Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Gabriela Ghita - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
La data de 20 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionãrii, contestaţia înregistratã la nr. 564 din 18 noiembrie 2000, formulatã de doamna Graziela Barla impotriva soluţiei date prin Hotãrârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000 de Biroul electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti, de respingere a plângerii adresate cu privire la împiedicarea contestatoarei de a-şi desfasura campania electoralã în calitate de candidat pentru funcţia de Preşedinte al României.
Contestaţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 416 D/2000.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin <>Hotãrârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţia se soluţioneazã fãrã citarea pãrţilor, cu participarea numai a judecãtorilor Curţii, pe baza sesizãrii şi a celorlalte documente aflate la dosar.
În motivarea contestaţiei se susţine ca Hotãrârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti este contrarã dispoziţiilor art. 16, 30 şi 31 din Constituţie, precum şi celor ale <>art. 16 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, raportate la art. 7, 10 şi 19 din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240 din 9 octombrie 2000. De asemenea, se susţine ca "derularea campaniei electorale prin mass-media trebuie sa se facã cu respectarea principiului egalitãţii de sanse", ca "exercitarea dreptului la antena, astfel cum este reglementat prin art. 31 din Constituţie, în condiţii de deplina egalitate, este o obligaţie, nu o aptitudine pentru orice serviciu public de radio şi televiziune", precum şi ca, întrucât "Constituţia nu face distincţie între serviciile publice sau private, ...rezulta ca toate serviciile de radio şi televiziune trebuie sa respecte principiile constituţionale în ce priveşte exercitarea dreptului". Contestatoarea subliniaza, de asemenea, ca folosirea în Constituţie a sintagmei "servicii publice" de radio şi televiziune "nu trebuie interpretatã în sensul ca obligaţiile constituţionale revin numai instituţiilor publice care presteazã serviciul public respectiv, ci ele revin în egala mãsura şi instituţiilor private care presteazã acelaşi serviciu". În contestaţie se mai arata ca prin Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240/2000 s-a fãcut o "diferentiere artificiala între obligaţiile care reveneau televiziunii publice şi celei private", care a fost însã "reparatã prin art. 7", în temeiul cãruia "PRO TV avea obligaţia sa anunţe, prin presa sau prin programele sale, intenţia de a atribui timpi de antena candidaţilor. Însã aceşti timpi trebuia acordati tuturor candidaţilor şi nu unor candidaţi selectaţi de postul PRO TV dupã criterii aleatorii, în speta, sondajele de opinie publicate în mass-media, a cãror autenticitate este discutabila. În acest mod, în fapt, s-a realizat o manipulare a opiniei publice, o canalizare a atentiei acesteia spre candidaţi mediatizati, prejudiciindu-i pe ceilalţi. Acest lucru s-a realizat prin modul de concepere a emisiunii <<Eu vreau sa fiu preşedinte>>, la care au avut acces numai 8 candidaţi, şi nu toţi 12, câţi au fost validati de Biroul Electoral Central." Totodatã se arata ca televiziunea publica nationala "a deturnat litera şi spiritul reglementãrilor legale", deoarece: 1) "[...] a stabilit ca ordinea prezentãrii emisiunilor electorale la TVR sa fie cea a înscrierii candidaţilor la Biroul Electoral Central, deşi în conformitate cu art. 10 din Decizia nr. 240/2000 trebuia sa se facã în ordinea rezultatã în urma tragerii la sorţi"; 2) ca urmare a "deciziei TVR intalnirea candidaţilor în finala din 23 noiembrie 2000 nu mai are loc, pe motiv ca o parte din candidaţi au semnat deja contracte cu alte posturi de televiziune"; 3) TVR, "deşi a primit de la buget banii necesari pentru desfãşurarea campaniei în conformitate cu art. 19 alin. 2 din Decizia nr. 240/2000, potrivit cu care durata insumata a emisiunilor electorale nu poate depãşi 120 de minute pentru fiecare candidat, candidaţii sunt lipsiţi de dreptul lor de a folosi aceste minute la care au dreptul pentru data de 23 noiembrie 2000". În sfârşit, se susţine ca "abuzuri de interpretare şi aplicare a normelor electorale a comis şi Parlamentul României, care, în şedinţa Camerelor reunite din 31 octombrie 2000, a stabilit ca în zilele de 20 şi 21 noiembrie 2000 sa aibã loc intalniri între candidaţi, tot dupã criteriul înscrierii la Biroul Electoral Central". Fata de cele arãtate se solicita Curţii sa constate "ilegalitatile comise de TVR şi PRO TV, precum şi de Parlament", sa anuleze Hotãrârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti şi "sa oblige posturile de televiziune sa reintre în legalitate pe perioada care a mai rãmas din actuala campanie electoralã".
Dezbaterile pentru soluţionarea contestaţiei candidatei Graziela Barla au avut loc în şedinţa din 20 noiembrie 2000 şi au continuat în şedinţa din 21 noiembrie 2000. Dezbaterile din şedinţa de judecata din 20 noiembrie 2000 au fost consemnate în încheierea întocmitã pentru acea şedinţa.
În perioada de la primirea contestaţiei şi pana la dezbaterile finale din 21 noiembrie 2000 Curtea Constituţionalã a solicitat documente şi informaţii atât de la candidat, cat şi de la TVR şi PRO TV, pentru a elucida toate aspectele privind eventuala împiedicare a candidatului de a-şi desfasura campania electoralã.
Astfel, la data de 20 noiembrie 2000, în temeiul dispoziţiilor <>art. 5 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã a solicitat preşedintelui Consiliului de administraţie al Societãţii Romane de Televiziune informaţii privind participarea celor 12 candidaţi pentru funcţia de Preşedinte al României în cadrul programelor difuzate în zilele de 20 şi 21 noiembrie 2000, precum şi informaţii referitoare la programarea pentru ziua de 23 noiembrie 2000 a unei emisiuni electorale la care sa participe toţi cei 12 candidaţi. La aceeaşi data, potrivit aceloraşi prevederi legale, au fost solicitate directorului general al PRO TV copii de pe scrisoarea din 2 noiembrie 2000 adresatã de candidata postului de televiziune PRO TV, precum şi de pe rãspunsul din 3 noiembrie 2000 la aceasta scrisoare. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 20 alin. 4 teza a doua din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, au fost solicitate contestatoarei, la data de 20 noiembrie 2000, copii de pe înscrisurile din care rezulta ca au fost îndeplinite de cãtre aceasta obligaţiile financiare implicate de aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240 din 9 octombrie 2000.
C U R T E A,
analizând contestaţia prin raportare la dispoziţiile Constituţiei, ale <>Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, ale <>Legii audiovizualului nr. 48/1992 , precum şi ale <>Deciziei Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240/2000 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru alegerea Preşedintelui României, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale <>art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale <>art. 17 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze contestaţia.
Prin contestaţia adresatã Curţii Constituţionale doamna Graziela Barla, candidat independent pentru funcţia de Preşedinte al României, a solicitat anularea Hotãrârii nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti, prin care i-a fost respinsã plângerea cu privire la împiedicarea desfãşurãrii campaniei sale electorale, ca urmare a unor mãsuri discriminatorii în raport cu alţi candidaţi, promovate de Societatea Romana de Televiziune şi de postul privat de televiziune PRO TV. Autoarea contestaţiei solicita, de asemenea, obligarea celor doua posturi de televiziune de cãtre Curtea Constituţionalã de a reintra în legalitate pe perioada care a mai rãmas din actuala campanie electoralã.
Candidata Graziela Barla se plange de faptul ca a fost defavorizatã de posturile de televiziune PRO TV şi TVR prin modul inegal de repartizare a timpilor de antena la emisiunile electorale. În mod special, se arata în plângere, postul privat de televiziune PRO TV i-a interzis accesul la o anumitã emisiune, solicitatã cu precãdere de contestatoare pentru popularitatea deosebita în rândul telespectatorilor. În acest fel au fost incalcate prevederile <>art. 16 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi cele ale art. 6 alin. (1) şi ale art. 7 din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240/2000.
Contestatoarea argumenteaza ca, în conformitate cu art. 7 din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240/2000, postul de televiziune PRO TV avea obligaţia sa acorde tuturor candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României, iar nu numai unor candidaţi selectaţi pe criterii aleatorii, timpi egali de antena în toate emisiunile electorale prevãzute în grila sa de programe cu acest conţinut.
În ceea ce priveşte mãsurile cu caracter discriminatoriu promovate de postul public de televiziune TVR contestatoarea aduce drept argumente, mai întâi, faptul ca TVR şi TVR Internaţional au stabilit ca ordinea prezentãrii în emisiunile electorale sa se facã în temeiul unor criterii "valorice", bazate pe informaţii furnizate de sondaje de opinie, iar ulterior acest post a hotãrât, în mod arbitrar, sa anuleze o intalnire finala a tuturor candidaţilor, programata pentru data de 24 noiembrie 2000.
Totodatã, candidata susţine ca au fost comise abuzuri de interpretare şi aplicare a normelor electorale şi de Parlamentul României care, "în şedinţa Camerelor reunite din 31 octombrie 2000, a stabilit sa aibã loc intalniri între candidaţi, câte 6 în fiecare emisiune, dupã criteriul înscrierii acestora la Biroul Electoral Central".
Examinând aceste sustineri, Curtea Constituţionalã constata urmãtoarele:
1. Campania electoralã şi desfãşurarea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României sunt reglementate prin <>Legea nr. 69/1992 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992. Conform art. 15 alin. (1), "Campania electoralã şi desfãşurarea alegerilor pentru Preşedintele României se fac potrivit dispoziţiilor legale privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu excepţiile prevãzute în prezenta secţiune", iar potrivit art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Pentru candidaţii la alegerea Preşedintelui României, accesul la serviciile publice de radio şi televiziune este egal şi gratuit.
(2) Orarul pentru campania electoralã şi repartizarea timpilor de antena pentru accesul egal şi gratuit al candidaţilor la serviciile publice de radio şi televiziune se fac, dupã încheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului, împreunã cu reprezentanţii serviciilor publice de radio şi televiziune şi cu participarea candidaţilor."
În temeiul <>art. 32 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 48/1992 Consiliul Naţional al Audiovizualului a emis Decizia nr. 240 din 9 octombrie 2000 privind condiţiile de prezentare şi duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru alegerea Preşedintelui României, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 12 octombrie 2000. Acest act normativ, emis în exercitarea atribuţiilor Consiliului Naţional al Audiovizualului, concretizeazã o serie de dispoziţii legale cu privire la campania electoralã şi, în plus, reglementeazã şi modalitãţile de acces al candidaţilor la posturile private de radio şi televiziune.
2. La data de 31 octombrie 2000, în temeiul <>art. 16 alin. (2) din Legea nr. 69/1992 , birourile permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului au examinat propunerile Societãţii Romane de Televiziune privind stabilirea orarului pentru desfãşurarea campaniei electorale şi repartizarea timpilor de antena pentru alegerea Preşedintelui României, acceptând prin vot aceste propuneri. În ceea ce priveşte intalnirile finale organizate de Societatea Romana de Televiziune în zilele de 20 şi 21 noiembrie 2000, s-a stabilit ca ordinea de prezentare a candidaţilor în emisiune sa se facã potrivit criterului înscrierii candidaturilor la Biroul Electoral Central. Totodatã, s-a respins sugestia prelungirii campaniei electorale şi în ziua de 24 noiembrie 2000.
3. În ceea ce priveşte criticile aduse postului public de televiziune TVR Curtea constata ca în realitate contestatoarea nu se plange de modul de repartizare a timpilor de antena, ci de criteriile în baza cãrora au fost repartizaţi candidaţii în vederea dezbaterilor la intalnirile din 20 şi 21 noiembrie 2000. Sub acest aspect Curtea retine ca, potrivit datelor comunicate de Societatea Romana de Televiziune prin telefaxul din 20 noiembrie 2000, fiecãrui candidat i-au fost oferite câte 45 de minute pentru participarea la emisiuni de tip "talk-show", începând cu data de 6 noiembrie 2000, iar ordinea intrãrii în emisiune s-a fãcut prin tragere la sorţi. Pentru emisiunile din 20 şi 21 noiembrie 2000 repartizarea s-a fãcut în baza hotãrârii birourilor permanente ale Camerelor Parlamentului, iar criteriul a fost acela al înscrierii candidaţilor la Biroul Electoral Central, ordinea intrãrii în emisiune fiind facuta, de asemenea, prin tragere la sorţi. Asa fiind, Curtea nu poate retine sub acest aspect nici o împrejurare de natura sa afecteze dreptul egal al exprimarii opiniilor candidaţilor la funcţia de Preşedinte al României şi nici aspecte care ar pune în discuţie echidistanta postului. În ceea ce priveşte "intalnirea finala", la care ar fi urmat sa participe toţi cei 12 candidaţi, TVR a avut în vedere iniţial o asemenea emisiune, programata la data de 24 noiembrie 2000, dar birourile permanente ale Camerelor Parlamentului au respins aceasta programare, întrucât, potrivit legii, campania electoralã se încheie cu 48 de ore înainte de ziua votarii. În orice caz solicitarea doamnei Graziela Barla, adresatã Curţii Constituţionale, ca aceasta autoritate publica sa oblige Societatea Romana de Televiziune sa organizeze pe data de 23 noiembrie 2000 o intalnire finala "pentru indiferent câţi candidaţi vor fi prezenţi" excede competentei Curţii. De altfel un asemenea demers nu putea fi întreprins, pe de o parte, pentru ca unii candidaţi, la data pronunţãrii prezentei hotãrâri, au deja programate prezente la alte emisiuni în acea zi, iar pe de alta parte, nici o dispoziţie legalã nu obliga la organizarea unei asemenea intalniri finale.
4. În legatura cu criticile adresate de doamna Graziela Barla postului privat de televiziune PRO TV Curtea constata ca, potrivit art. 7 alin. (1) din Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului nr. 240/2000, "Posturile de radio şi de televiziune private care intenţioneazã sa difuzeze programe electorale au obligaţia sa comunice acest fapt Consiliului Naţional al Audiovizualului, printr-o adresa care sa respecte modelul prezentat în anexa, înainte de începerea campaniei electorale, şi sa facã cunoscut public acest lucru prin presa şi/sau prin programele lor". De asemenea, alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte ca "Fiecare post va practica pentru toţi solicitantii tarife proprii unice pe unitatea de timp de emisie, garantandu-le condiţii egale, potrivit timpilor de antena alocati".
Din documentele aflate la dosar rezulta ca postul PRO TV a îndeplinit toate aceste cerinţe. Astfel postul de televiziune a comunicat în termen legal Consiliului Naţional al Audiovizualului intenţia sa de a difuza emisiuni destinate campaniei pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale şi a fãcut publica aceasta intenţie prin presa şi prin programele sale. Difuzarea emisiunilor a început în prima zi de campanie electoralã pentru alegerea Preşedintelui României, adicã la 27 octombrie 2000, conform <>art. 1 din Hotãrârea Guvernului nr. 911 din 10 octombrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 12 octombrie 2000. La aceste emisiuni au avut acces toţi candidaţii care au încheiat contracte pana la data menţionatã. Postul de televiziune PRO TV nu avea obligaţia legalã sa adreseze direct fiecãrui candidat oferte de servicii. La data de 27 octombrie 2000 aceste servicii au fost contractate de 8 candidaţi, la nivelul unor tarife proprii unice pe unitatea de timp de emisie. Doamna Graziela Barla s-a adresat postului PRO TV la 2 noiembrie 2000, asteptand, asa cum precizeazã chiar contestatoarea, sa expire termenul în care se puteau depune contestaţii la Curtea Constituţionalã, ceea ce însã nu este relevant, întrucât, asa cum s-a arãtat, campania electoralã începuse, în temeiul legii, la 27 octombrie 2000. La data de 7 noiembrie 2000 au avut loc negocieri între postul PRO TV şi candidata, prilej cu care i s-au oferit serviciile ce ramasesera nedistribuite la acea data. Pentru emisiunea în care contestatoarea a cerut, în mod expres, sa fie prezenta solicitarea acesteia era tardivã la data de 7 noiembrie 2000, întrucât toate minutele afectate în continuare pana la sfârşitul campaniei erau deja alocate candidaţilor care se adresasera postului PRO TV în timp util.
Fata de aceasta situaţie de fapt Curtea Constituţionalã nu poate constata ca doamna Graziela Barla ar fi fost împiedicatã sa îşi desfãşoare campania electoralã, în sensul avut în vedere de prevederile <>art. 17 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi în lumina dispoziţiilor cuprinse în art. 31 alin. (5) din Constituţie ("Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activitãţii lor se reglementeazã prin lege organicã.").
Curtea observa, de asemenea, ca, potrivit <>art. 16 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, accesul este gratuit la serviciile publice de radio şi televiziune. Posturile private nu au obligaţia legalã sa acorde un astfel de acces gratuit la programele lor electorale, ci au doar obligaţia sa practice pentru toţi solicitantii tarife proprii unice pe unitatea de minut şi, în aceste condiţii financiare, sa garanteze acestora dreptul egal de exprimare, cu respectarea echidistantei necesare. În acest fel afirmatia contestatoarei în legatura cu faptul ca în Constituţie nu se face distincţie sub acest aspect între posturile publice şi cele private nu poate fi reţinutã de Curte. Într-adevãr, textul art. 31 alin. (4) din Constituţie ("Mijloacele de informare în masa, publice şi private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.") nu distinge între mijloacele de informare în masa, publice sau private, dar aceasta numai sub aspectul obligaţiei lor de a asigura informarea corecta a opiniei publice, iar nu şi sub aspectul gratuitatii accesului la mijloacele private de informare în masa. În acest fel distincţia "public-privat" îşi pãstreazã semnificatia atunci când este vorba de practicarea unor tarife pentru accesul la aceste mijloace de informare.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al <>art. 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al <>art. 17 din Legea nr. 69/1992 ,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge contestaţia formulatã de doamna Graziela Barla impotriva Hotãrârii nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscripţie al municipiului Bucureşti.
Hotãrârea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII
CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
