Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 45 din 7 noiembrie 2000 privind contestarea inregistrarii candidaturii domnului Constantin Mugur Isarescu pentru functia de Presedinte al Romaniei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 605 din 24 noiembrie 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Mariana Trofimescu - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
La data de 6 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionãrii, contestaţia înregistratã la nr. 379 din 6 noiembrie 2000, formulatã de domnul Marin Duta.
Contestaţia priveşte înregistrarea candidaturii domnului Constantin Mugur Isarescu pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 şi formeazã obiectul Dosarului nr. 393D/2000.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin <>Hotãrârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţiile se soluţioneazã fãrã citarea pãrţilor, cu participarea numai a judecãtorilor Curţii. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 7 noiembrie 2000, pe baza sesizãrii şi a celorlalte documente aflate la dosar.
În cuprinsul contestaţiei se susţine ca domnul Constantin Mugur Isarescu, în calitate de fost guvernator al Bãncii Naţionale a României, a contribuit la "disparitia sumelor bãneşti, în valuta şi în lei, din contul bãncilor", iar prin politica dobânzilor a determinat distrugerea sistemului financiarbancar. "Guvernele, Banca Nationala, nu sunt strãine de sistemele de furt şi înşelãciune publica, de tip CARITAS, SAFI, FNI".
Totodatã autorul contestaţiei a depus la dosar o motivare a exceptiei de neconstituţionalitate a <>Legii nr. 68/1992 , a <>Legii nr. 27/1996 şi a <>Legii nr. 187/1999 , precum şi a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 63/2000 , întemeindu-se pe dispoziţiile art. 144 lit. c) din Constituţie. În motivare se susţine, în esenta, ca toate aceste acte normative sunt neconstituţionale.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul <>art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, apreciazã ca fiind neîntemeiatã contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Mugur Constantin Isarescu pentru funcţia de Preşedinte al României, arãtând ca motivele invocate sunt aspecte care nu ţin de prevederile art. 16 alin. (3) şi ale art. 35 din Constituţie, iar excepţiile de neconstituţionalitate nu pot fi ridicate decât în fata instanţelor judecãtoreşti. În consecinta, se solicita respingerea contestaţiei.
CURTEA,
analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificãrile ulterioare, şi vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale <>art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, ale art. 2 alin. (2) şi ale <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituţionalã constata ca a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României.
În motivarea contestaţiei, în esenta, este criticata activitatea desfasurata de domnul Constantin Mugur Isarescu în calitate de guvernator al Bãncii Naţionale a României şi de prim-ministru al Guvernului.
Examinând contestaţia sub acest aspect, Curtea constata ca atât condiţiile de eligibilitate, cat şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevãzute expres şi limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) şi la art. 81 alin. (4) din Constituţie, texte al cãror conţinut este urmãtorul:
- Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute în articolul 16 alineatul (3), dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie sa fi împlinit, pana în ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi varsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României.";
- Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva, la pierderea drepturilor electorale.";
- Art. 16 alin. (3): "Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãţenia romana şi domiciliul în ţara.";
- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecãtorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organicã.";
- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi şi succesive."
În speta, examinând motivele de ordin economic şi politic invocate de contestator, Curtea constata ca acestea nu se regãsesc în conţinutul prevederilor constituţionale anterior menţionate. Asemenea motive reprezintã opinii personale ale contestatorului, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimarii votului.
Cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate invocate de contestator, Curtea constata ca, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, text pe care se întemeiazã autorul contestaţiei, Curtea Constituţionalã "hotãrãşte asupra excepţiilor ridicate în fata instanţelor judecãtoreşti privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor". Prin urmare, controlul constituţionalitãţii legii pe calea exceptiei de neconstituţionalitate nu poate avea loc decât dacã excepţia a fost ridicatã în fata instanţelor judecãtoreşti. Curtea Constituţionalã poate fi sesizatã, pentru a se pronunţa asupra constituţionalitãţii unei legi sau ordonanţe, numai în condiţiile <>art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, potrivit cãruia "Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de cãtre instanta în fata cãreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale pãrţilor, opinia instanţei asupra exceptiei şi va fi însoţitã de dovezile depuse de pãrţi. Dacã excepţia a fost ridicatã din oficiu, încheierea trebuie motivatã, cuprinzând şi susţinerile pãrţilor, precum şi dovezile necesare".
În cazul de fata Curtea constata însã ca excepţiile de neconstituţionalitate formulate de contestator au fost ridicate direct în fata Curţii Constituţionale, nesocotindu-se astfel aceste dispoziţii imperative. De aceea se impune respingerea contestaţiei şi sub acest aspect.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al <>art. 16, 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 ,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Constantin Mugur Isarescu pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulatã de domnul Marin Duta.
Hotãrârea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
