. Articolul 50 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 50. - În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ şi la toate amendamentele primite. În cazul propunerilor respinse se menţioneazã motivele avute în vedere. Raportul cuprinde propuneri motivate privind admiterea fãrã modificãri a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificãri şi se înainteazã Biroului permanent." 50. Articolul 51 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 51. - Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat la cererea motivatã a comisiei." 51. Articolul 52 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 52. - Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de cãtre comisia sesizatã în fond şi, numai dacã aceasta considera necesar, şi de o alta comisie. Pentru observaţiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare avizarea se face oral de cãtre raportorul comisiei sesizate în fond. Data amendamentului este data înregistrãrii sale la comisie, care va tine o evidenta specialã a tuturor amendamentelor depuse." 52. Articolul 53 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 53. - Dacã în urma dezbaterilor în plen sunt necesare modificãri importante ale conţinutului proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Senatului, la cererea oricãrui senator sau a unui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor şi trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond." 53. Articolul 55 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 55. - Orice comisie permanenta poate iniţia o ancheta parlamentarã, în limitele competentelor sale materiale, privitoare la activitatea desfasurata de un minister sau de alta autoritate publica. Pentru a obţine încuviinţarea comisia permanenta va prezenta o cerere scrisã, temeinic motivatã, adoptatã cu votul majoritãţii membrilor sãi, în care vor fi enunţate obiectivele şi scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare şi termenul de depunere a raportului. Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum şi dacã raportul se supune dezbaterii şi aprobãrii Senatului. Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 5 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului. Prezenta la audieri este obligatorie. Procedura audierii este cea prevãzutã în regulamentul comisiei permanente." 54. La articolul 56, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "La propunerea Biroului permanent Senatul poate constitui, prin hotãrâre, comisii speciale pentru avizarea unor proiecte de lege complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotãrârea de înfiinţare a comisiei. Proiectele de lege astfel avizate şi propunerile legislative elaborate de comisie nu vor mai fi supuse examinãrii altor comisii." 55. La articolul 56, dupã alineatul 2 se introduce alineatul 2^1 cu urmãtorul cuprins: "Membrii comisiilor speciale îşi pãstreazã şi calitatea de membri ai comisiilor permanente." 56. Articolul 57 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 57. - La cererea unei treimi din numãrul membrilor sãi Senatul va putea hotãrî înfiinţarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 29-41, art. 55 şi ale art. 56 alin. 2 şi 3. La cererea motivatã a comisiei Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz comisia este obligatã sa prezinte un raport preliminar. Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii. Dupã dezbaterea raportului Senatul adopta o hotãrâre cu privire la acesta." 57. Articolul 58 va avea avea urmãtorul cuprins: "Art. 58. - Dacã una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativã într-o redactare diferita de cea adoptatã de cealaltã Camera, preşedintele Senatului împreunã cu preşedintele Camerei Deputaţilor, prin intermediul unei comisii paritare, iniţiazã procedura de mediere. În acest scop Biroul permanent va propune Senatului un numãr de 7 senatori, urmãrindu-se respectarea principiilor prevãzute la art. 31. Senatorii stabiliţi de Senat prin votul deschis al majoritãţii senatorilor prezenţi, împreunã cu cei 7 deputaţi desemnaţi de Camera Deputaţilor, formeazã comisia de mediere. Cvorumul regulamentar al şedinţei este asigurat de prezenta a cel puţin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului." 58. La articolul 59, dupã alineatul 1 se introduce alineatul 1^1 cu urmãtorul cuprins: "Reprezentanţii Senatului în comisia de mediere au competenta de a examina şi de a hotãrî, împreunã cu cei ai Camerei Deputaţilor, numai asupra redactarilor diferite adoptate de Camera Deputaţilor la textele adoptate de Senat şi se vor pronunţa, în aceste limite, asupra redactarilor diferite, putând adopta fie una, fie cealaltã dintre redactari sau un text comun." 59. La articolul 61, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Activitatea comisiei înceteazã o data cu depunerea raportului." 60. Articolul 62 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 62. - Senatul se întruneşte în doua sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depãşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depãşi sfârşitul lunii decembrie." 61. Dupã articolul 62 se introduc articolele 62^1 şi 62^2, cu urmãtorul cuprins: "Art. 62^1. - Senatul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numãrul senatorilor. Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul şi durata sesiunii. Convocarea Senatului se face de preşedintele acestuia. Respingerea de cãtre Senat a ordinii de zi solicitate impiedica ţinerea sesiunii extraordinare. Art. 62^2. - În timpul sesiunilor Senatul lucreazã în şedinţe în plen, în comisii şi în grupuri parlamentare. În afarã sesiunilor Senatul lucreazã prin Biroul permanent, în grupuri parlamentare şi, cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent, în comisii parlamentare." 62. La articolul 63, alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins: "De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaraţii şi alte acte cu caracter politic." 63. Titlul secţiunii a 2-a din capitolul II va avea urmãtorul cuprins: "Ordinea de zi şi programul de activitate" 64. Articolul 64 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 64. - Ordinea de zi şi programul de activitate ale Senatului se aproba de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent. Materialele care se supun dezbaterii Senatului se transmit Biroului permanent pentru a se întocmi proiectul ordinii de zi şi al programului de activitate ale Senatului. Propunerile legislative se comunica Guvernului în termen de 3 zile de la înregistrare, pentru a se pronunţa şi în ceea ce priveşte aplicarea art. 110 din Constituţie." 65. Articolul 65 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 65. - Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informãri şi alte acte prevãzute de lege pentru a fi dezbãtute de Senat, precum şi, dupã caz, întrebãri, interpelãri, declaraţii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul permanent ori de senatori. La întocmirea şi aprobarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii proiectelor de lege în procedura de urgenta, dezbaterii ordonanţelor de urgenta şi a rapoartelor întocmite de comisiile de mediere. Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puţin doua zile înainte de şedinţa Biroului permanent, dacã prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotãrârea Senatului nu se prevede un termen mai scurt." 66. Articolul 66 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 66. - Proiectul ordinii de zi pentru saptamana urmãtoare este supus spre aprobare Senatului, se adopta cu votul majoritãţii senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a sãptãmânii. Ordinea de zi şi programul de activitate aprobate pentru saptamana urmãtoare se distribuie senatorilor şi se afişeazã la sediul Senatului. Ordinea de zi se definitiveaza şi se adopta zilnic." 67. Articolul 67 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 67. - Decretele Preşedintelui României pentru ratificarea tratatelor internaţionale, precum şi rapoartele sau declaraţiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se înscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate." 68. La articolul 68, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Ordinea de zi poate fi modificatã numai la cererea Biroului permanent, a unui grup parlamentar, a unei comisii a Senatului sau a Guvernului, pentru motive bine întemeiate şi urgente." 69. Articolul 69 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 69. - Initiativa legislativã aparţine Guvernului, senatorilor şi unui numãr de cel puţin 250.000 de cetãţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 73 din Constituţie. Senatul dezbate şi proiectele de lege sau propunerile legislative transmise de Camera Deputaţilor. În exercitarea dreptului de initiativa legislativã Guvernul înainteazã Senatului proiecte de lege, iar senatorii şi cetãţenii, propuneri legislative. Acestea trebuie sa fie însoţite de expunere de motive şi redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, dupã caz, pe capitole şi secţiuni. Legile constituţionale pot fi iniţiate în condiţiile art. 146 şi 147 din Constituţie. Propunerile legislative formulate de senatori, care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurãrilor sociale de stat, trebuie sa fie însoţite de dovada solicitãrii informãrii Guvernului, înaintatã prin preşedintele Senatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 110 din Constituţie. Proiectele de lege şi propunerile legislative se înainteazã Biroului permanent al Senatului, care dispune: a) sesizarea comisiilor permanente competente, pentru întocmirea avizelor sau a raportului, stabilind şi termenele de depunere a acestora; b) solicitarea avizului Consiliului Legislativ, dacã acesta nu a fost dat; c) distribuirea cãtre senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, a hotãrârii Curţii Constituţionale, în cazurile prevãzute de Constituţie, şi a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind şi termenul de depunere a amendamentelor de cãtre senatori sub sancţiunea decãderii. Aceste dispoziţii se aplica şi grupurilor parlamentare. Mãsurile hotãrâte de Biroul permanent se aduc la îndeplinire de secretarul general prin serviciile Senatului. Termenele prevãzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se stabilesc de Biroul permanent în funcţie de procedura ordinarã sau de procedura de urgenta. Propunerile legislative fãcute de cetãţeni se distribuie senatorilor şi sunt transmise comisiilor permanente competente împreunã cu hotãrârea Curţii Constituţionale privind îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni. Termenele prevãzute în prezentul articol pentru avize, rapoarte şi amendamente nu pot fi mai scurte de 10 zile calendaristice pentru procedura ordinarã şi de 5 zile calendaristice pentru procedura de urgenta." 70. Articolul 70 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 70. - Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistreazã la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor, dar nu pot fi înscrise pe ordinea de zi decât dupã trecerea unui termen de cel puţin 5 zile." 71. Articolul 72 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 72. - Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate sa îşi retragã proiectul sau propunerea pana la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului. În cazul în care proiectul sau propunerea legislativã a fost adoptatã de Camera Deputaţilor retragerea nu mai poate fi facuta din momentul sesizãrii Senatului." 72. Articolul 73 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 73. - Dupã examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanenta sesizatã în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, dupã caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate. Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune şi asigura, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului şi iniţiatorului, cu cel puţin 3 zile lucrãtoare înainte de data dezbaterii în plen." 73. Articolul 75 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 75. - Amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurãrilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitandu-se punctul de vedere al acestuia. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere pana la data stabilitã de comisie, se considera ca amendamentul a fost acceptat. Concluziile examinãrii amendamentelor se includ în raportul comisie, iar amendamentele se anexeazã la acesta." 74. La articolul 76, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Dezbaterea generalã a proiectului sau a propunerii legislative începe cu prezentarea de cãtre initiator sau, dupã caz, de reprezentantul acestuia a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al sau." 75. Articolul 77 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 77. - Pentru dezbaterea generalã a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate sa îşi desemneze un singur reprezentant. În cazuri justificate, la cererea oricãrui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majoritãţii senatorilor prezenţi, sa li se dea cuvântul la dezbaterile generale şi altor senatori din cadrul aceloraşi grupuri parlamentare. Preşedintele Senatului da cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi apoi celorlalţi senatori, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, şi aceasta se hotãrãşte de plen, conform alin. 2." 76. Articolul 78 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 78. - Initiatorul proiectului ori al propunerii legislative sau, dupã caz, reprezentantul acestuia are dreptul sa ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. Acelaşi drept îl are şi raportorul comisiei sesizate în fond." 77. La articolul 80, dupã alineatul 1 se introduce alineatul 2 cu urmãtorul cuprins: "Dacã prin raportul comisiei se propune dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, dupã încheierea acestora cererea de respingere se supune votului Senatului." 78. Articolul 81 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 81. - Dupã dezbaterile generale, şi dacã proiectul de lege nu a fost respins şi se constata ca prin raportul comisiei sesizate în fond nu s-au operat modificãri sau completãri la textele proiectului sau propunerii legislative, proiectul de lege se supune în întregime votului final. În cazurile în care comisia sesizatã în fond a operat modificãri sau completãri la textele proiectului sau propunerii legislative cuprinse în raportul acesteia, Preşedintele consulta Senatul dacã sunt observaţii la acestea şi dezbaterile pe texte continua numai asupra acestor observaţii, care se rezolva prin vot. Dupã terminarea dezbaterilor asupra modificãrilor şi completãrilor operate de comisie raportul în întregime se supune votului şi, dupã aceasta, proiectul de lege în întregime se supune votului final. În cazurile în care se constata ca sunt şi amendamente respinse de comisie şi dacã se cere susţinerea acestora în plen, se dezbat numai acestea şi se rezolva prin vot, apoi raportul comisiei se supune în întregime votului, dupã care proiectul sau propunerea legislativã se supune în întregime votului final." 79. Articolul 82 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 82. - La dezbaterile care au loc în condiţiile art. 81 senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere. De asemenea, iau cuvântul şi reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului, precum şi reprezentanţii comisiei sesizate în fond. Preşedintele Senatului poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la textele aflate în dezbatere." 80. Articolul 83 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 83. - În cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discuţie amendamentele depuse în termen la comisie, în condiţiile procedurii prevãzute la art. 81." 81. Articolul 84 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 84. - Dacã din dezbaterile desfãşurate în condiţiile art. 81 rezulta necesitatea reexaminarii de cãtre comisia sesizatã în fond a unor texte, plenul poate decide prin vot deschis, cu votul majoritãţii senatorilor prezenţi, suspendarea dezbaterilor şi trimiterea spre reexaminare a textelor în discuţie, comisia pronunţându-se de urgenta, prin raport suplimentar." 82. La articolul 85, alineatele 1 şi 3 vor avea urmãtorul cuprins: "Discutarea textelor în condiţiile art. 81 începe cu cele prin care se propune eliminarea şi continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care exista mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate. ........................................................... Fiecare text se supune votului Senatului." 83. Dupã articolul 85 se introduce secţiunea 3^1 cu urmãtorul titlu:
"SECŢIUNEA 3^1 Procedura de urgenta" 84. Articolul 86 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 86. - La cererea Guvernului sau din proprie initiativa Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedura de urgenta. Cererea Guvernului şi propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobãrii Senatului în ziua în care au fost înregistrate sau, dacã senatorii nu se afla în plen, în prima şedinţa ce urmeazã zilei de înregistrare a acestora. Aprobarea procedurii de urgenta se face cu votul majoritãţii senatorilor prezenţi. Ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie se supun aprobãrii Senatului în procedura de urgenta." 85. Dupã articolul 86 se introduc articolele 86^1 şi 86^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 86^1. - Senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite de Biroul permanent. În acelaşi interval de timp avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond. Comisia sesizatã în fond este obligatã sa depunã raportul în termenul stabilit de Biroul permanent. Biroul permanent, dupã primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativã. Senatul va putea limita durata dezbaterilor generale, dupã care va trece la dezbaterea proiectului, în condiţiile art. 81. Dezbaterea proiectului se face în condiţiile prevãzute la art. 81. Art. 86^2. - În cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative primite de la Camera Deputaţilor, dacã au fost operate modificãri substanţiale fata de proiectul iniţial, preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate solicita avizul Consiliului Legislativ." 86. Articolul 87 se abroga. 87. Articolul 89 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 89. - Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrãrile Senatului. Dacã li se solicita participarea, prezenta lor este obligatorie. La şedinţele publice ale Senatului pot asista diplomati, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alţi invitaţi, pe baza acreditãrii sau a invitatiei semnate de Secretarul general al Senatului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetãţenii pot asista la lucrãrile Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitãrii de cãtre cei interesaţi, în limita locurilor disponibile în spaţiul destinat publicului. Persoanele care asista la şedinţa trebuie sa pãstreze liniştea şi sa se abţinã de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putând fi evacuate din sala." 88. Articolul 91 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 91. - Senatul îşi desfãşoarã activitatea în plen, pe comisii şi pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent şi aprobat de Senat." 89. La articolul 92, alineatul 3 va avea urmãtorul cuprins: "Înainte de începerea dezbaterilor preşedintele de şedinţa anunta dacã este întrunit cvorumul, ordinea de zi şi programul de activitate." 90. Articolul 93 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 93. - Senatul adopta legi, hotãrâri, moţiuni şi alte acte cu caracter politic în prezenta majoritãţii senatorilor. În oricare alta situaţie cvorumul este de o treime din numãrul senatorilor. Înainte de votare preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului. În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Senatului suspenda şedinţa şi anunta ziua şi ora de reluare a lucrãrilor." 91. Articolul 95 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 95. - Înainte de începerea dezbaterilor generale secretarii întocmesc lista cu senatorii care se înscriu la cuvânt. Senatorii iau cuvântul în ordinea înscrierii pe lista, cu încuviinţarea preşedintelui Senatului. Reprezentanţilor Guvernului li se poate da cuvântul în orice faza a dezbaterii şi ori de câte ori solicita acest lucru. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii comisiilor sesizate pentru raport de fond." 92. Articolul 96 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 96. - Persoanele care iau cuvântul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoana nu poate lua cuvântul decât dacã îi este dat de preşedinte." 93. La articolul 97, alineatul 2 se abroga. 94. La articolul 98, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Preşedintele Senatului va da cuvântul oricând unui senator pentru a rãspunde într-o chestiune de ordin personal, limitand timpul acordat în acest scop." 95. La articolul 99, alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Propunerea de încheiere a dezbaterii se adopta cu votul majoritãţii senatorilor prezenţi." 96. Articolul 100 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 100. - Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate sa se refere exclusiv la chestiunea pentru care s-au înscris la cuvânt şi sa respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar preşedintele le atrage atenţia şi, dacã nu se conformeazã, le retrage cuvântul. Nu se admite dialogul între vorbitori şi celelalte persoane aflate în sala." 97. Articolul 101 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 101. - Preşedintele cheamã la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persista şi poate dispune evacuarea din sala a persoanelor care impiedica în orice mod desfãşurarea normalã a lucrãrilor Senatului." 98. La articolul 103, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Legile, hotãrârile, moţiunile, precum şi celelalte acte cu caracter politic se adopta de Senat prin vot." 99. La articolul 104, dupã alineatul 2 se introduce alineatul 2^1 cu urmãtorul cuprins: "Votul prin ridicarea mainii sau prin ridicare în picioare are urmãtoarele semnificatii: pentru, contra sau abţinere. Constatarea rezultatelor se face de preşedinte. Dacã preşedintele o cere sau dacã constatarea sa este contestatã de preşedintele unui grup parlamentar, voturile se numara de cãtre secretar." 100. La articolul 104, alineatele 3 şi 4 vor avea urmãtorul cuprins: "Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcţii, ori prin bile sau electronic, în cazul votarii legilor, hotãrârilor sau motiunilor. În cazul în care prin regulament nu se stabileşte o anumitã procedura de vot obligatorie, aceasta se va hotãrî de Senat, la propunerea preşedintelui." 101. La articolul 105, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Votarea prin apel nominal se desfãşoarã astfel: preşedintele explica obiectul votarii şi sensul cuvintelor «pentru» şi «contra»; unul dintre secretari da citire numelui şi prenumelui senatorilor, fiecare senator rãspunde «pentru» sau «contra»." 102. Articolul 106 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 106. - Votul prin bile se desfãşoarã astfel: în fata preşedintelui Senatului se asaza o urna alba şi alta neagra. Senatorii vin pe rând la urne, dupã ce primesc de la secretari câte doua bile, dintre care una alba şi una neagra, pe care le introduc în cele doua urne. Bila alba introdusã în urna alba şi bila neagra introdusã în urna neagra înseamnã vot «pentru», iar bila neagra introdusã în urna alba şi bila alba introdusã în urna neagra înseamnã vot «contra»." 103. Dupã articolul 106 se introduce articolul 106^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 106^1. - Votul electronic se desfãşoarã prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintã vot «pentru», vot «contra» sau «abţinere». Rezultatul votului electronic se afişeazã la comanda preşedintelui Senatului. În cazul unei defectiuni tehnice votul se repeta. Dacã defectiunea persista, se recurge, dupã caz, la celelalte modalitãţi de vot. Cartela de vot este netransmisibila. Dacã votul este deschis, la solicitarea oricãrui grup parlamentar se elibereazã câte o lista cuprinzând rezultatele votului." 104. La articolul 107, alineatele 2 şi 4 vor avea urmãtorul cuprins: "Senatorul voteazã «pentru» lãsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el voteazã «contra» stergand numele şi prenumele persoanei propuse. ............................................................. Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poarta ştampila de control şi cele pe care au fost lãsate neatinse numele şi prenumele candidaţilor şi care, în acest mod, depãşesc numãrul funcţiilor pentru care se face alegerea sau numirea." 105. Dupã articolul 107 se introduce articolul 107^1 cu urmãtorul cuprins: "Art. 107^1. - Dacã la alegerea sau numirea în anumite funcţii nu se obţine numãrul necesar de voturi, votul se reia conform reglementãrilor specifice. În caz de paritate de voturi procedura de votare se repeta. În situaţiile în care votul este deschis, preşedintele voteazã numai dupã ce restul senatorilor şi-au exprimat votul." 106. Articolul 108 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 108. - În cursul votarii nu se acorda dreptul de a lua cuvântul." 107. Articolul 110 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 110. - Legile constituţionale se adopta cu votul unei majoritãţi de cel puţin doua treimi din numãrul senatorilor. Legile organice şi hotãrârile privind regulamentul Senatului se adopta cu votul majoritãţii senatorilor. Legile ordinare şi hotãrârile luate în procesul legiferarii se adopta cu votul majoritãţii senatorilor prezenţi. În cazul legilor constituţionale, când preşedintele constata în prealabil imposibilitatea întrunirii majoritãţii prevãzute, amana votul, stabilind ziua şi ora desfãşurãrii acestuia. O noua amânare a votului nu poate depãşi 30 de zile. Dacã prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau mãsurile luate de acesta se adopta cu votul majoritãţii senatorilor prezenţi. Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numarare de cãtre secretari. Senatorii care nu îşi exercita dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţa intra în numãrul regulamentar de stabilire a cvorumului. Dacã în sala de şedinţa nu se afla majoritatea senatorilor, preşedintele amana votarea pana la întrunirea cvorumului legal." 108. Dupã articolul 110 se introduc articolele 110^1 şi 110^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 110^1. - Votul final priveşte ansamblul reglementãrii. Votul final poate avea loc într-o şedinţa consacratã acestui scop, în ordinea definitivãrii proiectului de lege sau a propunerii legislative. Art. 110^2. - Votul poate fi contestat numai de preşedintele unui grup parlamentar, imediat dupã anunţarea rezultatului votului de cãtre preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei Senatul se pronunţa prin votul majoritãţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi susţinutã de un singur vorbitor, într-un interval de timp rezonabil şi, în caz de opoziţie, poate lua cuvântul, într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecãrui grup parlamentar. Admiterea contestaţiei are drept consecinta repetarea votului." 109. Articolul 111 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 111. - Numirile, confirmãrile sau avizele pentru numiri în funcţii care, potrivit legii, se fac de cãtre Senat se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitãţi şi validari. În vederea întocmirii raportului comisia va examina propunerile de numiri, confirmãri sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidaţii. Candidaţii vor fi invitaţi şi la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotãrî audierea lor şi în plen." 110. Articolul 112 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 112. - Proiectele de lege şi propunerile legislative examinate mai întâi de Senat se semneazã, dupã adoptare, de preşedintele Senatului şi se înainteazã Camerei Deputaţilor, în vederea dezbaterii şi adoptãrii. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta." 111. Dupã articolul 112 se introduc articolele 112^1 şi 112^2 cu urmãtorul cuprins: "Art. 112^1. - În cazul în care Senatul a adoptat fãrã modificãri un proiect de lege sau o propunere legislativã primitã de la Camera Deputaţilor, aceasta va fi semnatã de preşedintele Senatului, va fi depusa la secretarul general al Senatului în vederea exercitãrii dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale şi va fi transmisã Camerei Deputaţilor pentru îndeplinirea formalitãţilor de promulgare. Prevederile alin. 1 se aplica şi pentru legile adoptate de Senat în urma medierii divergentelor cu Camera Deputaţilor, când aceasta din urma a fost prima sesizatã. Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care Senatul lucreazã în plen şi se aduce la cunostinta senatorilor în aceeaşi zi. Senatorii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale potrivit legii. Art. 112^2. - În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativã adoptatã anterior de Camera Deputaţilor, aceasta se trimite, pentru o noua dezbatere, Camerei Deputaţilor. Dacã proiectul de lege sau propunerea legislativã este respinsã de Senat şi a doua oara, respingerea este definitiva. În cazul în care Camera Deputaţilor respinge un proiect de lege sau o propunere legislativã adoptatã anterior de Senat, Senatul procedeazã la o noua dezbatere. O noua respingere de cãtre Camera Deputaţilor este definitiva. În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativã, ca prima Camera sesizatã, nu îl mai înainteazã Camerei Deputaţilor. Respingerea se comunica iniţiatorului. De la prevederile alin. 3 se excepteazã proiectele de lege privind aprobarea ordonanţelor adoptate de Guvern. Proiectele de lege sau propunerile legislative respinse de Senat nu pot fi readuse în discuţia acestuia în cursul aceleiaşi sesiuni." 112. Articolul 113 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 113. - În caz de neconstituţionalitate, constatatã potrivit art. 144 lit. a) din Constituţie, Senatul dezbate şi hotãrãşte pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitãţi şi validari asupra obiectiei de neconstituţionalitate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea comunicãrii. În urma dezbaterii legea se supune unui singur vot, dacã aceasta a fost declarata în întregime neconstitutionala. În celelalte cazuri se supun votului numai prevederile declarate neconstituţionale sau textele propuse de comisie. Obiecţia de neconstituţionalitate este înlãturatã numai în cazul în care atât Senatul, cat şi Camera Deputaţilor au adoptat legea, în aceeaşi forma, cu o majoritate de cel puţin doua treimi din numãrul membrilor fiecãrei Camere. În cazul în care în una dintre Camere nu se obţine majoritatea de doua treimi cerutã de art. 145 alin. (1) din Constituţie, prevederile declarate neconstituţionale prin decizie a Curţii Constituţionale se inlatura din lege, iar dacã legea în ansamblul sau este declarata neconstitutionala, ea nu se mai trimite la promulgare Preşedintelui României. Comisia juridicã, de numiri, disciplina, imunitãţi şi validari, pe baza concluziilor reţinute din examinarea conţinutului deciziei Curţii Constituţionale, recomanda Senatului, prin raportul ei, admiterea sau respingerea obiectiei de neconstituţionalitate. Nu pot fi propuse amendamente la textele considerate neconstituţionale. Comisia poate propune texte corespunzãtoare deciziei Curţii Constituţionale." 113. Articolul 115 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 115. - În procedura de adoptare a legilor medierea divergentelor dintre Senat şi Camera Deputaţilor se face prin intermediul unei comisii de mediere, potrivit art. 64-86^2. Raportul comisiei de mediere se înscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmandu-se procedura prevãzutã la art. 64-86^2 din prezentul regulament sau, dupã caz, pe ordinea de zi a şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevãzute în regulamentul şedinţelor comune. Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluţiile propuse de comisia de mediere diferite de cele adoptate iniţial de Senat. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aproba potrivit procedurii şi cu majoritatea de voturi necesarã în vederea adoptãrii legii în forma finala." 114. Articolul 116 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 116. - Dacã ambele Camere ale Parlamentului îşi insusesc textul legii în forma propusã de comisia de mediere, se va proceda conform art. 112." 115. La articolul 117, dupã alineatul 1 se introduce alineatul 2 cu urmãtorul cuprins: "Dupã finalizarea dezbaterilor în şedinţa comuna se procedeazã conform prevederilor art. 112." 116. Articolul 118 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 118. - În cazul în care Preşedintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima data de Senat, cererea va fi înscrisã în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului. Reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative." 117. Articolul 121 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 121. - Senatul are dreptul sa ceara punerea sub urmãrire penalã a membrilor Guvernului, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã." 118. La articolul 122, alineatul 1 va avea urmãtorul cuprins: "Dezbaterea are loc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanenta, ca urmare a unei anchete desfãşurate în condiţiile art. 55, fie de o comisie de ancheta." 119. Articolul 123 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 123. - Dacã Senatul hotãrãşte sa ceara punerea sub urmãrire penalã a unui membru al Guvernului, preşedintele Senatului va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmarii penale potrivit legii. De asemenea, va înştiinţa Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a acestuia." 120. La articolul 125, dupã alineatul 2 se introduce alineatul 3 cu urmãtorul cuprins: "Moţiunile trebuie sa fie întocmite corespunzãtor actelor juridice ale Senatului şi sa cuprindã motivarea şi dispozitivul. Moţiunile se depun la preşedinte în plenul Senatului." 121. Articolul 126 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 126. - Pana la încheierea dezbaterii unei moţiuni semnatarii nu mai pot promova o alta moţiune în aceeaşi problema. Dupã primirea motiunilor care nu intra sub incidenta art. 127 alin. 2 preşedintele Senatului le comunica de îndatã Guvernului şi le aduce la cunostinta plenului, dupã care dispune afişarea lor la sediul Senatului şi distribuirea lor senatorilor." 122. La articolul 127, dupã alineatul 1 se introduc alineatele 2 şi 3 cu urmãtorul cuprins: "Preşedintele Senatului nu va supune dezbaterii moţiunile care nu îndeplinesc cerinţele prevãzute la art. 125 şi nici pe cele care vizeazã finalitati specifice motiunii de cenzura, prezentând Senatului motivele deciziei sale. Moţiunile privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai însoţite de avizul Comisiei pentru politica externa şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta condiţie trebuie îndeplinitã în termen de 3 zile de la depunerea motiunii." 123. La articolul 128, alineatul 3 va avea urmãtorul cuprins: "Dezbaterea se încheie prin supunerea la vot a motiunii în plenul Senatului." 124. La articolul 128, dupã alineatul 3 se introduce alineatul 4 cu urmãtorul cuprins: "Nici o moţiune nu poate fi supusã votului înainte de dezbaterea ei." 125. La articolul 129, dupã alineatul 1 se introduce alineatul 2 cu urmãtorul cuprins: "Moţiunile adoptate de Senat se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii sãi, precum şi pentru celelalte persoane vizate." 126. Articolul 130 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 130. - Fiecare senator poate adresa întrebãri orale sau scrise Guvernului, membrilor acestuia sau conducerii autoritãţilor administrative autonome. Întrebarea consta în solicitarea de a se rãspunde dacã un fapt este adevãrat, dacã o informaţie este exactã, dacã Guvernul înţelege sa comunice Senatului documentele ori informaţiile solicitate de senator sau dacã are intenţia de a lua o hotãrâre într-o problema determinata. În plenul Senatului nu pot fi formulate întrebãri care privesc probleme de interes personal sau particular, care urmãresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice. Cei întrebaţi, dacã sunt prezenţi, au obligaţia sa rãspundã imediat la fiecare intrebare sau vor declara ca prezintã rãspunsul în zilele urmãtoare, indicând data. Pentru cei care nu sunt prezenţi Senatul va stabili data la care aceştia sunt obligaţi sa rãspundã intrebarilor, pe care o va comunica celor în cauza. Membrul Guvernului poate amana rãspunsul la întrebarea orala pentru saptamana urmãtoare numai în cazuri temeinic justificate. La prezentarea intrebarii senatorul va preciza dacã doreşte sa primeascã rãspunsul în scris sau oral în şedinţa publica." 127. Articolul 131 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 131. - Dacã rãspunsul la o intrebare da naştere unei replici, durata afectatã pentru aceasta este de cel mult 3 minute. Rãspunsul la replica va fi dat în aceleaşi condiţii în care s-a rãspuns la intrebare." 128. Articolul 132 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 132. - Nici un senator nu poate adresa mai mult de doua întrebãri în aceeaşi şedinţa. Durata afectatã intrebarilor şi raspunsurilor va fi stabilitã de Biroul permanent. Întrebãrile care n-au putut fi prezentate şi rãspunsurile care n-au putut fi date în timpul stabilit vor fi reprogramate pentru şedinţa urmãtoare, mentinandu-se ordinea inscrierilor." 129. Articolul 134 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 134. - Interpelarea consta într-o cerere adresatã Guvernului sau unui membru al acestuia de cãtre un senator sau de un grup parlamentar, prin care se solicita explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activitãţii sale interne sau externe. Interpelãrile se fac în scris, artandu-se obiectul şi motivarea acestora, şi se depun la secretarul desemnat al Senatului." 130. Articolul 135 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 135. - Interpelãrile se înscriu, în ordinea prezentãrii, într-un registru special, se afişeazã la sediul Senatului şi se comunica celui interpelat. Interpelãrile se prezintã în şedinţa publica de cãtre autor. Biroul permanent stabileşte o zi din saptamana consacratã prezentãrii şi dezbaterii interpelarilor. Guvernul şi fiecare dintre membrii sãi sunt obligaţi sa rãspundã la interpelãri în cel mult doua sãptãmâni. Pentru motive temeinice Senatul poate acorda un nou termen." 131. La articolul 136, alineatul 2 va avea urmãtorul cuprins: "Rãspunsurile la interpelãrile adresate Guvernului se prezintã de primul-ministru sau de reprezentantul acestuia. Rãspunsul la interpelãrile adresate membrilor Guvernului se prezintã de ministru sau, dupã caz, de un secretar de stat." 132. Titlul secţiunii a 4-a din capitolul III va avea urmãtorul cuprins: "Informarea Senatului şi a senatorilor" 133. Articolul 138 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 138. - Preşedintele Senatului poate solicita Guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar asupra activitãţii acestora, informaţiile şi documentele necesare. Preşedinţii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevãzute la alin. 1 informaţiile şi documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate. Fiecare senator are dreptul de a cere informaţiile şi documentele menţionate prin intermediul preşedintelui Senatului sau al preşedinţilor comisiilor. Solicitarea informãrii este obligatorie în cazul în care o initiativa legislativã implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurãrilor sociale de stat. Autoritãţile prevãzute la alin. 1 sunt obligate sa rãspundã în termen de cel mult 10 zile. În situaţii excepţionale în care rãspunsul necesita date suplimentare, acestea au obligaţia de a declara în scris ca interesul public nu le permite sa rãspundã la timp şi de a cere un termen suplimentar, care nu poate depãşi 30 de zile. În cazul în care autoritãţile nu rãspund în termenele prevãzute senatorul interesat poate cere invitarea lor în plenul Senatului. Refuzul nejustificat de a rãspunde la solicitarile prevãzute în alineatele precedente atrage, dupã caz, rãspunderea juridicã potrivit legii. Preşedintele Senatului poate sesiza autoritãţile competente, la solicitarea senatorului interesat." 134. Titlul secţiunii a 5-a din capitolul III se elimina. 135. Articolele 141-143 se abroga. 136. La articolul 146, alineatele 1 şi 3 vor avea urmãtorul cuprins: "Petitiile înregistrate se repartizeazã spre soluţionare de cãtre unul dintre vicepreşedinţii Senatului, desemnat de preşedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectului petiţiei, ori senatorilor cãrora le-au fost personal adresate. ............................................................ Senatorul cãruia îi sunt adresate petiţii le va transmite spre soluţionare autoritãţilor publice competente." 137. Articolul 147 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 147. - Comisia va decide care sunt petitiile a cãror rezolvare nu suferã amânare, sesizand de îndatã autoritãţile publice competente, în vederea soluţionãrii lor. Pentru celelalte petiţii comisia va decide, în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacã le va trimite unei autoritãţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite problema ce face obiectul petiţiei se prezintã Senatului. Autoritãţile publice sesizate au obligaţia sa informeze Senatul în scris, în termen de cel mult 30 de zile, despre soluţia adoptatã. Petitionarului i se aduce la cunostinta soluţia adoptatã." 138. Articolul 148 se abroga. 139. Dupã articolul 148 se introduce secţiunea 6^1 cu urmãtorul cuprins:
"SECŢIUNEA 6^1 Declaraţii politice Art. 148^1. - În fiecare saptamana Biroul permanent aloca o anumitã perioada dintr-o zi de şedinţa pentru declaraţii politice ale senatorilor. Declaraţiile politice se fac în nume propriu sau în numele grupului parlamentar. În raport cu conţinutul lor declaraţiile politice pot da dreptul la replica senatorilor, grupurilor parlamentare şi autoritãţilor vizate." 140. Articolul 180 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 180. - Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului. Secretarul general este numit de Senat, pe durata mandatului acestuia, la propunerea preşedintelui. Secretarul general poate fi revocat la propunerea preşedintelui Senatului sau a cel puţin 20 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulatã o singura data în cursul aceleiaşi sesiuni. Secretarul general este ordonator principal de credite şi, în îndeplinirea atribuţiilor sale, emite ordine." 141. Articolul 182 va avea urmãtorul cuprins: "Art. 182. - Structura organizatoricã a serviciilor Senatului, precum şi numãrul maxim de posturi se aproba de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent. Statul de funcţii se aproba de Biroul permanent, la propunerea secretarului general al Senatului." ART. 2 Regulamentul Senatului, aprobat prin <>Hotãrârea Senatului nr. 16/1993 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 27 iulie 1993, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta hotãrâre, va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare.
Aceasta hotãrâre a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 17 ianuarie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE SENATULUI, DORU IOAN TARACILA
────────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
