Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 399 din 9 aprilie 2008 privind recunoasterea Statutului de organizare si functionare al Bisericii Crestine Adventiste de Ziua a Saptea din Romania
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 24 aprilie 2008
În temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicatã, precum şi al <>art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ARTICOL UNIC
Se recunoaşte Statutul de organizare şi funcţionare al Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea din România, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã:
-------------
Ministrul Culturii şi Cultelor,
Adrian Iorgulescu
Bucureşti, 9 aprilie 2008.
Nr. 399.
ANEXĂ
STATUTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
al Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea din România
PREAMBUL
Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea este o bisericã creştinã, evanghelicã, protestantã, care Îl mãrturiseşte pe Isus Hristos ca Domn şi Mântuitor. Ea recunoaşte Sfânta Scripturã ca fiind singura normã de credinţã şi practicã. Biserica îşi îndeplineşte misiunea în aşteptarea iminentei reveniri a Domnului Isus Hristos.
CAP. I
Dispoziţii generale
Denumirea
ART. 1
(1) Credincioşii adventişti de ziua a şaptea din România, fãrã deosebire de naţionalitate, limbã sau culturã, constituie o bisericã creştinã sub denumirea de Biserica Adventistã de Ziua a Şaptea din România.
(2) Denumirea Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea se referã la douã aspecte majore ale adevãrului biblic: credinţa în revenirea iminentã a Domnului Isus Hristos şi respectarea zilei de Sabat ca memorial al creaţiunii şi semn al rãscumpãrãrii.
Simboluri şi semne de identificare
ART. 2
Sigla Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea, redatã mai jos, cuprinde Biblia deschisã din care se înalţã crucea şi o flacãrã întreitã reprezentând Duhul Sfânt. Acestea ilustreazã atât crezul fundamentat pe Sfintele Scripturi, centrat în jertfa rãscumpãrãtoare a Domnului Isus Hristos, cât şi cãlãuzirea permanentã a Duhului Sfânt.
______________
NOTĂ(CTCE)
Sigla Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea se gãseşte în Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 324 din 24.04.2008, la pagina 7 (a se vedea imaginea asociatã).
Teritoriul
ART. 3
Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea din România îşi desfãşoarã activitatea pe teritoriul României.
Conducerea centralã
ART. 4
Organul central de conducere şi reprezentare al Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea este Uniunea de Conferinţe a Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea. Denumirea prescurtatã este Uniunea de Conferinţe AZŞ sau UCAZŞ.
Misiunea
ART. 5
(1) Misiunea Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea din România este sã acorde asistenţã religioasã şi spiritualã credincioşilor şi sã predice Evanghelia veşnicã a Domnului Isus Hristos, în conformitate cu mesajul celor trei îngeri menţionaţi în cap. 14 din Apocalipsã, pentru a-i conduce pe oameni, în spiritul dragostei creştine, sã devinã ucenici ai lui Isus Hristos şi membri ai Bisericii Sale, convinşi de rãspunderea ce le revine faţã de Dumnezeu şi faţã de societate.
(2) Biserica organizeazã şi coordoneazã activitãţi de pãstorire, învãţare, instruire, educare, cultivare spiritualã şi vestire a Evangheliei, conform mandatului Domnului Isus din Matei 28: 19-20, prin toate mijloacele specifice ei.
(3) Membrii Bisericii sunt chemaţi:
a) sã se închine lui Dumnezeu în particular şi în public, individual şi colectiv;
b) sã cultive relaţii strânse cu ceilalţi credincioşi prin studierea Bibliei în bisericã şi în afara ei;
c) sã promoveze rãspândirea Bibliei, revelaţia lui Dumnezeu prin vestirea Evangheliei şi a fãgãduinţei celei de-a Doua Veniri a lui Isus Hristos, prin predicare în public şi în particular, prin literaturã, prin mijloace de comunicare în masã şi mãrturie personalã;
d) sã proclame principiile morale ale Legii lui Dumnezeu, standardul cel mai înalt privind modul de viaţã şi relaţiile umane;
e) sã promoveze educaţia creştinã şi un stil de viaţã sãnãtos;
f) sã promoveze programe sociale pentru alinarea suferinţelor şi durerilor omeneşti, prin practicarea dragostei creştine, prin organizarea de servicii şi instituţii umanitare şi de binefacere, prin cursuri de educaţie sanitarã, de combatere a folosirii drogurilor, de consiliere familialã etc. şi prin acordarea de asistenţã în orfelinate, aziluri, unitãţi de învãţãmânt, spitale, unitãţi militare, penitenciare şi altele;
g) sã desfãşoare acţiuni culturale menite sã pãstreze şi sã transmitã valorile creştine în cadrul Bisericii şi în societate.
Forma de conducere
ART. 6
Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea are o formã de conducere preponderent reprezentativã, aleasã în mod liber. Forma de conducere reprezentativã a Bisericii recunoaşte cã autoritatea aparţine credincioşilor Bisericii, iar responsabilitatea executivã pentru administrarea Bisericii este delegatã unor organisme reprezentative şi unor slujbaşi reprezentativi.
Raportul cu Biserica Adventistã Mondialã
ART. 7
(1) Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea din România este parte integrantã a Organizaţiei Mondiale a Bisericii Adventiste "Conferinţa Generalã a Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea", cu sediul la Washington DC, SUA, şi a organizaţiei teritoriale "Diviziunea Euro-Africa", cu sediul la Berna, Elveţia.
(2) Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea din România se cãlãuzeşte dupã principiile, statutele şi regulamentele Bisericii Adventiste Mondiale.
CAP. II
Definirea Bisericii şi mãrturisirea de credinţã
ART. 8
Biserica Adventistã de Ziua a Şaptea este comunitatea celor care aderã la valorile, principiile şi standardele biblice definite în Mãrturisirea de credinţã a Bisericii şi în normele Bisericii aflate în vigoare.
CAP. III
Relaţia cu statul
ART. 9
Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea susţine principiul separaţiei bisericii de stat, iar în raporturile sale cu statul român este autonomã şi se conduce dupã statutul propriu.
ART. 10
(1) Conform Sfintelor Scripturi, ordinea civilã este rânduitã de Dumnezeu. Adventiştii de ziua a şaptea recunosc autoritatea statului în chestiunile civile şi recomandã supunere faţã de cerinţele sale, atât timp cât acesta acţioneazã în sfera sa legitimã.
(2) În acelaşi timp, credem cã statul nu are competenţa sã se pronunţe în materie de credinţã religioasã şi în aspecte legate de relaţia dintre fiinţa umanã şi Divinitate.
ART. 11
Conform poruncii a patra a Decalogului, credincioşii adventişti de ziua a şaptea respectã sâmbãta, începând de vineri de la apusul soarelui pânã sâmbãtã la apusul soarelui, ca zi de repaus şi sãrbãtoare religioasã, rânduitã de Dumnezeu pentru închinare, cultivare spiritualã şi servicii de cult, şi nu desfãşoarã în aceastã zi nicio lucrare în scopuri materiale sau de interes vremelnic, nici atunci când este vorba despre serviciu, şcoalã sau serviciul militar.
ART. 12
(1) Creştinii adventişti de ziua a şaptea respectã principiile şi legile sãnãtãţii descoperite în Sfintele Scripturi, promoveazã un stil de viaţã cumpãtat şi se abţin de la orice lucru care dãuneazã dezvoltãrii armonioase şi depline a fiinţei umane.
(2) Din acest motiv, credincioşii adventişti de ziua a şaptea aşteaptã ca nicio persoanã fizicã sau juridicã, de drept privat sau public, sã nu le impunã o dietã contrarã preceptelor credinţei lor.
ART. 13
Porunca a şasea din Decalog interzice uciderea omului. De aceea, adventiştii de ziua a şaptea se situeazã pe poziţia de necombatanţã în cadrul serviciului militar.
CAP. IV
Membrii Bisericii
ART. 14
Calitatea de membru al Bisericii poate fi dobânditã de orice persoanã care aderã de bunãvoie şi din convingere la valorile, principiile şi standardele biblice reflectate în Mãrturisirea de credinţã şi în normele Bisericii, trãieşte în armonie cu aceste principii şi primeşte botezul biblic.
ART. 15
Fiecare membru al Bisericii poate sã aparţinã unei singure biserici locale. Membrii se pot transfera într-o altã bisericã localã în conformitate cu prevederile normelor Bisericii.
ART. 16
Membrii Bisericii au dreptul sã participe la serviciile religioase şi adunãrile bisericii locale, sã beneficieze de sprijin moral şi asistenţã spiritualã, sã aleagã şi sã fie aleşi în diferite slujbe sau în comitetele de conducere ale Bisericii. De asemenea, pot fi aleşi ca delegaţi pentru a reprezenta biserica localã la adunãri generale ale unui nivel superior din structura Bisericii.
ART. 17
Copiii nebotezaţi ai credincioşilor adventişti şi persoanele care împãrtãşesc principiile Bisericii şi nu au calitatea de membru fac parte din corpul credincioşilor Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea.
ART. 18
Pãrinţii sau tutorii legali au dreptul exclusiv de a opta pentru educaţia religioasã a copiilor minori, conform propriilor convingeri.
ART. 19
Membrii Bisericii au datoria sã trãiascã în armonie cu principiile de credinţã şi organizare ale Bisericii, sã contribuie la susţinerea ei prin slujire, comportament exemplar şi prin mijloace materiale, în acord cu standardele biblice.
ART. 20
(1) Biserica localã are dreptul şi obligaţia de a-i pune sub disciplinã, pânã la retragerea calitãţii de membru din rândurile ei, pe membrii care încalcã principiile biblice şi normele Bisericii.
(2) Situaţiile şi condiţiile în care membrilor li se poate administra disciplina Bisericii sunt înscrise în normele Bisericii.
(3) În cazul în care un membru al Bisericii se socoteşte nedreptãţit poate face apel la forul bisericesc superior, care poate dispune reanalizarea cazului.
ART. 21
Dreptul de primire sau de retragere a calitãţii de membru al Bisericii, precum şi dreptul de a acorda scrisori de transfer aparţin numai bisericii locale şi se exercitã la propunerea comitetului acesteia.
CAP. V
Structura organizatoricã
ART. 22
Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea din România cuprinde 3 niveluri organizatorice: biserica localã, conferinţa şi Uniunea de conferinţe.
ART. 23
(1) Biserica localã este nivelul de bazã al organizaţiei Bisericii.
(2) Bisericile locale de pe un anumit teritoriu formeazã o conferinţã. Ansamblul conferinţelor de pe întregul teritoriu al României formeazã Uniunea de Conferinţe a Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea din România.
ART. 24
(1) Conferinţele şi Uniunea de conferinţe sunt persoane juridice de utilitate publicã. În prezent, în cadrul Uniunii române funcţioneazã 6 conferinţe.
(2) La data adoptãrii prezentului statut, în cadrul Uniunii de Conferinţe a Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea funcţioneazã urmãtoarele conferinţe:
a) Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea - Conferinţa Banat, respectiv Biserica AZŞ - Conferinţa Banat, cu sediul în municipiul Arad, str. Ştefan cel Mare nr. 3, judeţul Arad, având jurisdicţie în judeţele Arad, Bihor, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş;
b) Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea - Conferinţa Moldova, respectiv Biserica AZŞ - Conferinţa Moldova, cu sediul în municipiul Bacãu, str. Oituz nr. 53, judeţul Bacãu, având jurisdicţie în judeţele Bacãu, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea;
c) Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea - Conferinţa Muntenia, respectiv Biserica AZŞ - Conferinţa Muntenia, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Negustori nr. 15, sectorul 2, având jurisdicţie în municipiul Bucureşti şi în judeţele Brãila, Buzãu, Cãlãraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Ilfov, Prahova şi Tulcea;
d) Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea - Conferinţa Oltenia, respectiv Biserica AZŞ - Conferinţa Oltenia, cu sediul în municipiul Craiova, Str. 24 Ianuarie nr. 1, judeţul Dolj, având jurisdicţie în judeţele Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Teleorman şi Vâlcea;
e) Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea - Conferinţa Transilvania de Nord, respectiv Biserica AZŞ - Conferinţa Transilvania de Nord, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Ghe. Bilaşcu nr. 101, judeţul Cluj, având jurisdicţie în judeţele Alba, Bistriţa-Nãsãud, Cluj, Maramureş, Sãlaj şi Satu Mare;
f) Biserica Creştinã Adventistã de Ziua a Şaptea - Conferinţa Transilvania de Sud, respectiv Biserica AZŞ - Conferinţa Transilvania de Sud, cu sediul în municipiul Târgu Mureş, str. Predeal nr. 120, judeţul Mureş, având jurisdicţie în judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.
ART. 25
(1) Bisericile locale nou-constituite pe teritoriul unei conferinţe sunt primite ca membre în rândul celorlalte biserici ale conferinţei respective de cãtre Adunarea generalã a acesteia, aflatã în sesiune.
(2) Conferinţele nou-constituite pe teritoriul Uniunii de conferinţe sunt primite în Uniune de cãtre Adunarea generalã a acesteia, aflatã în sesiune.
ART. 26
(1) În cadrul Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea pot funcţiona: edituri, tipografii, instituţii de învãţãmânt de diferite grade şi profiluri, Institutul Teologic, instituţii sanitare, posturi de radio şi TV, Casa de pensii, cãmine de bãtrâni, orfelinate şi alte instituţii de caritate şi de interes social.
(2) Instituţiile Bisericii pot funcţiona pe baza statutului propriu, adoptat de forurile abilitate. Aceste instituţii pot funcţiona fãrã statut juridic sau pot avea statut juridic.
(3) Reprezentanţii instituţiilor prevãzute la alin. (1), la aprecierea Adunãrii generale, pot fi aleşi în comitetele executive ale conferinţelor sau în Comitetul Uniunii, în funcţie de organizaţia faţã de care sunt subordonate.
ART. 27
Casa de pensii funcţioneazã dupã statutul propriu, stabilit de Comitetul executiv al Uniunii de conferinţe.
CAP. VI
Biserica localã
ART. 28
Biserica localã este o organizaţie formatã dintr-un numãr suficient de credincioşi, înfiinţatã de membri ai Bisericii, cu aprobarea comitetului executiv al conferinţei pe al cãrei teritoriu se aflã.
ART. 29
Biserica localã nu are personalitate juridicã, fiind parte integrantã a conferinţei. Ea funcţioneazã pe baza unei autorizaţii eliberate de Uniunea de conferinţe, valabilã în faţa oricãrei autoritãţi. Biserica localã se poate angaja în proiecte sau în parteneriate şi cooperãri numai în baza unei autorizãri din partea conferinţei.
ART. 30
Dintr-o bisericã localã pot face parte şi grupe de credincioşi din localitãţile învecinate sau credincioşi izolaţi. Grupele funcţioneazã pe baza unei autorizaţii eliberate de Uniunea de conferinţe şi sunt subunitãţi ale bisericii locale de care aparţin. În aceste grupe se pot oficia servicii de cult şi de învãţare a Sfintelor Scripturi.
ART. 31
Biserica localã desfãşoarã activitãţi religioase atât în ziua de Sabat, cât şi în celelalte zile ale sãptãmânii, în locaşul de cult, dar şi în spaţii publice, în case particulare şi în aer liber, cum ar fi: predicarea şi învãţarea Sfintelor Scripturi, servicii de cult, activitãţi de instruire şi vestire a Evangheliei, botezuri, cununii religioase, înmormântãri şi orice alte activitãţi compatibile cu doctrina şi misiunea Bisericii.
ART. 32
Serviciile de închinare ale Bisericii sunt publice şi nimeni nu poate fi împiedicat sau obligat sã participe. Nimeni nu are voie sã tulbure activitatea Bisericii.
ART. 33
(1) Organul de conducere al bisericii locale este comitetul acesteia şi este format din unul sau mai mulţi prezbiteri, primul diacon, casierul şi un numãr de slujbaşi hotãrât de adunarea generalã, în funcţie de mãrimea bisericii. Comitetul şi adunarea administrativã sunt conduse de pastorul delegat de conferinţã, iar în lipsa acestuia, de cãtre prezbiter, cu acordul pastorului sau al conferinţei.
(2) Cele mai importante atribuţii ale comitetului bisericii locale sunt: hrãnirea spiritualã a membrilor, pãstrarea puritãţii doctrinale, susţinerea standardelor creştine, coordonarea lucrãrii de evanghelizare, administrarea finanţelor şi a bunurilor bisericii şi coordonarea departamentelor. Comitetul analizeazã şi recomandã adunãrii administrative modificãrile în privinţa calitãţii de membru.
ART. 34
(1) Alegerea comitetului bisericii locale şi a slujbaşilor ei se fac, de regulã, din 2 în 2 ani, dintre membrii bisericii respective, de cãtre adunarea generalã a acesteia, conform prevederilor normelor Bisericii.
(2) Delegaţii pentru Adunarea generalã a conferinţei pot fi aleşi odatã cu slujbaşii bisericii locale sau la o adunare administrativã special convocatã în scopul acesta.
ART. 35
Dizolvarea sau excluderea unei biserici locale se face în conformitate cu normele Bisericii, atunci când aceasta rãmâne cu un numãr atât de mic de credincioşi încât funcţionarea devine imposibilã sau când persistã în apostazie.
ART. 36
Activitãţile din biserica localã se desfãşoarã pe departamente, conform prevederilor normelor Bisericii. Între acestea sunt: Administrarea creştinã a vieţii, Asociaţia pastoralã, Comunicare, Copiii, Diaconia, Educaţia, Misiunea femeii, Publicaţii, Relaţii publice şi libertate religioasã, Sãnãtate, Spiritul profetic, Şcoala de Sabat şi Lucrarea personalã, Tineretul, Viaţa de familie şi altele.
ART. 37
Slujbaşii bisericii locale slujesc în mod voluntar şi îşi exercitã atribuţiile în teritoriul bisericii locale care i-a ales.
CAP. VII
Conferinţa
ART. 38
(1) Conferinţa este o organizaţie a Bisericii, cu personalitate juridicã, având rol spiritual, administrativ şi de reprezentare. Ea este alcãtuitã din totalitatea bisericilor locale de pe un anumit teritoriu, având drept de jurisdicţie asupra acestora.
(2) Conferinţele de pe teritoriul României aparţin Uniunii de Conferinţe a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din România şi au aceleaşi scopuri, principii şi reguli de organizare cu aceasta.
ART. 39
(1) Adunarea generalã a Conferinţei este organul deliberativ şi se compune din delegaţii de drept şi delegaţii aleşi.
(2) Delegaţii de drept sunt:
a) toţi membrii Comitetului executiv al conferinţei;
b) membrii Comitetului executiv al Uniunii de conferinţe, prezenţi în Adunarea generalã a conferinţei;
c) membrii prezenţi ai Comitetului Diviziunii;
d) membrii prezenţi ai Comitetului Conferinţei generale;
e) pastorii, pastorii asistenţi şi pastorii stagiari.
(3) Delegaţii aleşi sunt: câte un delegat ales pentru fiecare bisericã localã cu un numãr mai mic de 250 de membri şi câte un delegat pentru fiecare 250 de membri sau fracţiune de 250 de membri pentru bisericile locale cu un numãr mai mare de 250 de membri.
(4) Numãrul delegaţilor menţionaţi la alin. (2) lit. b), c) şi d) nu va depãşi, împreunã, 10% din numãrul total al delegaţilor.
(5) La Adunarea generalã a conferinţei pot participa cu drept de vot şi reprezentanţi ai instituţiilor conferinţei şi alţi invitaţi propuşi de Comitetul executiv şi aprobaţi de Adunarea generalã, dar nu mai mult de 10% din numãrul delegaţilor aleşi.
ART. 40
(1) Sesiunile Adunãrii generale a conferinţei pot fi ordinare şi extraordinare. Adunarea generalã ordinarã a conferinţei se convoacã din 4 în 4 ani de cãtre comitetul executiv al acesteia. Data şi locul stabilite pentru sesiune se anunţã în publicaţia oficialã a Bisericii, cu cel puţin douã luni înainte de începerea sesiunii. Excepţiile vor fi votate de Adunarea generalã a conferinţei.
(2) Adunãrile generale extraordinare se convoacã de cãtre Comitetul executiv al conferinţei în urmãtoarele cazuri:
a) din iniţiativa Comitetului executiv al conferinţei;
b) prin votul majoritãţii delegaţilor aflaţi în sesiune;
c) la cererea unui procent de 40% din numãrul bisericilor, exprimat prin comitetele lor;
d) la cererea Comitetului Uniunii, al Diviziunii sau al Conferinţei generale.
(3) Data şi locul stabilite pentru sesiunea extraordinarã se anunţã în publicaţia oficialã a Bisericii, cu cel puţin o lunã înainte.
ART. 41
(1) Adunarea generalã a conferinţei are autoritatea:
a) sã aleagã administratorii conferinţei, directorii departamentelor şi membrii Comitetului executiv al conferinţei, precum şi alţi slujbaşi care nu fac parte din acest comitet;
b) sã acrediteze personalul conferinţei;
c) sã ratifice înfiinţarea şi dizolvarea de biserici locale;
d) sã hotãrascã asupra tuturor chestiunilor legate de bunul mers al conferinţei.
e) sã adopte direcţiile strategice ale conferinţei.
(2) Adunarea generalã poate transfera Comitetului executiv responsabilitatea numirii unor directori de departamente, directori asociaţi şi administratori asociaţi.
(3) Modul de desfãşurare a Adunãrii generale se stabileşte prin instrucţiuni emise de Comitetul executiv al Uniunii de conferinţe.
ART. 42
Toţi delegaţii cu drept de vot, la o sesiune a Adunãrii generale a Conferinţei, trebuie sã fie membri cu o bunã reputaţie, care nu sunt sub disciplina bisericii.
ART. 43
Fiecare delegat de drept sau ales are dreptul la un singur vot. Votul este direct.
ART. 44
(1) Organul de conducere al conferinţei, între sesiuni, este Comitetul executiv. Numãrul membrilor acestuia nu poate depãşi 25 de persoane. Preşedintele, secretarul şi trezorierul conferinţei sunt membri din oficiu ai Comitetului executiv. Funcţia de secretar şi trezorier poate fi deţinutã de aceeaşi persoanã. Ceilalţi membri ai Comitetului executiv sunt aleşi dintre directorii de departamente, pastori şi pastori asistenţi, directori de instituţii şi membri laici.
(2) Administratorii Uniunii Române, ai Diviziunii şi ai Conferinţei generale sunt membri din oficiu ai Comitetului executiv al conferinţei. Numãrul lor se adaugã celor menţionaţi mai sus, dar numãrul celor care au drept de vot nu va depãşi 10% din numãrul total al membrilor prezenţi ai comitetului.
ART. 45
Preşedintele conferinţei, care trebuie sã fie pastor hirotonit, cu experienţã, este primul administrator şi se raporteazã la Comitetul executiv al conferinţei în consultare cu secretarul şi trezorierul. El acţioneazã ca preşedinte al Adunãrii generale şi al Comitetului executiv şi va sluji în interesul general al conferinţei, dupã cum hotãrãsc Adunarea generalã şi Comitetul executiv. El reprezintã organizaţia în cadrul Bisericii şi în relaţiile cu instituţiile statului sau cu alte persoane fizice şi juridice. În activitatea sa de conducere aderã la reglementãrile Uniunii de conferinţe, Diviziunii şi Conferinţei generale, lucrând în armonie cu Comitetul Uniunii de conferinţe şi în strânsã consultare cu administratorii Uniunii. El este membru din oficiu al Comitetului executiv al Uniunii de conferinţe.
ART. 46
Secretarul conferinţei, asociat cu preşedintele, în calitate de administrator, slujeşte sub conducerea Comitetului executiv şi acţioneazã ca vicepreşedinte al Comitetului executiv. Secretarul se raporteazã la Comitetul executiv al conferinţei dupã consultarea cu preşedintele. Este de datoria secretarului sã pãstreze procesele-verbale ale adunãrilor generale şi ale şedinţelor Comitetului executiv; el pune la dispoziţie copii ale acestor procese-verbale tuturor membrilor Comitetului executiv şi administratorilor Uniunii de conferinţe. De asemenea, secretarul pune la dispoziţie informaţiile cerute de cãtre preşedinte sau de Comitetul executiv şi îndeplineşte orice alte îndatoriri care aparţin slujbei sale.
ART. 47
(1) Trezorierul conferinţei, asociat cu preşedintele, în calitate de administrator, slujeşte sub conducerea Comitetului executiv.
(2) Trezorierul se va raporta la Comitetul executiv al conferinţei dupã consultare cu preşedintele.
(3) Trezorierul este rãspunzãtor de asigurarea conducerii financiare în cadrul organizaţiei, ceea ce va include, dar nu se va limita la, primirea, pãstrarea şi cheltuirea de fonduri în armonie cu hotãrârile Comitetului executiv, şi de trimiterea fondurilor curente cãtre Uniunea de Conferinţe/Diviziune/Conferinţa generalã, în armonie cu regulamentele Diviziunii Euro-Africa, denumitã în continuare EUD; va asigura totodatã informaţii de naturã financiarã preşedintelui şi Comitetului executiv. De asemenea, trezorierul pune la dispoziţia administratorilor Uniunii de conferinţe copii ale documentelor financiare.
ART. 48
Directorii de departamente ai conferinţei vor lucra sub îndrumarea Comitetului executiv al conferinţei şi a preşedintelui şi vor sluji în calitate de sfãtuitori ai Bisericii.
ART. 49
Comitetul executiv al conferinţei este organul de conducere între sesiunile Adunãrii generale şi are deplina autoritate sã acţioneze în numele acesteia, având urmãtoarele atribuţii:
a) elaboreazã strategia conferinţei, pe baza liniilor directoare stabilite de Adunarea generalã, şi promoveazã planurile Uniunii;
b) rãspunde de bunul mers al vieţii religioase şi morale în cuprinsul conferinţei;
c) vegheazã la pãstrarea unitãţii de doctrinã, organizaţie şi practicã religioasã;
d) hotãrãşte asupra administrãrii bunurilor şi valorilor conferinţei;
e) completeazã locurile vacante produse în timpul mandatului sãu. În cazul în care trebuie ales un nou preşedinte, Comitetul executiv va fi condus de cãtre preşedintele Uniunii sau de cãtre delegatul acestuia;
f) angajeazã dintre membrii Bisericii personalul necesar desfãşurãrii activitãţii în conferinţã, conform schemei de personal aprobate de Comitetul executiv al conferinţei, şi emite deciziile corespunzãtoare;
g) hotãrãşte asupra definitivãrilor, concedierilor şi demisiilor privitoare la toţi angajaţii conferinţei;
h) în intervalul dintre sesiuni, acrediteazã personalul şi retrage acreditarea persoanelor nedemne. Retragerea acreditãrii unei persoane din Comitetul executiv al conferinţei se poate face numai cu aprobarea a douã treimi din numãrul membrilor sãi;
i) aprobã bugetul conferinţei şi vegheazã la executarea lui; aprobã bilanţul contabil;
j) face propuneri Uniunii pentru hirotonirea pastorilor sau pentru retragerea calitãţii de pastor;
k) hotãrãşte asupra mutãrii pastorilor în cuprinsul conferinţei;
l) stabileşte sfera de activitate a personalului pastoral şi administrativ;
m) stabileşte atribuţiile directorilor de departamente;
n) exercitã dreptul de disciplinã asupra tuturor angajaţilor conferinţei, judecând în primã instanţã abaterile sãvârşite;
o) acceptã daruri, donaţii, testamente, moşteniri, subvenţii, legate şi altele;
p) susţine şi apãrã interesele de orice naturã ale conferinţei;
r) hotãrãşte înfiinţarea de instituţii subordonate conferinţei;
s) avizeazã cererile de reprimire a persoanelor cãsãtorite/recãsãtorite fãrã sã fi avut acest drept;
ş) hotãrãşte mutarea sediului;
t) numeşte delegaţii pentru Adunarea generalã a Uniunii de conferinţe;
ţ) convoacã Adunarea generalã a conferinţei;
u) aprobã înfiinţarea bisericilor locale;
v) hotãrãşte destinaţia caselor de rugãciune, a caselor parohiale şi a celorlalte imobile;
x) soluţioneazã plângerile.
ART. 50
(1) Personalul pastoral al Conferinţei este alcãtuit din: pastori hirotoniţi, pastori asistenţi şi pastori stagiari. Lucrãtorii biblici sunt angajaţi pe termen, pentru scopuri misionare şi evanghelice. Ei nu participã din oficiu la adunãrile generale ale conferinţei.
(2) Angajaţii conferinţelor şi ai instituţiilor lor sunt transferaţi în funcţie de interesele Bisericii.
ART. 51
(1) Pastorii sunt angajaţi dintre absolvenţii unei instituţii de învãţãmânt teologic AZŞ care şi-au dovedit chemarea în timpul unei practici corespunzãtoare.
(2) În lucrarea pastoralã şi evanghelicã pot fi angajate şi femei. Angajarea în lucrarea pastoralã şi evanghelicã a femeilor nu implicã actul de hirotonire a acestora.
ART. 52
Personalul clerical şi cel asimilat, dar şi membrii comitetului de conducere al bisericii locale nu pot fi obligaţi sã dezvãluie faptele încredinţate sau de care au luat cunoştinţã în exercitarea statutului lor.
ART. 53
Motivele pentru care un pastor sau alt angajat al uneia dintre organizaţiile şi instituţiile Bisericii poate fi concediat sunt urmãtoarele: neîndeplinirea sarcinilor de serviciu, încãlcarea legislaţiei muncii, lipsa de vocaţie, restructurarea organizaţiei, motive bugetare, purtare imoralã, abatere de la doctrinele Bisericii AZŞ, abateri grave de la normele şi regulamentele Bisericii şi pierderea calitãţii de membru al Bisericii.
CAP. VIII
Uniunea de conferinţe
ART. 54
Uniunea de conferinţe este organul central de conducere - centrul de cult - al Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea din România, cu funcţie spiritualã, administrativã şi de reprezentare a acesteia, având personalitate juridicã.
ART. 55
(1) Adunarea generalã a Uniunii de conferinţe este organul deliberativ suprem al Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea din România şi se compune din:
a) delegaţii de drept, şi anume:
- membrii Comitetului executiv al Uniunii;
- membrii prezenţi ai Comitetului executiv al Diviziunii;
- membrii prezenţi ai Comitetului executiv al Conferinţei generale.
b) delegaţii aleşi, şi anume: câte un delegat pentru fiecare conferinţã, indiferent de numãrul membrilor ei, şi câte un delegat pentru fiecare 350 de membri sau fracţiune de 350 de membri, în proporţie de jumãtate laici şi jumãtate pastori.
c) alte persoane din conducerea instituţiilor denominaţionale deţinute şi conduse de Uniune şi de la conferinţe pot fi recomandate de cãtre Comitetul executiv al Uniunii de Conferinţe şi acceptate de cãtre delegaţii aflaţi în sesiune. Numãrul acestor delegaţi nu va depãşi 10% din numãrul total al delegaţilor aleşi.
(2) Delegaţii prevãzuţi la alin. (1) lit. b) sunt aleşi de cãtre Adunarea generalã a conferinţelor sau de cãtre Comitetul executiv al acestora.
(3) Delegaţii prevãzuţi la alin. (1) lit. b) şi c) nu pot depãşi 10% din totalul delegaţilor.
ART. 56
(1) Sesiunile Adunãrii generale a Uniunii de conferinţe pot fi ordinare şi extraordinare. Adunarea generalã ordinarã se convoacã o datã la 5 ani de cãtre Comitetul executiv al Uniunii. Data şi locul stabilite pentru sesiune se anunţã în publicaţia oficialã a Bisericii, cu cel puţin 3 luni înainte.
(2) Adunarea generalã extraordinarã este convocatã de Comitetul executiv al Uniunii în urmãtoarele cazuri:
a) la hotãrârea Comitetului executiv al Uniunii;
b) la cererea Comitetului executiv al Diviziunii sau al Conferinţei generale;
c) la cererea majoritãţii delegaţilor adunaţi în sesiune;
d) la cererea unui procent de 50% din Comitetele executive ale conferinţelor din cadrul Uniunii de conferinţe.
(3) Data şi locul stabilite pentru sesiunea extraordinarã se anunţã în publicaţia oficialã a Bisericii, cu cel puţin o lunã înainte. În cazuri de urgenţã, comunicarea se face pe cãile cele mai eficiente. În anunţul dat spre publicare este inclusã şi agenda Adunãrii generale.
ART. 57
(1) Adunarea generalã a Uniunii are autoritatea:
a) sã îi aleagã pe administratorii Uniunii, pe directorii departamentelor şi pe membrii Comitetului executiv al Uniunii, precum şi pe alţi slujbaşi care nu fac parte din acest comitet;
b) sã acrediteze personalul Uniunii şi pastorii pensionari;
c) sã ratifice înfiinţarea şi dizolvarea de conferinţe;
d) sã hotãrascã asupra tuturor chestiunilor legate de bunul mers al Uniunii;
e) sã examineze rapoartele de activitate ale slujbaşilor la încheierea mandatului;
f) sã adopte direcţiile strategice ale Uniunii.
(2) Adunarea generalã poate transfera responsabilitatea numirii unor directori de departamente, directori asociaţi şi administratori asociaţi Comitetului executiv.
(3) Modul de desfãşurare a Adunãrii generale se stabileşte prin instrucţiuni emise de Comitetul executiv al Uniunii de conferinţe.
ART. 58
Toţi delegaţii cu drept de vot, la o sesiune a Adunãrii generale a Uniunii de conferinţe, trebuie sã fie membri cu o bunã reputaţie, care nu sunt sub disciplina bisericii.
ART. 59
Fiecare delegat de drept sau ales are drept la un singur vot. Votul este direct.
ART. 60
Toţi administratorii, directorii de departamente şi asociaţii lor, secretarii asociaţi şi trezorierii asociaţi, precum şi membrii Comitetului executiv aleşi de cãtre Adunarea generalã ordinarã a Uniunii deţin slujba pânã la urmãtoarea Adunare generalã ordinarã, dacã nu au demisionat sau nu au fost demişi de cãtre Comitetul executiv sau de cãtre o Adunare generalã extraordinarã.
ART. 61
(1) Conducerea centralã a Uniunii de conferinţe între sesiuni este Comitetul executiv. Numãrul membrilor acestuia nu va depãşi 35 de persoane.
(2) În Comitetul executiv al Uniunii, urmãtoarele persoane sunt membri din oficiu: preşedintele, secretarul şi trezorierul Uniunii, preşedinţii conferinţelor, preşedintele Institutului Teologic, directorul Casei de editurã şi directorul Centrului media. Ceilalţi membri sunt aleşi dintre directorii de departamente, directorii altor instituţii, pastori şi membri laici.
(3) Administratorii Diviziunii şi ai Conferinţei generale sunt membri din oficiu ai Comitetului executiv al Uniunii de Conferinţe. Aceştia se adaugã celor menţionaţi mai sus, dar numãrul celor care au drept de vot nu va depãşi 10% din numãrul total al membrilor prezenţi ai comitetului.
ART. 62
Preşedintele Uniunii, care trebuie sã fie pastor hirotonit, cu experienţã, este primul administrator şi se raporteazã la Comitetul executiv al Uniunii de conferinţe în consultare cu secretarul şi trezorierul. El acţioneazã ca preşedinte al Adunãrii generale şi al Comitetului executiv şi slujeşte în interesul general al Uniunii de conferinţe, dupã cum hotãrãsc Adunarea generalã şi Comitetul executiv. El reprezintã organizaţia în cadrul Bisericii şi în relaţiile cu instituţiile statului sau cu alte persoane fizice şi juridice. În activitatea sa de conducere aderã la reglementãrile Diviziunii şi ale Conferinţei generale, lucrând în armonie cu Comitetul executiv al Diviziunii şi în strânsã consultare cu administratorii Diviziunii.
ART. 63
Secretarul Uniunii de conferinţe, asociat cu preşedintele, în calitate de administrator, slujeşte sub conducerea Comitetului executiv şi va acţiona ca vicepreşedinte al Comitetului executiv. Secretarul se va raporta la Comitetul executiv al Uniunii de conferinţe dupã consultarea cu preşedintele. Este de datoria secretarului sã pãstreze procesele-verbale ale adunãrilor generale şi ale şedinţelor Comitetului executiv; el pune la dispoziţie copii ale proceselor-verbale tuturor membrilor Comitetului executiv al Uniunii şi administratorilor Diviziunii. De asemenea, secretarul pune la dispoziţie informaţiile cerute de cãtre preşedinte sau de Comitetul executiv şi îndeplineşte orice alte îndatoriri care aparţin slujbei sale.
ART. 64
Trezorierul Uniunii de conferinţe, asociat cu preşedintele, în calitate de administrator, slujeşte sub conducerea Comitetului executiv. Trezorierul se raporteazã la Comitetul Executiv al Uniunii de conferinţe dupã consultare cu preşedintele. Trezorierul asigurã conducerea financiarã în cadrul organizaţiei, ceea ce include, dar nu se limiteazã la, primirea, pãstrarea şi cheltuirea de fonduri în armonie cu hotãrârile Comitetului executiv. De asemenea, rãspunde de trimiterea fondurilor destinate Diviziunii/Conferinţei generale în armonie cu regulamentele Diviziunii/EUD şi asigurã informaţii de naturã financiarã preşedintelui şi Comitetului executiv. Trezorierul pune la dispoziţie copii ale documentelor financiare administratorilor Diviziunii.
ART. 65
Directorii departamentelor Uniunii de conferinţe lucreazã sub îndrumarea Comitetului executiv al Uniunii de conferinţe şi a preşedintelui, având rol consultativ pentru domeniul lor de activitate.
ART. 66
Între sesiunile Adunãrii generale, Comitetul executiv al Uniunii de conferinţe are deplina autoritate sã acţioneze în numele acesteia, având urmãtoarele atribuţii:
a) elaboreazã strategia Uniunii, pe baza liniilor directoare stabilite de Adunarea generalã;
b) rãspunde de bunul mers al vieţii religioase şi morale în cuprinsul Uniunii;
c) reglementeazã şi conduce activitãţile patrimoniale ale Bisericii şi hotãrãşte asupra administrãrii bunurilor Uniunii;
d) vegheazã la pãstrarea unitãţii de doctrinã, organizaţie şi practicã religioasã;
e) rãspunde de buna funcţionare a învãţãmântului pentru pregãtirea cadrelor pastorale;
f) fixeazã data şi convoacã Adunarea generalã a Uniunii;
g) aprobã bugetul Uniunii, verificã şi aprobã gestiunea financiarã a Uniunii;
h) hotãrãşte, în colaborare cu Diviziunea şi cu conferinţele, asupra înfiinţãrii şi desfiinţãrii de conferinţe, precum şi asupra întinderii lor teritoriale;
i) hotãrãşte angajarea, concedierea, transferarea şi promovarea personalului Uniunii, precum şi completarea vacanţelor produse între sesiuni. Angajarea se efectueazã dintre membrii Bisericii. În cazul în care trebuie ales un nou preşedinte, Comitetul executiv va fi condus de preşedintele Diviziunii sau de cãtre delegatul acestuia;
j) hotãrãşte asupra hirotonirii personalului pastoral şi retragerii calitãţii de pastor hirotonit;
k) stabileşte atribuţiile directorilor de departamente şi ale celorlalţi angajaţi ai Uniunii, precum şi ale preşedinţilor, secretarilor şi trezorierilor conferinţelor;
l) judecã abaterile sãvârşite de angajaţii Uniunii şi de angajaţii instituţiilor subordonate Uniunii care au fost numiţi de Uniune şi se pronunţã ca instanţã de apel asupra hotãrârilor date de cãtre comitetele conferinţelor şi instituţiile subordonate Uniunii;
m) acceptã daruri, donaţii, testamente, moşteniri, subvenţii, legate şi altele;
n) susţine interesele de orice naturã ale Bisericii;
o) înfiinţeazã, coordoneazã, controleazã şi desfiinţeazã instituţii;
p) numeşte şi revocã conducãtorii instituţiilor subordonate;
r) hotãrãşte mutarea sediului;
s) numeşte delegaţii la Adunarea generalã a Conferinţei generale;
ş) stabileşte regulamentul pentru adunãrile generale elective la nivel de Uniune, conferinţã şi bisericã localã;
t) stabileşte regulamentul de ordine interioarã al Bisericii;
ţ) stabileşte statutul şi regulamentul de funcţionare al Casei de pensii;
u) stabileşte destinaţia imobilelor din patrimoniul propriu;
v) emite autorizaţiile de funcţionare pentru biserici locale şi grupe.
CAP. IX
Patrimoniu şi mijloace financiare
ART. 67
Patrimoniul Bisericii este compus din bunurile mobile şi imobile ale acesteia şi ale instituţiilor ei. Bunurile imobile de cult cuprind lãcaşurile de cult, sediile, locuinţele parohiale, cimitirele şi altele. Biserica este preocupatã de întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului.
ART. 68
Fondurile şi bunurile de orice fel ale Bisericii, administrate de Uniunea de conferinţe, provin, conform regulamentului, din contribuţii benevole de orice naturã, primite de la conferinţe sau în mod direct, de la persoane fizice sau juridice, incluzând diferite daruri, succesiuni, legate, donaţii, subvenţii, activitãţi comerciale desfãşurate în nume propriu ori prin instituţii şi altele.
ART. 69
Fondurile şi bunurile de orice fel ale Bisericii, administrate de conferinţe, provin, conform regulamentului, din contribuţii benevole de orice naturã din teritoriul acesteia, primite de la bisericile locale sau în mod direct, de la persoane fizice şi juridice, incluzând diferite daruri, succesiuni, legate, donaţii, subvenţii, activitãţi comerciale desfãşurate în nume propriu ori prin instituţii şi altele.
ART. 70
Orice fel de daruri, contribuţii, subvenţii, succesiuni, legate, donaţii, precum şi orice alte bunuri intrate în mod legal în patrimoniul bisericii nu pot face obiectul revendicãrii lor ulterioare din partea donatorilor sau a moştenitorilor acestora.
ART. 71
Fondurile care, potrivit regulamentului, sunt destinate Uniunii de Conferinţe şi conferinţelor vor fi folosite în armonie cu regulamentele financiare ale Diviziunii şi ale Conferinţei generale a Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea. În cazul donaţiilor, întrebuinţarea lor se va face conform intenţiilor donatorului şi în armonie cu principiile Bisericii.
ART. 72
Fondurile Bisericii vor fi pãstrate în conturi curente sau în depozite, în bãnci sau case de economii, conform hotãrârilor comitetelor executive ale Uniunii, respectiv ale conferinţelor, şi vor fi retrase numai de persoanele autorizate de cãtre acestea.
ART. 73
Serviciile financiare ale Uniunii, conferinţelor şi ale instituţiilor acestora vor pregãti în mod regulat rapoarte financiare de venituri şi balanţe financiare şi vor prezenta anual copii ale rapoartelor financiare forurilor prevãzute în regulamentul financiar.
ART. 74
Uniunea de Conferinţe, conferinţele şi instituţiile acestora vor pregãti bugete anuale în armonie cu regulamentele Diviziunii şi ale Conferinţei Generale a Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea.
ART. 75
Rapoartele financiare ale Uniunii de conferinţe, ale conferinţelor şi ale instituţiilor Bisericii vor fi supuse anual reviziei din partea organelor de control ale forurilor superioare ale Bisericii.
ART. 76
Biserica şi instituţiile ei produc materiale cultice cum ar fi: literaturã, materiale audio, video, tipãrituri, în funcţie de nevoile Bisericii.
ART. 77
În localitãţile în care Biserica nu are cimitir propriu, iar comunele nu au cimitire comunale, înmormântarea membrilor decedaţi se poate efectua în oricare dintre cimitirele existente, conform prevederilor legale.
ART. 78
Bisericile şi cimitirele sunt afectate în mod direct şi exclusiv cultului şi nu pot fi înstrãinate. Bunurile afectate exclusiv serviciului de cult pot fi dezafectate prin decizia organizaţiei care le deţine, cu aprobarea forului superior. Bunurile dezafectate pot fi înstrãinate numai cu aprobarea forului superior.
CAP. X
Dispoziţii finale
ART. 79
În cazul dizolvãrii unei biserici locale, patrimoniul acesteia rãmâne în proprietatea conferinţei de care aparţine.
Comitetul executiv al conferinţei are competenţa asupra patrimoniului acesteia.
ART. 80
(1) În caz de dizolvare a unei Conferinţe sau a Uniunii de conferinţe este necesarã o majoritate de douã treimi din voturile delegaţilor prezenţi şi care voteazã.
(2) În cazul dizolvãrii unei conferinţe, Comitetul executiv al Uniunii de conferinţe dispune asupra patrimoniului acesteia în acord cu legislaţia româneascã.
(3) În cazul dizolvãrii Uniunii de conferinţe, Diviziunea şi Conferinţa generalã dispun asupra patrimoniului acesteia în acord cu legislaţia româneascã.
ART. 81
(1) Modificarea prezentului statut este de competenţa Adunãrii generale a Uniunii, cu votul majoritãţii delegaţilor prezenţi şi care voteazã.
(2) În situaţii excepţionale, între sesiuni se pot aduce modificãri prezentului statut de cãtre Comitetul executiv al Uniunii cu votul a cel puţin a douã treimi din numãrul membrilor comitetului, cu respectarea modelului de statut stabilit de Conferinţa generalã.
(3) Schimbãrile efectuate de Comitetul executiv al Uniunii de conferinţe vor produce efecte de la data publicãrii lor, urmând sã fie supuse aprobãrii urmãtoarei Adunãri generale a Uniunii.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
