Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 471 din 1 aprilie 2004 pentru aprobarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 2004-2006
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 325 din 15 aprilie 2004
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi având în vedere dispoziţiile <>art. 7 alin. (1) lit. c) din Hotãrârea Guvernului nr. 943/2001 privind înfiinţarea Grupului Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, cu completãrile ulterioare,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART.1
Se aprobã Strategia naţionalã de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART.2
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã <>Hotãrârea Guvernului nr. 482/2003 pentru aprobarea Strategiei managementului integrat al frontierei de stat în perioada 2003-2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 8 mai 2003.
PRIM-MINISTRU,
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemneazã:
----------------
Ministru de stat,
ministrul administraţiei şi internelor,
Ioan Rus
p. Ministrul apãrãrii naţionale,
Gheorghe Matache
secretar de stat
Ministrul justiţiei,
Cristian Diaconescu
Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoanã
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tãnãsescu
Bucureşti, 1 aprilie 2004.
Nr. 471.
ANEXA
STRATEGIA NAŢIONALĂ
de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006
Secţiunea I
INTRODUCERE
(1) "Strategia Naţionalã de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006", constituie actualizarea Strategiei Managementului Integrat al Frontierei, aprobatã prin <>HG nr. 482/2003 publicatã în MO nr. 309/08.05.2003, la noile cerinţe şi condiţii de pregãtire a României pentru aderarea la Uniunea Europeanã.
(2) În contextul aderãrii României la Uniunea Europeanã, pentru susţinerea obiectivului fundamental al Uniunii în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, de a "menţine şi dezvolta Uniunea ca o zonã de libertate, securitate şi justiţie, în care libera circulaţie a persoanelor este asiguratã în conformitate cu mãsurile adecvate privind controalele frontierelor externe, azilul, imigraţia, prevenirea şi combaterea criminalitãţii", România acţioneazã consecvent pentru implementarea progresivã a mãsurilor necesare în vederea atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale.
(3) Prezenta Strategie abordeazã securizarea frontierei corespunzãtor actualei etape, de pre-aderare la Uniunea Europeanã (01.01.2004 - 31.12.2006).
(4) Strategia vizeazã, totodatã, crearea premiselor pentru ca România sã îndeplineascã, în perioada ulterioarã aderãrii la Uniunii Europene, condiţiile preliminare pentru a deveni Parte la Acordul Schengen.
(5) Ridicarea controalelor la frontierele interne se realizeazã ca urmare a unei Decizii unanime a Consiliului Uniunii Europene, care sã confirme capacitatea României de a implementa acquis-ul Schengen, şi nu pe baza unor acorduri bilaterale încheiate de România cu statele vecine.
(6) Strategia se fundamenteazã pe analiza de stare a criminalitãţii transfrontaliere şi principalele tendinţe de evoluţie ale acestui fenomen, precum şi pe conceptele de management şi sistem integrat de management al frontierei, dezvoltate în spiritul prevederilor Catalogului Schengen - "Controlul frontierelor externe, extrãdarea şi readmisia", adaptate la condiţiile din România. Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat a României (detaliat în ANEXA*) cuprinde patru niveluri/filtre complementare:
-------
*)Anexa se comunicã instituţiilor interesate.
a) Activitãţi desfãşurate în terţe ţãri, în special în ţãrile de origine şi tranzit;
b) Cooperarea internaţionalã privind frontiera;
c) Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României;
d) Activitãţi desfãşurate în interiorul teritoriului naţional.
(7) La elaborarea Strategiei s-au avut în vedere:
- "Planul pentru managementul frontierelor externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene" aprobat de Consiliul Uniunii Europene la 13.06.2002;
- "Programul de mãsuri pentru combaterea imigraţiei ilegale la frontierele maritime ale Statelor Membre ale Uniunii Europene" adoptat de Consiliul Uniunii Europene la 27.11.2003;
- "Concluziile Consiliului privind principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru un Regulament al Consiliului de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Managementul Cooperãrii Operaţionale la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene", adoptate în cadrul întâlnirii Consiliului din 27.11.2003;
- "Raportul privind mãsurile luate privind implementarea recomandãrilor Strategiei Uniunii Europene pentru începutul Noului Mileniu în Prevenirea şi Controlul Crimei Organizate", 23.06.2003;
- Rezoluţia Consiliului Uniunii Europene din 02.10.2003 privind strategia pentru cooperarea vamalã;
- Decizia Consiliului European din 19.05.2003;
- Raportul Periodic de Ţarã din 05.11.2003;
- Poziţia comunã a Uniunii Europene la Capitolul 24 JAI transmisã oficial României în cadrul Conferinţei de Aderare România - UE din 12 februarie 2004.
(8) Prin prevederile strategiei se realizeazã cadrul general necesar abordãrii unitare, coerente şi euroconforme a managementului integrat al frontierei, precum şi conjugarea eforturilor instituţiilor cu atribuţii la frontierã în scopul îndeplinirii cu eficientã a obiectivelor acestora.
Secţiunea a Il-a
SPECIFICUL CRIMINALITĂŢII TRANSFRONTALIERE
(9) Una dintre manifestãrile transfrontaliere predominante ale criminalitãţii internaţionale organizate o reprezintã migratia ilegalã, care este generatã de situaţia politicã, socialã şi economicã din ţãrile de origine a migranţilor, se poate dezvolta, de la caz la caz, în ţãrile de tranzit şi poate produce efecte în ţãrile de destinaţie (ţintã), în mod asemãnãtor se pot propaga şi celelalte acţiuni ilegale transfrontaliere (traficul cu arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse periculoase, stupefiante şi precursori, autoturisme de lux furate, traficul de persoane, contrabanda cu mãrfuri, obiecte de patrimoniu etc.), ceea ce exprimã tendinţa creşterii amplorii spaţiale a nivelului de implicare a unor reţele internaţionale şi de structurare ca o veritabilã afacere deosebit de profitabilã.
(10) Analiza caracteristicilor criminalitãţii transfrontaliere indicã, de asemenea, faptul cã România tinde sã devinã o ţarã "ţintã" pentru migratia ilegalã, traficul de stupefiante, traficul cu autoturisme furate, traficul ilegal cu arme, muniţii, materiale explozive, deşeuri periculoase etc., dar şi pentru alte forme de manifestare a infracţionalitãţii internaţionale organizate, cum ar fi traficul de fiinţe umane, proliferarea consumului şi comercializãrii pe piaţa internã a stupefiantelor şi posibil chiar a acţiunilor teroriste. Devine tot mai evident faptul cã aceastã nouã extindere a faptelor ilicite a gãsit un teren fertil în mediile infractoare autohtone, ceea ce reprezintã noi provocãri la adresa ordinii, liniştii şi siguranţei publice.
(11) Principalele tendinţe care definesc evoluţia fenomenului criminalitãţii transfrontaliere sunt:
>> amplificarea şi diversificarea fenomenului infracţional transfrontalier, dobândirea unui caracter tot mai bine organizat, conspirat şi internaţionalizat;
>> specularea abilã a legislaţiei existente şi atragerea unor persoane cu funcţii de decizie din instituţii cu atribuţii în lupta împotriva fraudelor vamale şi a corupţiei, la asigurarea protecţiei operaţiunilor ilegale desfãşurate;
>> diversificarea formelor de valorificare a produselor, valorilor şi avantajelor rezultate din infracţiuni, menite sã ascundã sursele venitului ilicit şi sã îl amplifice (jocuri de noroc, reţeaua cazinourilor, intensificarea traficului ilicit cu obiecte de artã şi din patrimoniul cultural naţional etc.);
>> extinderea fenomenului de conexare a infracţiunilor aducãtoare de mari venituri cu alte infracţiuni violente, cu amploare şi consecinţe grave în rândul populaţiei (acţiuni teroriste, destabilizatoare etc.), în vederea asigurãrii finanţãrii acestora din urmã;
>> scãderea numãrului de infracţiuni comise cu violenţã şi creşterea ponderii infracţiunilor a cãror sãvârşire presupune organizare, pregãtire minuţioasã şi dotãri tehnice de vârf;
>> extinderea paletei infracţionale şi în domeniul tehnologiei informaţiei (IT), prin accesarea frauduloasã şi neautorizatã a bazelor de date ale instituţiilor cu competenţe în domeniul securitãţii naţionale, în vederea exploatãrii informaţiilor astfel obţinute;
>> schimbarea permanentã a rutelor utilizate şi a mãrfurilor sau produselor traficate la "cerinţele pieţei". Astfel, este de aşteptat o creştere a traficãrii stupefiantelor sintetice dinspre vestul continentului spre est. România, dintr-o ţarã preponderent de tranzit a stupefiantelor, a devenit şi o piaţã de consum;
>> diversificarea formelor de sustragere de la controlul legal şi de specialitate al trecerilor peste frontierã a produselor periculoase, a speciilor periclitate de faunã şi florã sãlbaticã, a materialului lemnos şi celui genetic forestier;
>> transformarea României, dintr-o sursã de "forţã de muncã la negru" într-un "consumator", pentru cetãţeni ai unor state din Asia, Africa şi chiar din Europa, ceea ce va determina mutaţii în volumul, sensul şi destinaţia migraţiei ilegale, precum şi a infracţiunilor conexe.
Secţiunea a IlI-a
FACTORI DE RISC
(12) Caracteristicile etapei parcurse pe drumul aderãrii la Uniunea Europeanã, experienţa acumulatã, precum şi poziţia geostrategicã a României, pe teritoriul cãreia se intersecteazã numeroase drumuri comerciale euro - asiatice, direcţii de trafic ilicit şi contrabandã clasice, determinã luarea în considerare a urmãtorilor factori de risc:
● lãrgirea ariei de acţiune a grupãrilor internaţionale de crimã organizatã, prin atragerea infractorilor din spaţii mai largi şi proliferarea tentativelor privind toate tipurile de fraudã, inclusiv cea vamalã, contrabandã şi trafic ilicit de mãrfuri şi bunuri etc.;
● manifestarea pregnantã a unor grupãri ale reţelelor internaţionale de crimã organizatã cu experienţã mondialã (globalizarea crimei organizate);
● migraţia ilegalã generatã de situaţia economicã, socialã sau politicã din ţãrile de origine, care conduce la apariţia unor fluxuri masive de imigranţi spre România şi care au ca destinaţie finalã statele membre ale Uniunii Europene;
● proliferarea reţelelor de traficanţi de fiinţe umane;
● vecinãtatea cu unele zone geografice cu potenţial conflictual, din punct de vedere etnico - religios sau terorist;
● prezenţa pe teritoriul României a numeroşi cetãţeni strãini, implicaţi în acţiuni ilegale, proveniţi din zone geografice cu potenţial de risc major;
● amplificarea tranzitului ilegal şi dezvoltarea pieţei interne de droguri şi precursori concomitent cu schimbarea unor rute tradiţionale;
● riscul suplimentar ca emigranţii ilegali care trec frontiera României, sau a statelor membre ale Uniunii Europene, sã desfãşoare activitãţi de contrabandã cu produse solicitate pe piaţa neagrã a Europei;
● proliferarea reţelelor teroriste cu toate implicaţiile acestora;
● comerţul ilegal cu produse strategice, substanţe radioactive, deşeuri toxice şi alte materiale periculoase;
● fraudele vamale comerciale, inclusiv cele din categoria spãlãrii de bani, ce se manifestã la frontierã;
● amplificarea şi diversificarea actelor de corupţie în rândul personalului instituţiilor statului ce concurã la securizarea integratã a frontierei şi tergiversarea soluţionãrii cazurilor constatate;
● operaţiuni vamale ilegale, ce aduc atingere legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorilor, mediului, florei şi faunei, drepturilor de proprietate intelectualã, bunurilor din patrimoniul naţional;
● legislaţia permisivã în domeniul înfiinţãrii societãţilor comerciale ce au ca obiect de activitate operaţiuni de comerţ exterior şi lipsa mãsurilor legale de combatere a firmelor fantomã;
● lipsa de cooperare manifestatã de instituţiile de profil din alte ţãri, în aplicarea mãsurilor comune convenite în actele internaţionale încheiate, cu incidenţã asupra combaterii migraţiei ilegale şi criminalitãţii transfrontaliere.
Secţiunea a IV-a
OBIECTIVE FUNDAMENTALE, POLITICI ŞI OPŢIUNI STRATEGICE
(13) Grupul interministerial stabileşte concepţia de ansamblu şi asigurã coordonarea unitarã, de cãtre primul-ministru, pe baza prezentei Strategii, a acţiunilor şi mãsurilor pentru securizarea frontierei de stat, desfãşurate de cãtre autoritãţile naţionale, de alte instituţii publice şi de organizaţii neguvernamentale pentru probleme din domeniul drepturilor omului, centralizeazã şi monitorizeazã rezultatele cooperãrii dintre instituţiile abilitate şi partenerii externi care au atribuţii în acest domeniu.
(14) Scopul principal al GIRMIF îl constituie realizarea unui sistem integrat de management al frontierei de stat a României, aliniat la principiile comunitare, care sã asigure:
* creşterea gradului de securitate naţionalã a României şi a cetãţenilor sãi, respectând drepturile şi libertãţile fundamentale ale acestora;
* fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mãrfurilor la frontierã;
* îndeplinirea condiţiilor de aderare la Uniunea Europeanã şi demararea din timp a acţiunilor pentru satisfacerea, cât mai curând posibil dupã aderare, a condiţiilor preliminare (pre-condiţiilor) necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen şi accederea în acest spaţiu.
(15) Activitatea autoritãţilor naţionale şi a celorlalte instituţii publice implicate în îndeplinirea obiectivelor prezentei strategii se fundamenteazã, în principal, pe urmãtoarele principii:
<> Principiul cooperãrii unitare. Managementul frontierei de stat se realizeazã unitar de cãtre GIRMIF şi are la bazã cooperarea instituţiilor naţionale cu atribuţii la frontierã, schimbul de date şi informaţii între acestea şi promovarea unitarã a bunelor practici în domeniu.
<> Principiul conducerii autonome. Cooperarea inter-instituţionalã în domeniul managementului frontierei se realizeazã cu respectarea autonomiei fiecãreia dintre structurile implicate.
<> Principul complementaritãţii, în cadrul managementului integrat al frontierei, cooperarea instituţiilor cu atribuţii în domeniu se realizeazã astfel încât sã se evite vidul de competenţã, paralelismele şi diferendele privind exercitarea atribuţiilor.
<> Principiul continuitãţii. Activitãţile desfãşurate pentru managementul frontierei sunt caracterizate de coerenţã, se deruleazã etapizat, fãrã întrerupere şi în ritm susţinut.
<> Principiul profesionalismului şi motivãrii personalului. Managementul integrat al frontierei presupune pregãtirea profesionalã a personalului conform noilor cerinţe, proiectarea şi utilizarea de pârghii motivaţionale adecvate, în vederea desfãşurãrii activitãţilor specifice la nivelul standardelor comunitare.
<> Principiul integritãţii morale a personalului, în scopul menţinerii încrederii cetãţenilor în autoritãţile naţionale cu atribuţii în domeniul managementului frontierei, acestea vor dezvolta şi urmãri aplicarea de cãtre personalul propriu a unor înalte standarde morale.
<> Principiul transparenţei şi controlului democratic. Dezvoltarea unui dialog deschis cu societatea civilã pentru întãrirea acceptãrii şi sprijinului dat de cãtre cetãţeni în procesul de management integrat al frontierei.
<> Principiul creşterii eficienţei şi eficacitãţii. În realizarea obiectivelor de management integrat al frontierei se urmãreşte creşterea eficienţei şi eficacitãţii în întrebuinţarea resurselor (umane, tehnice, tehnologice, informaţionale, financiare, logistice etc.), proprii fiecãrei instituţii, dar şi complementar în forma reunitã.
<> Principiul echifinalitãţii. Pentru atingerea cu eficacitate a obiectivelor stabilite se utilizeazã combinaţii de resurse şi acţiuni diversificate, fãrã absolutizarea unei singure variante.
(16) Obiectivele fundamentale, prin prisma rezultatelor analizei stadiului actual al managementului frontierei şi dinamicii criminalitãţii transfrontaliere sunt:
* Realizarea, pânã la 01.01.2005 şi perfecţionarea, pânã la 31.12.2006, a cadrului legal şi administrativ de coordonare operaţionalã unitarã şi coerentã, la nivel naţional, regional şi local a managementului integrat al frontierei.
* Reglementarea prin lege a cadrului de colaborare dintre instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniul managementului integrat al frontierei României. Integrarea strânsã şi coordonarea unitarã a sarcinilor îndeplinite la frontierã şi a celor desfãşurate de alte autoritãţi în interiorul teritoriului naţional.
* Realizarea, în anul 2004, şi utilizarea efectivã, pe întreaga perioadã de implementare a Strategiei, a unui mecanism eficient de monitorizare şi evaluare a managementului integrat al frontierei la toate nivelurile.
* Armonizarea deplinã, pânã la 31.12.2006, a legislaţiei naţionale specifice acquis-ul Uniunii Europene privind protecţia frontierelor, migraţia şi azilul.
* Finalizarea, pânã la 31.12.2006, a procesului de dezvoltare a capacitãţii administrative a instituţiilor cu responsabilitãţi la frontierã.
* Realizarea, pânã la 31.12.2006, a infrastructurii corespunzãtoare la frontierã, finalizarea subsistemelor de comunicaţii, mobilitate, supraveghere şi control adaptate specificului frontierelor (terestrã, aerianã, fluvialã şi maritimã) şi asigurarea echipamentelor necesare.
* Implementarea progresivã, pânã la finele anului 2006, a procedurilor specifice privind protecţia frontierelor, migraţia şi azilul, adecvat procesului de armonizare a actelor normative interne cu acquis-ul comunitar.
* Amplificarea cooperãrii internaţionale în domeniul managementului frontierei cu Statele Membre ale Uniunii Europene, ţãrile candidate la aderare la UE, ţãrile vecine, precum şi cu alte ţãri.
(17) Pentru realizarea obiectivelor se va adopta o politicã unitarã şi coerentã a managementului integrat al frontierei, în spiritul politicii Uniunii Europene în domeniu, ce include cinci componente interdependente:
a) un mecanism comun de coordonare şi cooperare operaţionalã;
b) analizã de risc integratã comunã;
c) personal şi echipament interoperaţional;
d) corp comun de legislaţie;
e) efort comun al tuturor instituţiilor.
(18) Opţiunile strategice pentru realizarea obiectivelor managementului integrat la frontierei:
1. Optimizarea organizatoricã şi asigurarea funcţionãrii la standarde europene a instituţiilor cu atribuţii la frontierã, pentru înlãturarea paralelismelor şi suprapunerilor de competenţe, în ce priveşte migraţia, azilul, traficul de stupefiante şi celelalte forme de infracţionalitate;
2. Managementul resurselor umane, tehnice, tehnologice, informaţionale, logistice, financiare etc. pe bazã de programe multianuale sectoriale integrate şi utilizarea eficientã a resurselor destinate securizãrii frontierei de stat;
3. Intensificarea acţiunilor de prevenire a imigraţiei ilegale în România, desfãşurate în terţe ţãri, în special în cele de origine şi de tranzit ale imigranţilor:
a) Implementarea sistematicã a regulilor UE/Schengen referitoare la vize:
(i) continuarea adaptãrii la politica Uniunii Europene în domeniul vizelor;
(ii) îmbunãtãţirea caracteristicilor de siguranţã pentru colantul vizei naţionale;
(iii) îmbunãtãţirea capacitãţii administrative a structurilor responsabile cu eliberarea vizelor.
b) Creşterea rolului oficiilor consulare în prevenirea intrãrii ilegale în România:
(i) perfecţionarea pregãtirii personalului oficiilor consulare în domeniul descoperirii falsurilor în documente;
(ii) dotarea adecvatã, pe baza rezultatelor analizei de risc, a oficiilor consulare cu echipamente de descoperire a falsurilor în documente;
(iii) perfecţionarea metodologiei de verificare a cererilor de acordare a vizei române şi creşterea gradului de exigenţã în ţãrile cu potenţial migrator;
(iv) generalizarea utilizãrii bazei de date cu întrebãri specifice, pentru evaluarea oportunitãţii acordãrii vizelor;
(v) elaborarea şi aplicarea chestionarelor complexe în procedura de acordare a vizelor în cadrul reprezentanţelor diplomatice sau consulare ale României;
(vi) crearea condiţiilor pentru eliberarea şi verificarea autenticitãţii vizelor prin sistemul informatizat "on-line".
c) întãrirea rolului ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legãturã în prevenirea migraţiei ilegale:
(i) extinderea reţelei ataşaţilor de afaceri interne/ ofiţerilor de legãturã în principalele ţãri de origine a migraţiei ilegale şi în cele de tranzit;
(ii) intensificarea acţiunilor ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legãturã pe linia schimbului de date şi informaţii şi elaborãrii de rapoarte privind riscurile generate de migraţia ilegalã în ţara în care îşi desfãşoarã activitatea.
d) Intensificarea cooperãrii între instituţiile cu atribuţii la frontierã şi consulate, în vederea depistãrii şi prevenirii migraţiei ilegale;
e) Creşterea rolului transportatorilor internaţionali în prevenirea intrãrii/ieşirii ilegale în/din România a cetãţenilor terţelor ţãri:
(i) perfecţionarea pregãtirii personalului transportatorilor în descoperirea falsurilor în documente;
ii) perfecţionarea conţinutului protocoalelor de cooperare, în domeniul schimbului de informaţii dintre Poliţia de Frontierã Românã (Autoritatea Naţionalã a Vãmilor, alte servicii) şi transportatorii internaţionali;
(iii) stabilirea de metodologii specifice de lucru, efectuarea de analize periodice şi adoptarea unor mãsuri eficiente de eliminare a riscului transportãrii în/din România a persoanelor fãrã documente valabile.
4. Controlul şi supravegherea frontierei de stat a României:
a) Asigurarea unei infrastructuri corespunzãtoare desfãşurãrii controlului şi supravegherii frontierei:
(i) perfecţionarea organizãrii supravegherii frontierei;
ii) înfiinţarea, modernizarea şi îmbunãtãţirea organizãrii punctelor de trecere a frontierei;
(iii) modernizarea şi extinderea reţelei de centre de primire şi cazare a cetãţenilor strãini care solicitã statutul de refugiat şi a celor depistaţi cu şedere ilegalã pe teritoriul naţional.
b) Asigurarea echipamentelor mobile şi staţionare, de supraveghere şi control al frontierei terestre, aeriene, fluviale şi maritime, necesare managementului operaţional (efectiv) al frontierei, adecvat situaţiei de la frontierã. Integrarea acestora într-un sistem unitar eficient de supraveghere şi control al frontierei:
(i) proiectarea şi implementarea sistemului integrat pentru securitatea frontierei;
(ii) dotarea cu categoriile şi tipurile de echipamente necesare, diferenţiat, în funcţie de analiza de risc şi studiile de fezabilitate realizate, în conformitate cu recomandãrile şi cele mai bune practici comunitare;
(iii) asigurarea echipamentelor corespunzãtoare cantitativ şi calitativ, adaptate caracteristicilor situaţiei operative;
(iv) asigurarea eficienţei, prin evitarea paralelismelor de dotare şi utilizarea intensivã (în comun) a echipamentelor;
(v) asigurarea complementaritãţii, compatibilitãţii şi interoperabilitãţii echipamentelor din dotarea structurilor cu atribuţii la frontierã;
(vi) asigurarea echipamentelor de comunicaţie compatibile pentru facilitarea schimbului operativ de informaţii între autoritãţi, precum şi a sistemelor informatice interconectate corespunzãtor.
c) Optimizarea managementului participativ al frontierei:
(i) îmbunãtãţirea coordonãrii şi cooperãrii, dintre toate instituţiile naţionale cu competenţe, privind controlul şi supravegherea frontierei;
(ii) generalizarea efectuãrii controlului şi supravegherii frontierei pe baza analizei integrate de risc, adaptatã tipului de frontierã şi folositã ca instrument de optimizare a managementului participativ al frontierei, precum şi ca metodã de furnizare a informaţiilor de încredere asupra situaţiei de la frontierã;
(iii) generalizarea aplicãrii procedurilor de control şi supraveghere prevãzute în cadrul Manualului Poliţistului de Frontierã;
(iv) monitorizarea eficienţei şi eficacitãţii sistemelor de management participativ al frontierei;
d) Asigurarea unei coordonãri interne unitare şi funcţionale a managementului participativ al frontierei, la toate nivelurile:
(i) elaborarea Programului pentru implementarea Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006, cu stabilirea clarã a acţiunilor necesare, responsabilitãţilor şi termenelor de realizare efectivã a acestora, pentru atingerea obiectivelor propuse;
(ii) elaborarea, acolo unde este necesar, de planuri sectoriale şi regionale, bazate pe analiza riscului;
(iii) delimitarea competenţelor funcţionale ale ministerelor (agenţiilor) pentru optimizarea managementului participativ la frontierã;
5. Dezvoltarea cooperãrii inter-instituţionale pe teritoriul naţional:
a) Perfecţionarea coordonãrii, la nivel central, regional şi local, a sarcinilor comisiilor responsabile cu informaţiile, rapoartele, pregãtirea şi receptivitatea la nereguli;
b) Asigurarea/îmbunãtãţirea comunicãrii între instituţiile cu atribuţii la frontierã şi stabilirea modului de aplicare a mãsurilor comune ce trebuie desfãşurate pentru realizarea managementului integrat, astfel încât sã fie evitate excesul şi disproporţiile de dotare;
c) încheierea, în baza reglementãrilor legale, şi aplicarea efectivã a protocoalelor pentru schimbul de date şi informaţii între autoritãţile competente (poliţie de frontierã, organe vamale, poliţie, jandarmerie, servicii specializate, autoritãţi judecãtoreşti, parchet, procuraturã, organe locale, alte organisme abilitate);
c) încheierea, în baza reglementãrilor legale, şi aplicarea efectivã a protocoalelor pentru schimbul de date şi informaţii între autoritãţile competente (poliţie de frontierã, organe vamale, poliţie, jandarmerie, servicii specializate, autoritãţi judecãtoreşti, parchet, procuraturã, organe locale, alte organisme abilitate);
d) îmbunãtãţirea metodelor şi intensificarea acţiunilor de cãutare pe teritoriul naţional a persoanelor fãrã drept legal de şedere în ţarã;
e) îmbunãtãţirea activitãţii privind accesul lucrãtorilor strãini pe piaţa forţei de muncã din România;
f) Intensificarea acţiunilor în direcţia prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane şi exploatãrii sexuale a copiilor;
g) Perfecţionarea controlului şi supravegherii bazate pe informaţii, în concordanţã cu legislaţia naţionalã şi cu prevederile acordurilor de cooperare poliţieneascã;
h) Extinderea acţiunilor de combatere a infracţionalitãţii transfrontaliere, pe teritoriul naţional:
(i) evaluarea permanentã a situaţiei la frontierã şi adoptarea mãsurilor specifice în interiorul teritoriului naţional;
(ii) identificarea şi diminuarea acţiunii factorilor şi condiţiilor generatoare de emigraţie ilegalã, înãsprirea pedepselor şi aplicarea fermã a legii în astfel de cazuri;
(iii) prevenirea constituirii, depistarea şi desfiinţarea reţelelor de crimã organizatã transfrontalierã, trafic de fiinţe umane constituite pe-teritoriul naţional
(iv) organizarea şi desfãşurarea de controale complexe mixte pe traseele de tranzit de cãtre instituţiile abilitate (Poliţia de Frontierã Românã, Autoritatea Naţionalã a Vãmilor, Garda Financiarã, Direcţia de Poliţie Rutierã, Comandamentul Naţional al Jandarmeriei, Autoritatea Rutierã Românã, Registrul Auto Român, Garda Naţionalã de Mediu şi altele);
i) Adaptarea managementului celor trei tipuri de frontierã: terestrã, aerianã şi pe apã, la cerinţele comunitare;
j) Sprijinul reciproc între structurile specializate ale MAI şi MApN pentru acoperirea necesarului de informaţii referitoare la mediul şi spaţiul de interes în desfãşurarea activitãţilor specifice.
6. Amplificarea cooperãrii internaţionale, bilaterale şi multilaterale privind managementul frontierei:
a) Intensificarea cooperãrii cu ţãrile vecine în domeniul managementului frontierei comune:
(i) amplificarea cooperãrii manageriale şi operaţionale cu structurile similare din statele vecine;
(ii) intensificarea schimbului de informaţii, furnizarea de date temeinice şi de încredere, privind situaţia de la frontierã, controalele şi mãsurile de supraveghere aplicate;
(iii) perfecţionarea canalelor de comunicare şi activitãţilor desfãşurate în punctele, birourile şi centrele de contact;
(iv) modificarea sau denunţarea acordurilor de mic trafic şi treceri simplificate şi transformarea punctelor de mic trafic/treceri simplificate în puncte de trecere a frontierei deschise traficului internaţional.
b) Dezvoltarea cooperãrii regionale cu statele riverane la Marea Neagrã:
(i) participarea activã la reuniunile anuale ale şefilor poliţiilor de frontierã/comandanţilor gãrzilor de coastã din statele riverane la Marea Neagrã;
(ii) impulsionarea cooperãrii prin schimb de date şi informaţii în cadrul Centrului de Informare şi Coordonare la Marea Neagrã de la Burgas (Republica Bulgaria), în scopul monitorizãrii permanente a traficului navelor suspecte;
(iii) iniţierea de exerciţii comune, cu participarea navelor poliţiilor de frontierã şi gãrzilor de coastã din statele riverane, pentru extinderea şi perfecţionarea cooperãrii în domeniu.
c) Intensificarea cooperãrii cu Statele Membre ale Uniunii Europene:
(i) schimbul de date şi informaţii, utile şi relevante în domeniul infracţional transfrontalier;
(ii) protocoale/înţelegeri pentru situaţii de readmisie;
(iii) intensificarea acţiunilor de cooperare, în conformitate cu planurile, procedurile şi organismele specifice ale Uniunii Europene.
d) Perfecţionarea mecanismului repatrierii, în conformitate cu legislaţia naţionalã, a cetãţenilor terţelor ţãri care au pãtruns în teritoriul naţional fãrã autorizare;
e) Participarea la exerciţii comune de combatere a acţiunilor teroriste, desfãşurate de structurile specializate ale MApN la obiective de importanţã strategicã aflate în zona de frontierã, împreunã cu structurile similare ale statelor vecine.
7. Fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mãrfurilor la frontierã:
a) Pregãtirea personalului în vederea aplicãrii, într-o mai mare mãsurã, a procedurii analizei integrate de risc în controlul efectuat la trecerea frontierei de stat;
b) Creşterea volumului de operaţiuni în procedurã simplificatã pe baza utilizãrii analizei de risc;
c) Dezvoltarea sistemului de analizã de date şi informaţii şi gestiunea riscurilor;
d) Crearea facilitãţilor pentru primirea de informaţii relevante care urmeazã a fi folosite în activitatea de investigaţie şi supraveghere vamalã;
e) întãrirea controlului operativ al operaţiunilor vamale de tranzit pentru prevenirea fenomenului de sustragere de la vãmuire;
f) Sporirea gradului de responsabilitate decizionalã a personalului cu privire la introducerea în ţarã a mãrfurilor prohibite sau restricţionate la import şi a celor care pot dãuna mediului înconjurãtor;
g) Asigurarea, în punctele de trecere a frontierei, a controlului simultan al documentelor de cãlãtorie, al mijloacelor de transport şi al mãrfurilor prin alcãtuirea, pregãtirea şi operaţionalizarea formaţiunilor mixte de control (poliţişti de frontierã, personal vamal, sanitar, personal sanitar-veterinar şi fitosanitar etc.).
8. Asigurarea resurselor umane adecvate, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, prin:
a) Stabilirea şi asigurarea necesarului de personal, pe baza unei analize şi a evaluãrii riscului;
b) Adaptarea legislaţiei secundare referitoare la activitãţile de resurse umane în instituţiile cu atribuţii la frontierã, conform noului cadru legislativ proiectat dupã modelul aquis-ului comunitar, cu reguli clare privind: recrutarea, selecţionarea, evoluţia în carierã, evaluarea performanţei profesionale, a stãrii şi practicii disciplinare, motivarea şi recompensarea personalului;
c) Armonizarea sistemului de formare şi pregãtire continuã a personalului, cu politicile de gestionare a carierelor profesionale; pregãtirea personalului orientatã pe nevoile de pregãtire identificate în urma analizei modului de desfãşurare a activitãţilor curente, precum şi pe baza unui sistem de feed-back privind eficacitatea sistemului de formare;
d) Proiectarea şi desfãşurarea de programe de pregãtire în domeniul managementului;
e) Intensificarea pregãtirii în domeniul informaticii, limbilor strãine (de circulaţie internaţionalã şi ale ţãrilor vecine), cunoaşterii procedurilor de lucru, legislaţiei, folosirii echipamentelor şi în domeniul aplicativ-tactic, diferenţiat pe categorii de personal şi niveluri ierarhice;
f) Desfãşurarea de programe comune de pregãtire specificã a personalului cu atribuţii la frontierã, pe probleme de interes, pe baza unor acorduri de cooperare bilaterale sau multilaterale;
g) Dezvoltarea unui corp profesionist de formatori în cadrul centrelor de pregãtire şi creşterea implicãrii celor mai buni experţi în domeniu, în procesul de formare;
h) Dezvoltarea cooperãrii, în domeniul pregãtirii resurselor umane, cu ţãrile membre ale Uniunii Europene, ţãrile candidate şi terţe ţãri:
(i) încheierea de acorduri bilaterale şi multilaterale cu organisme specializate pe linia pregãtirii profesionale, în vederea formãrii şi dezvoltãrii competenţelor personalului în corelaţie cu dinamica fenomenului infracţionalitãţii transfrontaliere şi cu practicile europene în domeniu;
(ii) organizarea de seminarii, simpozioane, conferinţe, ateliere de lucru, schimburi de experienţã pe probleme privind criminalitatea transfrontalierã, la care sã fie invitaţi experţi din state membre UE / state candidate / state vecine;
(iii) iniţierea şi derularea de programe de twinning privind pregãtirea de specialitate/ managerialã a personalului, inclusiv pentru elaborarea specificaţiilor tehnice pentru achiziţia echipamentelor.
9. Combaterea corupţiei în rândul personalului instituţiilor naţionale cu atribuţii de supraveghere şi control al frontierei de stat:
a) Proiectarea şi desfãşurarea, la nivelul instituţiilor de învãţãmânt/locul de muncã, de programe de educaţie civicã şi conduitã moralã;
b) Ridicarea nivelului recompenselor acordate personalului în cazul unor realizãri profesionale deosebite;
c) Stabilirea şi aplicarea mãsurilor preventive;
d) Intensificarea verificãrilor specifice;
e) Sancţionarea fermã a actelor de corupţie;
f) Cooperarea internaţionalã pe linia prevenirii şi combaterii actelor de corupţie cu efecte transfrontaliere.
10. Utilizarea cadrului de cooperare asigurat de Sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului, pentru obţinerea complementaritãţii şi/sau congruenţei între mãsurile adoptate pe linia securizãrii frontierei, cu cele în materie de prevenire şi combatere a terorismului, prin:
a) Desfãşurarea, într-o viziune unitarã, a tuturor categoriilor de misiuni ce revin instituţiilor abilitate, în scopul identificãrii şi evaluãrii constante a riscurilor şi ameninţãrilor de naturã teroristã şi acelor asociate;
b) Protejarea teritoriului naţional, prin prevenirea accesului şi blocarea la frontierã a fluxurilor de alimentare cu resurse umane, mijloace de acţiune şi/sau resurse logistice, aparţinând unor entitãţi teroriste sau care ar putea fi folosite de cãtre acestea.
11. Prevenirea poluãrii şi protecţia mediului înconjurãtor:
a) Organizarea şi desfãşurarea activitãţilor proprii instituţiilor cu atribuţii la frontierã cu respectarea normelor legale în domeniu;
b) Prevenirea şi combaterea oricãror tentative de poluare a mediului de cãtre terţi;
c) Armonizarea acţiunilor pentru înlãturarea urmãrilor catastrofelor naturale şi ecologice.
(19) Opţiunile strategice (direcţiile de acţiune) în domeniile prevenirii şi combaterii corupţiei, prevenirii şi combaterii terorismului, respectiv prevenirii poluãrii şi protecţiei mediului înconjurãtor sunt cele prevãzute de strategiile naţionale şi programele sectoriale ce acoperã domeniile vizate, cu aspectele referitoare la frontierã.
Secţiunea a V-a
IMPLEMENTARE ŞI EVALUARE
(20) Responsabilitatea coordonãrii implementãrii Strategiei revine Secretariatului GIRMIF şi comisiilor de specialitate ce funcţioneazã în structura acestui organism, dupã caz.
(21) Implementarea efectivã a Strategiei revine fiecãreia dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în pãrţile ce le privesc. Conducãtorii (şefii) instituţiilor rãspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei participã şi alte instituţii ale statului, precum şi organizaţii neguvernamentale, care coopereazã potrivit competenţelor şi în condiţiile legii.
(22) Instrumentul de implementare îl constituie "Programul de Implementare a Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006", care stabileşte acţiunile şi responsabilitãţile concrete ce revin fiecãrui minister/instituţii cu atribuţii în domeniu, în baza prevederilor Programului de implementare şi în scopul realizãrii acestuia, ministerele/instituţiile cu atribuţii la frontierã vor elabora programe sectoriale proprii.
(23) Monitorizarea implementãrii Strategiei este esenţialã pentru asigurarea coerenţei mãsurilor adoptate la nivelul tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniu
(24) în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 943/2001 , evaluarea şi analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei se realizeazã periodic, în cadrul şedinţelor de lucru ale GIRMIF, la termenele şi în conformitate cu metodologia prevãzute în acest sens.
(25) Sarcina elaborãrii rapoartelor cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei revine Secretariatului GIRMIF, care asigurã evidenţa şi comunicarea spre executare la autoritãţile abilitate a tuturor deciziilor şi mãsurilor adoptate în cadrul acestor şedinţe, precum şi a modului de îndeplinire a acestora.
(26) Resursele financiare pentru realizarea acţiunilor vor fi prevãzute în "Costurile implementãrii Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006"
(27) Sursele de finanţare pentru implementarea Strategiei sunt urmãtoarele:
● fonduri de la bugetul de stat alocate instituţiilor naţionale cu responsabilitãţi privind managementul frontierei;
● fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistenţã financiarã nerambursabilã din partea Uniunii Europene;
● fonduri rezultate din cofinanţarea asiguratã de statul român împreunã cu statele Uniunii Europene;
● credite externe garantate de Guvernul României;
● credite externe care nu implicã garanţii guvernamentale;
● donaţii şi sponsorizãri, oferite/acceptate în condiţiile legii;
● alte surse.
(28) Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor de securizare a frontierei se planificã de cãtre fiecare dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu, în bugetele proprii, în raport cu prioritãţile, resursele disponibile şi etapele de realizare a sistemului de management integrat în perioada 2004 - 2006, în condiţiile legii.
(29) Documentele de implementare vor fi elaborate în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a "Strategiei Naţionale de Management Integrat al Frontierei de Stat a României în perioada 2004 - 2006".
(30) în procesul de implementare a Strategiei se au în vedere urmãtorii factori critici de succes:
♦ flexibilitatea în abordarea principiilor managementului integrat şi a evoluţiilor survenite în contextul intern şi internaţional;
♦ corelarea acţiunilor cuprinse în planificãrile sectoriale proprii fiecãrei instituţii cu cele prevãzute de strategia de management integrat;
♦ stabilirea prioritãţilor instituţiilor şi concordanţa acestora cu obiectivele generale ale GIRMIF;
♦ alocarea fondurilor adecvate pentru finanţarea programelor de dotare cu mijloace şi echipamente destinate securizãrii frontierei, pentru încadrarea şi pregãtirea personalului, precum şi pentru modernizarea infrastructurii;
♦ monitorizarea şi evaluarea stadiului acţiunilor prevãzute în programul de implementare a strategiei.
(31) Strategia Naţionalã de Management Integrat al Frontierei de Stat a României, în perioada 2004 - 2006 reflectã intenţii şi acţiuni, proceduri şi etape progresive ce vor fi urmãrite cu consecvenţã chiar dacã, într-o lume dinamicã, aflatã în permanentã schimbare, pot sã aparã evoluţii care sã necesite reconsiderãri temporare.
(32) Pornind de la concluzia cã obiectivele Strategiei sunt nu numai dezirabile ci şi sustenabile, precum şi de la faptul cã instituţiile care realizeazã managementul integrat al frontierei dispun de un capital uman apt de performanţã, implementarea prezentei Strategii va reprezenta un progres semnificativ pentru integrarea României în Uniunea Europeanã.
------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
