HOTARARE nr. 401 din 19 mai 2000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata

                           ──────────────
                        Ministerul finanţelor,
                         Decebal Traian Remes

     ANEXA 1
                            NORME
de aplicare a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/2000  privind taxa pe valoarea adãugatã

     CAP. 1
    Operaţiuni impozabile

    Ordonanta de urgenta:
    ────────────────────
     ART. 2
    - alin. 1 -
    În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã se cuprind operaţiunile cu plata, precum şi cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonanţe de urgenta, efectuate de o maniera independenta de cãtre contribuabili, privind:
    a) livrãri de bunuri mobile şi/sau prestãri de servicii efectuate în cadrul exercitãrii activitãţii profesionale, indiferent de forma juridicã prin care se realizeazã: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social;
    Norme:
    ──────
    1.1. Livrarea de bunuri mobile constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar cãtre beneficiar, direct sau prin persoanele care acţioneazã în numele acestora.
    Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizeazã transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridicã prin care se realizeazã: vânzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societãţii comerciale.
    Gazele, energia electrica şi termica şi altele similare sunt considerate bunuri mobile corporale.
    1.2. Intrãrile şi ieşirile de produse pentru constituirea şi reimprospatarea rezervelor naţionale materiale şi/sau de mobilizare nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã la contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã şi mandatati în acest scop. Bunurile respective intra în sfera taxei pe valoarea adãugatã la scoaterea din regimul menţionat mai sus şi la livrarea cãtre alţi beneficiari.
    1.3. Prin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adãugatã, se înţelege orice activitate desfasurata de un contribuabil, care nu constituie livrare de bunuri mobile sau transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile.
    Astfel de activitãţi pot avea ca obiect:
    a) lucrãri de construcţii-montaj;
    b) transport de persoane şi de mãrfuri;
    c) servicii de posta şi telecomunicaţii, de transmisiuni radio şi televiziune;
    d) închiriere de bunuri;
    e) operaţiuni de leasing;
    f) locaţia de gestiune;
    g) operaţiuni de intermediere sau de comision;
    h) reparaţii de orice natura;
    i) cesiuni şi/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, brevete, licenţe, mãrci de fabrica şi de comerţ, titluri de participare;
    j) operaţiuni de publicitate, consulting, studii, cercetãri şi expertize;
    k) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare sau de reasigurare;
    l) organizarea de licitaţii;
    m) orice alta munca fizica sau intelectualã.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    b) transferul proprietãţii bunurilor imobile între contribuabili, precum şi între aceştia şi persoane fizice;
    Norme:
    ──────
    1.4. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile privind transferul proprietãţii bunurilor imobile, indiferent de forma juridicã prin care se realizeazã.
    În categoria bunurilor imobile se cuprind:
    a) construcţiile imobile prin natura lor, cum sunt: locuintele, vilele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitãrii altor activitãţi;
    b) terenurile;
    c) bunurile mobile care nu pot fi detasate fãrã a fi deteriorate sau fãrã a antrena deteriorarea imobilelor insesi.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    c) importul de bunuri;
    Norme:
    ──────
    1.5. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã intra bunurile introduse în ţara direct sau prin intermediari autorizaţi, de orice persoana fizica sau juridicã, potrivit <>Legii nr. 141/1997  privind Codul vamal al României.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    d) serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate, pentru care locul prestãrii se considera a fi în România în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta.
    Norme:
    ──────
    1.6. Persoanele juridice, liber-profesioniştii autorizaţi, indiferent de modul de exercitare a profesiei, persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfãşoare activitãţi economice pe baza liberei iniţiative, indiferent dacã sunt înregistrate sau nu ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, datoreazã taxa pe valoarea adãugatã stabilitã potrivit legii pentru operaţiunile prevãzute la art. 2 alin. 1 lit.
    d) din ordonanta de urgenta.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    - alin. 3 -
    Sunt asimilate cu livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenta, urmãtoarele operaţiuni:
    a) vânzarea cu plata în rate, închirierea unor bunuri pe baza de contract, precum şi închirierea unor bunuri cu clauza trecerii proprietãţii asupra bunurilor respective dupã plata ultimei rate sau la o anumitã data stabilitã prin contract;
    b) preluarea de cãtre contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele societãţii comerciale pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatura cu activitatea economicã desfasurata de aceştia sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit. Acelaşi regim se aplica şi prestãrilor de servicii. Se excepteazã de la aceste prevederi bunurile şi/sau serviciile acordate în mod gratuit, în limitele şi potrivit destinaţiilor prevãzute prin lege;
    c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, în condiţiile prevãzute de legislaţia referitoare la proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despãgubiri;
    d) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executãrii silite.
    Norme:
    ──────
    1.7. Se asimileazã cu livrarea de bunuri preluarea de cãtre contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã a unor bunuri din producţia proprie sau, dupã caz, achiziţionate, pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatura cu activitatea economicã desfasurata de aceştia sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit. Acelaşi regim se aplica şi prestãrilor de servicii.
    Nu se asimileazã cu livrarea de bunuri preluarea de cãtre contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã a unor bunuri din producţia proprie pentru a fi utilizate în vederea realizãrii de operaţiuni impozabile în sensul ordonanţei de urgenta. Acelaşi regim se aplica şi prestãrilor de servicii.
    1.8. Bunurile şi serviciile acordate în mod gratuit în limitele şi potrivit destinaţiilor prevãzute de lege nu sunt asimilate cu livrãrile de bunuri şi/sau cu prestãrile de servicii.
    Încadrarea în plafoanele în limita cãrora pot fi predate bunuri şi prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin bilanţul contabil anual. Depãşirea plafonului reprezintã operaţiune impozabilã. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã depãşirii plafonului se include în decontul întocmit pentru luna în care contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã au depus bilanţul contabil anual, dar nu mai târziu de termenul legal de depunere a bilanţului.
    1.9. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã numai partea din produsele agricole reţinutã drept plata în natura a prestaţiei efectuate de contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care presteazã servicii pentru obţinerea şi/sau prelucrarea produselor agricole.
    1.10. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã repartizarea activului între asociaţii sau actionarii societãţilor comerciale în nume colectiv, în comanditã simpla, cu rãspundere limitatã şi pe acţiuni, dupã terminarea lichidãrii acestor societãţi, conform <>Legii nr. 31/1990  privind societãţile comerciale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dacã pentru bunurile respective s-a exercitat dreptul de deducere.
    1.11. Transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile prin executare silitã intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã, dacã debitorul este înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã şi şi-a exercitat dreptul de deducere pentru bunurile respective.
    Nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile supuse executãrii silite, dacã debitorul nu avea obligaţia legalã sa se înregistreze ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, precum şi dacã bunurile în cauza sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã.
    Aceste prevederi se aplica şi în cazul transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile prin executare silitã.

     CAP. 2
    Operaţiuni care nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã

    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 3
    Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã operaţiunile privind livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate de:
    a) asociaţiile fãrã scop lucrativ, pentru activitãţile cu caracter social-filantropic;
    b) organizaţiile care desfãşoarã activitãţi de natura religioasã, politica sau civicã;
    c) organizaţiile sindicale, pentru activitãţile legate direct de apãrarea colectivã a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor;
    d) instituţiile publice, pentru activitãţile lor administrative, sociale, educative, de apãrare, ordine publica, siguranta statului, culturale şi sportive;
    e) Regia Autonomã "Administraţia Nationala a Drumurilor din România".
    Contribuabilii prevãzuţi la alin. 1 sunt supuşi taxei pe valoarea adãugatã, dacã realizeazã direct sau prin unitãţi subordonate alte operaţiuni impozabile decât cele menţionate la alineatul precedent.
    Norme:
    ─────
    2.1. În prevederile art. 3 lit. d) din ordonanta de urgenta se încadreazã instituţiile publice ale cãror cheltuieli curente şi de capital se asigura din fondurile prevãzute în <>Legea nr. 72/1996  privind finanţele publice.
    2.2. Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã:
    a) vânzarea cãtre populaţie a imobilelor sau pãrţilor de imobile aflate în proprietatea statului, date în folosinta înainte de introducerea taxei pe valoarea adãugatã; închirierea de imobile sau pãrţi ale acestora, aflate în proprietatea statului, în scop de locuinta; închirierea de spaţii în scop de locuinta în cãmine, locuinţe de serviciu sau în alte spaţii destinate locuinţei, cu condiţia respectãrii prevederilor legale privind determinarea tarifului de închiriere.
    Sumele aferente lucrãrilor executate şi decontate de constructori pana la data de 30 iunie 1993 pentru blocurile de locuinţe aflate în diferite stadii de execuţie, construite din fondurile statului, nu se includ în baza de impozitare la vânzarea cãtre populaţie a locuinţelor terminate;
    b) operaţiunile efectuate de contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care au ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea locurilor publice, pentru încasãrile cuvenite bugetelor locale potrivit <>art. 42 din Legea nr. 27/1994  privind impozitele şi taxele locale, republicatã cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    c) valorificarea de cãtre direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat a bunurilor confiscate potrivit legii, precum şi distribuirea de cãtre acestea, contra cost, a formularelor tipizate comune pe economie, cu regim special de tipãrire, inseriere şi numerotare, reglementate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 831/1997  pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiarã şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora;
    d) Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi camerele de comerţ şi industrie teritoriale, pentru activitãţile desfãşurate în favoarea membrilor în contul cotizaţiilor încasate în baza <>art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990  privind camerele de comerţ şi industrie din România, precum şi pentru activitatea de arbitraj comercial.
    2.3. Contribuabilii prevãzuţi la art. 3 lit. a)-d) din ordonanta de urgenta intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã, dacã realizeazã direct sau prin unitãţi subordonate operaţiuni impozabile cum sunt:
    a) activitãţi comerciale;
    b) activitãţi hoteliere;
    c) alimentaţie publica;
    d) activitãţi de turism;
    e) prestãri de servicii.
    Pentru operaţiunile impozabile de natura celor menţionate mai sus se înregistreazã ca plãtitoare de taxa pe valoarea adãugatã numai partea din structura asociaţiei, organizaţiei sau instituţiei - magazin, hotel, atelier, gospodãrie-anexa -, prin care se realizeazã operaţiunile respective şi pentru care este obligatorie organizarea distinctã a evidentei gestiunilor şi contabilitãţii, care sa permitã determinarea taxei pe valoarea adãugatã deductibile şi colectate.
    Subunitatilor respective li se atribuie cod fiscal de plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã potrivit procedurii prevãzute la <>art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 82/1998  privind înregistrarea fiscalã a plãtitorilor de impozite şi taxe, aprobatã prin <>Legea nr. 228/1998 .
    2.4. Unitãţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, autorizate sa desfãşoare activitãţi cu caracter comercial, intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã.
    2.5. Aeroporturile de interes public naţional cu specific deosebit intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã numai pentru veniturile proprii rezultate din prestãrile de servicii cãtre terţi.
    Pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la bugetele locale sub forma de subvenţii pentru acoperirea cheltuielilor de administrare, întreţinere, exploatare, reparaţii şi modernizãri, care depãşesc veniturile, nu se datoreazã taxa pe valoarea adãugatã.
    Taxa pe valoarea adãugatã deductibilã, aferentã bunurilor şi serviciilor achiziţionate, se determina pe baza de pro rata, calculatã anual ca raport între veniturile proprii şi veniturile totale, inclusiv cele din subvenţiile prevãzute în bugetele de venituri şi cheltuieli.
    Regularizarea taxei deductibile determinate potrivit alineatului precedent se efectueazã la finele anului pe baza de pro rata efectiv realizatã şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adãugatã întocmit pentru luna decembrie.
    2.6. Pentru prestãrile de servicii efectuate de regiile autonome de interes local având ca obiect construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate cu consiliile locale sau cu consiliile judeţene, nu se datoreazã taxa pe valoarea adãugatã.
    Lucrãrile privind construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi podurilor de interes judeţean şi comunal, contractate de consiliile locale sau de consiliile judeţene cu alţi contribuabili, intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã potrivit legii.
    De asemenea, intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã şi alte lucrãri şi servicii de gospodãrie comunalã, contractate de consiliile locale şi de consiliile judeţene cu contribuabili înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã.
    Taxa pe valoarea adãugatã deductibilã, aferentã bunurilor şi serviciilor destinate realizãrii operaţiunilor impozabile, se stabileşte pe baza de pro rata determinata ca raport între valoarea prestãrilor de servicii cãtre terţi şi valoarea totalã a prestãrilor de servicii prevãzutã în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pentru anul respectiv. Taxa pe valoarea adãugatã nedeductibila, rezultatã conform pro rata, se include în preţurile şi în tarifele cu care se deconteazã lucrãrile executate pentru consiliile locale sau consiliile judeţene.
    Regularizarea taxei deductibile determinate potrivit alineatului precedent se efectueazã la finele anului pe baza de pro rata efectiv realizatã şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adãugatã întocmit pentru luna decembrie.

     CAP. 3
    Teritorialitatea

    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 4
    - alin. 3 -
    Prestãrile de servicii sunt impozabile în România când locul prestãrii se considera a fi în România în conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta.
    Norme:
    ──────
    3.1. Locul prestãrii de servicii este locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activitãţii economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau resedinta sa obişnuitã, cu urmãtoarele excepţii pentru care locul prestãrii este:
    1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliarã
    3.2. Sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã lucrãrile de construcţii-montaj executate pentru realizarea, repararea şi întreţinerea bunurilor imobile existente în România, indiferent de locul unde este situat sediul prestatorului - în ţara sau în strãinãtate.
    Acelaşi regim se aplica şi închirierii de bunuri imobile, operaţiunilor de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor imobile, serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrãrilor de construcţii, precum şi serviciilor prestate de alţi contribuabili înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã cu activitate în domeniul bunurilor imobile - studii, expertize, reparaţii şi alte prestãri ale agenţilor imobiliari.
    2. Locul de plecare a transportului de bunuri sau de persoane, respectiv locul de sosire a transportului aferent bunurilor importate
    3.3. Transportul de bunuri sau de persoane se supune taxei pe valoarea adãugatã, dacã locul de plecare a transportului se afla în România. Serviciile de transport aferente bunurilor importate se supun taxei pe valoarea adãugatã, dacã locul de sosire a transportului se afla în România.
    3. Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitãţii sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabil al acestuia
    3.4. În aceasta categorie se încadreazã:
    a) închirierea de bunuri mobile corporale;
    b) operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale şi/sau necorporale;
    c) cesiunile şi/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mãrci de fabrica şi de comerţ şi alte drepturi similare;
    d) serviciile de publicitate;
    e) serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocaţilor, experţilor contabili şi alte servicii similare;
    f) prelucrarea de date şi/sau furnizarea de informaţii;
    g) operaţiunile bancare, financiare, de asigurare şi/sau de reasigurare;
    h) punerea la dispoziţie de personal;
    i) prestãrile intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor prevãzute la lit. a)-h).
    4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv
    3.5. În aceasta categorie se cuprind urmãtoarele activitãţi:
    a) culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activitãţi;
    b) prestãrile accesorii transportului, cum sunt: încãrcarea-descãrcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza şi/sau depozitarea mãrfurilor şi alte servicii similare;
    c) expertize privind bunurile mobile corporale;
    d) lucrãri efectuate asupra bunurilor mobile corporale.
    3.6. Pentru operaţiunile prevãzute la pct. 3.1, 3.2, 3.3,
    3.4 şi 3.5 se aplica regulile şi cotele de impozitare prevãzute prin ordonanta de urgenta.

     CAP. 4
    Operaţiuni scutite

    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 6
    Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã urmãtoarele operaţiuni:
    A. Livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate în ţara de:
    a) unitãţile sanitare, inclusiv veterinare, şi de asistenta socialã: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire şi asistenta, centre de integrare pentru terapie ocupationala, centrepilot pentru tineri cu handicap, cãmine de bãtrâni şi de pensionari, case de copii, staţii de salvare şi altele, autorizate sa desfãşoare activitãţi sanitare şi de asistenta socialã; unitãţile autorizate sa desfãşoare activitãţi sanitare şi de asistenta socialã în staţiuni balneoclimaterice; serviciile de cazare, masa şi tratament prestate cumulat de cãtre contribuabilii autorizaţi care îşi desfãşoarã activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a cãror contravaloare este decontatã pe baza de bilete de tratament;
    Norme:
    ──────
    4.1. Unitãţile autorizate sa desfãşoare activitãţi sanitare, inclusiv veterinare, şi/sau de asistenta socialã sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate.
    Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unitãţile sanitare.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    b) unitãţile şi instituţiile de învãţãmânt cuprinse în sistemul naţional de învãţãmânt aprobat prin <>Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile ulterioare;
    Norme:
    ──────       
    4.2. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã unitãţile autorizate de Ministerul Educaţiei Naţionale sa desfãşoare activitãţile cuprinse în sistemul naţional de învãţãmânt reglementate de <>art. 15 alin. (5) din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    c) unitãţile care desfãşoarã, potrivit legii, activitãţi de cercetare-dezvoltare şi inovare şi executa programe, subprograme, teme, proiecte, precum şi acţiuni componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã sau ale Planului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare. Acelaşi regim se aplica şi unitãţilor care desfãşoarã, potrivit legii, astfel de activitãţi cu finanţare în parteneriat internaţional, regional şi bilateral;
    Norme:
    ──────
    4.3. Se încadreazã în prevederile art. 6 lit. A.c) din ordonanta de urgenta unitãţile cãrora li s-au atribuit spre execuţie programe, subprograme şi teme componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã, precum şi acţiuni cuprinse în acestea, în baza <>art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 25/1995  privind reglementarea organizãrii şi finanţãrii activitãţii de cercetare-dezvoltare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 51/1996 , cu modificãrile ulterioare.
    Unitãţile care desfãşoarã activitãţi de cercetare-dezvoltare şi inovare sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã pentru operaţiunile care nu se încadreazã în prevederile alineatului precedent.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    g) societãţile de investiţii financiare, de intermediere financiarã şi de valori mobiliare;
    Norme:
    ──────
    4.4. Se încadreazã în prevederile art. 6 lit. A.g) din ordonanta de urgenta:
    a) societãţile de investiţii financiare, pentru activitatea desfasurata în baza <>Legii nr. 133/1996  pentru transformarea Fondurilor Proprietãţii Private în societãţi de investiţii financiare;
    b) fondurile deschise de investiţii şi societãţile de investiţii, constituite ca instituţii de intermediere financiarã, pentru activitatea desfasurata în baza <>Ordonanţei Guvernului nr. 24/1993  privind reglementarea constituirii şi functionarii fondurilor deschise de investiţii şi a societãţilor de investiţii ca instituţii de intermediere financiarã, aprobatã prin <>Legea nr. 83/1994 ;
    c) societãţile de valori mobiliare şi bursele de valori, pentru activitatea desfasurata în baza <>Legii nr. 52/1994  privind valorile mobiliare şi bursele de valori, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
    d) transferul dreptului de proprietate, total sau parţial, asupra acţiunilor gestionate de Fondul Proprietãţii de Stat, precum şi asupra acţiunilor sau pãrţilor sociale emise de o societate comercialã, persoana juridicã romana, indiferent de forma de proprietate;
    e) Agenţia Nationala pentru Locuinţe, pentru titlurile de valoare emise sub forma de obligaţiuni pe termen mediu şi lung, conform <>art. 7 din Legea nr. 152/1998  privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, precum şi societãţile comerciale pe acţiuni, pentru emiterea de obligaţiuni la purtãtor sau nominative în baza prevederilor <>art. 162 din Legea nr. 31/1990  privind societãţile comerciale, republicatã.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    h)1. Banca Nationala a României, pentru operaţiunile specifice reglementate în mod expres prin <>Legea nr. 101/1998  privind Statutul Bãncii Naţionale a României;
    Norme:
    ──────
    4.5. Banca Nationala a României este scutitã de taxa pe valoarea adãugatã pentru operaţiunile specifice reglementate în mod expres prin <>Legea nr. 101/1998  privind Statutul Bãncii Naţionale a României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    Achiziţiile de aur şi argint efectuate de Banca Nationala a României de la contribuabili sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    i) societãţile de asigurare şi/sau reasigurare, inclusiv intermediarii în astfel de activitãţi;
    Norme:
    ──────
    4.6. Societãţile de asigurare şi/sau de asigurare-reasigurare şi societãţile de reasigurare, precum şi intermediarii în astfel de activitãţi sunt scutiţi de taxa pe valoarea adãugatã pentru sumele încasate de la asiguraţi. Despãgubirile acordate asiguraţilor includ şi taxa pe valoarea adãugatã.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    k)3. activitatea de taximetrie desfasurata de persoane fizice autorizate, precum şi operaţiunile care intra în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;
    Norme:
    ──────
    4.7. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A.k)3 din ordonanta de urgenta:
    a) operaţiunile care intra în sfera impozitului pe spectacole, reglementate prin <>Legea nr. 147/1998  privind impozitul pe spectacole. Sunt scutite sumele încasate din vânzarea biletelor şi a abonamentelor, pentru care se datoreazã impozitul pe spectacole de cãtre unitatea de exploatare, precum şi sumele repartizate din încasãri proprietarilor şi difuzorilor de filme, în activitatea de exploatare şi de difuzare de filme cinematografice pentru public;
    b) activitãţile de taximetrie efectuate de persoane fizice autorizate potrivit <>Decretului-lege nr. 54/1990  privind organizarea şi desfãşurarea unor activitãţi economice pe baza liberei iniţiative, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi de colaboratorii societãţilor comerciale, care desfãşoarã cu autoturisme proprii activitate de taximetrie în condiţiile legii.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    k)4. editarea, tipãrirea şi/sau vânzarea de manuale şcolare şi/sau de cãrţi, exclusiv activitatea cu caracter de reclama şi publicitate; realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune, cu excepţia celor cu caracter de reclama şi publicitate; producţia de filme, cu excepţia celor cu caracter de reclama şi publicitate, destinate difuzãrii prin televiziune;
    Norme:
    ──────
    4.8. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A.k)4 din ordonanta de urgenta:
    a) editarea şi/sau tipãrirea de cãtre edituri şi/sau tipografii de: cãrţi, manuale şcolare, dictionare şi/sau enciclopedii, cãrţi ilustrate pentru copii, cãrţi de desenat pentru copii. Nu se încadreazã în prevederile de mai sus lucrãrile realizate de alţi contribuabili care livreaza bunuri şi/sau presteazã servicii pentru edituri şi/sau tipografii;
    b) vânzarea de cãrţi, manuale şcolare, dictionare şi/sau enciclopedii, cãrţi ilustrate pentru copii, cãrţi de desenat pentru copii, indiferent de modul de realizare, direct sau prin intermediari. Nu sunt scutite încasãrile pentru reclama şi/sau publicitate, precum şi tipariturile realizate exclusiv în scopuri comerciale, de reclama şi publicitate. Intermediarii sunt scutiţi de taxa pe valoarea adãugatã numai dacã vânzarea se realizeazã la preţul stabilit de editor sau la preţul de achiziţie;
    c) programele de radio şi/sau de televiziune, altele decât cele de reclama şi/sau publicitate, atât la unitãţile care le realizeazã, cat şi la cele care le difuzeazã. Lucrãrile efectuate pentru receptionarea programelor audiovizuale sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã;
    d) producţia de filme realizatã pe pelicula sau banda video cu destinaţia de a fi difuzate la televiziune. Nu se încadreazã în prevederile de mai sus: reproducerea filmelor şi/sau a benzilor video folosindu-se originalul, serviciile de prelucrare a filmelor nelegate de difuzarea la televiziune.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    k)5. proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum şi produse ortopedice;
    Norme:
    ──────
    4.9. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A.k)5 din ordonanta de urgenta, urmãtoarele produse:
    a) fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, chiar cu motor sau cu alte mecanisme de propulsie; pãrţi şi/sau accesorii de fotolii rulante sau de vehicule similare pentru invalizi;
    b) articole şi/sau aparate de ortopedie, inclusiv centurile şi/sau bandajele medico-chirurgicale şi carjele; atele, gutiere şi alte articole şi aparate pentru fracturi; articole şi aparate de proteza; aparate pentru facilitarea auzului la surzi şi alte aparate care se poarta, se duc în mana sau se implanteaza în organism pentru compensarea unei deficiente sau infirmitãţi.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    k)6. uniforme pentru copiii din învãţãmântul preşcolar şi primar;
    Norme:
    ──────
    4.10. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A.k)6 din ordonanta de urgenta, urmãtoarele produse:
    a) costume, pantaloni, sacouri, rochite, sortulete;
    b) camasi şi bluze;
    c) obiecte de acoperit capul.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    k)7. articole de îmbrãcãminte şi incaltaminte pentru copiii în varsta de pana la un an;
    Norme:
    ──────
    4.11. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A.k)7 din ordonanta de urgenta, urmãtoarele produse:
    a) îmbrãcãminte din tesaturi şi din tricot, gama de marimi 0-24 sau pentru copiii cu o înãlţime a corpului care nu depãşeşte 86 cm         - pieptarase, veste, chiloti, maiouri, caciulite, sepci, palarioare, bonete, bascute, jachete, pantaloni, costumase, spilhozeni, camasute, bluze, rochite, treninguri, salopete, halate de baie, fuste, pijamale, sarafane, fulare, manusi; ciorapi, sosete, mãrimea maxima 12;
    b) articole de incaltaminte, mãrimea maxima 14,5 ghetute, sandale, papuci, botosei;
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    k)8. aportul de bunuri la capitalul social al societãţilor comerciale;
    Norme:
    ──────
    4.12. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A.k)8 din ordonanta de urgenta, bunurile ce se constituie ca aport în natura la capitalul social de cãtre actionarii sau asociaţii unei societãţi comerciale, conform prevederilor <>Legii nr. 31/1990 , republicatã.
    Se supune taxei pe valoarea adãugatã achiziţionarea de cãtre contribuabili, de pe piata interna sau din import, de bunuri destinate utilizãrii ca aport în natura la capitalul social.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    k)10. activitãţile specifice desfãşurate în zona libera de contribuabilii autorizaţi în acest scop;
    Norme:
    ──────
    4.13. Sunt scutite de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit art. 6 lit. A.k)10 din ordonanta de urgenta, urmãtoarele activitãţi specifice desfãşurate în zona libera: prelucrarea, manipularea, depozitarea, sortarea, mãsurarea, ambalarea, asamblarea, fabricarea, condiţionarea, marcarea, testarea şi licitarea, expertizarea, repararea şi dezmembrarea, vânzarea-cumpãrarea mãrfurilor; transporturi, expeditii interne şi internaţionale; închirierea sau concesionarea de spaţii de depozitare şi/sau terenuri; concesionarea clãdirilor; controlul cantitativ şi calitativ al mãrfurilor; navlosirea, agenturarea şi aprovizionarea navelor; aprovizionarea altor mijloace destinate transportului în zonele libere; eliberarea de permise pentru accesul în zona libera şi de licenţe pentru desfãşurarea de activitãţi în zona libera.
    Alte operaţiuni desfãşurate în zonele libere, care nu sunt specifice acestora, se supun regulilor şi cotelor de taxa pe valoarea adãugatã prevãzute de ordonanta de urgenta.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    k)11. activitãţile contribuabililor cu venituri din operaţiuni impozabile în sensul prezentei ordonanţe de urgenta, declarate organului fiscal competent sau, dupã caz, realizate, de pana la 50 milioane lei anual; activitãţile care îndeplinesc condiţiile unor operaţiuni impozabile desfãşurate de contribuabilii prevãzuţi la art. 3, cu venituri de pana la 50 milioane lei anual, realizate din astfel de operaţiuni.
    În situaţia realizãrii unor venituri superioare plafonului prevãzut mai sus, contribuabilii mentionati la alineatul precedent devin plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã în condiţiile şi la termenele stabilite la art. 25.
    Dupã înscrierea ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã contribuabilii respectivi nu mai beneficiazã de scutire chiar dacã ulterior realizeazã venituri inferioare plafonului prevãzut mai sus;
    Norme:
    ──────
    4.14. În situaţia în care contribuabilii scutiţi de taxa pe valoarea adãugatã potrivit art. 6 lit. A din ordonanta de urgenta realizeazã şi operaţiuni impozabile, obtinand din acestea venituri de peste 50 milioane lei anual, aceştia sunt obligaţi sa solicite luarea în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã.
    Se înregistreazã ca plãtitoare de taxa pe valoarea adãugatã numai partea din structura organizatoricã a contribuabilului prin care se realizeazã operaţiunile impozabile şi pentru care este obligatorie organizarea distinctã a evidentei gestiunilor şi contabilitãţii, care sa permitã determinarea taxei pe valoarea adãugatã deductibile şi colectate.

     CAP. 5
    Operaţiuni impozabile prin opţiune

    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 7
    Contribuabilii care efectueazã operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã pot opta pentru plata acestei taxe, pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aprobarea se da de Ministerul Finanţelor prin organele fiscale teritoriale şi se referã la ansamblul normelor privind taxa pe valoarea adãugatã, iar aplicarea se face începând cu data de întâi a lunii urmãtoare datei aprobãrii.
    Norme:
    ──────
    5.1. Aprobarea se da de Ministerul Finanţelor prin organele fiscale la care contribuabilii sunt înregistraţi ca plãtitori de impozite şi taxe, pe baza de cerere şi justificare economicã, prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã nu influenţeazã negativ alte activitãţi specifice sau bunuri scutite de taxa pe valoarea adãugatã.
    Cererile de opţiune pentru o parte a activitãţii se aproba de organele fiscale numai în condiţiile organizãrii distincte a evidentei gestiunilor şi contabilitãţii, care sa permitã determinarea taxei pe valoarea adãugatã deductibile şi colectate.
    Aprobarea este irevocabilã pana la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an urmãtor anului în care s-a optat pentru plata taxei pe valoarea adãugatã şi se prelungeşte, de drept, pentru încã 5 ani, dacã în cursul perioadei iniţiale contribuabilul plãtitor prin opţiune şi-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpãrate.

     CAP. 6
    Plãtitorii taxei pe valoarea adãugatã

    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 8
    Taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat se plãteşte de cãtre:
    - contribuabilii înregistraţi la organele fiscale competente ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri mobile, transferul proprietãţii bunurilor imobile şi/sau pentru prestãrile de servicii supuse taxei pe valoarea adãugatã în cotele prevãzute la art. 17;
    - titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terţe persoane juridice care acţioneazã în numele şi din ordinul titularului operaţiunii de import;
    - persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;
    - persoanele juridice sau fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil în România, pentru bunurile din import închiriate, precum şi pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate, referitoare la: operaţiuni de leasing; cesiuni şi/sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de mãrci de fabrica şi de comerţ sau alte drepturi similare; servicii de publicitate; serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, experţilor contabili şi alte servicii similare; prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii; operaţiuni bancare şi financiare; punerea la dispoziţie de personal.
    În situaţia în care persoana care realizeazã operaţiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil în România, este obligatã sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România, care se angajeazã sa îndeplineascã obligaţiile ce îi revin conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenta.
    Norme:
    ──────
    6.1. Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe baza de cerere depusa de persoana strãinã la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plãtitor de impozite şi taxe.
    Cererea trebuie sa fie însoţitã de:
    a) declaraţia de începere a activitãţii, care sa cuprindã: data, volumul şi natura activitãţii pe care o va exercita în România;
    b) copie de pe actul de constituire în strãinãtate a persoanei juridice respective;
    c) acceptul scris al reprezentantului fiscal propus, în care acesta trebuie sa precizeze natura operaţiunilor şi valoarea estimatã a acestora.
    Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor impozabile desfãşurate de persoana strãinã în România. De asemenea, nu se admite coexistenta mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate.
    Reprezentantul fiscal propus trebuie sa prezinte o solvabilitate suficienta, care sa îi permitã îndeplinirea obligaţiilor prevãzute de ordonanta de urgenta şi alte reglementãri legale pentru activitatea sa şi a persoanei strãine pe care o reprezintã.
    Organul fiscal verifica îndeplinirea condiţiilor menţionate mai sus şi, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunica decizia luatã atât persoanei strãine, cat şi reprezentantului fiscal propus de aceasta.
    În cazul acceptãrii cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare, se indica şi codul fiscal atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie sa fie diferit de codul fiscal atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. Atribuirea codului fiscal se face de Direcţia generalã pentru tehnologia informatiei financiare din cadrul Ministerului Finanţelor.
    În cazul respingerii cererii, decizia se comunica ambelor pãrţi, cu precizarea motivului refuzului. Reprezentantul fiscal, dupã ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana strãinã atâta timp cat dureazã mandatul sau.
    Reprezentantul fiscal poate sa renunţe la angajamentul asumat printr-o cerere adresatã organului fiscal. În cerere acesta trebuie sa precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adãugatã, pe care îl va depune în aceasta calitate, şi propune o data ulterioara depunerii cererii, când va lua sfârşit mandatul sau. De asemenea, reprezentantul fiscal este obligat sa precizeze dacã renunţarea la mandat este ca urmare a încetãrii activitãţii persoanei strãine.
    În cazul în care persoana strãinã îşi continua activitatea în România, cererea poate fi acceptatã numai dupã ce aceasta a întocmit toate formalitãţile necesare în vederea desemnãrii unui alt reprezentant fiscal.
    Dupã încetarea activitãţii persoanei strãine sau dupã înlocuirea reprezentantului fiscal desemnat de aceasta reprezentantului fiscal îi revin toate obligaţiile referitoare la plata taxei pe valoarea adãugatã, a majorãrilor de întârziere şi a amenzilor, în termenele prevãzute de lege.
    Reprezentantul fiscal poate cere organului fiscal competent sa efectueze, într-un termen de pana la 5 luni de la data retragerii mandatului, un control de fond al operaţiunilor efectuate sub responsabilitatea sa.
    Aprobarea cererii de renunţare la angajamentul asumat de reprezentantul fiscal se va face de organul fiscal, sub rezerva ca acesta rãmâne rãspunzãtor de neregulile ce vor fi descoperite ulterior, dacã acestea rezulta din vina lui sau din complicitatea dintre el şi persoana strãinã ori alte persoane.
    Obligaţiile reprezentantului fiscal privind aplicarea taxei pe valoarea adãugatã aferente operaţiunilor efectuate în România de persoana strãinã sunt cele prevãzute de legislaţia romana pentru plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã cu sediul în România, cu urmãtoarele derogãri referitoare la:

    A. Modul de întocmire a facturilor
    Persoana strãinã transmite reprezentantului fiscal factura externa destinatã clientului sau, fãrã a indica în aceasta suma taxei datorate, precum şi doua copii de pe factura respectiva.
    Reprezentantul fiscal emite factura fiscalã potrivit reglementãrilor în vigoare în România, cu urmãtoarele date:
    a) datele de identificare, adresa şi calitatea de reprezentant fiscal;
    b) data emiterii;
    c) numãrul de cod fiscal romanesc atribuit reprezentantului fiscal al persoanei strãine;
    d) numãrul de ordine al facturii din plaja de numere primite de la organul fiscal, aferente operaţiunilor efectuate de cãtre persoana strãinã;
    e) suma taxei pe valoarea adãugatã colectate;
    f) alte date prevãzute în modelul de factura fiscalã şi care nu se regãsesc în factura originala emisã de persoana strãinã. Exemplarul 1, completat conform celor de mai sus, se transmite clientului împreunã cu factura originala emisã de persoana strãinã;

    B. Întocmirea şi depunerea decontului de taxa pe valoarea adãugatã
    Decontul va cuprinde exclusiv operaţiunile rezultate din activitatea desfasurata în România de persoana strãinã pe care o reprezintã.
    În situaţia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane strãine, acesta va depune câte un decont pentru fiecare persoana strãinã pe care o reprezintã.
    Pentru activitatea proprie, pentru care reprezentantul fiscal este înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, se întocmeşte un decont distinct, în condiţiile prevãzute de reglementãrile în vigoare pentru plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã cu sediul în România.

    C. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara de persoana strãinã, destinate operaţiunilor impozabile realizate de aceasta în România, se face potrivit prevederilor art. 18-21 din ordonanta de urgenta.
    Pentru exercitarea dreptului de deducere reprezentantul fiscal trebuie, de regula, sa detina documentele originale prevãzute de reglementãrile menţionate mai sus.
    Cu aprobarea organului fiscal la care este înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, reprezentantul fiscal poate justifica deducerea taxei pe baza fotocopiei facturii originale, dacã sunt îndeplinite urmãtoarele condiţii:
    a) persoana strãinã justifica organului fiscal obligaţia legalã impusa de ţara în care aceasta este stabilitã de a deţine facturi originale la sediul societãţii strãine;
    b) fotocopiile sa aibã menţiunea pusã de societatea strãinã şi sa fie certificate de aceasta ca sunt conforme cu originalul;
    c) persoana strãinã sa prezinte atestarea organului fiscal din strãinãtate ca deţine documentele originale care sunt evidentiate în contabilitate;
    d) persoana strãinã trebuie sa se angajeze în scris ca va pune temporar la dispoziţie reprezentantului fiscal, la cererea organului fiscal, facturile originale pentru control.
    6.2. Nu au obligaţia sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România persoanele strãine care realizeazã prestãri de servicii contractate cu contribuabili cu sediul în România, pentru care locul prestãrii se considera a fi în România, potrivit criteriilor stabilite la pct. 3.4, precum şi persoanele juridice strãine care au în România subunitati prin care îşi desfãşoarã activitatea, înregistrate ca plãtitoare de impozite şi taxe în România.
    6.3. Societãţile comerciale care cedeazã o parte din veniturile realizate din vânzarea produselor supuse taxei pe valoarea adãugatã vor determina suma cuvenitã partenerului extern prin aplicarea cotei prevãzute în contractele încheiate asupra sumelor obţinute din vânzarea produselor, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã.

     CAP. 7
    Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã

    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 10
    Obligaţia de plata a taxei pe valoarea adãugatã ia naştere la data efectuãrii livrãrii de bunuri mobile, transferului proprietãţii bunurilor imobile şi/sau prestãrii serviciilor.
    Pentru livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii cu plata în rate obligaţia de plata a taxei pe valoarea adãugatã intervine la data prevãzutã pentru plata ratelor.
    Cotele aplicate operaţiunilor impozabile sunt cele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plata a taxei pe valoarea adãugatã.
    Norme:
    ──────
    7.1. Ca regula generalã, cotele aplicate operaţiunilor impozabile sunt cele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plata a taxei pe valoarea adãugatã, respectiv data efectuãrii livrãrii de bunuri mobile, transferului proprietãţii bunurilor imobile sau prestãrii serviciilor.
    Bunurile livrate şi serviciile prestate pana la data de 31 decembrie 1999, justificate cu documente de expediţie şi transport, procese-verbale de recepţie sau cu alte documente similare, din care sa rezulte ca livrarea şi/sau prestarea s-a efectuat pana la data menţionatã, vor fi facturate cu cotele de taxa pe valoarea adãugatã în vigoare la data efectuãrii operaţiunilor respective.
    Produsele şi serviciile scutite de taxa pe valoarea adãugatã conform art. 6 lit. A.k)12 din ordonanta de urgenta, care au fost livrate şi, respectiv, prestate pana la data de 31 martie 2000 inclusiv, vor fi facturate fãrã taxa pe valoarea adãugatã.
    7.2. Sumele rãmase de încasat la data de 31 decembrie 1999 pentru livrãri de bunuri sau prestãri de servicii cu plata în rate se supun taxei pe valoarea adãugatã în cotele existente la data prevãzutã în contract pentru plata ratelor.
    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 11
    Pentru operaţiunile prevãzute mai jos obligaţia de plata a taxei pe valoarea adãugatã ia naştere la:
    a) data înregistrãrii declaraţiei vamale, în cazul importurilor de bunuri;
    b) termenele de plata pentru ratele prevãzute în contractele de leasing pentru operaţiunile de leasing;
    c) data vânzãrii bunurilor cãtre beneficiari, în cazul operaţiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignaţie;
    d) data emiterii documentelor în care se consemneazã preluarea de cãtre contribuabili a unor bunuri din activele societãţii comerciale pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatura cu activitatea economicã desfasurata de aceştia sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit;
    e) data documentelor prin care se confirma prestarea de cãtre contribuabili a unor servicii în scopuri care nu au legatura cu activitatea economicã desfasurata de aceştia sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuit;
    f) data colectãrii monedelor din masina pentru mãrfurile vândute prin maşini automate.
    Norme:
    ──────
    7.3. Pentru bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporarã în ţara, obligaţia de plata a taxei pe valoarea adãugatã ia naştere la data prevãzutã în <>Legea nr. 141/1997 .
    7.4. Bunurile introduse în ţara ulterior datei de 1 iulie 1993, care fac obiectul unor contracte de leasing, se supun taxei pe valoarea adãugatã la beneficiar, corespunzãtor cotelor în vigoare, sumelor şi termenelor de plata pentru ratele prevãzute în contractele de leasing.
    Dacã la expirarea perioadei prevãzute prin contractul de leasing bunurile trec în proprietatea beneficiarului, se datoreazã taxa pe valoarea adãugatã pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate.
    Sumele rãmase de plata, aferente bunurilor introduse în ţara care fac obiectul unor contracte de leasing înainte de data de 1 iulie 1993, prevãzute în contracte cu scadente dupã aceasta data, nu se supun taxei pe valoarea adãugatã. La expirarea perioadei prevãzute prin contractul de leasing se datoreazã taxa pe valoarea adãugatã pentru valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.
    7.5. Operaţiunile legate, import-export, realizate în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 276/1995  privind efectuarea de operaţiuni legate de import-export, încheiate la nivel de agent economic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de cãtre contribuabilii cu activitate de comerţ exterior, privind: importul de produse energetice şi materii prime de baza, legat de exportul de produse liberalizate la export, precum şi importul de materiale, componente, subansambluri, echipamente şi utilaje pentru producţie, legat de exportul de produse finite rezultate, sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã, astfel:
    a) la intrarea bunurilor în ţara importatorul este obligat sa întocmeascã declaraţia vamalã de import, sa plãteascã taxa pe valoarea adãugatã aferentã şi, în mod corespunzãtor, sa îşi exercite dreptul de deducere în condiţiile prevãzute de reglementãrile legale în vigoare;
    b) bunurile din import predate producãtorilor în vederea realizãrii produselor ce urmeazã sa fie exportate, a cãror contravaloare reprezintã plata importului, se factureaza la preţuri negociate plus taxa pe valoarea adãugatã;
    c) produsele realizate de unitãţile producãtoare, livrate unitãţilor cu activitate de comerţ exterior pentru plata bunurilor din import primite de la acestea, se factureaza la preţurile negociate plus taxa pe valoarea adãugatã.
    Exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã aferente operaţiunilor prevãzute la lit. b) şi c) ia naştere, atât la furnizor, cat şi la beneficiar, la data livrãrii produselor la export.
    Operaţiunile legate, import-export, vor fi justificate cu urmãtoarele documente:
    a) licenta de operaţiune;
    b) contractele încheiate de agentul economic cu activitate de comerţ exterior cu partenerul extern şi cu producãtorii interni, din care sa rezulte ca operaţiunile nu se fac cu plata, ci prin compensaţii valorice;
    c) documentele prevãzute la pct. 9.3.
    7.6. Pentru bunurile exportate care s-au returnat obligaţia de plata a taxei pe valoarea adãugatã intervine la data la care bunurile respective sunt valorificate cãtre beneficiarii interni.
    7.7. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã serviciilor contractate de persoane juridice din România cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate şi pentru care locul prestãrii se considera a fi în România, potrivit pct. 3.4, se plãteşte la organul fiscal teritorial sau la banca comercialã, în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe. Pentru plãţile efectuate fãrã factura taxa pe valoarea adãugatã se plãteşte concomitent cu plata prestatorului extern.
    7.8. În situaţia în care din decontul lunii precedente rezulta suma de rambursat, contribuabilii pot sa compenseze aceasta suma cu suma datoratã potrivit pct. 7.7.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 12
    Taxa pe valoarea adãugatã devine exigibilã atunci când organul fiscal este îndreptãţit sa solicite plãtitorilor de taxa pe valoarea adãugatã plata taxei datorate bugetului de stat.
    Exigibilitatea ia naştere, de regula, la data efectuãrii livrãrii bunurilor mobile, transferului proprietãţii bunurilor imobile sau prestãrii serviciilor
    Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, exigibilitatea poate fi anticipata sau ulterioara faptului generator, în condiţii stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta.
    Pentru livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii care se efectueazã continuu - energie electrica, termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice şi altele similare -, precum şi pentru cele la care se încaseazã, de regula, avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura fiscalã sau de alt document legal.
    Antreprenorii de lucrãri imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adãugatã la efectuarea livrãrilor, în condiţii stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta.
    Norme:
    ──────
    7.9. Exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã este anticipata faptului generator, atunci când:
    a) factura fiscalã este emisã înaintea efectuãrii livrãrii bunurilor sau prestãrii serviciilor;
    b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încaseazã înaintea efectuãrii livrãrii bunurilor sau prestãrii serviciilor;
    c) se încaseazã avansuri, cu excepţia avansurilor acordate pentru:
    1. plata importurilor şi a datoriei vamale stabilite potrivit legii;
    2. realizarea producţiei destinate exportului;
    3. efectuarea de plati în contul clientului;
    4. livrãri de bunuri şi prestãri de servicii scutite de taxa pe valoarea adãugatã.
    7.10. Pentru cazurile în care exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã este anticipata faptului generator se aplica cotele în vigoare la data la care taxa devine exigibilã, iar în situaţia modificãrii cotelor, se va proceda la o regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plata a taxei pe valoarea adãugatã. Regularizarea se efectueazã prin facturarea integrala a contravalorii livrãrilor de bunuri şi/sau prestãrilor de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia naştere obligaţia de plata a taxei pe valoarea adãugatã. În cadrul aceleiaşi facturi fiscale se va scãdea contravaloarea facturilor emise pentru situaţiile prevãzute la pct. 7.9 lit. a)-c).
    7.11. Exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã aferente avansurilor încasate de contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care au câştigat licitaţii pentru efectuarea obiectivelor finanţate din credite acordate de organismele financiare internaţionale, cum sunt B.I.R.D., B.E.R.D., statului roman sau garantate de acesta, ia naştere la data facturarii situaţiilor de lucrãri.
    7.12. Antreprenorii de lucrãri imobiliare pot opta pentru plata taxei pe valoarea adãugatã la livrarea bunurilor imobile, în urmãtoarele condiţii:
    a) lucrãrile imobiliare sa aibã caracter deosebit şi sa fie executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva;
    b) lucrãrile imobiliare la care materialele şi aparatele indispensabile pentru funcţionarea instalaţiilor sau încorporate în lucrare depãşesc 50% din preţurile negociate între antreprenor şi beneficiar.
    Opţiunea se aproba de organul fiscal la care antreprenorul este înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, pe baza unei declaraţii prin care acesta se obliga sa achite, la efectuarea livrãrilor, taxa pe valoarea adãugatã aferentã lucrãrilor, care se încadreazã în prevederile menţionate mai sus. Aprobarea opţiunii se comunica beneficiarilor în termen de 10 zile de la acordare.
    Dupã obţinerea aprobãrii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adãugatã înainte de efectuarea livrãrii, iar beneficiarilor, deducerea taxei pe valoarea adãugatã înainte de receptionarea lucrãrii.
    Nerespectarea condiţiilor menţionate mai sus atrage anularea opţiunii şi obligarea la plata taxei pe valoarea adãugatã, în condiţiile prevãzute la art. 12 din ordonanta de urgenta.
    Antreprenorul poate renunţa oricând la opţiunea primitã. În aceasta situaţie el are obligaţia sa achite taxa pe valoarea adãugatã aferentã avansurilor încasate.
    7.13. Exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã aferente sumelor constituite drept garanţie pentru acoperirea eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrãrilor ia naştere la data încheierii procesului-verbal de recepţie definitiva sau, dupã caz, la data încasãrii sumelor, dacã încasarea este anterioarã acestuia.
    7.14. Exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã aferente livrãrilor de bunuri şi/sau prestãrilor de servicii cu plata în rate ia naştere la data prevãzutã în contracte pentru plata ratelor.

     CAP. 8
    Baza de impozitare

    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 13
    Baza de impozitare reprezintã contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã.
    Baza de impozitare este determinata de:
    a) preţurile negociate între vânzãtor şi cumpãrãtor, precum şi alte cheltuieli datorate de cumpãrãtor pentru livrãrile de bunuri şi care nu au fost cuprinse în preţ. Aceste preţuri cuprind şi accizele stabilite potrivit normelor legale;
    b) tarifele negociate pentru prestãrile de servicii;
    c) suma rezultatã din aplicarea cotei de comision sau suma convenitã între parteneri pentru operaţiunile de intermediere;
    d) preţurile de piata sau, în lipsa acestora, costurile de producţie ale bunurilor preluate din activele societãţii de cãtre contribuabili pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatura cu activitatea economicã desfasurata de aceştia sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice ori juridice în mod gratuit;
    e) valoarea în vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamalã, alte taxe şi accizele datorate pentru bunurile importate;
    f) preţurile de piata sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate de contribuabili în scopuri care nu au legatura cu activitatea economicã desfasurata de aceştia sau pentru alte persoane fizice ori juridice în mod gratuit;
    g) preţurile vânzãrilor efectuate din depozitele vãmii sau preţurile stabilite prin licitaţie.
    Norme:
    ──────
    8.1. Ca regula generalã, baza de impozitare pentru livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii este constituitã din toate sumele, valorile, bunurile şi/sau serviciile primite ori care urmeazã sa fie primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã.
    8.2. În cazul plãţii în natura, valoarea tuturor bunurilor şi/sau serviciilor primite trebuie sa asigure acoperirea integrala a contravalorii bunurilor livrate sau, dupã caz, a serviciilor prestate.
    8.3. Pentru determinarea bazei de impozitare pentru livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii contractate în valuta, a cãror decontare se face în lei la cursul de schimb valutar din ziua plãţii, furnizorul sau, dupã caz, prestatorul este obligat sa emita concomitent factura atât în valuta, cat şi în lei. Baza de impozitare se corecteaza cu diferenţa de preţ rezultatã ca urmare a modificãrii cursului pieţei valutare în vigoare la data încasãrii facturii fata de cel utilizat la data facturarii. Furnizorul este obligat sa emita factura fiscalã, în negru pentru sumele suplimentare încasate sau, dupã caz, în roşu pentru sumele de scãzut.
    8.4. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor şi/sau la prestarea serviciilor, chiar dacã prin contract se prevede plata în rate sau la anumite termene.
    8.5. Contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care au câştigat licitaţii pentru realizarea unor obiective finanţate din credite acordate de organisme financiare internaţionale statului roman sau garantate de acesta, determina baza de impozitare pe baza cursului de schimb valutar stabilit prin contractele încheiate.
    8.6. Pentru vânzãrile de bunuri în regim de consignaţie baza de impozitare se determina dupã cum urmeazã:
    a) suma obţinutã din vânzarea bunurilor încredinţate de plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã pentru a fi vândute. Pentru bunurile încredinţate vândute plãtitorii de taxa pe valoarea adãugatã respectivi sunt obligaţi sa emita facturi fiscale conţinând elementele prevãzute la art. 25 lit. B din ordonanta de urgenta cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea;
    b) suma reprezentând comisionul aplicat asupra vânzãrilor de bunuri aparţinând neplatitorilor de taxa pe valoarea adãugatã sau scutite de plata taxei pe valoarea adãugatã.
    8.7. Pentru activitatea de intermediere în turism baza de impozitare este comisionul determinat prin scãderea din preţul sau tariful total, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, plãtit de clienţi agenţiei de turism sau organizatorului de circuite turistice, a urmãtoarelor elemente:
    a) preţul, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, contractat de agenţie cu prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant şi cu alţi prestatori;
    b) cheltuielile preconizate sa fie efectuate de agenţie sau de organizatorul de circuite turistice, cum ar fi cheltuielile privind: asigurarea auto a mijlocului de transport; taxe pentru viza, diurna şi cazarea soferului; taxe de autostrada; taxe de parcare; combustibil.
    Taxa pe valoarea adãugatã colectata se calculeazã prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei de impozitare determinate potrivit prevederilor alineatului precedent. Exigibilitatea taxei ia naştere la data prestãrii serviciilor de intermediere în turism. Din taxa colectata se scade taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi/sau serviciilor achiziţionate, destinate necesitãţilor proprii de funcţionare a agenţiei de turism sau a organizatorilor de circuite turistice.
    În cazul în care dupã prestarea efectivã a serviciilor turistice apar diferenţe între preţul contractat de agenţie, avut în vedere la stabilirea preţului sau tarifului plãtit de clienţi, şi preţul facturat de prestatorii serviciilor turistice se va proceda la regularizare. Acelaşi procedeu se aplica şi de organizatorii de circuite turistice pentru diferenţele dintre preţul antecalculat şi preţul efectiv realizat pe baza documentelor justificative.
    Contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care presteazã servicii de turism folosind mijloace proprii sau închiriate, cum sunt: mijloace de transport, hoteluri, restaurante, determina baza de impozitare pe baza preţurilor şi a tarifelor negociate cu beneficiarii serviciilor turistice.
    Contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care presteazã atât operaţiuni de intermediere, cat şi servicii turistice folosind mijloace proprii sau închiriate, determina baza de impozitare distinct pentru fiecare activitate.
    8.8. Pentru vânzãrile de bunuri în regim second hand baza de impozitare se determina la livrarea efectivã a bunurilor şi este constituitã din suma reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare obţinut, inclusiv taxa pe valoarea adãugatã, şi preţul de cumpãrare a bunurilor respective. Taxa pe valoarea adãugatã colectata, aferentã vânzãrilor de bunuri în regim second hand, se calculeazã prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra sumei astfel determinate.
    Prin livrare de bunuri în regim second hand, în sensul taxei pe valoarea adãugatã, se înţelege vânzarea de cãtre contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã de bunuri second hand, achiziţionate din ţara de la persoane fizice sau de la contribuabili care nu sunt înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã.
    Prin bunuri second hand, în sensul taxei pe valoarea adãugatã, se înţelege bunuri mobile corporale care au fost utilizate anterior achiziţionãrii şi care urmeazã sa fie reparate, imbunatatite sau vândute ca atare, cu excepţia lucrãrilor de arta, obiectelor de antichitate sau de colectie, metalelor şi pietrelor preţioase.
    8.9. Operaţiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe valoarea adãugatã astfel:
    a) corespunzãtor comisionului încasat, când împrumutul este restituit la termen;
    b) corespunzãtor valorii obţinute din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii împrumutului;
    c) corespunzãtor preţului de piata, pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet şi sunt utilizate potrivit art. 2 alin. 3 lit. b) din ordonanta de urgenta.
    8.10. Pentru locaţia de gestiune baza de impozitare o constituie suma convenitã prin contractul încheiat de pãrţi.
    8.11. Echipamentul de lucru şi/sau de protecţie, a cãrui contravaloare este suportatã parţial de salariaţi, se supune taxei pe valoarea adãugatã numai corespunzãtor valorii bunurilor, care este suportatã de salariaţi, iar exigibilitatea intervine la data prevãzutã pentru plata ratelor.
    8.12. În cazul în care anumite elemente accesorii ale preţului nu sunt determinate în mod precis în momentul livrãrii bunurilor din ţara sau din import ori al prestãrii serviciilor, toate sumele percepute ulterior se impoziteazã separat în condiţiile prevãzute de ordonanta de urgenta.
    Reprezintã cheltuieli accesorii livrãrilor de bunuri şi/sau prestãrilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumpãrãtor, în mãsura în care nu au fost cuprinse în preţurile negociate.
    8.13. Potrivit prevederilor art. 4 alin. 1 pct. 1 şi ale <>art. 4 alin. 2 din Legea nr. 118/1996  privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aplicarea cotei de 25% se va reflecta în nivelul preţurilor cu ridicatã şi al preţurilor cu amãnuntul pentru carburanţii auto livrati la intern, fãrã sa între în baza de impozitare a taxei pe valoarea adãugatã.
    Pentru determinarea taxei pe valoarea adãugatã aferente preţului de vânzare cu amãnuntul contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã care comercializeazã carburanţi auto vor deduce din preţul cu amãnuntul suma reprezentând contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, facturatã de furnizor sau achitatã la import pe fiecare tip de produs. Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu cota recalculata de taxa pe valoarea adãugatã şi se obtinte taxa pe valoarea adãugatã aferentã preţului de vânzare cu amãnuntul pe fiecare tip de produs.
    În situaţia în care aprovizionarea cu carburanţi auto se face de la mai mulţi producãtori la preţuri diferite, se va proceda dupã cum urmeazã:
    - se determina, pe fiecare tip de produs, un preţ mediu de aprovizionare, calculat pe baza preţurilor de achiziţie fãrã contribuţia la Fondul special al drumurilor publice din luna anterioarã;
    - se determina contribuţia medie pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice prin aplicarea cotei de 25% la preţul mediu de aprovizionare, calculat pe tip de produs;
    - se scade din preţul de vânzare cu amãnuntul contribuţia medie la Fondul special al drumurilor publice.
    Rezultatul obţinut se înmulţeşte cu cota recalculata de taxa pe valoarea adãugatã şi se obţine taxa pe valoarea adãugatã aferentã preţului de vânzare cu amãnuntul pe fiecare tip de produs.
    Contribuţia medie lunarã pe tip de produs la Fondul special al drumurilor publice se va aplica şi pentru determinarea taxei pe valoarea adãugatã aferente bonurilor valorice emise pe tip de produs şi destinate achiziţionãrii de carburanţi auto. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã bonurilor valorice este exigibilã în luna emiterii acestora.
    Contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã care comercializeazã carburanţi auto au obligaţia sa evidentieze distinct pe documentele legale de vânzare suma reprezentând contribuţia la Fondul special al drumurilor publice.
    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 14
    Nu se cuprind în baza de impozitare urmãtoarele:
    a) remizele şi alte reduceri de preţ acordate de furnizor direct clientului; bunurile acordate de furnizori clienţilor în vederea stimulãrii vânzãrilor, în condiţiile prevãzute în contractele încheiate;
    Norme:
    ──────
    8.14. Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare remizele şi alte reduceri de preţ trebuie sa îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
    a) sa fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;
    b) sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare;
    c) sa fie reflectate în facturi fiscale sau în alte documente legale.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    b) penalizãrile pentru neîndeplinirea totalã sau parţialã a obligaţiilor contractuale;
    Norme:
    ──────
    8.15. Excluderea din baza de impozitare se face numai dacã penalitãţile sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate.
    Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintã contravaloarea bunurilor livrate.
    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
    d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se deconteazã acestuia;
    Norme:
    ──────
    8.16. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferente sumelor achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se deconteazã acestuia se face numai de clientul în contul cãruia s-au achitat sumele respective.
    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
    f) sumele încasate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de cãtre contribuabilii înregistraţi la organele fiscale ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã şi care sunt destinate finanţãrii investiţiilor, acoperirii diferenţelor de preţ şi de tarif, finanţãrii stocurilor de produse cu destinaţie specialã.
    Norme:
    ──────
    8.17. Nu se cuprind în baza de impozitare sumele încasate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de cãtre contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care sunt destinate finanţãrii obiectivelor proprii de investiţii.
    Taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizãrii obiectivelor de investiţii finanţate în condiţiile de mai sus, se deduce în conformitate cu prevederile art. 18-21 din ordonanta de urgenta.
    Cu sumele deduse potrivit ordonanţei de urgenta este obligatorie reîntregirea disponibilitãţilor pentru investiţii. Sumele respective pot fi utilizate în cursul anului financiar numai pentru plati aferente aceluiaşi obiectiv de investiţii pentru care s-au primit alocaţiile de la bugetul de stat.
    La încheierea exerciţiului financiar sumele deduse şi neutilizate potrivit alineatului precedent se vireazã la bugetul de stat sau la bugetele locale în conturile şi la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exerciţiului financiar-bugetar şi financiar-contabil, emise de Ministerul Finanţelor.
    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 15
    În cazul în care cumpãrãtorii returneazã ambalajele în care s-a expediat marfa, suma impozabilã va fi redusã corespunzãtor.
    Norme:
    ──────
    8.18. Ambalajele care circula pe baza de facturare se supun taxei pe valoarea adãugatã la livrare, urmând ca la restituire suma impozabilã sa fie redusã corespunzãtor.
    Ambalajele de circulaţie cum sunt navetele, sticlele, borcanele, la schimb între furnizorii de marfa şi clienţi, nu se factureaza şi nu se supun taxei pe valoarea adãugatã la livrare.
    În condiţiile în care clienţii nu deţin cantitãţile de ambalaje necesare în vederea efectuãrii schimbului prevãzut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare în schimbul unei garanţii depusa acestora, fãrã facturare şi fãrã taxa pe valoarea adãugatã la livrare.
    Periodic, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, se vor factura şi se vor supune taxei pe valoarea adãugatã la livrare cantitãţile de ambalaje date în garanţie clienţilor şi scoase din evidenta de aceştia ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor şi altor cauze de aceeaşi natura.
    Regimul circulaţiei ambalajelor pe baza de schimb se aplica în mod obligatoriu la livrare în relaţiile cu neplatitorii de taxa pe valoarea adãugatã.

     CAP. 9
    Cotele de impozitare

    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 17
    În România se aplica urmãtoarele cote:
    A. Cota de 19% pentru operaţiunile privind livrãrile de bunuri mobile şi transferurile proprietãţii bunurilor imobile efectuate în ţara, prestãrile de servicii, precum şi importul de bunuri, cu excepţia celor prevãzute la lit. B.
    Norme:
    ──────
    9.1. Cota de 19% se aplica asupra operaţiunilor privind:
    a) livrãrile de bunuri mobile, transferul proprietãţii bunurilor imobile, efectuate de contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, cãtre beneficiari cu sediul sau cu domiciliul în România, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adãugatã.
    Aceeaşi cota se aplica şi vânzãrilor de bunuri cãtre persoanele nerezidente în România;
    b) importul de bunuri mobile;
    c) prestãrile de servicii pentru care locul prestãrii se considera a fi în România conform prevederilor cap. III, cu excepţia celor supuse cotei zero şi a celor scutite de taxa pe valoarea adãugatã.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    B. Cota zero pentru:
    a) exportul de bunuri, transportul şi prestãrile de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de contribuabili cu sediul în România, a cãror contravaloare se încaseazã în valuta în conturi bancare deschise la bãnci autorizate de Banca Nationala a României.
    Prin derogare de la aceste prevederi, beneficiazã de cota zero exporturile de bunuri care se deruleazã în sistem barter;
    Norme:
    ──────
    9.2. Exportul consta în livrãri de bunuri efectuate de contribuabili înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã pentru beneficiari cu sediul în strãinãtate şi care sunt transportate în afarã teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalitãţilor vamale de export.
    Pentru operaţiunile prevãzute la art. 17 lit. B.a) din ordonanta de urgenta nu beneficiazã de cota zero de taxa pe valoarea adãugatã contribuabilii care încaseazã valuta în numerar sau prin transferuri din conturi bancare personale.
    9.3. Pentru exportul realizat direct de unitãţile care acţioneazã în nume propriu, justificarea cotei zero se face cu:
    a) factura externa;
    b) declaraţia vamalã de export, vizata de organele vamale;
    c) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, dupã caz, în funcţie de condiţia de livrare;
    d) dovada introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutarã sau, dupã caz, a încasãrii contravalorii mãrfii în valuta.
    9.4. Pentru exportul în nume propriu realizat de unitãţile exportatoare în cazul în care, potrivit contractului încheiat între producãtor şi exportator, livrarea bunurilor cãtre beneficiarul extern se face direct de unitatea producãtoare, beneficiazã de cota zero atât unitatea exportatoare, cat şi unitatea producãtoare. Unitatea exportatoare va justifica cota zero pe baza documentelor prevãzute la pct. 9.3.
    Unitatea producãtoare va justifica cota zero a taxei pe valoarea adãugatã cu:
    a) factura fiscalã emisã cãtre unitatea exportatoare, în lei şi în valuta, cu menţiunea "cota zero";
    b) copie de pe documentul de transport internaţional, dupã caz, în funcţie de condiţia de livrare, în care la rubricile referitoare la locul de încãrcare, predare-expediţie se înscriu denumirea producãtorului şi localitatea;
    c) copie de pe declaraţia vamalã de export, vizata de unitatea vamalã, în care la rubrica 27 se înscriu denumirea producãtorului şi localitatea;
    d) contractul încheiat cu unitatea exportatoare prin care se prevede obligativitatea plãţii în valuta a contravalorii bunurilor exportate.
    9.5. Pentru bunurile contractate cu beneficiari cu sediul în strãinãtate, care dispun livrarea cãtre unitãţi producãtoare din ţara în vederea prelucrãrii lor pentru bunuri de export destinate aceluiaşi beneficiar extern, beneficiazã de cota zero atât unitãţile exportatoare, cat şi unitãţile producãtoare. Unitãţile exportatoare vor justifica cota zero pe baza documentelor prevãzute la pct. 9.3. Unitãţile producãtoare justifica cota zero cu:
    a) contractul încheiat cu partenerul extern, din care sa rezulte produsele, cantitãţile, unitãţile din ţara la care se face livrarea, precum şi termenul pentru justificarea exportului cu copia de pe declaraţia vamalã de export vizata de organul vamal;
    b) factura externa;
    c) dovada introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutarã sau, dupã caz, a încasãrii contravalorii mãrfii în valuta.
    9.6. Pentru exportul realizat prin comisionari comitentul va justifica cota zero de taxa pe valoarea adãugatã pe baza urmãtoarelor documente:
    a) copie de pe factura externa;
    b) copie de pe declaraţia vamalã de export pe care comisionarul a înscris denumirea unitãţii proprietare a mãrfurilor exportate;
    c) factura fiscalã emisã de comitent, pe care este înscrisã "cota zero de T.V.A." cu menţiunea "export în comision";
    d) contractul încheiat între comitent şi comisionar, în care se prevede obligativitatea plãţii în valuta a bunurilor exportate.
    Comisionarul beneficiazã de cota zero de taxa pe valoarea adãugatã pe baza urmãtoarelor documente:
    a) factura externa;
    b) declaraţia vamalã de export, vizata de organele vamale;
    c) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, dupã caz, în funcţie de condiţia de livrare;
    d) dovada introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutarã sau, dupã caz, a încasãrii contravalorii mãrfii în valuta;
    e) factura fiscalã pentru comision, pe care este înscrisã "cota zero de T.V.A.".
    9.7. Pentru transportul mãrfurilor exportate la destinaţie în strãinãtate transportatorii, respectiv casele de expediţie, vor justifica cota zero cu:
    a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, dupã caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din strãinãtate, în care se prevede obligativitatea plãţii în valuta a contravalorii transportului;
    b) documentul de transport internaţional având confirmarea destinatarului privind recepţia mãrfii pentru transportator sau copia de pe acesta pentru casele de expediţie;
    c) polita de asigurare şi/sau reasigurare pentru transportator sau copia de pe aceasta pentru casele de expediţie.
    În cazul transporturilor combinate, legate direct de exportul bunurilor, justificarea cotei zero se face cu:
    a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau, dupã caz, cu casa de expediţie ori cu beneficiarul din strãinãtate, în care se prevede obligativitatea plãţii în valuta a contravalorii transportului;
    b) copie de pe declaraţia vamalã de export vizata de organele vamale;
    c) documentul specific de transport.
    9.8. Pentru alte prestãri de servicii legate direct de exportul bunurilor efectuate de prestatori cu sediul în România cota zero se justifica cu:
    a) contractul încheiat cu unitatea exportatoare sau cu beneficiarul din strãinãtate, în care se prevede obligativitatea plãţii în valuta a contravalorii serviciilor prestate;
    b) documente prezentate de exportatori, din care sa rezulte ca operaţiunile respective sunt legate direct de exportul bunurilor.
    9.9. Nerespectarea prevederilor pct. 9.3-9.8 privind justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adãugatã şi/sau nerespectarea condiţiei de încasare a valutei în conturi bancare deschise la bãnci autorizate de Banca Nationala a României atrag obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã prin aplicarea cotei corespunzãtoare livrãrilor şi prestãrilor la intern şi a majorãrilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor. În cazul în care la verificarea aplicãrii cotei zero de taxa pe valoarea adãugatã s-au avut în vedere termenele de încasare menţionate în declaraţiile de încasare valutarã sau, dupã caz, în contractele încheiate, organele de control au obligaţia sa verifice în termen de un an de la data verificãrii aplicãrii cotei zero dacã încasarea valutei a devenit efectivã.
    9.10. Pentru contribuabilii care realizeazã export de bunuri în sistem barter justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adãugatã se face cu:
    a) factura externa;
    b) declaraţia vamalã de export vizata de organele vamale;
    c) documentele de transport internaţional, dupã caz, în funcţie de condiţia de livrare;
    d) dovada introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutarã;
    e) contractul extern din care sa rezulte ca exportul se deruleazã în sistem barter, precum şi termenul la care se va efectua importul în compensaţie.
    Nerespectarea prevederilor alineatului precedent în ceea ce priveşte justificarea cotei zero, precum şi nerealizarea în termenul prevãzut de legislaţia în vigoare a importului în compensaţie atrag obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã prin aplicarea cotelor corespunzãtoare livrãrilor la intern şi a majorãrilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.
    9.11. Beneficiazã de cota zero de taxa pe valoarea adãugatã unitãţile care realizeazã export de bunuri a cãrui contravaloare se deconteazã în lei de statul roman. Condiţiile în care contravaloarea bunurilor respective este încasatã în valuta sau în bunuri de statul roman se stabilesc pe baza de acorduri interguvernamentale.
    Unitãţile exportatoare vor justifica practicarea cotei zero cu:
    a) factura externa;
    b) declaraţia vamalã de export, vizata de organele vamale;
    c) documentul care atesta efectuarea transportului internaţional, dupã caz, în funcţie de condiţia de livrare;
    d) prevederile acordului interguvernamental din care sa rezulte ca încasarea în valuta sau în bunuri a exportului se efectueazã de statul roman.
    Nerespectarea prevederilor alineatului precedent atrage obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã prin aplicarea cotelor corespunzãtoare livrãrilor la intern şi a majorãrilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    b) transportul internaţional de persoane în şi din strãinãtate, efectuat de contribuabili autorizaţi prin curse regulate, precum şi prestãrile de servicii legate direct de acesta;
    Norme:
    ──────
    9.12. Se aplica cota zero pentru transportul internaţional de persoane în şi din strãinãtate, efectuat prin curse regulate de contribuabili autorizaţi, înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã. Fac excepţie serviciile de transport internaţional prestate pentru contribuabilii care intermediaza activitatea de turism, care determina baza de impozitare conform prevederilor pct. 8.7.
    Cota zero se aplica şi prestãrilor de servicii legate direct de transportul internaţional de persoane efectuat prin curse regulate.
    Cota zero pentru transportul internaţional auto de persoane efectuat prin curse regulate se aplica numai dacã durata acestuia pe parcurs extern depãşeşte 24 de ore.
    Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adãugatã pentru transportul internaţional auto de persoane se face pe baza urmãtoarelor documente:
    a) licenta de transport;
    b) licenta de execuţie pentru curse regulate de cãlãtori;
    c) caietul de sarcini;
    d) foaia de parcurs, scrisoarea de transport sau alte documente din care sa rezulte data de ieşire/intrare din/în ţara, vizate de organul vamal.
    Nerespectarea prevederilor alineatului precedent atrage obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã prin aplicarea cotelor corespunzãtoare prestãrilor de servicii la intern şi a majorãrilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta efectuarea transportului.
    9.13. Agenţiile companiilor aeriene strãine care funcţioneazã pe teritoriul României beneficiazã de cota zero de taxa pe valoarea adãugatã pentru vânzãrile de bilete aferente transportului internaţional de persoane pe baza de reciprocitate acordatã companiilor aeriene romane care au deschise agenţii în strãinãtate. Rãspunderea pentru verificarea respectãrii condiţiilor de reciprocitate revine Direcţiei generale a aviaţiei civile din cadrul Ministerului Transporturilor. Aceasta va comunica Ministerului Finanţelor lista cuprinzând ţãrile în care companiile aeriene romane au deschise agenţii, dacã acestea beneficiazã în ţãrile respective de rambursarea taxei pe valoarea adãugatã şi în ce condiţii. Informaţiile respective vor fi actualizate ori de câte ori intervin modificãri în relaţiile reciproce dintre tari.
    Cota zero a taxei pe valoarea adãugatã pentru vânzãrile de bilete efectuate de agenţiile companiilor aeriene strãine se realizeazã prin restituirea de Ministerul Finanţelor, prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti, a taxei pe valoarea adãugatã aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesitãţilor de funcţionare a agentiilor.
    Restituirea taxei pe valoarea adãugatã se efectueazã trimestrial pe baza de cerere depusa de agenţiile companiilor aeriene strãine la direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti. Cererile de restituire a taxei pe valoarea adãugatã vor fi justificate numai cu documente aferente cumpãrãrilor efectuate în trimestrul pentru care se solicita restituirea taxei pe valoarea adãugatã, însoţite de documentele care atesta efectuarea plãţii contravalorii bunurilor şi serviciilor pana la depunerea cererii.
    Direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti analizeazã cererile de restituire, precum şi documentele insotitoare. În urma verificãrii şi analizei se întocmeşte o nota în care se consemneazã numãrul şi data cererii, rezultatul verificãrii şi propunerea restituirii sau, dupã caz, respingerea cererii de restituire a taxei pe valoarea adãugatã. Nota se aproba de directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene sau, dupã caz, a municipiului Bucureşti.
    În cazul aprobãrii restituirii taxei pe valoarea adãugatã se întocmesc comunicãrile cãtre trezorerie, precum şi comunicarea cãtre solicitant. În baza comunicãrii primite trezoreria va întocmi ordine de plata tip trezorerie (OPHT) pentru fiecare agenţie, în care se va înscrie suma care se restituie.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    c) transportul de marfa şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile din România, cu nave şi aeronave sub pavilion romanesc, comandate de beneficiari din strãinãtate;
    Norme:
    ──────
    9.14. Cota zero se aplica pentru transporturile de marfa şi/sau de persoane care au punctul de plecare din porturile şi aeroporturile din România, precum şi pentru cele care au punctul de sosire în porturile şi aeroporturile din România, efectuate cu nave şi aeronave sub pavilion romanesc, comandate de beneficiari din strãinãtate.
    Cota zero se aplica şi în situaţia transportului maritim internaţional de mãrfuri, comandat de beneficiari din strãinãtate, efectuat de nave sub pavilion romanesc, între doua porturi situate în afarã României.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    f) livrãrile de carburanţi şi/sau de alte bunuri destinate utilizãrii sau incorporarii în nave şi aeronave care presteazã transporturi internaţionale de persoane şi de mãrfuri;
    Norme:
    ──────
    9.15. Bunurile destinate utilizãrii şi/sau incorporarii în nave şi/sau aeronave care presteazã transporturi internaţionale de persoane şi de mãrfuri sunt supuse regimului vamal al aprovizionarii mijloacelor de transport în trafic internaţional, stabilit prin Normele tehnice privind procedura simplificata de efectuare a formalitãţilor vamale aferente combustibililor cu care sunt aprovizionate aeronavele şi prin Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 626/1997 .
    Justificarea cotei zero pentru livrãrile de carburanţi şi/sau alte bunuri destinate aprovizionarii navelor sau aeronavelor sub pavilion romanesc, care presteazã transporturi de persoane şi/sau de mãrfuri în trafic internaţional, se face pe baza documentului stampilat şi semnat de agentul vamal, care atesta ca bunurile respective au fost efectiv introduse la bordul navei sau aeronavei.
    Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de carburanţi şi pentru alte bunuri destinate utilizãrii sau incorporarii în nave sau aeronave sub pavilion strãin care presteazã transporturi internaţionale de persoane şi de mãrfuri se face cu:
    a) factura externa;
    b) declaraţia vamalã de export vizata de organele vamale;
    c) dovada încasãrii contravalorii mãrfii în valuta sau, dupã caz, a introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutarã.
    Taxa pe valoarea adãugatã aferentã carburantilor şi altor bunuri de provenienta strãinã destinate utilizãrii sau incorporarii în nave ori aeronave care presteazã transporturi internaţionale de persoane şi de mãrfuri, care au fost legal importate anterior, se plãteşte în momentul efectuãrii formalitãţilor vamale de import, urmând sa fie dedusã ulterior, potrivit legii.
    Nerespectarea prevederilor privind justificarea cotei zero atrage obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã prin aplicarea cotelor corespunzãtoare livrãrilor la intern şi a majorãrilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    g) prestãrile de servicii efectuate în aeroporturi, aferente aeronavelor în trafic internaţional, precum şi prestãrile de servicii efectuate în porturi, aferente navelor de comerţ maritim, şi pe fluvii internaţionale, facturate direct armatorilor sau agenţilor de nave, marfa şi/sau containere, care îi reprezintã pe armatori;
    Norme:
    ──────
    9.16. În categoria serviciilor prestate în porturi şi aeroporturi se includ servicii precum: încãrcare-descãrcare, manipulare a mãrfurilor care sunt transportate cu nave sau cu aeronave în trafic internaţional.
    9.17. Justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adãugatã pentru prestãrile de servicii efectuate în porturi, aferente navelor de comerţ maritim şi pe fluvii internaţionale se face cu:
    a) comanda şi/sau contractul încheiat cu beneficiarul serviciilor;
    b) documente care atesta ca agenţii de nave, marfa şi/sau de containere îi reprezintã pe armatori;
    c) factura fiscalã pe care se înscrie "cota zero de T.V.A." sau, dupã caz, factura externa emisã de prestatorul de servicii.
    9.18. În cazul prestãrilor de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic internaţional, justificarea cotei zero de taxa pe valoarea adãugatã se face cu:
    a) comanda şi/sau contractul încheiat cu beneficiarul serviciilor respective;
    b) factura fiscalã pe care se înscrie "cota zero de T.V.A." sau, dupã caz, factura externa emisã de prestatorul de servicii.
    9.19. Nerespectarea prevederilor pct. 9.17 şi 9.18 privind justificarea cotei zero atrage obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã prin aplicarea cotelor corespunzãtoare prestãrilor la intern şi a majorãrilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta prestarea serviciilor.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    i) alte prestãri de servicii efectuate de contribuabili cu sediul în România, contractate cu beneficiari din strãinãtate, a cãror contravaloare se încaseazã în valuta în conturi bancare deschise la bãnci autorizate de Banca Nationala a României;
    Norme:
    ──────
    9.20. Sunt supuse cotei zero a taxei pe valoarea adãugatã, potrivit art. 17 lit. B.i) din ordonanta de urgenta:
    a) serviciile prestate de contribuabili înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în strãinãtate, pentru care locul prestãrii se situeaza în strãinãtate potrivit criteriilor stabilite la cap. III;
    a) serviciile prestate de contribuabili înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, contractate cu beneficiari cu sediul sau domiciliul în strãinãtate, pentru care locul prestãrii se situeaza în strãinãtate potrivit criteriilor stabilite la cap. III;
    b) serviciile prestate de contribuabili înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, contractate cu beneficiari cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate şi a cãror contravaloare a fost inclusã în valoarea în vama aferentã bunurilor din import;
    c) serviciile prestate de contribuabili înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã în contul beneficiarilor cu sediul în strãinãtate, pentru bunurile din import aflate în perioada de garanţie;
    d) serviciile prestate de contribuabili înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, constând în efectuarea de studii, prospecţiuni de piata, asistenta de specialitate;
    e) prestãrile de servicii legate de mãrfurile aflate în tranzit pe teritoriul României, contractate de contribuabili înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã cu beneficiari cu sediul sau cu domiciliul în strãinãtate.
    Justificarea cotei zero pentru serviciile prevãzute la lit.     a)-e) se face cu facturile externe şi/sau contractele încheiate cu partenerii externi, din care sa rezulte termenele de decontare a contravalorii prestaţiei sau, dupã caz, dovada încasãrii acesteia.
    Pentru operaţiunile prevãzute la lit. a)-e) nu beneficiazã de cota zero a taxei pe valoarea adãugatã contribuabilii care încaseazã valuta în numerar sau prin transferuri bancare din conturi personale.
    Nerespectarea prevederilor privind justificarea cotei zero a taxei pe valoarea adãugatã şi/sau nerespectarea condiţiei de încasare a contravalorii în valuta a prestaţiilor, prevãzute în facturi şi/sau în contracte, atrag obligaţia plãţii taxei pe valoarea adãugatã prin aplicarea cotei corespunzãtoare prestãrilor la intern şi a majorãrilor de întârziere aferente, calculate de la data documentului care atesta prestarea serviciilor. În cazul în care la verificarea aplicãrii cotei zero de taxa pe valoarea adãugatã s-au avut în vedere termenele de încasare menţionate în facturi şi/sau în contracte, organele de control au obligaţia sa verifice în termen de un an de la data aplicãrii cotei zero dacã încasarea valutei a devenit efectivã.
    Cota de 19% recalculata
    9.21. Cota prevãzutã de art. 17 lit. A din ordonanta de urgenta se aplica asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanta de urgenta, în care nu este cuprinsã taxa pe valoarea adãugatã.
    Cota recalculata de taxa pe valoarea adãugatã este de 15,966% şi se aplica asupra:
    a) sumelor obţinute din vânzarea bunurilor comercializate prin comerţul cu amãnuntul - magazine comerciale, consignatii, unitãţi de alimentaţie publica sau alte unitãţi care au relaţii directe cu populaţia -, ale cãror preţuri cuprind şi taxa pe valoarea adãugatã;
    b) sumelor obţinute din unele prestãri de servicii transport, posta, telefon, telegraf şi altele de aceeaşi natura -, ale cãror tarife practicate cuprind şi taxa pe valoarea adãugatã;
    c) sumelor obţinute din vânzarea de bunuri pe baza de licitaţie, de evaluare sau de expertiza, precum şi pentru alte situaţii similare;
    d) sumelor obţinute din prestãri de servicii cãtre populaţie, realizate de liber-profesioniştii autorizaţi, indiferent de modul de exercitare a profesiei, precum şi de persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfãşoare activitãţi pe baza liberei iniţiative.

     CAP. 10
    Regimul deducerilor

    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 18
    Contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizãrii de:
    a) operaţiuni supuse taxei conform art. 17;
    b) bunuri şi servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de deducere;
    c) acţiuni de sponsorizare, reclama şi publicitate, precum şi alte acţiuni prevãzute de legi, cu respectarea plafoanelor şi destinaţiilor prevãzute în acestea.
    Taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate şi serviciile prestate şi a taxei aferente intrãrilor, dedusã potrivit prevederilor alin. 1.
    Diferenţa de taxa în plus sau în minus se regularizeazã, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenta, pe baza de deconturi ale plãtitorilor.
    Norme:
    ──────
    10.1. Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa deductibilã devine exigibilã.
    Derogarile privind exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã la furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii, reglementate la cap. III "Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adãugatã" din ordonanta de urgenta, se aplica în mod corespunzãtor şi cumparatorilor.
    10.2. Bunurile şi serviciile achiziţionate pentru realizarea operaţiunilor prevãzute la art. 18 din ordonanta de urgenta cuprind materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmeazã sa fie reflectate în cheltuielile de producţie, de investiţii sau, dupã caz, de circulaţie.
    10.3. Prestatorii serviciilor de transport de marfa, de persoane sau de servicii accesorii transportului au drept de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate din ţara, indiferent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs intern sau extern, când punctul de plecare este situat în România, cu respectarea celorlalte condiţii prevãzute la cap. VI din ordonanta de urgenta.
    10.4. Pentru bunurile acordate de cãtre furnizori clienţilor, în vederea stimulãrii vânzãrilor în condiţiile prevãzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanta de urgenta, contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferente intrãrilor, potrivit legii.
    10.5. Taxa pe valoarea adãugatã pentru livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii cu plata în rate este deductibilã la data prevãzutã pentru plata ratelor.
    10.6. Nu poate fi dedusã, potrivit legii, taxa pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor referitoare la:
    a) bunuri şi/sau servicii achiziţionate de contribuabilii care nu sunt înregistraţi la organele fiscale ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã;
    b) bunuri şi/sau servicii destinate realizãrii de operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã, pentru care prin lege nu se prevede exercitarea dreptului de deducere;
    c) bunuri şi/sau servicii achiziţionate de furnizori sau de prestatori în contul clienţilor şi care apoi se deconteazã acestora potrivit pct. 8.16;
    d) servicii de transport, hoteliere, alimentaţie publica şi altele de aceeaşi natura prestate pentru contribuabili care desfãşoarã activitate de intermediere în turism;
    e) alte cheltuieli care nu au legatura directa şi exclusiva cu activitatea economicã, cum ar fi cele de divertisment sau de spectacole;
    f) bãuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol;
    g) bunuri şi servicii aprovizionate pe baza de documente care nu îndeplinesc condiţiile prevãzute la <>art. 25 lit. B din ordonanta de urgenta şi de Hotãrârea Guvernului nr. 831/1997  pentru aprobarea formularelor modelelor comune privind activitatea financiarã şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora;
    h) bunurile lipsa sau depreciate calitativ în timpul transportului, neimputabile, pe baza documentelor întocmite pentru predarea-primirea bunurilor de la transportator şi pentru înregistrarea lor în gestiunea contribuabilului.
    10.7. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni.
    10.8. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã materiilor prime şi materialelor, produselor finite, produselor în curs de fabricaţie şi mãrfurilor existente în stoc la începutul lunii în care contribuabilii au fost luati în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, precum şi celor destinate realizãrii produselor şi serviciilor al cãror regim de taxa pe valoarea adãugatã se modifica în sensul trecerii de la scutire la impozitare se deduce potrivit prevederilor art. 18 din ordonanta de urgenta.
    10.9. În situaţia scoaterii din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, precum şi a modificãrii regimului de taxa pe valoarea adãugatã în sensul trecerii de la impozitare la scutire, pentru bunurile de natura celor menţionate la pct. 10.8, existente în stoc la data respectiva, dreptul de deducere exercitat la intrarea bunurilor se recalculeazã corespunzãtor noului regim de impozitare.
    10.10. Pentru bunurile comercializate la un preţ, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã, inferior preţului de achiziţie sau costului de producţie, şi pentru care s-a exercitat dreptul de deducere se va proceda la recalcularea taxei pe valoarea adãugatã deduse iniţial, în limita taxei aferente preţului de vânzare. Suma rezultatã din recalcularea taxei pe valoarea adãugatã se va înscrie în roşu în decontul de taxa pe valoarea adãugatã aferent lunii în care a avut loc vânzarea bunurilor respective, pe rândul "Regularizari" de la TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ.
    10.11. Pentru bunurile din import comercializate la un preţ, exclusiv taxa pe valoarea adãugatã, inferior valorii utilizate în vama pentru determinarea drepturilor vamale de import pentru care s-a exercitat dreptul de deducere se va proceda la recalcularea taxei pe valoarea adãugatã deduse iniţial, în limita taxei aferente preţului de vânzare. Suma rezultatã din recalcularea taxei pe valoarea adãugatã se va înscrie în roşu în decontul de taxa pe valoarea adãugatã aferent lunii în care a avut loc vânzarea bunurilor respective, pe rândul "Regularizari" de la TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ DEDUCTIBILĂ.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 19
    Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor contribuabilii sunt obligaţi:
    a) sa justifice suma taxei prin documente întocmite conform legii de cãtre contribuabili înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã;
    b) sa justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru nevoile firmei şi sunt proprietatea acesteia.
    Dreptul de deducere priveşte numai taxa ce este înscrisã într-o factura fiscalã sau în alt document legal care se referã la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea operaţiunilor prevãzute la art. 18.
    Norme:
    ──────
    10.12. Pentru exercitarea dreptului de deducere contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã sunt obligaţi sa justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei.
    Documentele legale sunt:
    a) exemplarul original al facturii fiscale sau, dupã caz, alte documente specifice aprobate potrivit <>Hotãrârii Guvernului nr. 831/1997 , pentru bunurile şi serviciile cumpãrate de la furnizorii din ţara;
    b) bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale, aprobate conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999  privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aparţinând unitãţilor de desfacere a carburantilor auto, dacã sunt stampilate şi au înscrise denumirea contribuabilului cumpãrãtor şi numãrul de înmatriculare a autovehicului.
    Nerespectarea prevederilor lit. b) atrage pierderea dreptului de deducere a taxei aferente carburantilor auto achizitionati;
    c) declaraţia vamalã de import sau actul constatator al organelor vamale. Pentru importurile efectuate prin comisionari taxa pe valoarea adãugatã înscrisã în declaraţia vamalã de import sau în actul constatator se deduce numai de cãtre unitatea beneficiara pe baza documentelor respective, transmise în copie certificatã de comisionari;
    d) documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adãugatã de contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, pentru operaţiunile prevãzute la pct. 3.4.
    10.13. Documentele aferente achizitionarilor de bunuri şi/sau servicii care nu au legatura cu activitatea economicã desfasurata de contribuabili sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit nu vor fi înscrise în jurnalul pentru cumpãrãri, iar taxa pe valoarea adãugatã aferentã nu este deductibilã.
    În condiţiile în care pentru destinatiile de mai sus au fost utilizate bunuri aprovizionate iniţial pentru nevoile contribuabilului, se aplica prevederile pct. 1.7.
    10.14. Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adãugatã înscrise în documentele pentru cumpãrãri se determina în funcţie de data facturii fiscale sau a altui document legal, dacã acestea s-au primit pana la data depunerii decontului taxei pe valoarea adãugatã.
    Documentele primite dupã data depunerii decontului aferent lunii în care bunurile au fost recepţionate se includ în deconturile întocmite pentru lunile urmãtoare.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 20
    Contribuabilii care folosesc pentru nevoile firmei bunuri şi servicii achiziţionate au dreptul sa deducã integral taxa pe valoarea adãugatã aferentã intrãrilor, numai dacã sunt destinate realizãrii operaţiunilor prevãzute la art. 18.
    În situaţia în care aceştia realizeazã atât operaţiuni prevãzute la art. 18, cat şi alte operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adãugatã sau care nu intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adãugatã, dreptul de deducere se determina în raport cu participarea bunurilor şi/sau serviciilor respective la realizarea operaţiunilor prevãzute la art. 18.
    Norme:
    ──────
    10.15. În jurnalul pentru cumpãrãri se înscriu toate documentele aferente intrãrilor de bunuri şi servicii pentru nevoile firmei, indiferent dacã sunt destinate realizãrii de operaţiuni impozabile sau operaţiuni scutite.
    10.16. În situaţia în care un contribuabil înregistrat ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã realizeazã atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni fãrã drept de deducere a taxei pe valoarea adãugatã aferente aprovizionarilor, dreptul de deducere se determina potrivit art. 20 din ordonanta de urgenta, în raport cu participarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere.
    Gradul de participare a bunurilor şi a serviciilor la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere se determina pe baza de pro rata rezultatã ca raport între contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul operaţiunilor realizate, indiferent de sursa de finanţare. Taxa pe valoarea adãugatã deductibilã se determina prin aplicarea pro rata astfel obţinutã asupra sumei taxei pe valoarea adãugatã aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate.
    Taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor cumpãrate în vederea revânzãrii ca atare nu se supune recalcularii prevãzute la alineatul precedent, în acest caz aplicându-se criterii specifice de exercitare a dreptului de deducere. Acestea vor fi evidentiate separat într-un registru pentru cumpãrãri şi se vor prelua în decontul de taxa pe valoarea adãugatã la rubrica "Cumpãrãri supuse criteriilor specifice de exercitare a dreptului de deducere". Taxa respectiva se deduce integral, cu condiţia respectãrii prevederilor art. 19 din ordonanta de urgenta.
    Pro rata se determina, de regula, anual, pe baza realizarilor din anul precedent sau corespunzãtor regimului taxei pe valoarea adãugatã aferente bunurilor şi serviciilor prevãzute a fi realizate în anul curent.
    Regularizarea taxei pe valoarea adãugatã deductibile determinata pe baza de pro rata, se efectueazã la finele anului şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adãugatã întocmit pentru luna decembrie.
    La cererea justificatã a contribuabililor organele fiscale la care aceştia sunt înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã pot aproba ca pro rata sa fie determinata lunar ca raport între contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul operaţiunilor realizate, din luna respectiva, indiferent de sursa de finanţare.
    În cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro rata. Contribuabilii cãrora li sa aprobat în cursul anului trecerea de la pro rata anuala la cea lunarã au obligaţia recalcularii taxei pe valoarea adãugatã deductibile, înscrisã în deconturile întocmite pentru lunile anterioare aprobãrii, în funcţie de pro rata lunarã efectiv realizatã.
    10.17. Taxa pe valoarea adãugatã aferentã mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri şi servicii achiziţionate înainte de punerea în funcţiune a unui obiectiv de investiţii, dedusã potrivit legii de contribuabilii care realizeazã atât operaţiuni cu drept de deducere, cat şi operaţiuni scutite fãrã drept de deducere, se recalculeazã la expirarea primului an de funcţionare, în condiţiile prevãzute la art. 20 din ordonanta de urgenta.
    Pentru obiectivele de investiţii sistate pe o perioada mai mare de un an taxa pe valoarea adãugatã aferentã bunurilor şi serviciilor achiziţionate pentru realizarea obiectivului respectiv se restituie la bugetul de stat împreunã cu majorãrile de întârziere calculate de la data exercitãrii dreptului de deducere.
    10.18. Nu se recalculeazã taxa pe valoarea adãugatã dedusã potrivit legii, aferentã bunurilor lipsa sau depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere dupã înregistrarea bunurilor în gestiune.
    Se datoreazã taxa pe valoarea adãugatã, în cotele în vigoare la data constatãrii, pentru bunurile lipsa sau depreciate calitativ, imputabile, precum şi pentru bunurile lipsa, constatate pe baza de inventar, neimputabile.
    Nu se recalculeazã taxa pe valoarea adãugatã dedusã potrivit legii, aferentã bunurilor distruse sau depreciate calitativ ca urmare a unor calamitati sau altor cauze de forta majorã, iar pentru sumele încasate de la societãţile de asigurare se datoreazã taxa pe valoarea adãugatã.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 22
    În cazul în care taxa aferentã intrãrilor este mai mare decât taxa aferentã iesirilor diferenţa se regularizeazã prin:
    a) compensarea efectuatã de contribuabil în limita taxei de plata rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmãtoare, dupã caz;
    b) compensarea efectuatã de organele fiscale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de cãtre contribuabil, dupã cum urmeazã:
    b)1. cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de cãtre contribuabil;
    b)2. cu taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat de furnizorii sau prestatorii acestuia, în limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate şi/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicita compensarea, neachitate pana la data efectuãrii controlului;
    Norme:
    ──────
    10.19. Compensarea diferenţei de taxa, prevãzutã la art. 22 lit. a) din ordonanta de urgenta, se efectueazã de cãtre contribuabil la întocmirea decontului de taxa pe valoarea adãugatã, fãrã avizul organului fiscal.
    Contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, care au beneficiat de suspendarea plãţii în vama a acesteia, potrivit art. 25 lit. D.b) din ordonanta de urgenta, pot compensa taxa pe valoarea adãugatã datoratã cu taxa pe valoarea adãugatã de rambursat din decontul aferent lunii precedente, depus la organul fiscal.
    10.20. Compensarea diferenţei de taxa, prevãzutã la art. 22 lit. b) din ordonanta de urgenta, rãmasã dupã aplicarea prevederilor pct. 10.19, se efectueazã de organele fiscale teritoriale în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de compensare, în situaţia în care din decontul aferent lunii precedente rezulta suma de rambursat.
    Contribuabilii plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã care solicita compensarea trebuie sa depunã la organul fiscal teritorial cererea de compensare, conform modelului prezentat în anexa la prezentele norme, precum şi decontul de taxa pe valoarea adãugatã din care rezulta suma de rambursat.
    În vederea soluţionãrii cererilor de compensare organele fiscale teritoriale vor proceda astfel:
    a) în cazul în care suma de rambursat este mai mare decât suma reprezentând alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de cãtre contribuabil, se va efectua compensarea pana la concurenta sumei reprezentând alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat. Din suma rãmasã se va compensa suma reprezentând taxa pe valoarea adãugatã datoratã bugetului de stat de furnizori sau prestatori, în limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate şi/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicita compensarea, neachitate pana la data efectuãrii controlului;
    b) în cazul în care suma de rambursat este mai mica decât suma reprezentând alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de cãtre contribuabil se va efectua compensarea pana la concurenta sumei de rambursat.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 23
    Rambursarea diferenţei de taxa, rãmasã dupã compensarea realizatã conform art. 22, se efectueazã în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare pe baza documentaţiei stabilite prin ordin al ministrului finanţelor şi a verificãrilor efectuate de organele fiscale teritoriale.
    Rambursarea se efectueazã pentru contribuabilii din ale cãror deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial rezulta taxa de rambursat timp de 3 luni consecutiv.
    Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, rambursarea se efectueazã lunar pentru contribuabilii care realizeazã:
    a) operaţiuni de export;
    b) unitãţi productive noi, pana la punerea în funcţiune;
    c) operaţiuni de import-export şi care au diferenţe de primit rezultate din actele constatatoare întocmite de organele vamale.
    Nu beneficiazã de rambursarea efectivã a sumelor de la bugetul de stat contribuabilii care nu au achitat total sau parţial facturile furnizorilor şi/sau prestatorilor din ţara, din care sa rezulte taxa pe valoarea adãugatã deductibilã.
    Norme:
    ──────
    10.21. Contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã beneficiazã de rambursarea efectivã a taxei pe valoarea adãugatã numai pentru suma aferentã facturilor plãtite, total sau parţial, furnizorilor de bunuri şi/sau prestatorilor de servicii, din care rezulta taxa deductibilã.
    Contribuabilii, cu excepţia celor care se încadreazã în prevederile art. 23 alin. 3 lit. a)-c), care au beneficiat de rambursare, pot solicita efectuarea unei noi rambursãri dacã timp de 3 luni consecutive - altele decât cele avute în vedere la rambursarea anterioarã - din deconturile depuse la organul fiscal teritorial rezulta taxa de rambursat.
    Pentru rambursarea diferenţelor de taxa rezultate din deconturile întocmite pentru lunile ianuarie şi februarie 2000 sunt aplicabile prevederile legale în vigoare în perioada respectiva.
    10.22. În vederea soluţionãrii cererilor de rambursare organele fiscale vor proceda astfel:
    a) vor determina taxa aferentã facturilor neachitate furnizorilor de bunuri şi/sau prestatorilor de servicii;
    b) din suma de rambursat rezultatã din ultimul decont de taxa pe valoarea adãugatã, corectatã cu eventualele diferenţe rezultate în urma verificãrii, vor scãdea taxa aferentã facturilor neachitate, determinând astfel taxa aferentã facturilor achitate;
    c) vor restitui suma taxei aferente facturilor achitate, determinata potrivit lit. b), în cazul în care contribuabilul nu a beneficiat de compensarea prevãzutã la art. 22 lit. b) din ordonanta de urgenta;
    d) vor restitui diferenţa dintre taxa aferentã facturilor achitate şi suma compensata, în cazul în care contribuabilul a beneficiat de compensarea prevãzutã la art. 22 lit. b) din ordonanta de urgenta, dacã suma compensata este mai mica decât taxa aferentã facturilor achitate;
    e) nu vor proceda la rambursare, în cazul în care contribuabilul a beneficiat de compensarea prevãzutã la art. 22 lit. b) din ordonanta de urgenta, dacã suma compensata este mai mare sau egala cu taxa aferentã facturilor achitate.
    10.23. Rambursarea taxei pe valoarea adãugatã se va efectua ţinându-se seama şi de prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996  privind executarea creanţelor bugetare, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 108/1996 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    10.24. În cazul în care organele de control propun, în urma verificãrii, aprobarea rambursarii parţiale a taxei pe valoarea adãugatã sau respingerea cererii, vor mentiona în actul de control întocmit motivele şi cauzele care determina situaţia respectiva.
    Prin actul de control se va stabili modul de evidentiere, pe cheltuieli sau în decontul lunii urmãtoare, a sumelor neadmise la rambursare, în funcţie de cauze.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 24
    Prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenta se stabilesc cazurile şi condiţiile în care, pentru anumite rambursãri de taxa pe valoarea adãugatã, organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor solicita garanţii personale sau solidare.
    Norme:
    ──────
    10.25. Dacã suma de rambursat depãşeşte 1 miliard lei, conform prevederilor art. 24 din ordonanta de urgenta, se stabilesc urmãtoarele cazuri în care organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finanţelor solicita contribuabililor înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã garanţii personale sau solidare:
    a) când încasarea valutei nu s-a efectuat pana la data controlului;
    b) când din documentaţia prezentatã rezulta ca s-a ajuns în situaţia de a solicita rambursarea diferenţei de taxa pe valoarea adãugatã, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau de calitate necorespunzãtoare ori a nelivrarii produselor sau neprestarii serviciilor.
    Garanţia se constituie printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garanţie bancarã emisã de o banca autorizata de Banca Nationala a României, astfel:
    a) pentru sume de rambursat între 1 şi 5 miliarde lei garanţia se va constitui în procent de 20% din suma solicitatã la rambusare;
    b) pentru sume de rambursat peste 5 miliarde lei garanţia se va constitui în procent de 30% din suma solicitatã la rambusare.
    Organele fiscale vor debloca garanţiile constituite de cãtre contribuabili, astfel:
    a) când s-a încasat contravaloarea valutei aferente exportului, pentru situaţia prevãzutã la alin. 1 lit. a);
    b) când s-au eliminat cauzele care au condus la constituirea garanţiei, pentru situaţiile prevãzute la alin. 1 lit. b).

     CAP. 9
    Obligaţiile plãtitorilor

    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 25
    Contribuabilii care realizeazã operaţiuni impozabile în sensul prezentei ordonanţe de urgenta au urmãtoarele obligaţii:
    A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:
    a) sa depunã sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaraţie de înregistrare fiscalã, conform modelului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de 15 zile de la data eliberãrii certificatului de înmatriculare, a autorizaţiei de funcţionare sau a actului legal de constituire, dupã caz.
    Contribuabilii care devin plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã ca urmare a depãşirii plafonului de scutire prevãzut la art. 6, ale cãror condiţii de desfãşurare a activitãţii s-au modificat sau au intervenit modificãri legislative în sensul trecerii activitãţii desfãşurate de la regimul de scutire la cel de impozitare, ulterior înregistrãrii fiscale, sunt obligaţi sa depunã declaraţie de menţiuni în termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea, în vederea atribuirii de cod fiscal, precedat de litera "R" care atesta calitatea de plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã. Atribuirea calitãţii de plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã se face cu data de întâi a lunii urmãtoare;
    Norme:
    ──────
    11.1. Contribuabilii sunt obligaţi sa completeze şi sa depunã declaraţie de înregistrare fiscalã, în vederea atribuirii codului fiscal şi a eliberãrii certificatului de înregistrare fiscalã, conform reglementãrilor legale în vigoare.
    Organele fiscale au obligaţia sa stabileascã, înainte de eliberarea certificatului de înregistrare fiscalã, calitatea de plãtitor sau neplatitor de taxa pe valoarea adãugatã. Pe baza declaraţiei de înregistrare fiscalã şi a analizei efectuate, avându-se în vedere natura operaţiunilor pe care contribuabilul le va desfasura şi nivelul veniturilor anuale estimate, organele fiscale vor atribui codul fiscal şi vor elibera certificatul de înregistrare fiscalã cu data de întâi a lunii urmãtoare celei în care s-a solicitat înregistrarea.
    Înregistrarea fiscalã reprezintã şi înregistrarea ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de ordonanta de urgenta, iar codul fiscal va fi precedat de litera "R".
    11.2. Subunitatile tip sedii secundare - sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unitãţi fãrã personalitate juridicã - nu pot fi înregistrate ca plãtitoare de taxa pe valoarea adãugatã sau, dupã caz, vor fi scoase din evidenta în termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentelor norme în Monitorul Oficial al României.
    Contribuabilii prevãzuţi la art. 3 din ordonanta de urgenta sunt obligaţi sa solicite atribuirea calitãţii de plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã pentru unitãţile subordonate, dacã acestea realizeazã operaţiuni impozabile în sensul ordonanţei de urgenta.
    11.3. În cazul în care un contribuabil plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã îşi schimba sediul social, va fi luat în evidenta ca plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta cãruia se afla la data modificãrii şi în baza dosarului de plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã transmis de acesta. codul fiscal iniţial se menţine şi la noul sediu social.
    11.4. Pentru contribuabilii care, potrivit legii, îndeplinesc condiţiile de plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, dar nu au depus declaraţie de înregistrare fiscalã sau, dupã caz, declaraţie de menţiuni, în vederea luãrii în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã, şi care nu au îndeplinit obligaţiile prevãzute la art. 25 lit. B, C sau D din ordonanta de urgenta, organele fiscale vor proceda astfel:
    a) vor stabili taxa datoratã bugetului de stat pe baza documentelor legale aferente bunurilor livrate şi serviciilor prestate sau, dupã caz, prin estimare;
    b) vor calcula majorãrile legale pentru întârzierea plãţii, vor aplica sancţiunile prevãzute de lege şi vor lua mãsuri pentru intrarea în legalitate.
    11.5. Contribuabilii care realizeazã exclusiv operaţiuni scutite fãrã drept de deducere a taxei pe valoarea adãugatã nu vor fi înregistraţi sau, dupã caz, vor fi scoşi din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã. Fac excepţie contribuabilii care au fost luati în evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã prin opţiune, conform art. 7 din ordonanta de urgenta.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    b) sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca plãtitor de taxa în caz de încetare a activitãţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemneazã situaţia respectiva.
    Norme:
    ──────
    11.6. La încetarea activitãţii contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã sunt obligaţi ca, în termen de 15 zile de la data actului legal care consemneazã situaţia respectiva, sa solicite scoaterea din evidenta ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã conform reglementãrilor legale în vigoare.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
    B. Cu privire la întocmirea documentelor:
    a) sa consemneze livrãrile de bunuri şi/sau prestãrile de servicii în facturi fiscale sau în documente legal aprobate şi sa completeze toate datele prevãzute de acestea. Pentru livrãri de bunuri sau prestãri de servicii cu valoarea taxei pe valoarea adãugatã mai mare de 20 milioane lei, la aceste documente se anexeazã şi copia de pe documentul legal care atesta calitatea de plãtitor de taxa pe valoarea adãugatã;
    Norme:
    ──────
    11.7. Contribuabilii care realizeazã operaţiuni impozabile sunt obligaţi sa consemneze livrãrile de bunuri şi prestãrile de servicii în facturi fiscale sau în documente specifice aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 831/1997 .
    Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire furnizorii sunt obligaţi ca în termen de 3 zile lucrãtoare de la data livrãrii sa emita facturi fiscale şi sa le transmitã clienţilor.
    Pentru livrãri de bunuri sau prestãri de servicii care se efectueazã continuu - energie electrica, termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice şi altele similare -, precum şi pentru prestãri de servicii decontate pe baza de situaţii de lucrãri facturarea se face în termen de 3 zile de la data întocmirii documentelor prin care furnizorii, prestatorii şi beneficiarii au stabilit cantitãţile livrate şi serviciile prestate.
    Documentele prevãzute la alineatul precedent se întocmesc în mod obligatoriu pana la finele lunii urmãtoare celei în care s-a efectuat livrarea de bunuri sau, dupã caz, prestarea de servicii.
    11.8. Pentru avansuri furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii sunt obligaţi sa emita facturi fiscale în termen de 3 zile de la data încasãrii sumelor. Se excepteazã contribuabilii care realizeazã operaţiunile prevãzute la pct. 7.9 lit. c) 1-4 şi la pct. 7.11, precum şi la art. 12 alin. 3 din ordonanta de urgenta.
    11.9. Transferul proprietãţii bunurilor în executarea creanţelor se consemneazã în mod obligatoriu în facturi fiscale emise de contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã în condiţiile prevãzute la art. 25 din ordonanta de urgenta, indiferent dacã vânzarea a avut loc pe baza de licitaţie sau dacã bunurile au fost predate pe baza de înţelegere între debitor şi creditor.
    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 25
    - lit. C. b) -
    C. Cu privire la evidenta operaţiunilor:
    b) sa întocmeascã şi sa depunã lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a lunii urmãtoare, decontul de taxa pe valoarea adãugatã, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor;
    Norme:
    ────── 
    11.10. Contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã care au în structura subunitati tip sedii secundare - sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unitãţi fãrã personalitate juridicã - vor întocmi un singur decont de taxa pe valoarea adãugatã pentru intrega activitate.
    11.11. Contribuabilii înregistraţi ca plãtitori de taxa pe valoarea adãugatã sunt obligaţi ca pana la data de 25 a lunii urmãtoare sa depunã deconturi de taxa pe valoarea adãugatã întocmite pe baza datelor din jurnalul pentru vânzãri şi, respectiv, jurnalul pentru cumpãrãri.

     CAP. 12
    Dispoziţii finale

    Ordonanta de urgenta:
    ──────────────────────
     ART. 30
    Diferenţele în minus constatate la verificarea taxei pe valoarea adãugatã se plãtesc în termen de 15 zile de la data încheierii actului de control împreunã cu majorãrile de întârziere aferente, iar cele în plus se restituie în acelaşi termen sau se compenseazã cu plãţile ulterioare.
    Norme:
    ──────
    12.1. Diferenţele constatate de organele de control se plãtesc sau, dupã caz, se restituie în termenul prevãzut de ordonanta de urgenta. Sumele respective nu se includ în deconturile de taxa pe valoarea adãugatã.
    Ordonanta de urgenta:
    ─────────────────────
     ART. 31
    Pentru neplata integrala sau a unei diferenţe din taxa pe valoarea adãugatã în termenul stabilit, contribuabilii datoreazã majorãri de întârziere calculate conform legislaţiei privind calculul şi plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor şi taxelor.
    Norme:
    ──────
    12.2. Calculul majorãrilor de întârziere se face din ziua lucrãtoare imediat urmãtoare expirãrii termenului legal de plata şi pana în ziua plãţii sau a depunerii decontului din care rezulta suma de rambursat.
    În cazul acoperirii parţiale a debitului calculul majorãrilor de întârziere se face numai pentru sumele nete de plata.

     ANEXA
    ─────
    la norme
    ────────
    ┌───────────┐
    │  ROMÂNIA  │
    │  ┌────┐   │
    │  │M.F.│   │       TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ
    │  └────┘   │
    │MINISTERUL │        CERERE DE COMPENSARE
    │FINANŢELOR │
    └───────────┘

 ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │                                                                             │
 │CODUL FISCAL AL PLĂTITORULUI                    [][][][][][][][][][]         │
 │                                                                             │
 │DENUMIREA CONTRIBUABILULUI ..........................................        │
 │Localitatea .............., str. .............. nr. .................        │
 │                                                                             │
 └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

 ┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
 │                                                                             │
 │              CADRU REZERVAT ORGANULUI FISCAL                                │
 ├───────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤
 │                                           │                                 │
 │Se aproba compensarea pentru suma de ..... │Organul fiscal .....Codul ...... │
 │Nu se aproba compensarea sumei de ........ │Numãrul de înregistrare ........ │
 │Numele persoanei care aproba compensarea   │Data depunerii (ZZ/LL/AA) ././.  │
 │.......................................... │Primit,                          │
 │Funcţia .... Semnatura .....               │                                 │
 │Data (ZZ/LL/AA) .../.../...                │                                 │
 └───────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┘

                      ──────────