Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 398 din 9 aprilie 2008 privind recunoasterea Statutului Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din Romania
În temeiul art. 29 alin. (3) şi al art. 108 din Constituţia României, republicatã, precum şi al <>art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1 Se recunoaşte Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Decretul Prezidiului Marii Adunãri Naţionale nr. 637/1949 pentru aprobarea Statutului Cultului Creştin de Rit Vechi din Republica Popularã Românã, nepublicat, cu modificãrile ulterioare.
PRIM MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã: --------------- Ministrul culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu
Bucureşti, 9 aprilie 2008. Nr. 398.
ANEXĂ
STATUTUL Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 Biserica Ortodoxã Rusã de Rit Vechi din România, denumitã în continuare B.O.R.R.V. sau Biserica, este continuatoarea vechii Biserici Ortodoxe Ruse de pânã la reforma patriarhului Nikon, din a doua jumãtate a secolului al XVII-lea, cu toate dogmele, canoanele, cinurile, orânduielile, riturile şi cãrţile ei bisericeşti. ART. 2 Denumirea oficialã a Bisericii este Biserica Ortodoxã Rusã de Rit Vechi din România. ART. 3 B.O.R.R.V. cuprinde pe credincioşii de confesiune creştin-ortodoxã de rit vechi din România şi din alte ţãri unde trãiesc credincioşi care au aderat la B.O.R.R.V. liber şi în mod organizat. ART. 4 B.O.R.R.V. este autocefalã şi unitarã în organizarea sa. ART. 5 Activitatea B.O.R.R.V. se desfãşoarã cu respectarea legilor ţãrilor unde are unitãţi de cult şi se bazeazã pe: a) Sfânta Scripturã şi Sfânta Tradiţie; b) canoanele şi pravilele Sfinţilor Apostoli, ale soboarelor ecumenice şi locale şi ale Sfinţilor Pãrinţi; c) Hotãrârile Sfintelor Soboare, respectiv ale B.O.R.R.V.; d) prezentul statut. ART. 6 B.O.R.R.V. este condusã în chip vãzut de o ierarhie sfinţitã şi aleasã conform canoanelor şi pravilelor enumerate la art. 5 şi se administreazã în mod autonom prin organele proprii reprezentative, alese din cler şi popor prin votul credincioşilor şi constituite în conformitate cu prezentul statut. ART. 7 Relaţiile B.O.R.R.V. cu statul se exercitã cu respectarea prevederilor Constituţiei României şi a legilor care reglementeazã raporturile dintre stat şi cultele religioase legal recunoscute. ART. 8 În B.O.R.R.V. funcţioneazã judecata bisericeascã în 3 instanţe: a) comisia juridicã eparhialã; b) comisia juridicã mitropolitanã; c) Soborul Mare. ART. 9 Credincioşii B.O.R.R.V. nu au voie sã se adreseze organelor puterii de stat sau organelor de justiţie pentru probleme privind viaţa internã a bisericii, incluzând conducerea canonicã, organizarea bisericeascã, activitatea pastoralã şi serviciul divin. ART. 10 Unitãţile de cult şi personalul clerical nu fac politicã şi nu folosesc spaţiile proprii unitãţilor de cult pentru organizarea de activitãţi politice. ART. 11 Sãrbãtorile bisericeşti, precum cele 12 sãrbãtori împãrãteşti şi toate celelalte sãrbãtori instituite conform canoanelor, şi toate posturile bisericeşti se ţin în B.O.R.R.V. dupã calendarul iulian, conform vechilor orânduieli. ART. 12 Puterea canonicã şi administrativã a B.O.R.R.V. se întinde, conform canoanelor, asupra tuturor aşezãmintelor religioase şi culturale ce aparţin acesteia şi, în general, asupra tuturor bunurilor ce reprezintã o parte componentã a patrimoniului B.O.R.R.V. ART. 13 Autoritatea canonicã a B.O.R.R.V. se întinde asupra parohiilor şi eparhiilor sale şi a instituţiilor culturale şi religioase de rit vechi din strãinãtate.
CAP. II Structura organizatoricã
ART. 14 (1) B.O.R.R.V. este organizatã ca mitropolie, cu titulatura "Mitropolia Ortodoxã Rusã de Rit Vechi", iar sub aspectul orânduirii canonice şi administrative se compune din eparhii, parohii şi mãnãstiri. (2) Eparhiile B.O.R.R.V. sunt urmãtoarele: a) Eparhia de Fântâna Albã, cu reşedinţa în municipiul Brãila, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judeţele Brãila, Galaţi, municipiul Bucureşti, municipiul Tulcea, Sulina, localitãţile Sarichioi, Mahmudia, Periprava, Chilia Veche, Mila 23, Sfiştovca (din judeţul Tulcea), localitatea Borduşani (judeţul Ialomiţa), localitatea Fântâna Albã (Ucraina), precum şi Ţãrile Baltice; b) Eparhia Slavei, cu reşedinţa în localitatea Slava Rusã din judeţul Tulcea, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din localitãţile: Slava Rusã, Slava Cerchezã, Carcaliu, Ghindãreşti, Jurilovca, municipiul Constanţa, localitãţile 2 Mai, Cernavodã, Nãvodari şi parohiile din Bulgaria; c) Eparhia Moldovei, cu reşedinţa în oraşul Târgu-Frumos din judeţul Iaşi, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judeţele Iaşi, Vaslui, Neamţ, Suceava şi Botoşani; d) Eparhia S.U.A., cu reşedinţa în S.U.A., statul Oregon, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din S.U.A, Canada şi Australia; e) Eparhia Georgiei, cu reşedinţa în oraşul Zugdidi (Georgia), care cuprinde parohiile de pe teritoriul Georgiei; f) Eparhia occidentalã, cu sediul în oraşul Mⁿ'62nchen, Germania, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din Spania, Portugalia, Franţa, Italia, Austria, Ungaria. ART. 15 (1) Titulaturile arhiepiscopilor şi episcopilor sunt cele ale eparhiilor pe care le pãstoresc. (2) Schimbarea titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor şi episcopiilor, precum şi înfiinţarea de noi unitãţi de cult se fac prin hotãrârea Soborului Mare. (3) Schimbarea întinderilor teritoriale între eparhii, determinatã de modificãri în organizarea administrativ-teritorialã a acestora sau a statului, se face prin hotãrârea Soborului Mare. Aceste modificãri vor fi comunicate autoritãţii de stat competente.
CAP. III Organizarea centralã
SECŢIUNEA 1 Organele deliberative
A. SOBORUL MARE
ART. 16 Soborul Mare este cea mai înaltã autoritate a B.O.R.R.V. pentru toate chestiunile spirituale şi canonice, economico-administrative, precum şi pentru cele bisericeşti date în competenţa sa. ART. 17 Din Soborul Mare fac parte: Mitropolitul, ca preşedinte, toţi arhiepiscopii, episcopii eparhioţi, episcopii-vicari, vicarii administrativi eparhiali (economii) şi reprezentanţii tuturor parohiilor din toate eparhiile ortodoxe de rit vechi din România şi din strãinãtate - cel puţin un cleric (preot sau diacon) şi un mirean din fiecare parohie şi un delegat de la fiecare mãnãstire. ART. 18 (1) Soborul Mare este prezidat de Mitropolit sau de episcopul delegat de acesta, dacã Mitropolitul este în imposibilitate de a participa la sobor. (2) Când nu existã delegaţie de la Mitropolit, Soborul Mare este prezidat de episcopul cu cea mai mare vechime calculatã de la momentul hirotoniei. ART. 19 (1) Soborul Mare are urmãtoarele atribuţii: a) sã pãstreze unitatea dogmaticã, canonicã şi de cult în B.O.R.R.V.; b) sã analizeze problemele dogmatice, canonice şi de cult şi sã le rezolve în conformitate cu învãţãtura B.O.R.R.V.; c) sã formuleze un punct de vedere asupra proiectelor de legi referitoare la B.O.R.R.V.; d) sã susţinã interesele şi drepturile B.O.R.R.V.; e) sã reglementeze prin naşterea, stingerea ori modificarea oricãror raporturi canonice şi juridice de naturã patrimonialã, spiritualã, culturalã sau epitropialã din cadrul B.O.R.R.V.; f) sã hotãrascã asupra schimbãrii titulaturii Mitropoliei, arhiepiscopiilor, episcopiilor, a întinderii lor teritoriale şi a înfiinţãrii de noi eparhii şi parohii; g) sã aleagã membrii Comisiei permanente şi ai Comisiei de cenzori; h) sã examineze raportul general întocmit de Comisia permanentã şi sã hotãrascã mãsurile care trebuie luate pentru o bunã chivernisire a treburilor bisericeşti; i) sã aleagã Mitropolitul B.O.R.R.V. şi sa verifice dacã alegerea arhiepiscopilor şi episcopilor a avut loc în condiţiile impuse de normele canonice şi dacã cei aleşi îndeplinesc condiţiile canonice; j) sã emitã Gramata de intronizare a Mitropolitului Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România; k) sã judece, în calitate de instanţã supremã de apel a B.O.R.R.V., toate litigiile şi problemele din interiorul Bisericii, în cazul în care instanţele inferioare nu au soluţionat cazul sau nu au dat soluţii mulţumitoare; l) sã îndrume şi sã supravegheze ca activitatea organelor executive din eparhii şi de la Mitropolie sã se desfãşoare potrivit normelor legale; m) sã cerceteze, sã completeze, sã aprobe sau sã anuleze hotãrârile Soborului mic, în cazul în care acestea nu sunt conforme învãţãturii creştine şi canoanelor Bisericii sau dacã provoacã nedumeriri şi tulburãri în rândul credincioşilor; n) sã examineze şi sã aprobe dãrile de seamã şi referatele consiliilor eparhiale privitoare la starea moral-duhovniceascã şi materialã a eparhiilor respective; o) sã voteze bugetul general al Mitropoliei, sã verifice şi sã aprobe contul de gestiune; p) sã iniţieze, sã autorizeze şi sã supravegheze tipãrirea de cãrţi de ritual pentru trebuinţele bisericii; r) sã execute toate atribuţiile legale cu privire la învãţãmântul religios şi pentru pregãtirea personalului cultului de toate gradele; s) sã iniţieze, sã autorizeze şi sã supravegheze traducerea, editarea şi rãspândirea Sfintei Scripturi şi a altor cãrţi cu caracter religios, atât pentru uzul clerului, cât şi pentru cel al mirenilor, şi pentru întãrirea moralitãţii şi religiozitãţii credincioşilor, prin comisia editorialã aleasã; t) sã hotãrascã, conform canoanelor, asupra problemelor ce intrã în competenţa sa, precum şi asupra celor care nu sunt date prin legi sau regulamente în competenţa unui alt organ bisericesc; u) sã interpreteze, cu caracter obligatoriu, pentru toate organele bisericeşti, dispoziţiile statutare sau regulamentare proprii. (2) Judecarea bisericeascã a diaconilor, preoţilor, episcopilor, arhiepiscopilor şi Mitropolitului se face în absenţa mirenilor. ART. 20 (1) Soborul Mare se întruneşte în sesiune ordinarã o datã la 2 ani, iar în sesiune extraordinarã, ori de câte ori este nevoie. (2) Convocarea, cu prezentarea ordinii de zi, se va face de cãtre preşedintele Soborului Mare, în timp util (o lunã, în cazul sesiunii ordinare). ART. 21 (1) Soborul Mare se considerã constituit dacã sunt prezenţi cel puţin douã treimi din numãrul membrilor sãi. (2) Indiferent de numãrul delegaţilor trimişi la Sobor din partea unei parohii, aceasta va avea douã voturi: unul de la cleric şi unul de la mirean. (3) Chestiunile administrative, de personal, şi candidaturile se soluţioneazã de cãtre membrii Soborului prin hotãrâri ce se iau cu majoritate simplã, prin vot deschis. (4) Votarea secretã se face numai la cererea a cel puţin 10 membri ai Soborului. (5) Problemele dogmatice, canonice, precum şi cele privitoare la slujbele bisericeşti se rezolvã exclusiv pe temeiul Sfintei Scripturi, a canoanelor şi tipicului bisericesc şi pe baza scrierilor Sfinţilor Pãrinţi. ART. 22 Deschiderea şi închiderea sesiunilor Soborului Mare se face de cãtre preşedintele Soborului. ART. 23 (1) Dupã deschiderea sesiunii Soborului Mare de cãtre Mitropolit se aleg 2 vicepreşedinţi dintre preoţi sau diaconi, un secretar responsabil şi douã ajutoare ale acestuia pe toatã durata Soborului. (2) Toate hotãrârile Soborului Mare se consemneazã de cãtre secretar în procesul-verbal al şedinţei Soborului şi se întãresc prin semnãturile preşedintelui Soborului, episcopilor, preoţilor, secretarului şi, facultativ, ale celorlalţi participanţi la Sobor. (3) Participanţii la Sobor care nu sunt de acord cu hotãrârile acestuia îşi vor putea trece opiniile într-o anexã la hotãrârile Soborului. (4) Cheltuielile de organizare a Soborului Mare, cazarea şi masa sunt suportate de cãtre toate parohiile din ţarã şi din strãinãtate dintr-un buget separat de cel al Mitropoliei. ART. 24 Hotãrârile Soborului Mare sunt obligatorii pentru întreaga Bisericã Ortodoxã Rusã de Rit Vechi din România, atât pentru eparhiile şi parohiile din ţarã, cât şi pentru cele din strãinãtate.
B. SOBORUL MIC ART. 25 (1) În perioada dintre sesiunile Soborului Mare funcţioneazã Soborul mic. (2) Soborul mic exercitã atribuţiile Soborului Mare, cu excepţia celor prevãzute în art. 19 lit. f), g), k), m), t) şi u). (3) Atribuţiile prevãzute la art. 19 lit. a), b) şi l) nu pot fi exercitate decât în probleme care nu suferã întârzieri. (4) Soborul mic exercitã orice alte atribuţii stabilite de Soborul Mare şi pregãteşte materialele pentru Soborul Mare. ART. 26 (1) Soborul mic se compune din Mitropolit, arhiepiscopi, episcopi, episcopul-vicar, economi, câte 3 delegaţi clerici din fiecare eparhie, precum şi delegaţi de mãnãstiri plus alte persoane convocate în funcţie de problemele aflate pe ordinea de zi. (2) Mitropolitul este preşedintele Soborului mic. În lipsa mitropolitului prezideazã cel mai vechi arhiepiscop sau episcop aflat în funcţie. ART. 27 (1) Soborul mic se convoacã cel puţin o datã pe an, ori de câte ori este nevoie. (2) Convocarea Soborului mic revine Mitropolitului. (3) În cazul decesului Mitropolitului, Soborul se convoacã de cãtre chiriarhul cu cea mai mare vechime, din momentul hirotoniei, aflat pe teritoriul României. ART. 28 (1) Toate hotãrârile Soborului mic se consemneazã în registrul de procese-verbale de cãtre secretarul ales de Sobor şi se întãresc prin semnãturile tuturor participanţilor la Sobor. (2) Cei care nu vor fi de acord cu hotãrârile Soborului vor putea sã îşi menţioneze opiniile în registrul de procese-verbale sau într-o anexã specialã. ART. 29 Soborul mic ia hotãrâri cu votul majoritãţii simple, respectiv cu jumãtate plus unu din numãrul membrilor sãi.
SECŢIUNEA a 2-a Organele executive centrale
A. MITROPOLITUL ART. 30 Mitropolitul este întâi-stãtãtorul B.O.R.R.V. şi poartã titlul de "Arhiepiscop de Fântâna Albã şi Mitropolit al tuturor credincioşilor ortodocşi de rit vechi de pretutindeni". ART. 31 (1) Mitropolitul se bucurã de toate drepturile stabilite de Sfintele Canoane, de prezentul statut şi de regulamentele bisericeşti. (2) Pomenirea numelui sãu la serviciile religioase se face în conformitate cu Sfintele Canoane şi cu practica Bisericii. (3) Ca semn distinctiv, Mitropolitul poartã comãnac alb cu heruvimi şi camilafcã cu cruce, engolpion patriarhal şi cruce pectoralã patriarhalã. ART. 32 Mitropolitul are grijã de bunãstarea internã şi externã a B.O.R.R.V. şi o cârmuieşte împreunã cu Comisia permanentã, pe care o prezideazã. ART. 33 Mitropolitul are urmãtoarele atribuţii: a) convoacã şi prezideazã organele deliberative ale B.O.R.R.V.; b) duce la îndeplinire hotãrârile organelor deliberative centrale ale B.O.R.R.V. şi ale Comisiei permanente; c) reprezintã B.O.R.R.V. în justiţie, în faţa autoritãţilor şi faţã de terţi, personal sau prin împuterniciţi legal; d) întreţine raporturi cu celelalte biserici creştine ortodoxe în chestiuni bisericeşti; e) dã pastorale pentru întreaga Bisericã Ortodoxã Rusã de Rit Vechi; f) trimite sfaturi frãţeşti ierarhilor B.O.R.R.V. şi împacã neînţelegerile personale dintre aceştia; g) viziteazã colegial, când va gãsi de cuviinţã, arhiepiscopii şi episcopii din Biserica Ortodoxã Rusã de Rit Vechi; h) se îngrijeşte de îndeplinirea la timp a formelor legale pentru completarea eparhiilor vacante; i) emite gramate la instalarea arhiepiscopilor şi episcopilor; j) numeşte locţiitori de arhiepiscopi şi episcopi la eparhii, în caz de vacanţã; k) primeşte plângerile aduse împotriva chiriarhilor şi dispune cercetarea lor, iar rezultatul celor constatate îl aduce la cunoştinţa Soborului Mare; l) prezintã soboarelor dãri de seamã despre situaţia B.O.R.R.V. şi activitatea Comisiei permanente din perioada dintre soboare; m) semneazã toate documentele Mitropoliei; n) supravegheazã îndeplinirea de cãtre arhierei a îndatoririlor lor de arhipãstori în cârmuirea eparhiilor. Dã sfaturi frãţeşti arhiereilor atât cu privire la viaţa lor personalã, cât şi la îndeplinirea îndatoririlor; în caz de neluare în seamã a sfaturilor, propune Comisiei permanente luarea mãsurilor cuvenite pentru îndreptare; o) în conformitate cu dispoziţiile Canonului 11 al Soborului VII Ecumenic, exercitã dreptul de devoluţiune; p) executã orice alte atribuţii date lui prin canoane, legi şi regulamente. ART. 34 Mitropolitul se alege de cãtre Soborul Mare, prin majoritatea simplã a voturilor. ART. 35 Toate actele oficiale cu caracter general privind ortodoxia de rit vechi se adreseazã pe numele Mitropolitului, iar acesta le aduce la cunoştinţa tuturor arhiepiscopilor şi episcopilor ortodocşi de rit vechi din România şi de peste hotare. ART. 36 Mitropolitul se aflã sub jurisdicţia şi în subordinea Soborului Mare al Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi, care, dupã împrejurãri, poate sã îi aplice pentru delicte în serviciu şi evlavie diferite pedepse bisericeşti, pedepse ce pot merge pânã la interzicerea oficierii de servicii divine, conform Sfintelor Canoane. ART. 37 În cazul decesului Mitropolitului, al retragerii sale, în cazul în care se aflã sub condamnare bisericeascã sau în cazul altor pricini, care fac imposibilã îndeplinirea datoriei de Mitropolit, Soborul mic, sub preşedinţia celui mai vechi arhiepiscop sau episcop în hirotonie, alege neîntârziat un locţiitor de Mitropolit din rândul chiriarhilor. ART. 38 Sub autoritatea episcopalã directã a Mitropolitului se aflã Eparhia de Fântâna Albã.
B. ADMINISTRAŢIA MITROPOLITANĂ ART. 39 În exercitarea atribuţiilor sale executive, Mitropolitul este ajutat de: a) episcopii-vicari, asimilaţi în drepturile de salarizare, pomenire şi cinstire cu episcopii eparhioţi; b) vicarul administrativ (economul); c) Cancelaria Mitropoliei. ART. 40 (1) Episcopul-vicar este ales de Soborul Mare dintre clericii care îndeplinesc condiţiile prevãzute de Sfintele Canoane pentru treapta de arhiereu. (2) Episcopul-vicar îndeplineşte atribuţiile delegate, prin decizie, de Mitropolit. ART. 41 Economul este ales de Soborul Mare dintre clerici. El chiverniseşte averea Bisericii dupã socotinţa Mitropolitului. ART. 42 Cancelaria Mitropoliei executã toate lucrãrile administrative ale organelor deliberative şi executive centrale bisericeşti; este condusã de un consilier. ART. 43 Cancelaria are urmãtoarele servicii: a) Secretariatul, Registratura şi Arhiva; b) Personalul; c) Contabilitatea şi Casieria; d) Cabinetul Mitropolitului; e) Serviciul tehnic.
C. COMISIA PERMANENTĂ ART. 44 Comisia permanentã (C.P.) este organul suprem administrativ pentru activitãţile întregii Biserici şi totodatã organul executiv al Soborului Mare. ART. 45 Membrii permanenţi ai C.P. sunt: Mitropolitul, ca preşedinte, arhiepiscopii şi episcopii eparhiali din ţarã, episcopiivicari ai Mitropolitului, economul Mitropoliei şi economii eparhiali, şeful Cancelariei Mitropoliei. ART. 46 (1) C.P. se întruneşte la convocarea preşedintelui ori de câte ori va fi nevoie, nu mai puţin de o datã pe lunã. C.P. este valabil constituitã cu majoritatea membrilor şi ia hotãrâri valabile cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi prevaleazã votul preşedintelui. (2) Dacã Mitropolitul nu poate participa la şedinţã, şedinţa este prezidatã de chiriarhul cel mai vechi dupã hirotonie. ART. 47 C.P. exercitã atribuţiile Soborului Mare, cu excepţia celor prevãzute la art. 19, lit. f), g), h), i), j), k), m), o) şi u). ART. 48 C.P. executã orice atribuţii date de cãtre organele deliberative ale Bisericii. ART. 49 Şedinţele C.P. sunt închise publicului. Participarea membrilor la şedinţe este obligaţie canonicã. Lipsa de la şedinţe, fãrã o motivaţie temeinicã, atrage mustrãri frãţeşti. ART. 50 C.P. lucreazã pe baza ordinii de zi, prezentatã de preşedinte şi aprobatã de C.P. la începutul şedinţei. Problemele care necesitã o cercetare temeinicã sunt trimise în timp util membrilor C.P. ART. 51 (1) Niciunul dintre cei prezenţi la şedinţã nu are voie sã se sustragã votului. (2) Membrii C.P. care nu sunt de acord cu hotãrârea luatã pot sã îşi înregistreze opiniile în procesul-verbal al şedinţei, fapt ce nu împiedicã punerea în aplicare a hotãrârii. ART. 52 Preşedintele nu poate scoate de la dezbatere, cu de la sine putere, problemele de pe ordinea de zi, nu poate sã obstrucţioneze luarea de hotãrâri sau sã împiedice punerea în aplicare a acestor hotãrâri. ART. 53 Toate procesele-verbale şi hotãrârile C.P. se semneazã de preşedinte şi de toţi membrii participanţi la şedinţã. ART. 54 La şedinţele C.P. pot fi invitate persoane specializate în domeniile din care fac parte problemele puse în discuţie. Aceste persoane au drept de vot consultativ. ART. 55 Hotãrârile C.P. intrã în vigoare dupã semnarea lor şi nu se rediscutã decât dacã apar date noi care pot schimba cursul problemei.
SECŢIUNEA a 3-a Organele disciplinare şi de control
A. COMISIA JURIDICĂ MITROPOLITANĂ ART. 56 Comisia juridicã mitropolitanã (C.J.M.) este instanţa de recurs şi funcţioneazã pe lângã Mitropolie. ART. 57 (1) C.J.M. se compune din 6 membri permanenţi şi 3 membri supleanţi. (2) Din rândul membrilor permanenţi Mitropolitul alege un preşedinte. (3) Preşedintele este ales pe toatã perioada mandatului C.J.M. (4) C.J.M se întruneşte in şedinţe ordinare o datã la 3 luni. (5) Dacã la data respectivã nu sunt cauze de judecat, şedinţa se anuleazã. ART. 58 Membrii C.J.M sunt aleşi de Soborul Mare pe o perioadã de 2 ani din rândul clericilor cu experienţã din toate eparhiile şi cu cunoştinţe temeinice de drept canonic. ART. 59 (1) Nu pot fi membri ai C.J.M.: a) persoanele care au suferit condamnãri ale instanţelor bisericeşti şi civile, iar hotãrârile au fost definitive; b) persoanele care îndeplinesc şi alte funcţii administrative bisericeşti. (2) Dacã un membru C.J.M., în timpul pentru care este ales, suferã vreo condamnare judecãtoreascã bisericeascã sau civilã, pierde dreptul de a mai rãmâne membru C.J.M. dacã hotãrârea a rãmas definitivã. (3) Dacã un membru C.J.M. are vreo legãturã directã sau indirectã cu cauza judecatã, este exclus de la judecarea cauzei. ART. 60 În competenţa C.J.M. intrã: a) judecarea cauzelor venite pe cale de recurs de la comisia juridicã eparhialã; b) aplanarea şi, eventual, judecarea neînţelegerilor ivite între personalul bisericesc aparţinând unor eparhii diferite; c) aplanarea şi, eventual, judecarea neînţelegerilor ivite între personalul bisericesc şi credincioşi din eparhii diferite; d) judecarea plângerilor împotriva chiriarhilor. ART. 61 (1) Hotãrârile C.J.M. se supun aprobãrii Mitropolitului. (2) În cazul în care Mitropolitul nu este de acord cu hotãrârea luatã, cazul este trimis la instanţa superioarã - Soborul Mare. ART. 62 Hotãrârile C.J.M. rãmase definitive sunt valabile şi se aplicã în toate eparhiile. ART. 63 Deliberãrile C.J.M. se ţin cu uşile închise. ART. 64 Membrii C.J.M. sunt retribuiţi conform normelor ce se vor stabili la Soborul Mare. Membrii supleanţi se bucurã de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.J.M. ART. 65 Cheltuielile de funcţionare a C.J.M. se susţin dintr-un fond special, creat şi aprobat de Soborul Mare din taxe de judecatã. ART. 66 În caz de nemulţumire a unei pãrţi, se poate depune recurs împotriva hotãrârii C.J.M. la instanţa superioarã, care este Soborul Mare. Cererea de recurs se depune cu cel puţin 15 zile înainte de începerea Soborului Mare. Cererea se depune la Secretariatul Mitropoliei.
B. COMISIA DE CENZORI ART. 67 Comisia de cenzori (C.C.) verificã toatã activitatea economico-financiarã şi de personal a B.O.R.R.V., a Cancelariei Mitropoliei şi a cancelariilor eparhiale. ART. 68 (1) C.C. se compune din 3 membri permanenţi şi 2 membri supleanţi aleşi de cãtre Soborul Mare din rândul clericilor, pe o perioadã de 2 ani. (2) Nu pot fi membri ai C.C.: a) persoanele care au suferit condamnãri ale instanţelor bisericeşti şi civile, iar hotãrârile au fost definitive; b) persoanele care îndeplinesc şi alte funcţii administrative bisericeşti. (3) Mitropolitul numeşte un preşedinte din rândul membrilor permanenţi ai C.C. ART. 69 (1) Activitatea C.C. se desfãşoarã la iniţiativa ei sau la cererea C.P., dar cel puţin o datã la sfârşitul anului, când raportul comisiei este prezentat odatã cu raportul de gestiune, care este avizat de C.C. (2) Rezultatul controalelor se prezintã C.P. şi se consemneazã într-un registru de procese-verbale care se ţine la Cancelaria mitropoliei. (3) La sfârşitul mandatului, C.C. prezintã un raport de activitate Soborului Mare. (4) Pentru buna desfãşurare a activitãţii, C.C. poate apela la ajutorul unor persoane specializate, chiar din exteriorul B.O.R.R.V. ART. 70 (1) Membrii C.C. sunt retribuiţi conform normelor ce se vor stabili la Soborul Mare. (2) Membrii supleanţi se bucurã de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.C. ART. 71 Cheltuielile de funcţionare a C.C. se susţin dintr-un fond special creat şi aprobat de cãtre Soborul Mare.
CAP. IV Organizarea localã
ART. 72 (1) Pãrţile componente şi unitãţile de cult locale ale B.O.R.R.V. sunt: a) parohia; b) mãnãstirea; c) eparhia. (2) Eparhiile sunt conduse de episcopi, cu ajutorul consiliilor eparhiale, iar parohiile, de preoţi şi consiliile parohiale. ART. 73 (1) Fiecare dintre pãrţile componente ale B.O.R.R.V. are dreptul de a se conduce şi administra independent de altã parte componentã de acelaşi grad, în conformitate cu dispoziţiile prezentului statut, şi de a participa, prin reprezentanţii sãi, la lucrãrile pãrţilor componente superioare. (2) Modul de constituire şi funcţionare a pãrţilor componente şi a organelor locale de acelaşi grad este identic pentru întreaga B.O.R.R.V.
SECŢIUNEA 1 Parohia
ART. 74 Parohia este comunitatea bisericeascã a credincioşilor, clerici şi mireni, de religie creştin-ortodoxã de rit vechi, aşezaţi pe un anume teritoriu, sub conducerea unui preot paroh. ART. 75 Membrii parohiei au îndatorirea de a susţine, întãri şi rãspândi credinţa B.O.R.R.V., de a lucra astfel încât toţi credincioşii sã vieţuiascã potrivit învãţãturilor acestei credinţe, de a cerceta Sfânta Bisericã, de a participa la sfintele slujbe, de a se împãrtãşi cu Sfintele Taine, de a împlini faptele milei creştine, de a întreţine şi ajuta Biserica şi pe slujitorii ei. ART. 76 (1) Comunitatea credincioşilor care nu poate susţine cu mijloace proprii o parohie se alãturã la o comunitate vecinã, împreunã cu care formeazã parohia. (2) În acest caz, comunitatea care se alãturã poartã denumirea de filialã, iar membrii sãi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţã de parohie ca şi comunitatea la care se alãturã. ART. 77 Înfiinţarea, desfiinţarea şi modificarea teritorialã a unei parohii se aprobã de Adunarea eparhialã, la cererea credincioşilor şi cu avizul chiriarhului. ART. 78 Parohia beneficiazã de personalitate juridicã proprie, ea fiind unitate anexã a Mitropoliei. ART. 79 (1) Parohiile sunt datoare sã aibã şcoli bisericeşti, unde se predau atât bãieţilor, cât şi fetelor: citirea bisericeascã dupã cãrţile de cult ale B.O.R.R.V., cântãrile bisericeşti, precum şi tipicul bisericesc, Sfânta Scripturã şi istoria bisericii, dupã manualele ortodoxe de rit vechi. (2) Cadrele didactice de la aceste şcoli se numesc de cãtre consiliile parohiale, cu aprobarea preotului şi binecuvântarea episcopului eparhial. ART. 80 Parohiile ortodoxe ruse de rit vechi au dreptul de a avea profesorii lor de religie la şcolile de stat şi cele particulare şi la şcolile pentru educarea religioasã a elevilor care aparţin B.O.R.R.V. ART. 81 Pentru datoriile parohiei nu se pot înstrãina sau vinde bisericile şi pãmântul de sub ele, sfintele icoane, sfintele vase, veşminte şi alte atribute ale slujbelor bisericeşti. ART. 82 Pentru o mai bunã orânduialã în treburile parohiale, parohia organizeazã în cadrul sãu comitete culturale, de binefacere, cântare bisericeascã, frãţii, cercuri. ART. 83 Parohiile ortodoxe ruse de rit vechi au cimitirele lor, separate, pe care le administreazã şi le întreţin.
A. PAROHUL ART. 84 Parohul, ca împuternicit al episcopului, este conducãtorul sufletesc al credincioşilor din parohie, iar în orânduirea administrativã este conducãtorul administraţiei parohiale şi organ executiv al Adunãrii parohiale şi Consiliului parohial. ART. 85 Atribuţiile şi obligaţiile parohului, în afarã de cele harismatice, didactice şi de conducere spiritualã a parohiei, sunt urmãtoarele: a) duce la îndeplinire toate dispoziţiile prezentului statut şi ale regulamentelor în ceea ce priveşte parohia; b) reprezintã parohia în justiţie, în faţa autoritãţilor şi faţã de terţi, personal sau prin delegaţi, legal împuterniciţi, cu aprobarea prealabilã a chiriarhului locului; c) convoacã şi prezideazã Adunarea parohialã şi Consiliul parohial; d) duce la îndeplinire dispoziţiile organelor superioare; e) se îngrijeşte de ducerea la îndeplinire a hotãrârilor Adunãrii parohiale şi ale Consiliului parohial; f) ţine un registru referitor la toţi membrii parohiei, în care sunt menţionate: numele, prenumele, data naşterii, a botezului, a cununiei, ocupaţia, data eventualei mutãri din parohie şi data morţii; g) controleazã administrarea averii bisericeşti, a instituţiilor culturale şi a fundaţiilor bisericeşti din parohie; h) întocmeşte şi ţine la zi inventarul averii parohiei. ART. 86 Pe lângã preotul paroh, într-o parohie pot fi unul sau mai mulţi preoţi slujitori şi diaconi. Numãrul acestora se stabileşte la propunerea Adunãrii parohiale de cãtre Adunarea eparhialã, ţinându-se seama de necesitãţile parohiei, de numãrul credincioşilor şi de mijloacele de întreţinere. ART. 87 La parohiile cu mai mulţi preoţi slujitori, aceştia sunt egali în drepturile şi datoriile harismatice, didactice şi de conducere spiritualã. ART. 88 Candidatul pentru preoţie se alege de cãtre parohia respectivã şi se hirotoneşte în demnitatea de preot de cãtre episcopul eparhial, dupã orânduiala stabilitã în cãrţile de cult şi canonice ale B.O.R.R.V. şi dupã binecuvântarea pãrintelui duhovnicesc cu privire la vrednicia candidatului. ART. 89 (1) Cu acordul parohiilor şi binecuvântarea episcopului eparhial, preotul poate fi transferat în parohia care îl solicitã dintr-o altã parohie a eparhiei. (2) Pentru transferul preotului dintr-o parohie a unei alte eparhii este necesar acceptul din partea episcopului eparhial al acelei eparhii. ART. 90 (1) Preotul este dator sã sãvârşeascã toate slujbele şi toate trebuinţele, în afarã de taina hirotoniei şi sfinţirii de mir şi antimise, sã sãvârşeascã slujbe bisericeşti în zilele de duminicã şi de sãrbãtori şi sã se îngrijeascã de mântuirea sufletelor creştineşti, sã înveţe poporul în timpul slujbelor bisericeşti şi în afara lor, sã întãreascã pe cei slabi în credinţã, sã îndrepte pe cei rãtãciţi, sã dezrãdãcineze ereziile, rãtãcirile, superstiţiile şi obiceiurile pãgâne. (2) Preotul este dator sã cunoascã Sfânta Scripturã, pravilele bisericeşti şi scrierile Sfinţilor Pãrinţi şi sã fie în toate pildã bunã de credinţã şi moralã. ART. 91 (1) Preotului îi sunt subordonaţi direct diaconul, dascãlul şi paracliserul, preotul fiind dator sã vegheze ca aceştia sã îşi îndeplineascã îndatoririle lor punctual şi conştiincios. (2) În cazul în care aceştia îşi vor încãlca îndatoririle, preotul este dator a le face observaţii, îndemnuri de îndreptare şi mustrãri. ART. 92 (1) Preotul, dupã demnitatea sa ierarhicã, este subordonat, conform canoanelor bisericeşti, nu parohiei şi nu epitropilor bisericeşti sau consiliului parohial, ci episcopului sãu eparhial, ale cãrui dispoziţii este dator a le îndeplini fãrã obiecţii şi care are dreptul şi puterea sã îl supunã, pentru abateri, diferitelor pedepse duhovniceşti, inclusiv sã îi interzicã sãvârşirea sfintelor slujbe. (2) În cazul în care Consiliul parohial sau membrii parohiei se plâng episcopului eparhial împotriva preotului, episcopul este dator sã cerceteze fãrã întârziere plângerea şi sã o soluţioneze potrivit regulilor canonice. ART. 93 (1) Candidatul pentru treapta clericalã de diacon este ales de parohia respectivã şi se hirotoneşte în aceastã demnitate de cãtre episcopul eparhial dupã orânduiala stabilitã în cãrţile de cult şi canonice ale B.O.R.R.V. şi dupã binecuvântarea pãrintelui duhovnicesc cu privire la vrednicia candidatului. (2) Cu acordul parohiilor şi binecuvântarea episcopului eparhial, diaconul poate fi transferat dintr-o altã parohie, iar dacã se transferã dintr-o parohie aparţinând altei eparhii, este necesarã binecuvântarea episcopului eparhial din acea eparhie. ART. 94 Îndatoririle diaconului sunt: sã ia parte la sãvârşirea de cãtre preot sau episcop a slujbelor bisericeşti, a sfintelor slujbe şi a trebuinţelor potrivit orânduielilor, sã îl ajute pe preot în altar şi în conducerea parohiei. ART. 95 Diaconul trebuie sã aibã o retribuţie corespunzãtoare. ART. 96 (1) Sub aspect ierarhic, diaconul este subordonat episcopului sãu eparhial, iar în serviciul divin şi în trebuinţele bisericeşti şi parohiale este subordonat direct preotului, ale cãrui dispoziţii este dator a le îndeplini. (2) În caz de vinovãţie a diaconului, episcopul eparhial este cel care îl supune pedepsei bisericeşti. ART. 97 (1) Fiecare parohie trebuie sã aibã cel puţin un dascãl, bun cunoscãtor al tipicului slujbelor bisericeşti şi al cântului bisericesc numit "psaltichie". (2) El trebuie sã aibã o conduitã ireproşabilã în toate privinţele. ART. 98 (1) Dascãlul este dator a veni la bisericã înainte de începerea fiecãrei slujbe, a pregãti tot ce este necesar pentru aceasta, a lua parte la sãvârşirea slujbelor bisericeşti, slujbelor sfinte şi a trebuinţelor, a conduce pe cei care cântã, a numi pe cine şi ce sã citeascã şi, în general, a conduce întreaga orânduialã a slujbei bisericeşti. (2) Dascãlul are obligaţia de a se îngriji de starea cãrţilor dupã care se fac slujbele. ART. 99 (1) Dascãlul este subordonat direct preotului parohial, ale cãrui dispoziţii privitoare la slujbele bisericeşti este dator a le îndeplini fãrã obiecţii. (2) Toate neînţelegerile dintre preot şi dascãl se cerceteazã de cãtre episcopul eparhial. ART. 100 Fiecare parohie trebuie sã aibã cel puţin un paracliser, bun cunoscãtor al tipicului slujbelor bisericeşti şi al cântului bisericesc numit "psaltichie". El trebuie sã aibã o conduitã ireproşabilã în toate privinţele. ART. 101 Paracliserul este dator a veni la bisericã înainte de începerea fiecãrei slujbe, a pregãti tot ce este necesar pentru aceasta, a lua parte la sãvârşirea slujbelor bisericeşti, a sfintelor slujbe şi a altor activitãţi desfãşurate în Bisericã, precum şi a-l ajuta pe preot în altar în timpul slujbei religioase. ART. 102 (1) Paracliserul este subordonat direct preotului parohial ale cãrui dispoziţii privitoare la slujbele bisericeşti este dator a le îndeplini fãrã obiecţii. (2) Toate neînţelegerile dintre preot şi paracliser se cerceteazã de cãtre episcopul eparhial.
B. ADUNAREA PAROHIALĂ ART. 103 (1) Parohia are ca organ deliberativ Adunarea parohialã. (2) Adunarea Parohialã este compusã din toţi credincioşii parohiei care au ajuns la vârsta de 21 de ani, de sine stãtãtori, nepãtaţi şi care îşi îndeplinesc îndatoririle morale şi materiale faţã de bisericã şi aşezãmintele ei. ART. 104 (1) Adunarea parohialã are urmãtoarele atribuţii: a) desemneazã, prin alegere, preoţii şi diaconii din parohie, precum şi dascãlul şi paracliserul; b) alege membrii Consiliului parohial, ai C. C., precum şi delegaţii pentru Adunarea eparhialã şi Soborul Mare; c) verificã activitatea Consiliului parohial; d) întocmeşte bugetul parohial; e) ia hotãrâri cu privire la zidirea, repararea şi înzestrarea bisericii, a casei parohiale şi a altor clãdiri parohiale; f) hotãrãşte înfiinţarea de fonduri cu scop bisericesc, cultural sau filantropic şi stabileşte normele pentru aducerea mijloacelor bãneşti necesare parohiei; g) fixeazã cuantumul maximal al taxelor benevole de cult în favoarea parohiei; h) examineazã şi completeazã raportul anual despre mersul tuturor treburilor parohiei; i) verificã şi aprobã gestiunea anualã a parohiei; j) hotãrãşte cu privire la cumpãrarea de imobile şi, la vânzarea şi grevarea imobilelor parohiale; k) administreazã averea parohialã, îngrijindu-se de buna întreţinere a edificiilor bisericeşti, culturale şi fundaţionale; l) înzestreazã biserica cu odãjdii, icoane, obiecte sfinţite, cãrţi de cult şi cele trebuincioase pentru serviciul religios, cum ar fi pâine, vin şi altele asemenea, precum şi instituţiile ei, iar prin pangarul şi colportajul parohial îi aprovizioneazã pe credincioşi cu cele necesare exercitãrii practicilor religioase ortodoxe, precum lumânãri, icoane, cãrţi religioase şi altele asemenea. m) interzice de dreptul de vot, al membrilor Adunãrii parohiale, pentru motive bine întemeiate. (2) Hotãrârile Adunãrii parohiale şi ale Consiliului parohial cu privire la atribuţiile prevãzute la alin. (1) lit. c), d), e), h), i) şi j) sunt supuse verificãrii şi aprobãrii Consiliului eparhial. ART. 105 (1) Adunarea parohialã va fi convocatã de preşedinte. (2) Convocarea va cuprinde locul şi data adunãrii, precum şi problemele ce se vor discuta. (3) Ea va fi cititã în bisericã, îndatã dupã terminarea Sfintei Liturghii, şi va fi afişatã la uşa bisericii. ART. 106 Adunarea parohialã se întruneşte în şedinţã ordinarã o datã pe an, care se anunţã cu cel puţin o sãptãmânã înainte, iar în şedinţe extraordinare, ori de câte ori va fi nevoie, şi care se anunţã cu o sãptãmânã înainte. ART. 107 Preşedintele Adunãrii parohiale este preotul paroh sau locţiitorul sãu. În cazul în care la adunare ia parte episcopul, acesta va prezida şedinţa. ART. 108 (1) Şedinţele Adunãrii parohiale se ţin în bisericã sau într-o casã, de preferinţã în zilele de duminicã sau de sãrbãtori, şi se considerã legal constituitã dacã se va prezenta cel puţin majoritatea simplã din numãrul total al membrilor parohiei cu drept de vot. (2) În cazul în care nu se întruneşte numãrul necesar de membri se convoacã o a doua adunare peste o sãptãmânã şi se considerã legal constituitã cu orice numãr de membri prezenţi. ART. 109 (1) Toate chestiunile în adunare se rezolvã prin majoritatea simplã de voturi şi cu vot deschis. (2) Votul secret se exercitã la cererea a cel puţin unei treimi din numãrul membrilor prezenţi la adunare. ART. 110 (1) La fiecare adunare, secretarul ales consemneazã hotãrârile ce se întãresc prin semnãtura preşedintelui adunãrii şi a secretarului şi, facultativ, a fiecãruia dintre membrii prezenţi la adunare. (2) Procesul-verbal al adunãrii se prezintã spre aprobare episcopului eparhial iar, dupã aprobarea sa, hotãrârile adunãrii devin obligatorii. ART. 111 Atât adunãrile generale ale parohiei, cât şi consiliile parohiale şi instituţiile parohiale au dreptul sã invite la şedinţele lor, cu drept de vot consultativ, şi persoane strãine competente. ART. 112 Împotriva hotãrârilor Adunãrii parohiale sau ale Consiliului parohial se pot face contestaţii la Consiliul eparhial.
C. CONSILIUL PAROHIAL ART. 113 (1) Adunarea parohialã alege dintre membrii sãi un numãr de 3 pânã la 12 membri, dupã mãrimea parohiei, care formeazã Consiliul parohial. (2) Fac parte de drept din Consiliul parohial, cu vot deliberativ, preotul paroh ca preşedinte, ceilalţi preoţi şi diaconi şi dascãlul bisericii parohiale, ca membri. ART. 114 Consiliul este ales pe termen de un an. Alegerea este aprobatã de chiriarh şi numai dupã aprobarea Consiliului parohial alegerea devine valabilã. ART. 115 Ca membri în C.C. nu pot fi alese: a) persoanele condamnate de justiţie; b) persoanele care trãiesc în concubinaj; c) persoanele cu conduitã imoralã, urâtã şi uşuraticã. ART. 116 Consiliul parohial are obligaţia: a) sã reprezinte parohia; b) sã ducã la îndeplinire hotãrârile Adunãrii parohiale; c) sã întocmeascã bugetul de venituri şi cheltuieli, dacã este cazul; d) sã întocmeascã şi sã prezinte Adunãrii parohiale dãri de seamã asupra sumelor şi treburilor parohiei; e) sã întreţinã bisericile, casele de rugãciuni, capelele, cimitirele, instituţiile de binefacere, cele culturale şi alte instituţii ale parohiei; f) sã deschidã şcoli, cursuri religioase şi lecturi serale bisericeşti; g) sã editeze literaturã cu conţinut religios, cu aprobarea comisiei de editare; h) sã pãstreze capitalurile şi averile, proprietatea parohiei, sã le administreze şi sã le ţinã contabilitatea; i) sã primeascã donaţii şi ajutoare puse benevol la dispoziţia bisericilor, caselor de rugãciuni, instituţiilor de binefacere şi a celor culturale din parohie şi sã efectueze colectarea donaţiilor; j) sã încheie, în urma hotãrârii generale, acte pentru dobândirea averilor imobile pentru parohie; k) sã aleagã şi sã împuterniceascã delegaţi în chestiunile parohiei; l) sã propunã spre angajare slujitori bisericeşti (dascãli, paracliseri); m) sã ţinã registrele cu enoriaşii parohiei. ART. 117 Pentru îndeplinirea lucrãrilor de cancelarie şi contabilitate, Consiliul parohial poate angaja o persoanã care sã nu fie membrã a acestuia şi chiar sã nu fie membrã a parohiei. ART. 118 (1) Consiliul parohial adoptã hotãrâri cu majoritate simplã de voturi, iar la paritate de voturi prevaleazã votul preşedintelui. (2) Şedinţele consiliului sunt valabile dacã la ele participã cel puţin jumãtate plus unu din numãrul membrilor consiliului. ART. 119 (1) Toate actele de valoare, procurile sunt eliberate de Consiliul parohial cu semnãtura preotului, a epitropului (casier) şi a secretarului, cu aplicarea ştampilei. (2) În aceeaşi ordine se fac şi scoaterea banilor de la bãnci şi primirea lor de la alte instituţii şi persoane particulare . (3) Ştampila parohiei se pãstreazã la preotul paroh. ART. 120 (1) Consiliul parohial nu are dreptul sã se amestece în treburile bisericeşti şi în slujbe, precum şi în orânduielile clericilor, nu le poate face observaţii, îndemnuri de îndreptare şi mustrãri şi cu atât mai puţin nu îi poate pedepsi. (2) Consiliul se poate plânge împotriva preoţilor episcopului eparhial, care va soluţiona plângerea conform regulilor şi canoanelor B.O.R.R.V.
D. EPITROPIA ART. 121 (1) Consiliul alege dintre membrii sãi un epitrop, respectiv un casier şi un secretar, iar, la nevoie, aceştia pot fi schimbaţi cu alţi membri. (2) Alegerea va fi supusã aprobãrii chiriarhului. ART. 122 (1) Epitropul are urmãtoarele atribuţii: a) sã administreze proprietatea mobilã şi imobilã a bisericii, sub controlul direct al parohului, b) sã gestioneze fondurile instituţiilor culturale, ale fundaţiilor, precum şi acele fonduri pe care le va primi cu inventar de la Consiliul parohial, pangarul, colportajul şi altele asemenea; c) sã pãstreze într-o ladã sau casã de fier banii şi hârtiile de valoare ale parohiei; d) sã ţinã un registru de venituri şi cheltuieli, iar când parohia are venituri mai mari, sã înfiinţeze un oficiu de casã şi contabilitate; e) sã prezinte la sfârşitul anului un raport documentat asupra veniturilor şi cheltuielilor bisericeşti, culturale şi ale fundaţiilor; f) sã se îngrijeascã de edificiile bisericeşti, de curtea bisericii, de casa parohialã, precum şi de buna întreţinere a cimitirului; g) sã încaseze sumele cuvenite parohiei şi sã facã plãţile curente, cu aprobarea parohului. (2) Administrarea se va face în conformitate cu hotãrârile Adunãrii parohiale sau ale Consiliului parohial şi potrivit normelor şi regulamentelor în vigoare. ART. 123 (1) Epitropul este rãspunzãtor cu întreaga sa avere pentru buna administrare şi gestionare a averii parohiale ce i-a fost încredinţatã. (2) Rãspunderea civilã nu exclude rãspunderea penalã. (3) Aprobarea gestiunii nu îl descarcã de rãspundere pentru neregulile descoperite ulterior. ART. 124 Pentru a se evita neînţelegerile, epitropul bisericii este dator ca dupã terminarea slujbei bisericeşti sã socoteascã şi sã treacã în registrul respectiv încasãrile şi cheltuielile, în asistenţa membrilor Consiliul parohial, un membru sau 2, iar în lipsa acestora, în asistenţa a 2 membri ai parohiei sau a preotului. ART. 125 Consiliul parohial este dator sã controleze lunar activitatea epitropului şi mai ales registrele de venituri şi cheltuieli.
E. COMISIA DE CENZORI ART. 126 Comisia de cenzori se alege anual de cãtre Adunarea parohialã. Ea se compune din 3 membri aleşi dintre cel puţin 2 candidaţi pentru fiecare membru. ART. 127 (1) Comisia de cenzori controleazã toatã activitatea economico-financiarã a parohiei, averea ei, sumele, conturile, bugetele, referatele. (2) Activitatea Comisiei de cenzori se desfãşoarã fie din iniţiativa acesteia, fie pe baza unei hotãrâri speciale a Adunãrii parohiale. (3) Comisia este datoare sã aducã la cunoştinţa Adunãrii parohiale rezultatele controlului. (4) În cazul în care se constatã nereguli în treburile parohiei, Comisia de cenzori are dreptul sã convoace Adunarea parohialã a parohiei în conformitate cu prezentul statut. ART. 128 (1) Comisia de cenzori este datoare sã ţinã un registru de procese-verbale, în care sã treacã toate rezultatele verificãrilor fãcute asupra activitãţii şi a sumelor parohiei. (2) Registrul de procese-verbale se gãseşte la Cancelaria parohiei. (3) Controlul activitãţii parohiale, a sumelor bãneşti şi a averii îl poate face şi episcopul eparhial, personal sau prin delegaţii sãi.
SECŢIUNEA a 2-a Mãnãstirea
ART. 129 Mãnãstirea este un aşezãmânt în care trãieşte o comunitate religioasã de cãlugãri sau cãlugãriţe, hotãrâţi a-şi petrece viaţa în înfrânare, sãrãcie şi ascultare necondiţionatã. ART. 130 Mãnãstirea depinde întru toate, direct şi exclusiv de chiriarhul respectiv, care este conducãtorul ei canonic. ART. 131 Fiecare mãnãstire este obligatã: a) sã îşi organizeze viaţa în interiorul ei, astfel încât sã devinã un loc de aleasã şi desãvârşitã viaţã bisericeascã, de frumoase virtuţi creştineşti, de evlavioase slujbe religioase, de o bogatã mângâiere sufleteascã şi pildã de viaţã creştineascã, atât pentru convieţuitorii ei, cât şi pentru cei ce o viziteazã. b) sã se manifeste potrivit cu sfinţenia locului, spre a fi de folos poporului, dovedind o dragoste împreunatã cu fapte bune faţã de obşte. ART. 132 (1) Conducãtorul suprem al oricãrei mãnãstiri este chiriarhul, iar în lipsa lui stã la faţa locului stareţul, care este conducãtorul direct al întregii mãnãstiri. (2) Stareţul este ajutat la conducerea mãnãstirii de Soborul mãnãstiresc, Consiliul duhovnicesc şi Consiliul economic. ART. 133 Stareţul sau stareţa ori împuterniciţii lor legali reprezintã cu aprobarea episcopului mãnãstirea înaintea instanţelor judecãtoreşti, a tuturor autoritãţilor administrative şi faţã de terţi. ART. 134 Gradele monahale sunt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah şi arhimandrit. Gradele superioare se dau de chiriarh, pe baza unei recomandãri a Consiliului duhovnicesc, numai celor cu merite deosebite şi cu pregãtire. ART. 135 (1) În temeiul Canonului 6 al Soborului ecumenic II, monahii trebuie sã ducã o viaţã chinovialã, respectiv de obşte. (2) Toate persoanele oficiale alese de frãţia mãnãstirii se confirmã de episcop. ART. 136 Dupã binecuvântarea episcopului eparhial şi cu acordul frãţiei mãnãstireşti, parohia cea mai apropiatã de mãnãstire poate alege la adunãrile sale generale, din sânul membrilor sãi, un comitet mãnãstiresc pentru a se îngriji de averea şi înflorirea materialã a mãnãstirii. Acest comitet nu are dreptul sã se amestece în viaţa duhovniceascã internã a mãnãstirii, în orânduielile regulamentare şi în slujbele bisericeşti, cãci din punct de vedere canonic mãnãstirile sunt în deplina subordine a episcopului eparhial. ART. 137 Mãnãstirile sunt întreţinute din averile lor funciare, dacã posedã astfel de averi, şi din donaţii benevole. ART. 138 Mãnãstirile au personalitate juridicã şi se administreazã pe baza unor regulamente mãnãstireşti. ART. 139 Dispoziţiile cuprinse în prezentul statut cu privire la mãnãstirile de cãlugãri (monahi) se aplicã prin asemãnare şi mãnãstirilor de cãlugãriţe (monahii).
SECŢIUNEA a 3-a Episcopul şi arhiepiscopul
ART. 140 Eparhiile sunt unitãţi teritoriale bisericeşti aflate sub conducerea unui episcop, constituite dintr-un numãr de parohii şi din mãnãstirile aflate pe acel teritoriu. ART. 141 Eparhiile au ca organ de conducere harismaticã, cateheticã şi jurisdicţionalã un episcop sau arhiepiscop, ca organ deliberativ Adunarea eparhialã, ca organ executiv Consiliul eparhial, iar ca organ judecãtoresc Comisia de judecatã eparhialã. ART. 142 Episcopul şi arhiepiscopul se bucurã de toate drepturile prevãzute de Sfintele Canoane, de prezentul statut şi de regulamentele bisericeşti. ART. 143 Drepturile şi îndatoririle episcopului sau arhiepiscopului sunt: a) conduce eparhia în limitele prescrise de canoanele şi normele în vigoare; b) se îngrijeşte de bunul mers al vieţii bisericeşti din eparhie şi de funcţionarea normalã a organelor ei; c) convoacã şi prezideazã organele deliberative ale eparhiei şi se îngrijeşte de ducerea la îndeplinire a hotãrârilor acestora; d) reprezintã eparhia în justiţie, în faţa autoritãţilor şi faţã de terţi, personal sau prin delegaţi legal împuterniciţi; e) hirotoneşte clerici şi conferã distincţii bisericeşti; f) numeşte personalul bisericesc sau îl confirmã, în caz de alegere, cu respectarea normelor în vigoare; g) aprobã sau respinge motivat sentinţele pronunţate de Comisia juridicã eparhialã; h) face cât mai des vizite canonice în eparhia sa pentru a controla mersul treburilor bisericeşti, a mângâia şi a lumina direct pe credincioşi, raportând despre cele constatate Soborului Mare şi Adunãrii eparhiale; i) acordã dispense bisericeşti de cãsãtorie şi desface cãsãtoria bisericeascã, dupã ce s-a pronunţat divorţul de cãtre judecãtoria civilã; j) în cazuri de vinovãţie gravã şi vãditã poate suspenda din funcţie personalul bisericesc de orice fel din eparhia sa chiar înainte de începerea cercetãrilor, care vor fi fãcute în termen de 30 de zile de la data suspendãrii; k) episcopul este dator sã stea neîntrerupt în eparhie, în afarã de cazul în care ia parte la şedinţele Soborului Mare sau la alte întruniri oficiale ori cu încuviinţarea primitã de la Mitropolit. l) episcopul se aflã sub jurisdicţia şi în subordinea Soborului Mare, care, dupã împrejurãri, poate sã îi aplice, pentru delicte în serviciu şi evlavie, diferite pedepse bisericeşti, pedepse ce pot merge pânã la interzicerea oficierii de servicii divine, conform Sfintelor Canoane.
SECŢIUNEA a 4-a Administraţia eparhialã
ART. 144 În executarea atribuţiilor sale, arhiepiscopul sau episcopul este ajutat de: a) episcopii - vicari la arhiepiscopie şi arhierei-vicari la episcopie; b) vicarul administrativ eparhial sau economul eparhial; c) Cancelaria eparhialã; ART. 145 (1) Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari se aleg de cãtre Soborul Mare, la propunerea C.P., în înţelegere cu chiriarhul eparhiei respective. (2) Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari vor purta, cu aprobarea Soborului Mare, titulaturi legate de eparhiile respective. (3) Intrarea lor în funcţie se face în urma alegerii şi a hirotonirii în treapta de arhiereu şi se comunicã autoritãţii de stat în drept. (4) Episcopii-vicari şi arhiereii-vicari sunt membri de drept ai organelor deliberative şi executive eparhiale şi au atribuţii ce le sunt atribuite de cãtre chiriarhi locului, cu aprobarea Soborului Mare. ART. 146 (1) Vicarul administrativ (economul) se numeşte în funcţie de cãtre chiriarh dintre preoţii sau arhimandriţii cu experienţã administrativã. (2) El are atribuţii ce îi sunt delegate prin decizie de cãtre chiriarh. ART. 147 Cancelaria eparhialã executã toate lucrãrile administrative ale organelor deliberative şi executive eparhiale. Este condusã de vicarul eparhial. ART. 148 Cancelaria eparhialã are urmãtoarele servicii: a) Secretariatul, Personalul, Registratura şi Arhiva; b) Contabilitatea, Casieria şi Corpul de inspecţie şi control; c) Serviciul tehnic.
SECŢIUNEA a 5-a Adunarea eparhialã
ART. 149 (1) Adunarea eparhialã este organul deliberativ al eparhiei. (2) Adunarea eparhialã este condusã de chiriarhul eparhiei şi se compune din clerici, monahi şi mireni, care trãiesc pe teritoriul eparhiei şi reprezintã unitãţile canonice ce intrã în componenţa eparhiei. ART. 150 Adunarea eparhialã se convoacã de cãtre chiriarh ori de câte ori este nevoie, dar cel puţin o datã pe an, şi la cererea Consiliului eparhial. ART. 151 Adunarea eparhialã are urmãtoarele atribuţii: a) alege membrii Consiliului eparhial şi ai Comisiei juridice eparhiale; b) vegheazã la bunul mers al vieţii bisericeşti al eparhiei; c) emite reguli, regulamente şi recomandãri, în concordanţã cu pravilele soboarelor şi ordinelor organelor centrale bisericeşti, privind bunul mers al vieţii bisericeşti în eparhie; d) primeşte dãrile de seamã ale tuturor organelor de control şi conducere aflate în subordinea eparhiei şi ia hotãrârile ce se impun; e) înfiinţeazã şi finanţeazã organele şi organizaţiile create în vederea unei bune desfãşurãri a vieţii bisericeşti din eparhie. ART. 152 Preşedintele Adunãrii eparhiale este chiriarhul. Adunarea eparhialã alege un vicepreşedinte şi un secretar. Vicepreşedintele poate sã conducã lucrãrile adunãrii la cererea şi recomandarea preşedintelui. Secretarul are datoria de a redacta procesele-verbale ale adunãrii. ART. 153 Adunarea se considerã legal constituitã când este întrunitã majoritatea simplã a membrilor. Hotãrârile se adoptã cu votul majoritãţii celor prezenţi. În caz de egalitate de voturi prevaleazã votul preşedintelui. ART. 154 Procesele-verbale se semneazã de toţi membrii participanţi la şedinţã.
SECŢIUNEA a 6-a Consiliul eparhial
ART. 155 (1) Consiliul eparhial este organul executiv de conducere al eparhiei şi este prezidat de chiriarh. (2) Consiliul eparhial se constituie, cu binecuvântarea chiriarhului, din cel puţin 4 membri, aleşi pe o perioadã de 2 ani de cãtre Adunarea eparhialã. ART. 156 Consiliul eparhial are urmãtoarele atribuţii: a) pune în aplicare hotãrârile Adunãrii eparhiale; b) pregãteşte întrunirea Adunãrii eparhiale, redactând şi ordinea de zi; c) prezintã Adunãrii eparhiale rapoartele anuale asupra activitãţii sale; d) dezbate problemele legate de constituirea de noi parohii, mãnãstiri, unitãţi de producţie şi alte organe şi organizaţii necesare eparhiei; e) se preocupã de gãsirea mijloacelor materiale necesare eparhiei; f) stabileşte graniţele parohiilor; g) supravegheazã activitatea comitetelor parohiale; h) rezolvã toate problemele trimise de cãtre chiriarh în consiliu, pentru a le rezolva sau pentru a face recomandãri în legãturã cu modalitãţile de rezolvare; i) în limita competenţei sale, rezolvã problemele legate de dreptul de proprietate, folosinţã şi gestionarea averii parohiilor, mãnãstirilor şi a altor unitãţi canonice ale eparhiei.
SECŢIUNEA a 7-a Comisia juridicã eparhialã
ART. 157 (1) Comisia juridicã eparhialã (C.J.E.) este instanţa de judecatã a eparhiei. C.J.E. funcţioneazã în cadrul episcopiei. (2) C.J.E. se compune din 3 membri permanenţi şi 2 membri supleanţi. (3) Preşedinte este ales de cãtre episcop din rândul membrilor permanenţi, pentru toatã perioada mandatului C.J.M. (4) C.J.E. se întruneşte in şedinţe ordinare o datã la o lunã şi numai dacã sunt cauze ce aşteaptã sã fie judecate. (5) Membrii C.J.E. sunt aleşi de Adunarea eparhialã pe o perioadã de 2 ani, din rândul clericilor cu experienţã şi studii de drept canonic din cadrul eparhiei. (6) Nu pot fi membri ai C.J.E: a) persoanele care au suferit condamnãri ale instanţelor bisericeşti şi civile, iar hotãrârile au rãmas definitive; b) persoanele care îndeplinesc şi alte funcţii administrative bisericeşti. (7) Membrul C.J.E. care suferã o condamnare judecãtoreascã, bisericeascã sau civilã definitivã îşi pierde dreptul de a mai rãmâne membru C.J.E.; (8) Membrul C.J.E. care are legãturi directe sau indirecte cu cauza judecatã este exclus de la judecarea cauzei. ART. 158 (1) În competenţa C.J.E. intrã aplanarea şi, eventual, judecarea neînţelegerilor ivite între personalul bisericesc aparţinând eparhiei; (2) Hotãrârile C.J.E. se supun aprobãrii episcopului. În cazul în care episcopul nu este de acord cu hotãrârea luatã, cazul este trimis la instanţa superioarã C.J.E. (3) Hotãrârile C.J.E. rãmase definitive sunt valabile şi se aplicã în toate parohiile. (4) Deliberãrile C.J.E. se pronunţã cu uşile închise. (5) Membrii C.J.E. sunt retribuiţi conform normelor stabilite de cãtre Adunarea eparhialã. (6) Membrii supleanţi se bucurã de toate drepturile membrilor titulari pentru timpul în care suplinesc în C.J.E. (7) Pentru toţi membri C.J.E. care nu locuiesc în reşedinţã se vor acorda cheltuieli de transport, când vor fi chemaţi sã judece. (8) Cheltuielile de funcţionare a C.J.E. se susţin din bugetul eparhial şi/sau de cãtre un fond special, creat şi aprobat de cãtre Adunarea eparhialã din taxe de judecatã. (9) În caz de nemulţumire a unei pãrţi se poate depune recurs împotriva hotãrârii C.J.E. la instanţa superioarã, care este C.J.M. Cererea de recurs se depune cu cel puţin 15 zile înainte de începerea şedinţei C.J.M. Cererea se depune la Secretariatul mitropoliei.
CAP. V Averea bisericii
ART. 159 Totalitatea bunurilor aparţinând Mitropoliei, arhiepiscopiilor, episcopiilor, parohiilor şi mãnãstirilor constituie averea bisericeascã. ART. 160 (1) Din punctul de vedere al destinaţiei sale, averea bisericeascã cuprinde bunuri sacre şi bunuri comune. (2) Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfinţire sau binecuvântare cultului divin. Ele nu pot fi înstrãinate şi nici urmãrite. (3) Bunurile comune sunt cele destinate întreţinerii bisericilor, slujitorilor ei, operelor culturale şi de caritate şi îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii. ART. 161 (1) Averea fundaţiilor şi asociaţiilor care au personalitate juridicã este proprietatea acestora şi se administreazã de Bisericã în limita şi în condiţiile actelor constitutive şi conform dispoziţiilor prezentului statut. (2) Donaţiile cu destinaţie fac parte din averea bisericeascã şi se administreazã ca atare. ART. 162 Dobândirea, înstrãinarea, grevarea şi administrarea averii bisericeşti, precum şi controlul ierarhic şi verificarea gestionarã se vor face dupã normele ce se vor stabili printr-un regulament special, întocmit de Soborul Mare.
CAP. VI Cimitirele parohiale
ART. 163 Fiecare parohie are dreptul la un cimitir pentru îngroparea morţilor, care este proprietatea parohiei. Cimitirele sunt bunuri sacre şi urmeazã regimul juridic al acestor bunuri: sunt inalienabile şi imprescriptibile şi nu pot fi schimbate, grevate, înstrãinate sau sechestrate. ART. 164 Cimitirul se administreazã de organele parohiale. ART. 165 Cimitirul se supravegheazã de cãtre paroh şi Consiliul parohial, care este dator a se îngriji de împrejmuirea lui şi de pãstrarea lui în bunã ordine. ART. 166 Locurile de morminte se dau gratuit, dupã hotãrârea Consiliului parohial şi potrivit legii ce ar reglementa aceasta. ART. 167 Cimitirele noi se înfiinţeazã în înţelegere cu autoritãţile sanitare şi administrative.
CAP. VII Despre cheltuieli şi ajutorul statului
ART. 168 (1) Cheltuielile pentru întreţinerea patrimoniului bisericesc vor fi acoperite din contribuţii consimţite de credincioşi şi din venituri proprii ale bisericii. (2) Salariile slujitorilor şi ale funcţionarilor bisericeşti şi ai aşezãmintelor B.O.R.R.V., precum şi cheltuielile pentru centrele eparhiale şi cel mitropolitan sunt plãtite de cãtre stat, în conformitate cu legislaţia şi bugetul sãu anual. ART. 169 Salarizarea personalului B.O.R.R.V. se face conform normelor în vigoare pentru funcţionarii publici. ART. 170 Numirile în diferite funcţii bisericeşti vor fi comunicate autoritãţii competente a Statului pentru contribuţie la salarizare. ART. 171 Terenurile agricole parohiale, precum sesii, donaţii şi altele asemenea, şi terenurile agricole, precum cele arabile, pãşune, izlaz, livadã, ce aparţin eparhiilor, schiturilor şi mãnãstirilor vor fi folosite de proprietari şi uzufructuari, conform dispoziţiilor stabilite de forurile bisericeşti competente.
CAP. VIII Dreptul de succesiune al ierarhilor şi monahilor
ART. 172 (1) Averea episcopilor nu poate fi moştenitã de rudele sau apropiaţii lor. (2) Dupã decesul lor, mutarea sau plecarea lor din eparhie, întreaga avere ce se afla în posesiunea lor rãmâne proprietatea eparhiei, spre a fi folositã de succesorii lor. ART. 173 Averea monahilor şi monahiilor, adusã de aceştia în mãnãstiri, precum şi cea dobânditã în orice mod în timpul monahatului rãmâne întreagã mãnãstirii de care ţin. ART. 174 Ierarhii pensionaţi, retraşi sau demisionaţi sunt obligaţi a locui în mãnãstirea de la care au metania sau în aceea care li se va destina de Soborul Mare, iar dupã moarte averea lor e supusã dispoziţiilor din art. 175 şi 176 din prezentul statut. ART. 175 În cadrul B.O.R.R.V., Mitropolia este persoanã juridicã, celelalte unitãţi administrative, cum sunt eparhiile, parohiile şi mãnãstirile, pot fi persoane juridice dacã au o organizare proprie aprobatã de Soborul Mare, întrunesc toate condiţiile legii şi se subordoneazã Mitropoliei B.O.R.R.V. din România, atât canonic, cât şi potrivit dispoziţiilor prezentului statut.
CAP. IX Dispoziţii finale
ART. 176 Modificarea şi completarea prezentului statut se pot face de cãtre Soborul Mare al B.O.R.R.V. şi se comunicã Ministerului Culturii şi Cultelor, conform dispoziţiilor legale în vigoare. ART. 177 Orice dispoziţie contrarã prezentului statut se abrogã. -------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
