Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 39 din 23 decembrie 2009 pentru acordarea increderii Guvernului Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 39 din 23 decembrie 2009 pentru acordarea increderii Guvernului

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 907 din 23 decembrie 2009
Comenteaza legea

În temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicatã,
în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 23 decembrie 2009,
având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comunã a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 23 decembrie 2009 asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, prezentate de cãtre domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru,

Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre.

ARTICOL UNIC
(1) Se acordã încredere Guvernului, în componenţa prevãzutã în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevãzut în anexa nr. 2.
(2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comunã din 23 decembrie 2009.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ

Bucureşti, 23 decembrie 2009.
Nr. 39.

ANEXA 1

LISTA
Guvernului României


    1. Emil Boc - prim-ministru
    2. Marko Bela                          - viceprim-ministru
    3. Vasile Blaga                        - ministrul administraţiei şi
                                             internelor
    4. Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu  - ministrul finanţelor publice
    5. Adriean Videanu                     - ministrul economiei, comerţului şi
                                             mediului de afaceri
    6. Teodor Baconschi                    - ministrul afacerilor externe
    7. Radu Mircea Berceanu                - ministrul transporturilor şi
                                             infrastructurii
    8. Borbely Laszlo                      - ministrul mediului şi pãdurilor
    9. Elena Gabriela Udrea                - ministrul dezvoltãrii regionale şi
                                             turismului
    10. Gabriel Oprea                      - ministrul apãrãrii naţionale
    11. Kelemen Hunor                      - ministrul culturii şi patrimoniului
                                             naţional
    12. Cãtãlin Marian Predoiu             - ministrul justiţiei
    13. Gabriel Sandu                      - ministrul comunicaţiilor şi
                                             societãţii informaţionale
    14. Mihai Constantin Şeitan            - ministrul muncii, familiei şi
                                             protecţiei sociale
    15. Daniel Petru Funeriu               - ministrul educaţiei, cercetãrii,
                                             tineretului şi sportului
    16. Cseke Attila                       - ministrul sãnãtãţii
    17. Mihail Dumitru                     - ministrul agriculturii şi
                                             dezvoltãrii rurale



ANEXA 2

PROGRAM DE GUVERNARE
2009-2012

România a parcurs în ultimii 20 de ani un proces amplu şi complex de transformare sistemicã, de reconstrucţie a cadrului legal, instituţional şi organizatoric, având ca obiectiv instaurarea unui sistem democratic şi tranziţia la economia de piaţã.
Din acest punct de vedere, România sfârşitului de an 2009 este una semnificativ diferitã de cea din urmã cu 20 de ani. Putem spune cã astãzi România a recuperat o parte dintre valorile naţiunilor moderne. Integrarea ţãrii în NATO şi aderarea la Uniunea Europeanã confirmã încheierea cu succes a etapei de transformare sistemicã. Instituţiile economiei de piaţã sunt funcţionale, iar românii au demonstrat cã au deprins rigorile exerciţiului democratic.
Cu toate acestea, procesul de transformare este departe de a fi încheiat. Reformele realizate - de multe ori în ritmuri dezamãgitoare pentru români - sunt incomplete şi imperfecte, motiv pentru care persistã disfuncţionalitãţi în multe domenii, inechitãţi şi frustrãri sociale. 2009 a reprezentat anul în care executivul a demonstrat cã a înţeles necesitatea unui nou moment de cotiturã: au fost întreprinse primele mãsuri ferme de reformã coerentã a statului, a sistemului legislativ şi a sistemului de educaţie. Aceasta este o primã realitate de la care pornim în conturarea programului nostru de guvernare. Continuarea reformei reprezintã prioritatea absolutã.
Criza financiarã declanşatã în 2007 s-a propagat rapid într-o economie mondialã tot mai globalizatã, transformându-se în scurtã vreme nu numai în cea mai gravã crizã economicã postbelicã, dar şi în prima crizã care prefigureazã o reaşezare a ordinii economice mondiale. România nu s-ar fi putut sustrage acestui tãvãlug, dar, în plus, a fost dezavantajatã de lipsa de viziune şi responsabilitate politicã în perioada de creştere. Pe lângã efectele evidente de scãdere a producţiei, creştere a şomajului, deteriorare a nivelului de trai şi sporire a incertitudinii şi instabilitãţii, criza a pus în evidenţã o serie de probleme privind eficienţa unor instituţii. Executivul a înţeles rapid necesitatea încheierii acordului de finanţare cu instituţiile internaţionale şi a creşterii capacitãţii de absorbţie a fondurilor europene. Au fost adoptate mãsuri de reorganizare instituţionalã şi de reaşezare a finanţelor publice pe fundamente sãnãtoase.
Modernizarea administraţiei publice rãmâne un obiectiv prioritar, cãruia i se subsumeazã o serie de reforme. Contextul actual trebuie sã fie folosit ca oportunitate pentru accelerarea modernizãrii instituţiilor publice. Întârzierea procesului de modernizare nu poate fi o opţiune! Sunt în joc şansele de dezvoltare pe termen lung a României în cadrul UE şi în cadrul unei economii mondiale tot mai competitive.
Dincolo de prioritãţile pe termen scurt, de relansare economicã, şi de cele pe termen mediu, legate de continuarea integrãrii în UE, este timpul sã fie declanşatã o dezbatere la nivel naţional cu privire la obiectivele şi proiectele pe termen lung. O etapã istoricã s-a încheiat şi trebuie sã conturãm drumul pentru viitor. Deşi un program de guvernare reprezintã agenda de lucru a unui guvern cu un mandat limitat în timp, el se înscrie într-o succesiune pe termen lung, care trebuie sã fie cât mai coerentã şi consecventã cu putinţã. Nu ne putem permite sã o luãm de la capãt iar şi iar!
Programul de guvernare pe care îl supunem aprobãrii Parlamentului are în vedere 3 etape:
● Pe termen scurt, prioritatea Guvernului va fi legatã de relansarea economicã şi asigurarea sustenabilitãţii politicilor publice. În primul rând, avem în vedere respectarea acordului cu instituţiile financiare internaţionale prin promovarea rapidã a unui buget pentru anul 2010 care sã se înscrie în reperele convenite. Acordul oferã, pe de o parte, cadrul de stabilitate macroeconomicã necesar funcţionãrii în bune condiţii a economiei şi, pe de altã parte, impulsul pentru reforme structurale care sã asigure sustenabilitatea pe termen lung şi sporirea eficienţei politicilor publice. Orice derapaj riscã sã aibã efecte destabilizatoare extrem de puternice. În al doilea rând, optãm pentru menţinerea actualelor facilitãţi fiscale, în vigoare în 2009. Strategia de redresare macroeconomicã trebuie sã se bazeze pe tripleta care se compune din reducerea datoriei şi a deficitului, creşterea ratei de ocupare a forţei de muncã şi reforma sistemului de protecţie socialã, componente indispensabile pentru majoritatea programelor de relansare economicã din ţãrile UE.
● Pe termen mediu, Guvernul se va concentra pe continuarea procesului de integrare europeanã, acordând o atenţie specialã pregãtirii pentru adoptarea euro. Criteriile de la Mstricht, care trebuie îndeplinite ca o condiţie prealabilã trecerii la euro, impun deja un cadru foarte riguros pentru politicile macroeconomice din perioada urmãtoare. Acesta trebuie însã completat cu mãsuri de ordin structural, care sã asigure buna funcţionare şi competitivitatea economiei româneşti şi dupã adoptarea euro. Astfel, investiţiile în infrastructurã reprezintã o prioritate, având în vedere decalajele mari care ne separã de ţãrile europene în acest domeniu. Flexibilizarea şi creşterea eficienţei diverselor pieţe, îmbunãtãţirea şi în acelaşi timp asigurarea predictibilitãţii cadrului legal şi fiscal în care opereazã mediul de afaceri, stimularea dezvoltãrii de abilitãţi şi competenţe manageriale sunt printre mãsurile ce se vor afla în atenţia Guvernului în vederea pregãtirii economiei româneşti pentru adoptarea euro. Proiectele de dezvoltare regionalã şi de dezvoltare a infrastructurii trebuie sã contribuie în mai mare mãsurã la punerea în valoare a potenţialului economic al României, inclusiv în domeniul agriculturii şi al dezvoltãrii rurale.
● Guvernul îşi propune, de asemenea, sã iniţieze elaborarea unui document în baza cãruia sã se desfãşoare o largã dezbatere privind perspectivele, obiectivele şi modelele de dezvoltare pe termen lung. Chiar dacã este membrã a Uniunii Europene, România trebuie sã îşi contureze propria ei viziune privind dezvoltarea pe termen lung, pe care sã o confrunte şi sã o negocieze în cadrul multilateral oferit de Uniunea Europeanã. Strategia de la Lisabona, care va fi probabil relansatã în 2010 cu un nou orizont de cel puţin 10 ani, constituie o oportunitate pentru care trebuie sã fim pregãtiţi.
Documentul va detalia în cele ce urmeazã aspectele menţionate mai sus, insistând pe cele imediate, esenţiale pentru depãşirea crizei. Se prezintã, de asemenea, obiectivele şi mãsurile avute în vedere de Guvern, atât cele cuprinse în acordul cu FMI, cât şi cele ce vizeazã termenul mediu. Sunt prezentate detaliat obiectivele şi mãsurile avute în vedere la nivelul domeniilor de activitate guvernamentalã.

CAP. 1
Contextul macroeconomic, intern şi internaţional

Economia româneascã se aflã într-o recesiune economicã severã. În primele 9 luni ale anului curent, produsul intern brut (PIB) a scãzut în termeni reali cu 7,4% comparativ cu perioada similarã a anului trecut. Declinul economic prognozat pentru anul 2009 este în jur de 7,0%, o redresare moderatã de peste 1,0% fiind anticipatã pentru 2010.
Dezechilibrul extern nu mai este o sursã de risc. Contracţia simultanã a cererii interne şi a celei externe, pe fondul unei prudenţe crescute, al încetinirii ritmului de creştere a veniturilor disponibile şi al menţinerii unor standarde de creditare restrictive, a determinat o corecţie severã a dezechilibrelor externe de la valorile nesustenabile înregistrate anterior. Deficitul de cont curent anticipat pentru sfârşitul anului este de 4,6% din PIB, în reducere cu aproximativ 7,2 puncte procentuale faţã de cel înregistrat în 2008 (11,8% din PIB, conform datelor revizuite ale BNR). Deficitul astfel rezultat devine sustenabil, fiind - în primele 10 luni ale anului curent - finanţat în proporţie de 94% din fluxul de investiţii strãine directe ale nerezidenţilor, care pentru perioada menţionatã au totalizat 3.720 milioane euro.
Deficitul bugetar a devenit un factor de risc. Deficitul bugetului general consolidat în primele 10 luni ale anului curent a fost de 5,1% din PIB. Acesta a fost determinat şi de diminuarea veniturilor bugetare, pe fondul intensificãrii efectelor crizei economice. Situaţia din 2009, când unui deficit extern prognozat de 4,6% din PIB îi corespunde un surplus extern al sectorului privat de aproximativ 2,7% din PIB nu este nici normalã, nici sustenabilã. Este de aşteptat ca, odatã cu reluarea creşterii economice, sectorul privat sã înregistreze din nou deficite. Pentru ca deficitul de cont curent al României sã rãmânã în limite sustenabile, este necesar ca începând cu anul urmãtor deficitul bugetar sã se restrângã sub valoarea de 7,3% din PIB estimatã pentru anul acesta.
În primele luni ale anului curent au avut loc corecţii importante la nivelul pieţei bursiere, iar volatilitatea cursului de schimb al monedei naţionale a fost mai ridicatã pânã la momentul semnãrii acordului cu instituţiile financiare internaţionale.
Încheierea în prima parte a anului curent a unui acord financiar extern multilateral cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeanã, Banca Mondialã şi alte instituţii financiare internaţionale a avut loc pe fondul:
● unei volatilitãţi ridicate a pieţelor financiare, caracterizatã de un risc crescut de abandonare a investiţiilor şi retragere a capitalurilor investitorilor strãini, în special din economiile emergente;
● combinãrii efectului crizei financiare internaţionale cu urmãtoarele dezechilibre macroeconomice specifice economiei româneşti:
- ponderea ridicatã a deficitului de cont curent în PIB (12,3% în 2008) şi finanţarea într-o proporţie crescândã a acestuia prin acumularea de datorie externã pe termen scurt;
- acumularea de datorie pe termen scurt, preponderent privatã, care a alimentat ritmuri nesustenabile de creştere a creditului neguvernamental şi a crescut riscul de imposibilitate a rostogolirii respectivei datorii în momentul amplificãrii crizei internaţionale şi al reducerii lichiditãţii pe plan internaţional;
- prociclicitatea politicilor fiscalã şi a veniturilor - deficitul bugetar s-a adâncit de la aproximativ 1% din PIB în 2005 la 4,9% din PIB în 2008, iar politica veniturilor a alimentat creşterea substanţialã a salariilor din sectorul public, acestea ajungând sã se situeze peste nivelul salariilor din sectorul privat. De altfel, pe fondul atât al creşterii salariilor individuale, cât şi al majorãrii numãrului de angajaţi din sectorul public, ponderea cheltuielilor cu salariile sectorului public în PIB a crescut de la aproximativ 6% în 2004 la 9% la sfârşitul anului 2008 (ceea ce înseamnã cã respectivele cheltuieli au crescut mai repede decât PIB), generându-se astfel un deficit suplimentar de peste 3% din PIB. Derapaje s-au înregistrat şi în politica pensiilor, unde prin corelarea de facto a evoluţiilor pensiilor din sistemul public cu nivelul anual al salariului mediu pe economie s-a generat un deficit bugetar structural (pe termen lung) de aproape 2% din PIB, şi aceasta fãrã a se lua în calcul evoluţia prognozatã negativã a indicatorilor demografici;
- avansul mai rapid al salariilor reale faţã de productivitatea muncii pânã în anul 2008. În condiţiile unei pieţe a muncii tensionate, creşterea veniturilor exprimatã în termeni reali s-a situat peste creşterea productivitãţii, alimentând presiunile inflaţioniste;
- persistenţa crescutã a inflaţiei, alimentatã şi de existenţa unui exces de cerere ridicat, a limitat amplitudinea ajustãrilor operate de BNR asupra ratei dobânzii de politicã monetarã.
Din perspectiva autoritãţilor române, motivaţiile unui asemenea acord au fost şi rãmân:
● limitarea impactului, mai mare de altfel decât cel anticipat iniţial, al crizei internaţionale asupra economiei româneşti. Astfel s-au evitat ajustãri ce puteau deveni nesuportabile la nivelul populaţiei şi al operatorilor economici;
● îmbunãtãţirea perspectivelor privind evoluţia economiei româneşti, sustenabilitatea şi coerenţa la nivelul politicilor publice, prin angajamentul faţã de aplicarea unor reforme în domenii convenite cu instituţiile financiare internaţionale într-un interval de timp prestabilit;
● accesul cu costuri relativ scãzute la fonduri menite sã substituie eventuala diminuare majorã a fluxurilor de capital cãtre economia româneascã.
Încheierea acordului cu instituţiile financiare internaţionale a indus o serie de efecte pozitive imediate, respectiv:
● asigurarea resurselor privind finanţarea externã atât prin atragerea treptatã a resurselor împrumutate, cât şi prin intermediul "Iniţiativei de coordonare în domeniul bancar pentru România", prin care bãncile-mamã ale principalelor instituţii de credit cu capital strãin din România s-au angajat în a menţine expunerea respectivelor grupuri faţã de România şi sã majoreze capitalul acestor instituţii, pentru a face faţã eventualelor efecte negative ale crizei economice. De altfel, în prima jumãtate a anului curent, gradul de rostogolire pentru datoria externã a fost de aproximativ 82%, peste proiecţiile din programul iniţial agreat cu instituţiile financiare internaţionale;
● atenuarea volatilitãţii cursului de schimb al monedei naţionale, odatã cu diminuarea riscurilor legate de finanţarea externã;
● reducerea primei de risc percepute de investitorii strãini pentru România.
La nivel internaţional, o serie de indicatori economici tind sã sugereze o stabilizare a activitãţii. Existã totuşi o serie de riscuri potenţiale care pot încetini tendinţa curentã:
● relansarea economiei SUA şi a unor economii din zona euro a fost generatã în principal de mãsuri cu un caracter temporar. Perspectiva datoriei publice foarte ridicate în multe ţãri dezvoltate va pune o presiune crescândã pe rata dobânzii. Astfel, viteza de revenire a economiilor ar putea fi încetinitã;
● efectele stimulului fiscal din aceste ţãri, precum şi ale ajutoarelor financiare acordate sectorului financiar se vor diminua pe parcursul anului 2010;
● creditarea va continua sã fie limitatã pe un orizont de timp mediu. Este de aşteptat ca economiile din Europa sã fie mai puternic afectate deoarece creditarea prin intermediul sistemului bancar este predominantã;
● absorbţia lentã a şomerilor poate genera tensiuni sociale;
● contextul regional este incert. Posibilitatea unei contagiuni datorate devalorizãrii monedelor unor ţãri baltice este încã destul de ridicatã.
Economia României este puternic integratã în economia UE, astfel încât orice şoc negativ extern se va propaga rapid la nivel intern.

CAP. 2
Angajamentul pentru buna guvernare a României.
Principiile de guvernare.
Mãsuri pentru reluarea creşterii economice

I. Angajamentul pentru buna guvernare a României
Obiectivele fundamentale pe care şi le asumã şi le promoveazã Guvernul României sunt:
1. revizuirea Constituţiei în vederea modernizãrii statului, a perfecţionãrii mecanismului de funcţionare a puterilor în stat şi punerea în aplicare a rezultatelor Referendumului naţional din 22 noiembrie 2009;
2. elaborarea unui set de mãsuri care sã asigure relansarea economiei şi consolidarea creşterii economice;
3. respectarea angajamentelor cu FMI, Banca Mondialã şi Comisia Europeanã;
4. asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin menţinerea cotei unice de 16% şi reducerea numãrului de taxe şi impozite;
5. regândirea impozitului minim obligatoriu bazat pe <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2009 , aprobatã prin <>Legea nr. 227/2009 ;
6. adoptarea şi aplicarea Legii responsabilitãţii fiscale. Trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual;
7. revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilitãţii financiare a acestuia;
8. sprijinirea prin mãsuri concrete a agriculturii în vederea dezvoltãrii industriei alimentare, modernizarea satului şi reabilitarea sistemului naţional de irigaţii;
9. restructurarea aparatului administraţiei publice pe principii de eficienţã şi performanţã;
10. descentralizarea, inclusiv financiarã, a administraţiei publice prin delimitarea clarã a competenţelor pe principii europene în scopul creşterii puterii de decizie, cu respectarea principiului subsidiaritãţii, şi introducerea standardelor de cost;
11. sprijinirea mediului de afaceri şi elaborarea unui set de politici noi pentru sprijinirea IMM-urilor;
12. consolidarea clasei de mijloc şi solidaritate pentru cei aflaţi în nevoie;
13. sprijinirea creãrii de noi locuri de muncã, inclusiv în mediul rural; protejarea şi creşterea gradualã a puterii de cumpãrare a populaţiei;
14. realizarea Programului naţional pentru construirea de locuinţe sociale şi pentru tineri;
15. accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate;
16. dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii;
17. continuarea reformei în domeniul educaţiei potrivit Pactului naţional pentru educaţie;
18. reforma în domeniul sãnãtãţii;
19. continuarea procesului de reformã în domeniul justiţiei în vederea garantãrii independenţei acesteia, neimplicãrii politicului în actul de justiţie şi a asigurãrii accesului egal al tuturor cetãţenilor la justiţie;
20. lãrgirea sferei drepturilor minoritãţilor naţionale, pentru pãstrarea identitãţii culturale, etnice a comunitãţilor minoritare;
21. regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabilã şi reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor şi micilor oraşe, precum şi între zonele rurale şi cele urbane dezvoltate;
22. asigurarea securitãţii energetice a României şi a cetãţenilor sãi, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative;
23. asigurarea condiţiilor necesare în domeniul cercetãrii ştiinţifice şi tehnice în vederea afirmãrii activitãţii de creaţie şi inovare, dezvoltãrii unor tehnologii autohtone avansate, creşterii competitivitãţii produselor româneşti;
24. relansarea turismului şi a sportului ca domenii de importanţã naţionalã;
25. consolidarea rolului şi statutului României în UE ca al şaptelea stat ca mãrime în UE.
II. Principiile de guvernare
Activitatea Guvernului se desfãşoarã în consonanţã cu urmãtoarele principii:
1. principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie şi legile în vigoare;
2. principiul egalitãţii, nediscriminãrii şi garantãrii drepturilor fundamentale;
3. principiul respectãrii dreptului fiecãrui individ la muncã decentã;
4. principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor şi reducerea risipei;
5. principiul subsidiaritãţii, pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile şi problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local;
6. principiul proporţionalitãţii prin limitarea conţinutului şi formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor;
7. principiul contribuţiei şi al solidaritãţii în promovarea progresului social;
8. principiul transparenţei faţã de cetãţeni şi faţã de celelalte instituţii ale statului, ale Uniunii Europene şi faţã de societatea civilã;
9. principiul integritãţii actului de guvernare;
10. principiul responsabilitãţii Guvernului României în faţa Parlamentului României şi a celorlalte instituţii abilitate ale statului, precum şi în raport cu instituţiile europene, conform tratatelor şi angajamentelor României faţã de UE.
III. Mãsuri pentru reluarea creşterii economice
Guvernul îşi afirmã intenţia de menţinere a cotelor de impozitare a venitului şi profitului, precum şi a taxei pe valoarea adãugatã (TVA) la valorile existente - 16%, respectiv 19% - pe parcursul perioadei de guvernare. Totodatã, Guvernul va promova o politicã fiscalã transparentã şi predictibilã, având ca scop final îmbunãtãţirea condiţiilor de funcţionare a mediului de afaceri. În acelaşi timp, Guvernul, prin asumarea unei coordonãri eficiente cu politica monetarã, îşi afirmã angajamentul de adoptare de facto a monedei euro la 1 ianuarie 2015.
Mãsurile noului guvern vor fi subsumate obiectivelor de respectare a angajamentelor asumate faţã de instituţiile financiare internaţionale şi de susţinere a reluãrii creşterii economice.
Materializarea riscurilor ce decurg din nerespectarea obligaţiilor asumate ar conduce la:
● creşterea costurilor finanţãrilor alternative, în condiţiile în care jumãtate din tranşele 3 şi 4 ar trebui sã contribuie la finanţarea deficitului propus pentru anul 2010;
● modificarea în sens negativ a ratingului de ţarã al României;
● amânarea procesului de reluare a creşterii economice;
● presiuni suplimentare de depreciere a monedei naţionale, cu efecte potenţial negative asupra ratei inflaţiei şi sectorului financiar, având în vedere ponderea ridicatã a creditelor în valutã în total credite acordate sectorului privat;
● încetinirea, prin eventuala creştere a ratelor dobânzilor, a procesului de creditare a sectorului privat.
Pentru a respecta angajamentele asumate şi pentru a evita materializarea riscurilor care ar contribui la adâncirea procesului de contracţie economicã şi la amânarea procesului de redresare economicã, este nevoie ca în primele luni din anul 2010 autoritãţile române sã ia o serie de decizii nepopulare, care necesitã o voinţã politicã deosebitã:
● aprobarea de cãtre Parlament a bugetului pentru anul 2010 pânã la data de 16 ianuarie 2010, având ca parametru de bazã respectarea unui deficit bugetar consolidat de 5,9% din PIB;
● adoptarea de urgenţã a Legii responsabilitãţii fiscale care sã impunã bugetarea multianualã şi încadrarea în anvelopa bugetarã aprobatã pentru ordonatorii de toate nivelurile;
● aprobarea de cãtre Parlament a noii legi a pensiilor, care sã elimine privilegiile în materie de pensii şi sã asigure sustenabilitatea financiarã a sistemului de pensii.
Toate aceste mãsuri menţionate reprezintã angajamente ale României asumate în cadrul acordului cu instituţiile financiare internaţionale.
Pe lângã mãsurile necesar a fi urgent implementate, Guvernul considerã prioritarã îndeplinirea urmãtoarelor obiective pentru susţinerea reluãrii creşterii economice, precum şi pentru reforma sustenabilã a sectorului public şi eficientizarea acestuia, cu scopul final de a contribui la îmbunãtãţirea standardului de viaţã a cetãţeanului:
● controlul eficient al cheltuielilor curente de administrare, pentru a nu periclita îndeplinirea obiectivelor fiscale în 2010 şi a nu conduce la reduceri substanţiale şi nedorite ale cheltuielilor de investiţii, cu efecte negative asupra redresãrii economice;
● continuarea procesului de consolidare fiscalã şi a agendei de reforme structurale începând cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspectivele de adoptare de facto a euro la 1 ianuarie 2015;
● creşterea semnificativã a gradului de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeanã;
● aplicarea în limitele constrângerilor bugetare a mãsurilor temporare de sprijinire a sectorului real al economiei, acceptate de cãtre Comisia Europeanã;
● reducerea fraudei fiscale şi a arieratelor din economie;
● continuarea protejãrii acelor categorii de populaţie afectate grav de criza economicã;
● orientarea cãtre proiecte de investiţii publice care vor atrage o parte a forţei de muncã eliberate ca urmare a efectelor adverse ale crizei economice;
● eliminarea cheltuielilor în exces la nivelul întreprinderilor de stat;
● adoptarea Legii responsabilitãţii fiscale pânã în martie 2010;
● continuarea reformãrii şi simplificãrii sistemului de salarizare în sectorul public;
● adoptarea de mãsuri pentru eficientizarea comportamentului autoritãţilor publice locale astfel încât sã fie minimizate riscurile de naturã fiscalã provenite din activitatea acestora.
● accelerarea procesului de descentralizare a administraţiei publice, prin adoptarea de mãsuri concrete pânã la sfârşitul anului 2010, inclusiv alocarea resurselor financiare.

CAP. 3
Politica fiscal-bugetarã

Obiective de guvernare
Obiectivul fundamental al politicii fiscale va fi refacerea credibilitãţii şi stabilitãţii finanţelor publice prin:
1. stabilirea unui echilibru corespunzãtor între rãspunsul pe termen scurt la criza economicã şi obiectivele de consolidare pe termen mediu a finanţelor publice;
2. respectarea ţintei de deficit bugetar în anul 2010 şi diminuarea nevoii nete de finanţare a sectorului guvernamental;
3. continuarea consolidãrii fiscale în direcţia îndeplinirii ţintei de deficit de 3% din PIB prin mãsuri structurale care sã asigure sustenabilitatea pe termen mediu şi menţinerea calendarului de adoptare a monedei euro;
4. promovarea unei politici fiscale anticiclice care sã ofere sustenabilitate procesului de creştere economicã;
5. întãrirea controlului şi sporirea responsabilitãţilor unitãţilor aflate în afara administraţiei centrale (autoritãţi locale, instituţii autofinanţate şi companii de stat), inclusiv pentru reducerea arieratelor statului;
6. reforma administraţiei fiscale;
7. creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi îmbunãtãţirea predictibilitãţii acesteia.
Direcţii de acţiune
1. Adoptarea bugetului pe anul 2010
● Bugetul anului 2010 reprezintã un angajament al autoritãţilor române pentru realizarea unui progres semnificativ şi continuu în consolidarea fiscalã pentru urmãtorii 3 ani.
● Pentru 2010, politica bugetarã vizeazã reducerea deficitului la 5,9% din PIB.
● Mãsurile propuse vizeazã corectarea raportului dintre cheltuielile curente şi cele de investiţii prin:
- raţionalizarea structurii instituţionale a sectorului public, a numãrului de angajaţi şi a costurilor asociate;
- consolidarea reformelor structurale în domeniul pensiilor prin lãrgirea bazei de contribuţie şi printr-o gestionare mai strictã a pensiilor de invaliditate şi a pensionãrilor anticipate;
- o mai bunã direcţionare a programelor de asistenţã socialã şi consolidarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente;
- o politicã salarialã prudentã în sectorul bugetar, care sã ţinã seama de constrângerile macroeconomice şi bugetare.
2. Instituirea unor politici-cadru care sã asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea fiscalã pe termen lung
● Promovarea Legii responsabilitãţii fiscale. Politica fiscalbugetarã promovatã în ultimii ani a demonstrat fragilitatea evidentã a cadrului instituţional şi lipsa unor reguli adecvate care sã diminueze spaţiul discreţionar fiscal. În acest context, Legea responsabilitãţii fiscale va trasa principiile pe care le va urma politica fiscal-bugetarã pentru a respecta obiectivele pe termen lung ale UE, precum şi standardele pe care trebuie sã le îndeplineascã pentru a aduce valoare adãugatã stabilitãţii şi creşterii economice. Legea responsabilitãţii fiscale va stabili:
- un cadru bugetar pe termen mediu obligatoriu şi proceduri îmbunãtãţite de elaborare a bugetelor multianuale;
- limite privind rectificãrile bugetare efectuate în cursul anului;
- reguli fiscale privind cheltuielile şi deficitul bugetar;
- un consiliu fiscal care sã asigure o analizã independentã a prognozelor bugetare şi a cadrului macroeconomic pe care acestea se bazeazã.
● Promovarea Legii privind reforma sistemului de pensii. România se aflã în grupul statelor cu cele mai mari riscuri pe termen lung, având unul dintre cele mai nesustenabile sisteme publice de pensii din întreaga comunitate europeanã. Conform prognozelor UE, în urmãtorii 50 de ani, cheltuielile României cu pensiile exprimate ca procent în PIB vor creşte de la aproximativ 8% (2009) la 15,8% (2060) ducând România pe locul 5 în topul statelor UE 27 cu cele mai mari cheltuieli cu pensiile ca pondere în PIB. Reforma sistemului de pensii urmãreşte:
- asigurarea sustenabilitãţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivitãţii şi solidaritãţii sociale;
- încadrarea cheltuielilor cu asistenţa socialã în limitele sustenabile ale sistemului de pensii;
- eliminarea inechitãţilor şi anomaliilor care mai existã în sistemul public de pensii şi a regimurilor speciale inechitabile şi costisitoare de care beneficiazã anumiţi angajaţi;
- stimularea economisirii private prin dezvoltarea sistemului de pensii facultative administrate privat.
3. Reducerea gradualã a deficitului bugetar pânã la un nivel situat sub 3% din PIB în anul 2012
4. Introducerea unui cadru bugetar obligatoriu pe termen mediu pentru a restabili disciplina bugetarã, care sã prevadã:
● reguli fiscale cu privire la nivelul cheltuielilor şi soldului bugetar;
● reorientarea cheltuielilor publice, prin stabilirea de prioritãţi clar formulate, în special pentru proiectele de investiţii prin elaborarea şi punerea în aplicare a unui program multianual de investiţii;
● diminuarea cheltuielilor cu salariile prin mai buna delimitare a funcţiilor diferitelor autoritãţi;
● stabilirea de prioritãţi în efectuarea transferurilor cãtre sectoare economice.
5. Lansarea unei evaluãri instituţionale a funcţiilor, structurilor instituţionale şi a competenţelor agenţiilor din sectorul public, cu scopul de a elimina suprapunerile, de a simplifica fluxurile de lucru şi de a consolida profesionalismul personalului
6. Lansarea unui plan de acţiune multianual vizând reforma administraţiei fiscale prin:
● creşterea nivelului veniturilor bugetare prin promovarea unor mãsuri de lãrgire a bazei de impozitare şi îmbunãtãţirea colectãrii;
● reducerea fraudei şi neconformãrii în domeniul TVA şi reformarea procesului de rambursare a TVA pentru a soluţiona întârzierile în decontarea rambursãrilor;
● îmbunãtãţirea gestionãrii arieratelor fiscale în creştere şi intensificarea controlului asupra contribuabililor în cazul cãrora potenţialul de colectare este mare;
● continuarea programului de reducere a parafiscalitãţii şi de punere în aplicare a planului de reducere a numãrului de avize şi autorizaţii eliberate de cãtre instituţiile publice centrale şi/sau agenţiile subordonate.
7. Elaborarea în regim de urgenţã a unui sistem de raportare centralizatã a cheltuielilor efectuate de autoritãţile locale. Instituirea unei baze de date a proiectelor de investiţii de la nivel local va creşte transparenţa cheltuielilor publice şi ar putea conduce la economii substanţiale de resurse publice pe termen mediu
8. O mai bunã direcţionare a programelor de asistenţã socialã şi restructurarea celor peste 200 de ajutoare sociale existente, astfel încât acestea sã capete caracter complementar şi sã nu constituie unicã sursã de venit pentru cei care au capacitate de muncã
9. Asigurarea interconectãrii sistemelor de evidenţã fiscalã contribuabil-evidenţa contribuabililor la Casa Naţionalã de Asigurãri de Sãnãtate
10. Perfecţionarea sistemului de colectare a taxelor şi impozitelor prin sistemul "Ghişeul unic"
11. Accelerarea procesului de descentralizare a administraţiei publice, cu asigurarea resurselor financiare corespunzãtoare

CAP. 4
Justiţie şi politici anticorupţie

Obiective de guvernare
1. Adoptarea codurilor de procedurã civilã şi penalã şi începerea pregãtirii sistemului judiciar pentru implementarea etapizatã a celor 4 coduri
2. Reforma Ministerului Public
3. Îmbunãtãţirea legislaţiei privind funcţionarea CSM
4. Combaterea corupţiei şi a criminalitãţii organizate
5. Ameliorarea stãrii resurselor umane şi a organizãrii sistemului judiciar
6. Ameliorarea coerenţei legislative
7. Reducerea duratei proceselor
8. Continuarea reformelor în sistemul penitenciar
9. Continuarea implicãrii proactive în agenda europeanã JAI
10. Continuarea reformãrii Ministerului Justiţiei
Direcţii de acţiune
1. Codurile
Unul din obiectivele fundamentale ale sistemului judiciar rãmâne adoptarea codurilor de procedurã şi implementarea celor patru coduri.
Pentru implementarea codurilor sunt necesare urmãtoarele mãsuri prealabile:
- finalizarea dezbaterilor parlamentare pentru aprobarea proiectelor de coduri de procedurã civilã şi penalã, asigurând respectarea şi echilibrul drepturilor fundamentale în spiritul Convenţiei europene a drepturilor omului;
- elaborarea unei legi (legilor) de punere în aplicare a celor 4 coduri;
- elaborarea unor studii de impact ale aplicãrii codurilor, pe baza cãrora sã se poatã evalua dacã este oportunã implementarea lor simultanã sau etapizatã, mai întâi codurile penal şi de procedurã penalã, apoi civil şi de procedurã civilã;
- evaluarea capacitãţilor logistice ale sistemului judiciar pentru implementarea codurilor;
- îmbunãtãţirea bazei logistice a sistemului judiciar şi a resurselor umane.
2. Ministerul Public
Direcţiile de acţiune pentru îmbunãtãţirea structurii organizatorice a Ministerului Public sunt urmãtoarele:
- desfiinţarea unitãţilor de parchet fãrã un volum de activitate care sã le justifice existenţa;
- organizarea unitãţilor de parchet în acord cu prevederile noului cod penal şi a noului cod de procedurã penalã ce va fi adoptat de Parlament;
- simplificarea schemei de personal a Parchetului General;
- armonizarea competenţelor DNA şi DIICOT;
- stabilirea volumului optim de activitate.
3. Consiliul Superior al Magistraturii
Pentru îmbunãtãţirea capacitãţii instituţionale a CSM se impun urmãtoarele:
- creşterea gradului de reprezentare a societãţii civile în CSM şi reprezentarea altor profesii juridice în CSM, cum ar fi profesia de notar, avocat, executor judecãtoresc;
- optimizarea competenţelor plenului, secţiilor şi a cvorumului de vot pentru diferite atribuţii;
- defazarea orarului de desfãşurare a şedinţelor secţiilor, astfel încât acestea sã nu se desfãşoare simultan;
- asigurarea unei mai mari transparenţe a organizãrii agendei şedinţelor plenului şi secţiilor;
- întãrirea independenţei şi eficienţei Inspecţiei Judiciare a CSM.
4. Combaterea corupţiei şi a criminalitãţii organizate
Întãrirea capacitãţii instituţionale şi logistice a DNA şi DIICOT reprezintã condiţii pentru optimizarea activitãţii acestora.
Alte obiective şi direcţii de acţiune sunt:
- asigurarea respectãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale în desfãşurarea anchetelor;
- creşterea gradului de expertizã şi pregãtire profesionalã a procurorilor în domenii precum dreptul comercial, bancar, fiscal, contabil şi financiar;
- depistarea cazurilor de corupţie din sistemul judiciar şi inculparea celor care sãvârşesc astfel de fapte, indiferent de poziţia acestora în sistemul judiciar;
- creşterea capacitãţii de interacţiune şi cooperare instituţionalã, inclusiv transfrontalierã, a unitãţilor de parchet, inclusiv cele specializate în lupta anticorupţie, crimã organizatã şi terorism.
5. Resursele umane şi organizarea sistemului judiciar
Obiective operaţionale şi direcţii de acţiune:
- deblocarea şi finanţarea posturilor vacante de judecãtor, procuror, grefier, probaţiune, funcţionar public cu statut special în sistemul judiciar;
- îmbunãtãţirea integritãţii personalului din sistemul judiciar;
- degrevarea judecãtorilor de atribuţii administrative;
- redefinirea probelor la concursurile şi examenele de admitere în magistraturã sau de promovare în funcţii de execuţie şi conducere;
- reformarea statutului personalului auxiliar şi înfiinţarea ordinului grefierilor;
- transparenţã în înregistrarea şi plata orelor suplimentare;
- desfiinţarea instanţelor cu volum mic de activitate;
- înfiinţarea şi pregãtirea operaţionalizãrii Tribunalului Ilfov;
- regândirea structurii sistemului de instanţe şi parchete, în acord cu noile competenţe ale codurilor;
- reforma sistemului de expertize criminalistice;
- continuarea informatizãrii sistemului judiciar;
- dezvoltarea instituţiei managerului de instanţã;
- modernizarea statisticii judiciare;
- elaborarea şi implementarea unor politici şi instrumente noi pentru administrarea eficientã a sistemului judiciar;
- finalizarea legislaţiei privind rãspunderea magistraţilor.
6. Coerenţa legislativã
Obiective operaţionale şi direcţii de acţiune:
- participarea la dezbaterile parlamentare asupra proiectelor de cod de procedurã civilã;
- elaborarea legii (legilor) de punere în aplicare a codurilor;
- continuarea programelor de integrare a bazelor de date legislative, inclusiv în plan european;
- analiza criticã a legilor cu incidenţã în Justiţie şi propunerea de proiecte pentru ajustarea acestora în scopul asigurãrii coerenţei legislative;
- consultarea mediului de afaceri pentru colectarea de critici privind cadrul legislativ şi propuneri de îmbunãtãţire a acestuia, urmatã de elaborarea de proiecte de acte normative corespunzãtoare;
- publicarea unor colecţii de legi şi compendii sub egida Ministerului Justiţiei.
7. Reducerea duratei proceselor
Implementarea noilor coduri va conduce implicit la reducerea duratei proceselor civile şi penale.
Pânã la implementarea noilor coduri se impun mãsuri rapide şi tranzitorii care pot contribui direct sau indirect la reducerea duratei proceselor, cum ar fi:
- adoptarea unor modificãri ale procedurilor în vigoare (limitarea numãrului acţiunilor civile introduse abuziv, reducerea la minimum necesar a înfãţişãrii pãrţilor în faţa instanţei de judecatã, eliminarea suspendãrii automate a cauzei la ridicarea excepţiei de constituţionalitate);
- îmbunãtãţirea, cu consultarea corpurilor profesionale, a cadrului normativ al exercitãrii unor profesii juridice, pentru creşterea transparenţei şi celeritãţii în activitatea judiciarã în sens larg şi degrevarea instanţelor de cauze minore; profesia de mediator este un exemplu în acest sens;
- adoptarea unor modificãri ale reglementãrilor privind activitatea executorilor judecãtoreşti;
- schimbarea rolului grefierului cu studii juridice superioare, prin preluarea unor atribuţii administrative aflate actualmente în sarcina judecãtorilor;
- instituirea unor departamente specializate în cadrul instanţelor, care sã se ocupe de procedura de citare;
- continuarea demersurilor pentru reabilitarea clãdirilor care constituie sedii de instanţe şi parchete.
8. Sistemul penitenciar
Obiective operaţionale şi direcţii de acţiune:
- îmbunãtãţirea infrastructurii prin cooperarea şi dezvoltarea de proiecte în parteneriat public-privat;
- atragerea de fonduri europene pentru îmbunãtãţirea pregãtirii profesionale, a condiţiilor de detenţie şi a infrastructurii;
- revizuirea şi optimizarea reglementãrilor incidente pentru eficientizarea activitãţilor (de exemplu, corelarea locului de deţinere cu locul de judecatã, eficientizarea transporturilor);
- efectuarea unui studiu privind privatizarea administrãrii structurilor de penitenciar.
9. Agenda europeanã
Aplicarea Deciziei Comisiei Europene privind instituirea mecanismului de cooperare şi verificare impune strângerea legãturilor atât cu comisarul european de resort, cât şi cu ministerele de resort din statele membre ale UE.
Participarea la consiliile Justiţie şi Afaceri Interne şi promovarea contribuţiei proactive a ministerului la opera de redactare şi adoptare a instrumentelor legislative în plan european rãmâne o prioritate.
Continuarea cooperãrii judiciare penale în plan european şi internaţional va contribui la consolidarea protecţiei şi garantãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor.
10. Reforma ministerului
Continuarea reformãrii ministerului, începutã în primãvara lui 2009 prin ameliorarea schemei organizatorice, se va face prin evaluarea profesionalã a personalului şi, dupã caz, printr-o nouã ajustare a schemei organizatorice, care ar putea decurge din modificãrile legislative cu impact în sistemul judiciar adoptate pe parcursul anului 2010 şi a introducerii unor noi reforme în Justiţie.
Este necesarã crearea unor mecanisme şi instrumente prin care ministerul sã poatã detaşa cu acordul magistraţilor şi avizul consultativ al CSM personalul-cheie necesar elaborãrii politicilor publice în sistemul judiciar şi a proiectelor de acte normative, precum şi punerea la dispoziţia ministrului justiţiei a unor prerogative legale prin care sã poatã interveni în cazuri excepţionale de perturbare gravã sau întrerupere a actului de justiţie prin greve, pentru restabilirea legalitãţii.
De asemenea, cu consultarea CSM şi a Ministerului Public, se vor elabora mecanisme şi instrumente legale prin care sã fie întãrite prerogativele ministrului justiţiei în cazuri de indisciplinã în sistemul judiciar.
Oficiul Naţional al Registrului Comerţului va fi reorganizat pentru a se implementa o nouã procedurã de înregistrare a comercianţilor, actelor şi faptelor de comerţ prin renunţarea la judecãtorii delegaţi la registrul comerţului şi introducerea registratorilor comerciali.

CAP. 5
Educaţie

Obiective de guvernare
1. Dezvoltarea capitalului uman
2. Creşterea competitivitãţii prin formare iniţialã şi continuã
3. Alocarea a 6% din PIB pentru finanţarea educaţiei
4. Guvernarea va aplica strategia "Educaţie şi cercetare pentru societatea cunoaşterii" elaboratã în baza Pactului naţional şi asumatã de preşedinţia României şi sindicatele din educaţie.
Direcţii de acţiune principale
1. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant
● Reforma procesului de evaluare sub forma evaluãrii dupã fiecare ciclu curricular, pentru stabilirea planurilor individualizate de învãţare.
● Înfiinţarea, prin Serviciul naţional de evaluare şi examinare, a "bãncii naţionale de itemi de evaluare", pe niveluri de învãţãmânt şi discipline/module de pregãtire. În acest mod se va realiza un sistem naţional unitar de standarde în evaluarea performanţelor la clasã şi va fi o mai mare transparenţã în notarea elevilor la nivel naţional.
● Elaborarea de politici specifice pentru reducerea drasticã a abandonului şcolar din învãţãmântul obligatoriu.
● Prin racordarea sistemului naţional unitar de evaluare la standardele internaţionale se va stimula integrarea ţãrii în spaţiul european de învãţãmânt.
● Elaborarea unei strategii coerente şi unitare privind sistemul şi instituţiile de învãţãmânt prin care se pot atinge în cel mai scurt timp posibil cele opt obiective fixate în Pactul naţional pentru educaţie.
● Alocarea de fonduri pentru investiţii în infrastructura şcolarã cu urmãtoarele prioritãţi:
- finalizarea investiţiilor începute şi neterminate din cauze lipsei de fonduri;
- realizarea de centre şcolare zonale cu internat şi cantinã în mediul rural;
- construirea de noi sãli de sport, bazine de înot, baze sportive.
2. Transformarea educaţiei timpurii în bun public
● Autoritãţile vor elabora un nou curriculum pentru educaţia timpurie. Noul curriculum va fi centrat pe dezvoltarea competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficitelor de dezvoltare. Curriculumul trebuie sã vizeze inclusiv activitãţile educaţionale ce trebuie întreprinse în creşe, precum şi modul de compatibilizare a educaţiei timpurii cu clasa pregãtitoare şi învãţãmântul primar.
● O atenţie deosebitã se va acorda formãrii iniţiale şi continue a personalului implicat în educaţia timpurie. În prezent nu existã nicio formã de pregãtire a personalului care sã realizeze intervenţie sau terapie educaţionalã la nivel de creşe. Cadrele didactice din grãdiniţã trebuie pregãtite în acord cu noua legislaţie şi noul curriculum.
● Este necesarã înfiinţarea unor echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie. Aceste echipe vor fi constituite din medici, psihologi, asistenţi sociali. Echipele vor trebui sã evalueze şi sã asiste încã din maternitate copiii cu risc şi apoi sã realizeze monitorizarea şi asistenţa corespunzãtoare a acestora. La nivelul celor mai bune grãdiniţe se constituie Centre de resurse pentru pãrinţi care sã ofere consiliere şi asistenţã pãrinţilor care au copii cu nevoi speciale. Este de asemenea necesarã extinderea activitãţilor educaţionale şi de asistenţã la domiciliul copiilor cu deficienţe.
● Coordonarea serviciilor oferite de minister cu cele oferite de Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educaţie timpurie. Se impune stabilirea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului ca minister responsabil cu coordonarea proceselor implicate în educaţia timpurie, în vederea eficientizãrii intervenţiilor şi a utilizãrii bugetului alocat.
● Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului va elabora un sistem unitar de criterii şi indicatori, precum şi proceduri riguroase de colectare a datelor privind funcţionarea instituţiilor şi calitatea personalului implicat în educaţia timpurie.
● Un obiectiv ce trebuie atins pânã în 2014 este cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 2-5 ani.
● Elaborarea proiectului de buget luând în considerare faptul cã educaţia timpurie este finanţatã de stat. Se va relansa proiectul de construire a 750 de grãdiniţe noi pentru cuprinderea integralã a copiilor de 3-6 ani.
3. Descentralizarea învãţãmântului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor
Descentralizare financiarã, pentru a cãrei realizare se vor elabora standarde de cost specifice. Finanţarea de care va dispune unitatea de învãţãmânt începând cu anul şcolar 2010-2011 va avea 4 componente:
- finanţarea de bazã, care este formatã din costul standard/elev (preşcolar) + coeficienţi de corecţie (pentru grupuri minoritare, dezavantajate, copii cu nevoi educaţionale speciale). Ea va acoperi integral toate cheltuielile de personal, manuale, dotãri generale şi întreţinere curentã. Finanţarea de bazã se atribuie, prin administraţiile financiare judeţene, direct unitãţilor de învãţãmânt, din bugetul de stat;
- finanţarea complementarã, care cuprinde cheltuielile de investiţii, reparaţii capitale şi dezvoltarea reţelei şcolare. Finanţarea complementarã este asiguratã din bugetul de stat şi bugetele consiliilor locale. Consiliul local decide distribuirea finanţãrii complementare cãtre şcoli, pe baza proiectelor de dezvoltare instituţionalã a acestora, precum şi în funcţie de nevoile de dezvoltare a reţelei şcolare;
- finanţarea suplimentarã, formatã din fonduri de la consiliile judeţene (fonduri de echilibrare, alte fonduri) şi consiliile locale, care stabilesc atât cuantumul, cât şi destinaţia acestora;
- autofinanţarea, fonduri obţinute direct de unitatea de învãţãmânt în condiţiile stabilite de lege, care sunt gestionate conform propriilor decizii.
● Descentralizarea administrativã şi a resursei umane
- Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului va elabora metodologii specifice privind angajarea, motivarea, dezvoltarea carierei, formarea continuã şi concedierea personalului, astfel încât aceste decizii sã se ia la nivelul unitãţii de învãţãmânt.
- Directorii vor fi angajaţi pe bazã de concurs, în baza unei metodologii specifice, de cãtre Consiliul de administraţie al şcolii. Consiliul de administraţie va fi format din 1/3 membri cadre didactice din şcoalã, 1/3 reprezentanţi ai pãrinţilor şi 1/3 - reprezentanţi ai consiliului local. Directorul va încheia cu consiliul de administraţie un contract de management.
4. Introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe
● Centrarea curriculumului pe 8 competenţe-cheie, agreate şi utilizate în Uniunea Europeanã. Aceste competenţe-cheie trebuie dobândite în şcoalã, ele trebuie sã fie clar determinate pentru fiecare nivel de studiu şi compatibile cu cerinţele noii economii a cunoaşterii. În Legea educaţiei naţionale, curriculumul naţional este fundamentat pe cele 8 domenii de competenţe-cheie care determinã profilul de formare al elevului din perspectiva învãţãrii pe parcursul întregii vieţi:
- comunicare în limba românã şi, dupã caz, în limba maternã;
- comunicare în limbi strãine;
- competenţe în matematicã şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologii;
- competenţe digitale;
- "a învãţa sã înveţi";
- competenţe sociale şi civice;
- iniţiativã şi antreprenoriat;
- sensibilitate şi expresie culturalã.
● Flexibilizarea curriculumului, pe douã dimensiuni:
- prin creşterea proporţiei orelor în curriculumul la dispoziţia şcolii (CDŞ). Ponderea CDŞ în ansamblul curriculumului va fi de 20%. În acest fel şcolile vor putea sã se centreze pe elev şi pe nevoile comunitãţii, dar şi sã se diferenţieze în funcţie de oferta de cursuri cãtre beneficiari;
- prin creşterea gradelor de libertate a profesorului în implementarea curriculumului în interiorul fiecãrei discipline. Curriculumul naţional va acoperi doar 75% din orele de predare, lãsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul va decide dacã procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învãţare remedialã în cazul copiilor cu probleme, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea celor capabili de performanţe superioare. Pentru prima datã, flexibilizarea curricularã va permite profesorului sã realizeze planuri individuale de învãţare pentru fiecare elev. Flexibilizarea curriculumului va produce individualizarea învãţãrii.
5. Asigurarea calitãţii şi stimularea excelenţei în învãţãmântul superior de stat şi privat
Programele de masterat şi doctorat reprezintã principalele puncte slabe ale învãţãmântului superior românesc. Pentru a remedia aceastã situaţie, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului şi universitãţile trebuie sã întreprindã, de urgenţã, urmãtoarele acţiuni:
● acreditarea, de cãtre ARACIS, a tuturor universitãţilor care pot desfãşura studii de masterat şi doctorat. Acreditarea se va face pe domenii de studii, nu pe fiecare masterat/doctorat în parte, permiţând astfel universitãţilor sã-şi dezvolte flexibil propriile programe de masterat şi doctorat. Universitãţile neacreditate de cãtre ARACIS pentru studii de masterat şi doctorat nu vor avea diplomele recunoscute de cãtre instituţiile statului, cu consecinţele salariale şi profesionale de rigoare;
● finanţarea preferenţialã a studiilor de masterat în limbi de circulaţie internaţionalã şi a doctoratelor în cotutelã cu universitãţi de prestigiu din strãinãtate;
- diferenţierea şi ierarhizarea universitãţilor. Pentru concretizarea acestor opţiuni, instituţiile de învãţãmânt superior acreditate vor fi evaluate de cãtre ARACIS şi CSIS, pe baza unor criterii riguroase şi a unor indicatori de performanţã mãsurabili, pentru a fi diferenţiate şi ierarhizate:
- de cercetare intensivã (cu ciclurile de studii: licenţã + master + doctorat + studii postdoctorale, cu accent pe programe de studii graduale şi postgraduale);
- de educaţie şi cercetare (licenţã + masterat);
- de educaţie (licenţã);
● evaluarea şi ierarhizarea programelor de studii. Programele de studii sunt mai uşor de comparat şi ierarhizat decât instituţiile. Ministerul va elabora o metodologie specificã, aprobatã prin hotãrâre de guvern, prin care programele de studiu din cadrul aceluiaşi domeniu de studiu vor fi comparate şi ierarhizate la nivel naţional. Rezultatele ierarhizãrilor vor fi fãcute publice. Programele de studiu din fruntea ierarhiei vor avea prioritate în finanţare prin alocarea granturilor de studiu. Programele de calitate slabã din universitãţile publice nu vor mai primi bani publici pentru şcolarizarea studenţilor;
● înfiinţarea unui sistem de indicatori statistici prin care sã se monitorizeze permanent starea învãţãmântului superior.
6. Stimularea educaţiei permanente şi obţinerea unor calificãri noi, a extinderii specializãrii şi perfecţionãrii
● Guvernul României deschide un cont printr-un depozit echivalent a 500 EUR la care pãrintele poate contribui anual, în limita a 2% din venitul impozabil. Contul poate fi folosit doar la finalizarea învãţãmântului obligatoriu, în scopuri strict educaţionale. Pãrinţii/tutorii copilului sau alte persoane fizice interesate pot depune în acest cont noi sume, în limita a 500 EUR/an, care devin deductibile din impozitul pe venit. Contul va putea fi utilizat de copil abia dupã vârsta de 16 ani, în scopuri strict educaţionale, precis determinate prin legislaţie. Existenţa unui asemenea cont, ca şi sporirea lui prin deduceri fiscale pot contribui substanţial la dezvoltarea unei culturi a învãţãrii în societatea noastrã. O prevedere similarã existã în Strategia "Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii Mãsura 6. Stimularea puternicã a educaţiei permanente. Acţiunea 6.3. - Crearea unui cont bancar personal de educaţie permanentã pentru fiecare nou-nãscut din România".
7. Generalizarea programului "Şcoala de dupã şcoalã"
● Programul lansat de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului va oferi finanţarea şi metodologiile prin care unitãţile de învãţãmânt vor putea sã-şi extindã activitãţile cu elevii dupã orele de curs, asigurând, timp de 8 ore, condiţii de învãţare, recreere, sport, supraveghere şi protecţia propriilor elevi. În parteneriat cu Asociaţiile pãrinţilor, şcolile pot oferi, dupã orele de curs, activitãţi de învãţare remedialã pentru cei cu deficienţe de învãţare sau de accelerare a învãţãrii pentru copiii supradotaţi.
8. Structura sistemului naţional de învãţãmânt
● Sistemul naţional de învãţãmânt este constituit din ansamblul unitãţilor de stat, particulare şi confesionale.
● Finanţarea de bazã a unitãţilor din sistemul naţional la nivelul învãţãmântului obligatoriu se asigurã de la bugetul de stat.
Direcţii de acţiune suplimentare
1. Digitalizarea conţinuturilor curriculare şi crearea unei biblioteci virtuale, prin care toţi elevii vor avea acces la toate resursele de învãţare în format digital.
● Toate conţinuturile ce trebuie învãţate la şcoalã, toate instrumentele de lucru, exemplele orientative de probe de verificare a cunoştinţelor vor fi convertite şi în format digital şi accesibile permanent oricãrui elev sau profesor, pe o platformã de învãţare tip LMS (Learning Management System), on-line. Lecţiile celor mai buni profesori vor fi procesate digital şi stocate pe platforma de e-learning. Prin internet, orice elev va avea astfel acces la lecţiile celui mai bun profesor.
● Se vor crea "laboratoare virtuale" pentru a compensa şi/sau întregi dotarea laboratoarelor şcolare. Pentru fiecare disciplinã, se va crea o bazã de resurse digitale, astfel încât fiecare profesor sau elev sã poatã avea acces rapid şi gratuit la informaţiile şi instrumentele necesare pentru o învãţare cât mai eficientã.
● Producţia de conţinuturi digitale pentru învãţare (e-contents) va deveni un criteriu de performanţã profesionalã al profesorilor. Curriculumul digital şi biblioteca şcolarã virtualã vor fi îmbogãţite permanent, respectând cerinţele de calitate şi standardele internaţionale.
2. Constituirea consorţiilor şcolare
● Consorţiile şcolare sunt înţelegeri contractuale între unitãţile şcolare dintr-o arie geograficã. Formarea consorţiilor şcolare se face cu scopul de a optimiza utilizarea infrastructurii pentru educaţie, a resurselor materiale şi a forţei de muncã. Consorţiile vor permite libera circulaţie a personalului în cadrul lor, pe verticalã (de exemplu, gimnazii-licee) sau pe orizontalã (de exemplu, liceu-liceu), astfel încât restructurarea ciclurilor curriculare sã nu producã sincope în normele didactice şi sã permitã accesul neîngrãdit la resursele de învãţare.
● Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului va elabora metodologia privind constituirea consorţiilor şcolare.
3. Definitivarea în conformitate cu Cadrul european al calificãrilor a cadrului şi a Registrului naţional al calificãrilor
● Pentru fiecare program de studiu pe care îl desfãşoarã, universitãţile trebuie sã defineascã riguros calificarea la care duce acesta, în termeni de competenţe şi rezultate ale învãţãrii. Curriculumul se va stabili astfel încât sã maximizeze atingerea calificãrii, iar ponderea disciplinelor în dobândirea calificãrii finale se va reflecta în unitãţile de credit alocate (ECTS). La nivel naţional, cadrul calificãrilor se va stabili prin colaborarea dintre universitãţi, asociaţiile profesionale şi angajatori. Calitatea unui program de studiu va fi evaluatã în funcţie de mãsura în care curriculumul duce la formarea calificãrii dorite.
4. În domeniul învãţãmântului şi educaţiei pentru minoritãţile naţionale se vor avea în vedere:
● accesul egal la educaţie în toate ciclurile de învãţãmânt în instituţii de sine stãtãtoare sau multiculturale;
● asigurarea cu manuale şcolare în limba maternã;
● asigurarea condiţiilor de însuşire a limbii române şi limbii materne. Disciplina limba şi literatura românã se predã pe tot parcursul învãţãmântului preuniversitar dupã programe şcolare şi manuale specifice;
● în învãţãmântul preuniversitar cu predare în limbile minoritãţilor naţionale disciplinele se studiazã în limba maternã, cu excepţia disciplinei limba şi literatura românã;
● promovarea interculturalitãţii.
În structura ISE va funcţiona o secţie pentru cercetarea şi dezvoltarea învãţãmântului în limbile minoritãţilor, cu rolul de a realiza o bazã de documentare şi o bazã de date educaţionalã în domeniul curricular, a programelor de formare pentru cadrele didactice şi înlesnirea învãţãmântului profesional şi tehnic.
5. Eliminarea violenţelor din şcoalã şi din jurul acesteia.
6. Dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bazã, complementarã şi continuã.

CAP. 6
Sãnãtate

Obiective de guvernare
1. Îmbunãtãţirea stãrii de sãnãtate a populaţiei, creşterea calitãţii vieţii în condiţiile compatibilizãrii sistemului sanitar românesc cu cel din Uniunea Europeanã
2. Aprobarea strategiei naţionale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioadã de minimum 8 ani
3. Dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor
4. Redresarea şi dezvoltarea asistenţei medicale din mediul rural
5. Participarea personalului sanitar la un program de educaţie continuã garantat de cãtre stat
6. Asigurarea transparenţei în cheltuirea banilor publici
Direcţii de acţiune
● Corelarea reformei asigurãrilor medicale cu reforma sistemului de sãnãtate publicã
● Punerea în aplicare a unui program naţional de investiţii care sã permitã dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, în maximum 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene
● Elaborarea planului naţional de paturi corelat cu nevoile de asistenţã medicalã a populaţiei
● Elaborarea planului naţional de resurse umane în domeniul medical
● Accelerarea procesului de descentralizare în sistemul de sãnãtate şi creşterea gradului de implicare a administraţiei locale în managementul spitalicesc
● Sprijinirea mediului de afaceri în proiecte investiţionale în sistemul de sãnãtate şi dezvoltarea parteneriatelor public-private
● Promovarea parteneriatelor cu societatea civilã
● Integrarea serviciilor sanitare în reţele complexe de asistenţã, de la medicina primarã pânã la nivel spitalicesc
● Înfiinţarea de centre multifuncţionale, în special în mediul rural
● Informatizarea sistemului sanitar cu interconectarea tuturor furnizorilor de servicii medicale pentru controlul costurilor
● Introducerea sistemului de evaluare a performanţelor manageriale la toate nivelurile
● Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a unui sistem de asigurare a calitãţii serviciilor medicale
1. Susţinerea asistenţei medicale primare
● Dezvoltarea medicinei de familie prin creşterea alocaţiilor din fondul de asigurãri de sãnãtate, care va permite medicilor de familie sã participe la programe de supraveghere a mamei şi copilului, de prevenţie şi supraveghere a bolilor cronice cu impact în sãnãtatea publicã
● Dotarea cabinetelor medicale cu aparaturã de diagnostic şi tratament, astfel încât dupã urmãtorii trei ani sã existe un nivel standard de dotare în toate cabinetele din ţarã
● Elaborarea de ghiduri şi asigurarea de consultanţã pentru accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea şi dotarea dispensarelor din mediul rural
● Concesionarea şi/sau vânzarea cabinetelor medicale de la stat cãtre medicii care le deţin în administrare
● Implicarea medicului de familie în asistenţa medicalã comunitarã
● Dezvoltarea accentuatã a serviciilor de îngrijiri la domiciliu printr-o colaborare strânsã cu structurile de specialitate ale autoritãţilor publice locale
● Asigurarea unei asistenţe medicale primare, accesibilã în egalã mãsurã pentru locuitorii tuturor judeţelor ţãrii, pornind de la medicina de familie, prin asistenţa medicalã ambulatorie şi pânã la cea spitaliceascã
2. Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate
● Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin creşterea alocãrii fondurilor şi accesarea de programe cu finanţare europeanã
● Dezvoltarea parteneriatului public-privat şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea de reţele sanitare integrate
3. Eficientizarea şi modernizarea serviciilor spitaliceşti
● Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeanã
● Realizarea unei reţele de spitale de urgenţã regionale la standarde europene
● Restructurarea sistemului de asistenţã medicalã spitaliceascã prin utilizarea eficientã a resurselor umane
● Îmbunãtãţirea managementului spitalelor prin introducerea indicatorilor de performanţã şi de calitate a serviciilor
● Îmbunãtãţirea sistemului de internãri de scurtã duratã şi a îngrijirilor la domiciliu
● Dezvoltarea şi extinderea externalizãrii serviciilor medicale şi nemedicale prin parteneriate public-private
● Dezvoltarea sistemului de finanţare pe bazã de caz rezolvat
● Demararea efectivã a procesului de acreditare a spitalelor astfel încât sã existe "un standard de spital" care sã asigure reguli şi condiţii egale pentru desfãşurarea activitãţii
● Extinderea reţelei de centre medico-sociale care sã permitã degrevarea spitalelor de pacienţii cu probleme predominant sociale şi nu medicale
4. Dezvoltarea sistemului de urgenţã prespitalicesc
● Creşterea finanţãrii sistemului de urgenţã şi dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel încât acestea sã acopere toate zonele ţãrii
● Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv aerian sau naval
● Introducerea sistemului de ambulanţã comunitarã pentru asigurarea urgenţelor din teritoriu în special în zonele aflate la mari distanţe de spitale, în cooperare cu autoritãţile locale
5. Asistenţa cu medicamente a populaţiei şi politica medicamentului
● Garantarea susţinerii financiare de cãtre stat a programelor naţionale de sãnãtate (tuberculozã, cancer, HIV/SIDA, dializã etc.)
● Lansarea unui nou program naţional de sãnãtate pentru tratamentul infarctului miocardic acut
● Garantarea accesibilitãţii la medicamente compensate şi gratuite pentru toatã perioada anului
● Compensarea, în funcţie de posibilitãţile bugetare, în proporţie de 90% din preţul de referinţã, al medicamentelor pentru pensionari şi persoane cu venituri mici
● Asigurarea, conform posibilitãţilor bugetare, de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenţi, gravide şi lãuze
● Stimularea deschiderii de farmacii şi puncte farmaceutice în mediul rural sau zone izolate
● Stabilirea transparentã a preţurilor şi a criteriilor de compensare în funcţie de eficacitate şi eficienţã
6. Asistenţa sanitarã în mediul rural
● Stimularea folosirii de personal medical contractual pe perioadã determinatã pentru asigurarea cu personal în zonele sau domeniile deficitare, plata în funcţie de eficienţã şi de finalitatea actului medical
● Creşterea stimulentelor financiare (prime de instalare şi salarii) pentru personalul care va lucra în mediul rural în zonele neacoperite cu asistenţã medicalã
● Dezvoltarea unei reţele de centre multifuncţionale pentru asistenţa medicalã de bazã
● Organizarea centrelor de permanenţã pentru asigurarea asistenţei medicale permanente în mediul rural
● Dotarea cu ambulanţe de intervenţie a centrelor de permanenţã din mediul rural
● Introducerea în programul de educaţie pentru sãnãtate în toate şcolile din mediul rural şi a unui program de prevenţie şi profilaxie (în special pentru elevi) în patologia dentarã
● Asigurarea caravanelor medicale (radiologie şi laborator de analize) în zonele rurale şi greu accesibile constituite din 15-20 unitãţi mobile repartizate geografic
7. Dezvoltarea sãnãtãţii publice
● Extinderea programului naţional de imunizãri prin introducerea gratuitã a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE
● Vaccinarea antigripalã gratuitã a copiilor, pensionarilor şi a persoanelor cu risc
● Acces universal şi gratuit la servicii de planificare familialã
● Corelarea acţiunilor din România cu Programul comunitar în domeniul sãnãtãţii pentru perioada 2008-2013 stabilit de Uniunea Europeanã
● Asigurarea unei reţele de asistenţã medicalã pentru elevi şi studenţi (cabinete medicale în şcoli şi universitãţi)
● Stimularea creşterii calitãţii sistemului de asistenţã medicosanitarã prin intermediul mediatorilor pentru romi şi al asistenţilor comunitari
8. Dezvoltarea şi susţinerea sectorului privat
● Stimularea asigurãrilor de sãnãtate private prin delimitarea îngrijirilor medicale publice de cele private
● Susţinerea şi dezvoltarea parteneriatului public-privat, a privatizãrilor şi a managementului privat în sistemul public
● Stimularea investiţiilor private în sistemul sanitar

CAP. 7
Piaţa muncii

Obiective de guvernare
1. Echilibrarea pieţei muncii şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncã
2. Creşterea gradului de flexibilitate a pieţei muncii
3. Întãrirea dialogului social la toate nivelurile în scopul creşterii aportului acestuia la dezvoltarea economicã şi socialã
Direcţii de acţiune
● Finalizarea şi implementarea sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici şi a personalului contractual bugetar, care sã aibã la bazã criterii de diferenţiere şi corelare a salariilor între funcţii şi domenii de activitate bugetarã
● Creşterea gradului de ocupare la minimum 65%, pânã în anul 2013
● Creşterea participãrii la formarea profesionalã la minimum 7% din populaţia în vârstã de muncã între 25-64 de ani; susţinerea înfiinţãrii şi funcţionãrii comitetelor sectoriale
● Absorbţia eficientã a resurselor financiare europene destinate dezvoltãrii resurselor umane, astfel încât sã se asigure suportul de formare profesionalã şi ocupaţionalã
● Simplificarea procedurilor de angajare şi concediere a lucrãtorilor
● Sprijinirea dialogului angajator - angajat în ceea ce priveşte flexibilizarea programului de lucru şi facilitarea mobilitãţii ocupaţionale, profesionale şi geografice
● Restructurarea centrelor de formare profesionalã şi plasarea lor într-un sistem de competitivitate pentru ocupare şi formare profesionalã
● Stimularea, prin mãsuri fiscale, a participãrii salariaţilor la formarea profesionalã continuã
● Asigurarea serviciilor de formare profesionalã pentru persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile
● Intensificarea procesului legislativ şi de aplicare a mãsurilor instituţionale care vizeazã reducerea muncii la negru
● Redimensionarea competenţelor şi a atribuţiilor instituţiilor de control în scopul creşterii exigenţei şi responsabilitãţii în actul de control al raporturilor de muncã, precum şi în ceea ce priveşte asigurarea securitãţii şi sãnãtãţii în muncã
● Revederea întregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de muncã
● Restructurarea şi revitalizarea dialogului social la nivel naţional prin revizuirea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social în ceea ce priveşte adaptarea acesteia la nivelul practicii din Uniunea Europeanã şi ţãrile membre

CAP. 8
Asigurãri sociale

Obiective de guvernare
1. Asigurarea sustenabilitãţii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivitãţii şi solidaritãţii sociale
2. Eliminarea inechitãţilor şi anomaliilor care mai existã în sistemul public de pensii
3. Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat
Direcţii de acţiune
● Susţinerea în Parlamentul României şi implementarea legii sistemului unitar de pensii publice
● Elaborarea legislaţiei necesare preluãrii unor active ce se cuveneau sistemului public de pensii care nu au fost preluate odatã cu integrarea în sistemul public a unor sisteme independente de pensii
● Eliminarea inechitãţilor în ceea ce priveşte pensiile pentru persoanele încadrate în fostele grupe de muncã I şi II, precum şi pentru condiţii speciale şi deosebite de muncã, conform prevederilor <>Legii nr. 218/2008
● Înfiinţarea fondului de garantare a drepturilor participanţilor la sistemul de pensii private şi elaborarea legii de organizare şi funcţionare a sistemului de platã a pensiilor din sistemul privat

CAP. 9
Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse

Obiective de guvernare
1. Asigurarea condiţiilor instituţionale şi financiare pentru susţinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea violenţei în familie
2. Creşterea calitãţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate
3. Asigurarea echilibrului socioeconomic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilitãţi şi al familiilor aparţinãtoare
4. Promovarea participãrii active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publicã; diminuarea discriminãrilor de orice naturã
5. Revizuirea concepţiei programelor de asistenţã socialã prin orientarea acestora în funcţie de nivelul veniturilor realizate pe familie şi restructurarea celor peste 200 de prestaţii sociale existente atât la nivel naţional, cât şi local, astfel încât acestea sã reprezinte o formã complementarã de protecţie socialã şi nu sã constituie unica sursã de venit pentru cei care au capacitate de muncã
Direcţii de acţiune
1. Familie
● Raţionalizarea diferitelor tipuri de asistenţã socialã acordate atât la nivelul familiilor, cât şi la nivel individual
● Politici privind reconcilierea vieţii de familie cu cea profesionalã
● Finalizarea descentralizãrii serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizãrii autoritãţilor locale privind aceastã problematicã, precum şi a asigurãrii resurselor financiare necesare
● Dezvoltarea reţelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate
● Înfiinţarea de noi adãposturi pentru victimele violenţei în familie şi de centre de asistenţã destinate agresorilor familiali
● Îmbunãtãţirea criteriilor şi formelor de acordare a venitului minim garantat
2. Protecţia copilului
● Acordarea de gratuitãţi în vederea accesului la educaţia primarã a copiilor din familiile sãrace, mai ales din mediul rural (uniformã, rechizite, transport) şi din cadrul etniei rome
● Creşterea calitãţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate; creşterea alocaţiei de stat pentru copii, în perioada 2010-2013, şi acordarea acesteia în funcţie de veniturile familiei
● Creşterea numãrului de creşe şi includerea acestora în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţãrii de creşe de cãtre structurile societãţii civile
● Sprijinirea dezvoltãrii reţelei de servicii profesionalizate de îngrijire a copiilor la domiciliu
● Stimularea structurilor societãţii civile pentru dezvoltarea activitãţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecţiei drepturilor copilului
● Reducerea numãrului de copii plasaţi în instituţii publice sau private prin reintegrarea lor în familia naturalã şi sprijinirea familiei extinse ca alternativã
3. Egalitatea de şanse
● Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economicã, culturalã şi politicã, prin consolidarea reprezentãrii femeilor în Parlament şi în primele douã linii ierarhice ale Guvernului
● Diminuarea discriminãrilor etnice
● Creşterea capacitãţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale
● Dezvoltarea sistemului de consiliere juridicã gratuitã, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice
● Transformarea unitãţilor medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungã duratã a persoanelor vârstnice dependente
● Creşterea continuã a calitãţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinãtoare
● Sporirea numãrului de locuri de muncã adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilitãţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrãrii lor în muncã
● Dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi afecţiuni multiple, prin programe specifice
● Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitãţi la suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la intrarea în imobile
● Creşterea eficienţei structurilor instituţionale şi a personalului dedicat problematicii minoritãţii rome, respectiv actualizarea strategiei în materie a Guvernului
● Susţinerea participãrii active a societãţii civile la furnizarea serviciilor sociale şi stimularea voluntariatului

CAP. 10
Tineret şi sport

Obiective de guvernare
1. Realizarea unui sistem de securitate socialã activã pentru tineri
2. Sprijinirea angajãrii tinerilor în conformitate cu specializãrile obţinute pentru a stopa exodul forţei de muncã tinere şi specializate din ţarã şi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forţei de muncã tinere
3. Dezvoltarea sportului de masã şi a infrastructurii sportive
4. Valorificarea economicã a activitãţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv
5. Creşterea rolului educaţiei fizice şi a sportului în şcoli
6. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului şi sprijinirea sportului de performanţã
7. Susţinerea activitãţilor de tineret specifice minoritãţilor naţionale, pentru întãrirea diversitãţii şi incluziunea socialã a acestora
8. Sprijinirea cu prioritate a programelor, iniţiativelor menite sã faciliteze asumarea unui rol în viaţa publicã a tineretului nostru
Direcţii de acţiune
1. Tineret
● Susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilitãţi reduse în vederea asigurãrii egalitãţii de şanse
● Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi instituţional intern cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene în materie de tineret şi sport
● Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului şi a internship-ului şi alte mãsuri legislative
● Lãrgirea gamei de burse şi sporuri sociale pentru studenţi şi generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student, indiferent de forma sau caracterul învãţãmântului
● Reglementarea rolului, responsabilitãţilor şi interacţiunea cu şcoala a consiliilor de elevi
● Crearea unei reţele de centre de consultanţã şi informare pentru tineret
● Sprijinirea creãrii unor produse bancare de creditare pentru studenţi
● Sprijinirea întreprinzãtorilor şi fermierilor tineri, prin programe educative şi de consultanţã menite sã dezvolte cultura antreprenorialã
● Lãrgirea posibilitãţilor de integrare socialã pentru copii şi tineri cu dizabilitãţi sau proveniţi de la centre de plasament
● Predarea taberelor şcolare şi de tineret închise sau nefuncţionale autoritãţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform funcţiei iniţiale şi reabilitarea acelora care funcţioneazã şi adaptarea lor la standardele UE prin parteneriate public-private
● Înfiinţarea în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale de tineret a 8 centre pentru tineret în cele 8 regiuni de dezvoltare, cu responsabilitãţi directe în atragerea fondurilor comunitare şi în implementarea de proiecte strategice pe domeniul tineret Aceste centre vor încheia parteneriate bilaterale cu centre de tineret din Republica Moldova
● Înfiinţarea unei direcţii de programe de tineret România Republica Moldova care va viza încurajarea şi finanţarea activitãţilor de tineret în parteneriat şi cooperare între organizaţiile neguvernamentale din România şi Republica Moldova
● Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate public-private
2. Sport
● Organizarea de întreceri sportive internaţionale, susţinute şi cofinanţate de Guvern, în ramurile sportive unde România exceleazã
● Elaborarea strategiei naţionale, cu accent pe sportul de masã, şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizatã cu prevederile UE în materie
● Implicarea şi cointeresarea autoritãţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean
● Dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului în şcoli, stabilirea unor sisteme de competiţii la nivel local, regional şi naţional
● Susţinerea introducerii evenimentelor sportive şcolare în agenda competiţiilor întocmitã de cãtre Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului
● Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcã a cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activitãţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive
● Stabilirea unor relaţii de colaborare între şcoli şi cluburi sportive
● Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane cãtre aceastã disciplinã
● Asigurarea unei traiectorii de tip "dublã carierã" sportivilor de performanţã, prin asigurarea educaţiei şi calificãrii într-o altã profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate
● Construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional
● Înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivã

CAP. 11
Mediul de afaceri, IMM-urile, concurenţa şi protecţia consumatorului

Obiective de guvernare
1. Îmbunãtãţirea calitãţii actului administrativ, a procesului decizional şi a managementului şi coordonãrii orizontale a politicilor publice
2. Crearea unui mediu de afaceri care sã stimuleze competitivitatea firmelor şi dezvoltarea de abilitãţi şi competenţe antreprenoriale ridicate, capabile sã facã faţã competiţiei atât pe piaţa unicã europeanã, cât şi în exteriorul UE
3. Stimularea capacitãţii firmelor de a crea, adãuga, capta şi reţine valoare în lanţul naţional productiv, bazatã pe procese, produse şi servicii
4. Creşterea încrederii consumatorilor, bazatã pe o protecţie eficientã şi drepturi consistente
Direcţii de acţiune
● Simplificarea şi îmbunãtãţirea cadrului legislativ şi administrativ, diminuarea birocraţiei şi a corupţiei, a poverii administrative şi fiscale şi a parafiscalitãţii; se va urmãri reducerea numãrului de proceduri administrative, a duratei de obţinere a autorizaţiilor, avizelor, licenţelor, permiselor, a costurilor acestor proceduri şi implicit scãderea corupţiei
● Accelerarea reformelor procompetitive şi promovarea unui mediu concurenţial corect
● Elaborarea şi implementarea unei strategii integrate şi transparente pentru îmbunãtãţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri, pe baza evaluãrii şi valorificãrii factorilor cu impact asupra competitivitãţii firmelor şi a promovãrii mãsurilor de îmbunãtãţire a cadrului legislativ şi organizatoric
● Dezvoltarea, în cadrul sistemului de învãţãmânt şi în sisteme de pregãtire specializate, a culturii antreprenoriale, întãrirea performanţelor manageriale şi încurajarea spiritului inovator; în acest context sunt necesare eforturi pentru conştientizarea în mediul de afaceri românesc a importanţei drepturilor de proprietate intelectualã, managementului calitãţii, managementului activelor intangibile, în particular al brevetelor de invenţie şi al mãrcilor - stimularea utilizãrii acestora
● Aplicarea noului cadru de politici în domeniul IMM al Comisiei Europene - Small Business Act
● Facilitarea accesului întreprinderilor la fondurile structurale europene şi la mecanismele de finanţare puse la punct prin intermediul EXIMBANK, CEC, Fondului Român de Garantare pentru IMM, a Fondului de Garantare pentru Agriculturã, a Fondului Român de Contragarantare pentru IMM înfiinţat în 2009
● Asigurarea unui nivel ridicat de protecţie a consumatorilor prin aplicarea efectivã a legislaţiei; protecţia consumatorilor împotriva practicilor comerciale incorecte, precum şi a riscurilor care pot sã le afecteze viaţa, sãnãtatea, securitatea şi interesele economice; dezvoltarea cooperãrii cu organismele Uniunii Europene, cu statele membre, precum şi cu societatea civilã; stimularea capacitãţii de autoprotecţie individualã şi asociativã a consumatorilor în completarea protecţiei directe oferite de instituţiile statului
1. Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM)
● Crearea cadrului instituţional, legislativ şi financiar favorabil susţinerii IMM-urilor şi a iniţiativei private
● Contracararea efectelor crizei economice globale prin implementarea, în regim de urgenţã, a unor mãsuri de naturã economicã şi de reglementare fiscalã, în vederea susţinerii şi stimulãrii IMM- urilor
● Racordarea politicilor în domeniul IMM-urilor la obiectivele Lisabona
● Dezvoltarea capacitãţii tehnologice a IMM-urilor
● Implementarea politicii în domeniul cooperaţiei
● Sprijinirea întreprinzãtorilor agricoli şi a gospodãriilor familiale
● Stimularea activitãţii de producţie şi valorificare din resurse locale
● Sprijinirea activitãţilor inovative
● Dezvoltarea bazei antreprenoriale durabile
2. Comerţ exterior
● Implementarea, susţinerea şi monitorizarea implementãrii Strategiei naţionale de export, inclusiv dezvoltarea de strategii regionale de competitivitate la export în parteneriat public-privat
● Derularea programului "Exportul românesc" în teritoriu, pentru extinderea bazei de exportatori la nivel local
● Corelarea activitãţilor promoţionale şi de acces pe pieţe non-UE la nivel naţional cu cele la nivelul UE, prin participarea activã la Comitetul Consultativ de Acces pe Pieţe al Comisiei Europene
● Creşterea contribuţiei Consiliului de Export la coordonarea reţelelor de sprijin pentru exportatori, la nivel central şi regional, utilizându-se în acest scop resursele oferite prin programul de cooperare cu ITC - Geneva (International Trade Center)
● Rezervarea drepturilor care decurg pentru România din Tratatul de aderare (în special pentru domeniul agriculturii), care poate fi sprijinitã şi prin contribuţia instituţiei la formularea şi definitivarea mandatului de negociere al Comisiei Europene în cadrul actualei Runde de negociere a Organizaţiei Mondiale a Comerţului
● Urmãrirea deschiderii de noi pieţe pentru exporturile româneşti, atât prin negocierile comerciale multilaterale, cât şi prin cele privind noi acorduri de comerţ liber ale UE
● Instruirea reprezentanţilor instituţiei din reţeaua externã pentru semnalarea cu precãdere a situaţiilor în care exporturile româneşti de bunuri şi servicii sunt discriminate
3. Mediul de afaceri
● Utilizare mai bunã a pieţei de capital de cãtre autoritãţi prin:
- plasarea prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a unor emisiuni de obligaţiuni de stat;
- vânzarea prin mecanismele BVB, prin ofertã publicã, a unor pachete de acţiuni la companii deţinute de stat din domeniul energetic;
- oferte suplimentare de acţiuni ale unor societãţi deja listate la BVB la care statul deţine încã acţiuni.
● Iniţierea proiectelor de acte normative având ca scop consolidarea mediului de afaceri şi dezvoltarea activitãţilor din domeniul profesiilor liberale
● Intensificarea dialogului şi creşterea transparenţei reglementãrilor, prin formalizarea consultãrilor publice-private în sfera managementului reglementãrilor din domeniul mediului de afaceri şi profesiilor liberale
● Reducerea şi simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra mediului de afaceri şi profesiilor liberale, inclusiv prin înfiinţarea şi operaţionalizarea unor birouri (ghişee) unice, pentru rezolvarea tuturor problemelor administrative
● Implementarea cadrului legal de reglementare a activitãţilor din domeniul profesiilor liberale, în concordanţã cu prevederile europene privind recunoaşterea calificãrii profesionale şi serviciile pe piaţa internã
● Colaborarea cu direcţiile de specialitate din cadrul instituţiilor publice centrale pe teme referitoare la impactul integrãrii europene asupra mediului de afaceri şi profesiilor liberale
4. Protecţia consumatorului
● Continuarea procesului de preluare a acquis-ului comunitar
● Dezvoltarea cooperãrii cu mediul de afaceri, ca instrument pentru promovarea şi protecţia intereselor consumatorilor
● Dezvoltarea capacitãţii administrative a ANPC
● Desfãşurarea de acţiuni de control pentru asigurarea cerinţelor de securitate şi/sau de conformitate a produselor şi serviciilor, precum şi în scopul protecţiei drepturilor şi intereselor economice ale consumatorilor privind furnizarea de produse şi servicii, inclusiv servicii financiare şi de interes public
● Rezolvarea reclamaţiilor consumatorilor, cooperarea cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale şi, dupã caz, cu statele membre sau candidate ale Uniunii Europene în realizarea de acţiuni de control, efectuarea schimbului rapid de informaţii privind produsele periculoase, atât cu oficiile teritoriale ale ANPC, cât şi cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, cu instituţii similare din statele membre ale Uniunii Europene, prin Sistemul european RAPEX de schimb rapid de informaţii privind produsele periculoase
● Realizarea de acţiuni specifice de control privind regimul metalelor preţioase, verificarea îndeplinirii condiţiilor în baza cãrora au fost autorizaţi operatorii economici care desfãşoarã activitãţi cu metale preţioase
● Dezvoltarea instrumentelor de informare şi educare a consumatorilor
● Asigurarea de sprijin şi consultanţã pentru organizaţiile neguvernamentale de consumatori

CAP. 12
Infrastructura de transport

Obiective de guvernare
1. Asigurarea coerenţei şi continuitãţii pe termen lung a lucrãrilor de autostrãzi prin promovarea Pactului naţional "Autostrãzile României", finanţat cu cel puţin 1% din PIB
2. Refacerea infrastructurii feroviare simultan şi în concordanţã cu cea rutierã, astfel încât cel puţin traficul greu de mãrfuri sã redevinã atractiv pe transportul feroviar
3. Dezvoltarea infrastructurii porturilor maritime româneşti astfel încât acestea sã devinã poarta maritimã din est a UE
4. Îmbunãtãţirea condiţiilor de trafic fluvial pe sectorul românesc al Dunãrii la nivel european
5. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, inclusiv în zonele cu activitate turisticã importantã
6. Mãrirea perioadei de garanţie a lucrãrilor realizate pentru îmbunãtãţirea infrastructurii de transport
7. Ocolirea localitãţilor aglomerate prin realizarea unui program naţional de centuri ocolitoare
8. Asigurarea unui nivel calitativ european pânã în anul 2012 a 80% din reţeaua de drumuri naţionale
9. Reducerea constantã a numãrului de victime ale accidentelor de circulaţie rutierã
10. Creşterea vitezei pe calea feratã în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţã de cel actual la trenurile de cãlãtori şi marfã, precum şi eliminarea staţionãrii trenurilor la frontierã
11. Înnoirea şi modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea staţiilor de cale feratã şi asigurarea legãturilor între marile oraşe prin trenuri intercity
12. Asigurarea condiţiilor de transport aerian pasageri/marfã din toate regiunile ţãrii
Direcţii de acţiune
Transport rutier
● Instituirea unui mod echitabil de colectare a taxelor pe infrastructura rutierã conform principiului "plãteşti cât şi cum foloseşti" şi colectarea într-un procent ridicat a acestor taxe
● Reorganizarea activitãţii de construcţie şi întreţinere a infrastructurii de transport rutier prin separarea în cadrul CNADNR a activitãţilor: de autostrãzi, de drumuri naţionale, de centuri ocolitoare
● Îmbunãtãţirea legislaţiei privind modalitãţile şi condiţiile de participare la licitaţiile pentru lucrãrile necesare îmbunãtãţirii infrastructurii de transport
● Modificarea legislaţiei privind relocarea utilitãţilor pentru realizarea autostrãzilor şi a centurilor ocolitoare, prin implicarea proprietarilor acestor utilitãţi urmãrindu-se respectarea unor termene şi costuri de relocare minime
● Modificarea legislaţiei privind obţinerea diverselor avize pentru lucrãrile necesare îmbunãtãţirii infrastructurii de transport, astfel încât sã se asigure termene minime de obţinere a acestora
● Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (preţul, calitatea, termenul de finalizare) în vederea depunctãrii lor la licitaţii
● Utilizarea, acolo unde este cazul, a concesiunii de lucrãri
Autostrãzi
● Realizarea Pactului naţional "Autostrãzile României" pentru stabilirea proiectelor de autostrãzi ce vor fi realizate pânã în 2020, cu asigurarea coerenţei şi continuitãţii în finanţare la nivelul necesar
● Finalizarea tronsoanelor de pe coridorul IV paneuropean între Nãdlac şi Sibiu (total 349 km) şi între Cernavodã şi Constanţa, inclusiv Centura Constanţa (total 74 km) la nivel de autostradã pânã în anul 2012
● Finanţarea porţiunii între Târgu Mureş şi Borş (254 km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmând ca pentru porţiunea între Târgu Mureş şi Braşov (161 km) sã fie identificate alte soluţii de finanţare şi realizare
● Finalizarea tronsonului de autostradã Bucureşti - Comarnic (110 km), urmând ca tronsonul Comarnic - Braşov (56 km) sã fie realizat prin concesiune cu finalizare în 2014
● Începerea lucrãrilor la autostrada Ploieşti - Buzãu - Focşani (108 km), parte a coridorului IX paneuropean şi la autostrada Focşani - Sãbãoani (140 km)
● Începerea lucrãrilor la autostrada Târgu Mureş - Iaşi (300 km) şi la Autostrada Sudului Bucureşti - Alexandria - Craiova (170 km)
● Realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare la autostrada Lugoj - Caransebeş - Orşova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B
● Realizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare la coridorul paneuropean IX Focşani - Albiţa
Drumuri naţionale
● Asigurarea, pânã în anul 2012, a capacitãţii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene
● Finalizarea lucrãrilor de lãrgire la 4 benzi a centurii existente a Bucureştiului, astfel încât sã se poatã ocoli atât prin nord, cât şi prin sud
● Refacerea a 4 000 km de drumuri naţionale la nivel calitativ european
● Iniţierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunãre la Turnu Mãgurele - Nikopole şi conectivitatea cu Autostrada Sudului
● Reconstrucţia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute în infrastructura rutierã
● Unificarea activitãţilor de control în trafic ale RAR, ARR, CNADNR, în cadrul Inspectoratului de Control în Transportul Rutier
● Înfiinţarea Biroului Naţional de Siguranţã Rutierã ce va cuprinde un serviciu Info Trafic
● Eliberarea de autorizaţii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, în cazul TIR-urilor care utilizeazã tehnologia RO-LA sau feribot
● Realizarea pânã la finalul anului 2012 a programului naţional de variante ocolitoare cuprinzând:
- variante ocolitoare cu finanţare de la bugetul de stat: Oradea, Iaşi Sud, Suceava, Bucureşti (lãrgire la 4 benzi), Tecuci, Sebeş, Horezu, Sânnicolau Mare, Tulcea, Cluj Est, totalizând 206 km;
- variante ocolitoare cu finanţare pe programe FEDR: Miercurea-Ciuc - Ciceu - Siculeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Aleşd Sud, Aleşd Nord, Stei, Huşi, Bistriţa, Topliţa, Tuşnad, Huedin, Bârlad, Timişoara Sud, Sighişoara, Fãgãraş, Paşcani, Roman, Roşiori de Vede, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Titu, Târgovişte, Adjud, Craiova Sud, Budeşti, Buftea, Dej, Fãlticeni, Filiaşi, Mangalia, Mihãileşti, Pucioasa, Târgu Frumos, Târgu Jiu, Sãcuieni, Valea lui Mihai, Carei, Caracal, Alexandria, totalizând 280 km;
- variante ocolitoare cu finanţare ISPA: Adunaţii Copãceni, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Domaşnea, Plugova, Caransebeş, Lugoj, totalizând 54 km;
- variante ocolitoare cu finanţare din credite externe: Bacãu, Târgu Mureş, Reghin, Mediaş, Timişoara, Slatina, Braşov, totalizând 143 km.
Transport feroviar
● Finalizarea lucrãrilor de modernizare a tronsonului de cale feratã Bucureşti - Constanţa şi a tronsonului Câmpina - Braşov, porţiuni din coridorul IV paneuropean
● Finalizarea lucrãrilor de modernizare a tronsonului Curtici - Braşov, parte a coridorului IV paneuropean, prin împãrţirea în sectoare scurte
● Începerea lucrãrilor de modernizare a coridorului IX paneuropean Giurgiu - Bucureşti - Suceava - Vadu Siret
● Electrificarea şi dublarea liniei principale Cluj - Oradea şi a magistralei Iaşi - Tecuci
● Analizarea finanţãrii din alte surse a lucrãrilor la Linia Râmnicu Vâlcea - Vâlcele
● Reducerea TUI cu pânã la 25% pentru trenurile de marfã cu circulaţie permanentã şi instituirea TUI preferenţial pentru transportul RO-LA (camioane transportate în vagoane speciale)
● Reconstrucţia Gãrii de Nord Bucureşti prin transformarea zonelor adiacente în centru comercial, lucrãrile fiind scoase la licitaţie internaţionalã
● Modernizarea staţiilor de cale feratã: Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Vaslui, Brãila, Târgu Mureş, Giurgiu, Cãlãraşi, Reşiţa Sud, PiatraNeamţ, Zalãu, Bistriţa, Alexandria, Slatina, Slobozia, Sfântu Gheorghe, Botoşani, Baia Mare, Satu Mare, Târgovişte, MiercureaCiuc, Târgu Jiu
● Continuarea procesului de modernizare telecomenzi şi semnalizare feroviarã pentru coridoarele IV şi IX paneuropene de mare vitezã (160 km/h)
● Înnoirea şi modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de cãlãtori
● Continuarea programului de achiziţii automotoare diesel tip "Sãgeata albastrã"
● Asigurarea compensaţiilor la nivelul necesar pentru transportul public de cãlãtori pe calea feratã conform practicilor europene, precum şi pentru administratorul de infrastructurã, în vederea susţinerii activitãţii de întreţinere şi reparaţii a infrastructurii feroviare publice
● Finalizarea pânã în anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai - Laromet (3,1 km - douã staţii)
● Începerea lucrãrilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor - Universitate - Pantelimon, cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor pânã în 2012
● Modernizarea parcului de vagoane de metrou
● Modernizarea instalaţiilor de siguranţã a circulaţiei şi de ventilaţie de la metrou, componente ale sistemului de protecţie în cazuri speciale
● Încurajarea transportului de tip RO-LA
● Înfiinţare de centre logistice în regiunile de dezvoltare pentru stimularea transportului mixt cale feratã - rutier
Transport naval
● Prelungirea digului de larg al Portului Constanţa pentru asigurarea condiţiilor optime de operare şi staţionare a navelor la cheu în Constanţa Sud - Agigea
● Construirea unui pod peste Canalul Dunãre - Marea Neagrã în zona Agigea care sã facã legãtura cu autostrada A2 şi cu centura la nivel de autostradã a municipiului Constanţa
● Implementarea proiectului privind îmbunãtãţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunãre pe sectorul Cãlãraşi - Brãila
● Consolidarea malurilor şi modernizarea instalaţiilor la Canalul Dunãre - Marea Neagrã şi Poarta Albã - Midia Nãvodari
● Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmãrire şi dirijare a traficului fluvial de nave şi mãrfuri pe sectorul românesc al Dunãrii şi construcţia centrului de editare a hãrţii electronice a Dunãrii şi de colectare a datelor pentru sistemul RORIS
● Elaborarea legislaţiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe cãile navigabile interioare (NAIADES)
● Sporirea capacitãţii de operare a mãrfurilor prin construirea molului 3 şi a molului 4 în portul Constanţa Sud - Agigea
● Dezvoltarea infrastructurii portului Constanţa prin construirea unui pod de legãturã între ţãrm şi insula artificialã
● Dezvoltarea infrastructurii în porturile dunãrene Moldova Nouã, Drobeta-Turnu Severin, Orşova, Calafat, Bechet, Giurgiu, Olteniţa
● Implementarea proiectului "Apãrãri de maluri pe Canalul Sulina"
● Simplificarea formalitãţilor de control al navelor fluviale
Transport aerian
● Acordarea de sprijin tehnic şi financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potenţial turistic ridicat (Suceava, Tulcea, Satu Mare, Baia Mare)
● Asigurarea unui management competitiv pentru dezvoltarea Companiei Naţionale Aeroportuare Bucureşti (Otopeni - Bãneasa) şi înfiinţarea Companiei Naţionale Aeroportuare Banat (Timişoara - Arad)
● Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul Internaţional "Henri Coandã" Bucureşti pentru atingerea unei capacitãţi de 5 milioane de pasageri pe an
● Acordarea de asistenţã tehnicã autoritãţilor locale din judeţele Braşov şi Galaţi - Brãila pentru construirea de noi aeroporturi
● Creşterea eficienţei activitãţii Companiei TAROM, pentru consolidarea poziţiei de membru în alianţa Sky Team, în vederea listãrii la bursã şi privatizãrii
● Consolidarea poziţiei Regiei Autonome ROMATSA în cadrul programului "Cer unic european" prin realizarea unui bloc multifuncţional de dirijare a traficului aerian împreunã cu Bulgaria
● Separarea funcţiei de supervizare a activitãţii de aviaţie în general de activitãţile de furnizare de servicii în cadrul Autoritãţii Aeronautice Române

CAP. 13
Cercetarea ştiinţificã, dezvoltarea şi inovarea

Obiective de guvernare
1. Susţinerea domeniilor de vârf cu potenţial pentru performanţã şi a domeniilor în care România este implicatã la nivel internaţional (CERN, Extreme Light Infrastructure)
2. Sporirea numãrului de cercetãtori cu rezultate ştiinţifice de nivel internaţional
3. Creşterea atractivitãţii carierelor ştiinţifice şi promovarea tinerilor cercetãtori
4. Încurajarea parteneriatelor instituţionale şi a repatrierii diasporei ştiinţifice româneşti
5. Organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare în mod funcţional
6. Integrarea cercetãrii ştiinţifice în mediul economic şi social
7. Întãrirea capacitãţii instituţionale şi personale pentru atragerea de fonduri internaţionale, publice şi private
8. Promovarea performanţelor ştiinţei în rândurile publicului larg
Direcţii de acţiune
● Creşterea finanţãrii cercetãrii-dezvoltãrii, inclusiv din mediul privat
● Alocarea resurselor prin competiţie, exclusiv în funcţie de criteriile de calitate ştiinţificã. Evaluãrile instituţiilor, persoanelor şi proiectelor vor fi fãcute exclusiv în baza unor criterii internaţional recunoscute
● Debirocratizarea procedurilor referitoare la finanţarea şi utilizarea fondurilor aferente proiectelor ştiinţifice
● Introducerea unor politici de resurse umane dinamice şi competitive
● Accesul la posturi sau competiţii exclusiv pe bazã de performanţã profesionalã
● Finanţarea multianualã a proiectelor de cercetare, în acord cu practicile europene
● Facilitarea utilizãrii fondurilor câştigate pe bazã de competiţie, inclusiv punerea în practicã a principiului "finanţarea urmeazã cercetãtorul"
● Stimularea investiţiilor private în cercetare-dezvoltare
● Punerea în practicã a unui plan de acţiune de lungã duratã privind popularizarea ştiinţei şi tehnicii cãtre publicul larg, inclusiv prin canale media
● Raţionalizarea instituţionalã a sistemului

CAP. 14
Societatea informaţionalã

Obiective de guvernare
1. Implementarea unui cadru strategic unitar şi coerent, respectiv "Strategia România digitalã - e-strategia pentru o societate informaţionalã", pe urmãtoarele direcţii strategice:
- interoperabilitate;
- tehnologia informaţiei;
- administraţia publicã minimalã;
- e-Romania;
- Directiva servicii - crearea Punctului unic de contact;
- cyber crime;
- e-incluziune;
- Strategia naţionalã Domenii.ro şi Domenii.eu, de servicii poştale şi de telecomunicaţii;
- Strategia de spectru şi de broadband.
2. Dezvoltarea platformei naţionale e-Romania şi a Sistemului electronic naţional (SEN) prin integrarea de noi servicii electronice, în paralel cu creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 55%
3. Extinderea accesului la infrastructura de comunicaţii electronice de bandã largã pentru comunitãţile mici urbane şi rurale, ca premisã esenţialã a trecerii la societatea informaţionalã, astfel încât gradul de penetrare a serviciilor de comunicaţii electronice la nivelul populaţiei sã atingã un nivel de 55% pânã în 2012
4. Creşterea la 70% a procentului firmelor care utilizeazã Internetul ca principal mijloc de interacţiune cu instituţiile statului
5. Crearea condiţiilor pentru realizarea unui stat funcţional, modern, performant şi interactiv, prin regândirea proceselor şi procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizãrii tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor
6. Implementarea şi asigurarea mecanismelor de funcţionare ale Serviciului universal de acces la mijloacele de comunicare şi informare
7. Modernizarea infrastructurii de comunicaţii şi sporirea calitativã şi cantitativã a serviciilor de comunicaţii electronice
8. Creşterea gradului de securitate la nivelul reţelelor de comunicaţii şi a securitãţii informaţiilor în scopul creşterii gradului de protecţie a cetãţeanului, administraţiei şi agenţilor economici, prin sisteme de tip CERT (centre de reacţie şi rãspuns la incidentele de securitate informaticã)
9. Creşterea rolului sectorului TIC în promovarea şi stimularea dezvoltãrii economice, a coeziunii sociale şi în reducerea decalajelor regionale de dezvoltare
10. Asigurarea unui cadru legislativ de naturã a impulsiona planurile de dezvoltare la nivelul societãţii informaţionale, cu prioritate a celor în infrastructurã şi servicii electronice
11. Crearea unor instrumente informaţionale puternice de tip supercomputing, capabile sã sprijine cercetarea şi mediul universitar, mai ales în direcţia apropierii acestora de aplicaţiile economice, precum şi integrarea în reţelele europene similare
Direcţii de acţiune
1. Crearea unui cadru instituţional şi legal coerent pentru dezvoltarea societãţii informaţionale, cu urmãtoarele prioritãţi:
● proiect de lege privind registrele electronice naţionale;
● proiect de lege privind cadrul de interoperabilitate al sistemelor societãţii informaţionale;
● proiect de lege privind condiţiile minime de securitate ale sistemelor informatice din administraţia publicã;
● modificãri la <>Legea nr. 161/2003 care sã precizeze mãsuri pentru accelerarea dezvoltãrii societãţii informaţionale;
● proiect de lege privind e-guvernarea;
● introducerea şi generalizarea planificãrii şi execuţiei bugetare online;
● introducerea fluxurilor electronice de documente pentru comunicaţiile inter şi intra-ministeriale;
● introducerea gestiunii electronice a documentelor cu caracter legislativ din cadrul Guvernului;
● unificarea cadrului legislativ în domeniul comunicaţiilor electronice prin elaborarea cu prioritate a Legii comunicaţiilor.
2. Dezvoltarea serviciilor şi sistemelor societãţii informaţionale:
● implementarea şi dezvoltarea sistemului de e-guvernare, la nivel central şi local, având ca principiu de bazã asigurarea valabilitãţii şi opozabilitãţii faţã de terţi a operaţiunilor efectuate prin mijloace electronice şi a documentelor emise, prelucrate şi transmise în format electronic, atât între instituţiile publice, cât şi între acestea şi entitãţile şi persoanele de drept privat, cu respectarea reglementãrilor cuprinse în <>Legea nr. 455/2001 privind semnãtura electronicã, adaptarea şi modificarea acelor acte normative care nu respectã prevederile acestei legi, şi care, astfel, pericliteazã stabilitatea circuitului economic şi juridic şi au ca efect denaturarea liberei concurenţe;
● dezvoltarea acceleratã a Sistemului Electronic Naţional (SEN), integrat cu platforma naţionalã e-Romania, facilitându-se introducerea a cel puţin unui serviciu electronic pe zi. Dezvoltarea SEN se va face în douã faze, în prima fazã urmãrindu-se agregarea tuturor formularelor şi asigurarea interacţiunii prin mijloace electronice dintre cetãţeni şi administraţie (informatizarea front-office-ului administraţiei), urmând ca în faza a doua sã se asigure mecanismele necesare informatizãrii comode a fluxurilor de avizare inter şi intraorganizaţionale, inclusiv definirea traseelor interinstituţionale (informatizarea back-office-ului administraţiei);
● dezvoltarea Sistemului electronic de achiziţii publice (SEAP) în vederea simplificãrii şi creşterii eficienţei achiziţiilor efectuate. Pânã la sfârşitul anului 2010 SEAP va implementa toate procedurile specifice achiziţiilor publice prin mijloace electronice, asigurându-se totodatã integrarea cu sistemele similare la nivel european. Procentul de achiziţii publice efectuate prin SEAP va creşte în 2010 la 30%;
● implementarea Punctului de contact unic electronic, care sã simplifice şi sã accelereze semnificativ procedurile administrative pentru obţinerea de autorizaţii, îndeplinind totodatã toate obligaţiile ce revin României în conformitate cu prevederile Directivei serviciilor nr. 123/CE/2006. Sistemul va trata într-o manierã coerentã toate procesele de autorizare la nivel naţional;
● dezvoltarea unei platforme naţionale de autentificare pentru toate serviciile electronice;
● dezvoltarea ghişeului virtual de plãţi (GVP), pentru a permite conectarea tuturor sistemelor administraţiei publice care necesitã un mecanism de platã;
● implementarea platformei unificate de e-learning; susţinerea dezvoltãrii infrastructurii TIC în învãţãmântul public de toate nivelele şi asigurarea şanselor egale la informare pentru toţi copiii şcolari din România, acordând o atenţie sporitã învãţãmântului rural; susţinerea dezvoltãrii şi utilizãrii de conţinut informatic dedicat pentru toate materiile de învãţãmânt în cadrul procesului de educaţie publicã;
● integrarea soluţiilor de e-guvernare în ansamblul soluţiilor europene, asigurându-se interconectarea cu sisteme similar din celelalte ţãri membre UE;
● creşterea securitãţii şi fiabilitãţii sistemelor de e-guvernare, condiţie obligatorie pentru sporirea încrederii cetãţenilor în alternativa electronicã a serviciilor publice şi implicit pentru creşterea numãrului de utilizatori ai acestor sisteme;
● realizarea unei platforme informaţionale naţionale care sã punã într-o corespondenţã dinamicã şi directã informaţiile referitoare la cetãţeni, firme şi proprietãţi imobiliare;
● asigurarea infrastructurii pentru accesul securizat la informaţiile medicale personale pentru serviciile medicale, oriunde şi oricând pe teritoriul României;
● promovarea schimbului electronic de documente, astfel încât acesta sã devinã principalul mijloc de transmitere a informaţiei în administraţia publicã, prin:
- soluţie integratã de planificare şi execuţie a bugetelor;
- introducerea fluxurilor electronice pentru comunicaţiile guvernamentale;
● gestiunea documentelor cu caracter legislativ din cadrul Guvernului;
● promovarea pe scarã largã a serviciilor caracteristice societãţii informaţionale: comerţ electronic, semnãturã electronicã, marcã temporalã, activitatea electronicã notarialã, arhivarea documentelor în formã electronicã, avizarea instrumentelor de platã la distanţã; promovarea utilizãrii soluţiilor bazate pe certificate digitale calificate şi asigurarea mecanismelor de interconectare/interoperabilitate cu infrastructurile PKI la nivel european;
● dezvoltarea şi asimilarea de standarde, norme şi metodologii, precum şi dezvoltarea şi întreţinerea nomenclatoarelor de interes general care sã asigure în mod unitar proiectarea, realizarea, implementarea şi operarea serviciilor publice informatizate, prin care se vor asigura interoperabilitatea şi interactivitatea acestora
3. Cadrul de cooperare
● Cooperarea cu alte autoritãţi pentru introducerea de prevederi referitoare la infrastructura de comunicaţii în standardele de urbanism, în autorizarea pentru construire şi în alte categorii de standarde
● Promovarea experienţei şi propunerilor româneşti în domeniul reglementãrilor în instituţiile europene, precum şi transferul experienţei spre ţãri ce urmeazã calea integrãrii europene, prin participarea la grupurile de expertizã europene
● Încurajarea demersurilor comune de cooperare în zona sudest europeanã pentru crearea unei pieţe puternice de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor (TIC)
● Asimilarea şi integrarea practicilor de succes internaţionale, precum şi stimularea schimburilor de expertizã, în cadrul unor memorandumuri precum cele cu Germania, Austria, Marea Britanie, Franţa
● Promovarea interacţiunii autoritãţilor publice cu cetãţenii şi mediul de afaceri prin servicii de e-guvernare
4. Construirea "oraşelor şi judeţelor digitale", care sã contribuie la descentralizare, scãderea costurilor şi eficientizarea actului de guvernare
5. Implementarea de reţele de infrastructurã în mediul mic urban şi rural cu finanţare prin intermediul fondurilor structurale
6. Reducerea deficitului de accesibilitate înregistrat între mediul urban şi cel rural în scopul asigurãrii cadrului necesar realizãrii şi implementãrii strategiilor guvernamentale în vederea unei dezvoltãri echilibrate la nivelul întregii ţãri
7. Susţinerea neutralitãţii tehnologice în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii naţionale şi a sistemelor societãţii informaţionale, încurajarea dezvoltãrii internetului de bandã largã ca principal suport de transmisie şi convergenţã
8. Implementarea unui nivel de securitate adecvat, asigurându-se protecţia vieţii private şi integritatea şi securitatea informaţiilor tranzacţionate. De asemenea, promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu handicap şi ale celor cu nevoi sociale speciale trebuie sã constituie o prioritate pe termen mediu şi lung, în spiritul politicilor europene de promovare a incluziunii sociale
9. Implementarea Centrului naţional CERT pentru prevenirea, depistarea şi combaterea criminalitãţii informatice, precum şi diseminarea mecanismelor de prevenţie şi promovarea cooperãrii internaţionale prin interconectarea cu centre similare
10. Realizarea programului "Supercomputing" care sã asigure o dezvoltare rapidã a sectorului de cercetare-inovare cu aplicabilitate directã în domenii precum: economic şi finanţe, social, sãnãtate, mediu, ştiinţe naturale, combaterea criminalitãţii informatice, precum şi o platformã naţionalã pentru informare şi acţiune, în caz de calamitãţi sau dezastre, care sã asigure intervenţia rapidã şi specializatã a autoritãţilor
11. Finalizarea procesului de tranziţie de la televiziunea în format analogic la cea în format digital pânã la sfârşitul anului 2011, prin asigurarea unui cadru instituţional de colaborare între entitãţile implicate în procesul de implementare, care, pe baza documentului de strategie deja adoptat, sã permitã finalizarea procesului de tranziţie la termenul şi în condiţiile agreate la nivel comunitar
12. Generalizarea accesului la servicii integrate de voce (cu mobilitate), date şi imagini (inclusiv televiziune digitalã) pentru cetãţenii României
13. Continuarea şi extinderea proiectului "Economia bazatã pe cunoaştere", finanţat de Banca Mondialã, prin creşterea numãrului de localitãţi rurale care au acces la reţeaua de comunicaţii de bandã largã

CAP. 15
Agriculturã şi dezvoltare ruralã. Proprietate şi cadastru

Obiective de guvernare
1. Asigurarea securitãţii alimentare a ţãrii prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole
2. Creşterea exportului de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole
3. Susţinerea financiarã şi fiscalã a agriculturii prin programe multianuale
4. Eficientizarea structurilor de piaţã agricole şi agroalimentare
5. Stimularea înfiinţãrii de depozite pentru colectarea, sortarea şi valorificarea produselor agricole
6. Accelerarea procesului de dezvoltare ruralã, inclusiv a serviciilor din spaţiul rural
7. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbãrile climatice
8. Extinderea suprafeţelor de pãduri în România şi dezvoltarea pisciculturii
9. Susţinerea cercetãrii agricole şi a formãrii profesionale
10. Reforma structurilor administrative cu atribuţii în domeniul agriculturii
Direcţii de acţiune
1. Asigurarea securitãţii alimentare a ţãrii prin creşterea şi diversificarea producţiei agricole
● Stimularea comasãrii voluntare a terenurilor agricole şi a exploatãrii eficiente
● Specializarea producţiei agricole şi aplicarea de politici diferenţiate pe tipuri de ferme şi zone de favorabilitate
● Amplificarea sprijinului necesar creãrii de ferme comerciale moderne şi de unitãţi de industrie alimentarã competitive
● Promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicate obţinute prin biotehnologii
● Reevaluarea progresivã a ponderii zootehniei în totalul producţiei agricole, a pomiculturii, legumiculturii şi viticulturii - sectoare mult rãmase în urmã
● Stimularea producţiei agricole integrate pentru valorificarea superioarã a acesteia
● Orientarea fermierilor cãtre producţia de carne acolo unde nu se poate aloca cotã de lapte
● Stimularea continuã a producţiei ecologice
● Exercitarea obligatorie a controalelor sanitar-veterinare şi fito-sanitare în conformitate cu reglementãrile stabilite cu autoritãţile corespondente din Uniunea Europeanã
2. Creşterea exportului de produse agroalimentare şi echilibrarea balanţei comerciale agricole
● Menţinerea sprijinului financiar pentru susţinerea şi promovarea brandurilor româneşti
● Extinderea mãsurilor de susţinere a politicilor de marketing ale producãtorilor autohtoni pentru pieţele externe
● Dezvoltarea sistemelor informatice referitoare la piaţa externã, accesibile producãtorilor români
● Sprijinirea consecventã a asocierii întreprinzãtorilor autohtoni şi a afilierii lor la structuri din afara ţãrii
● Sprijinirea înfiinţãrii unitãţilor de procesare a produselor agroalimentare
3. Susţinerea financiarã şi fiscalã a agriculturii prin programe şi bugete multianuale
● Aplicarea unor scheme eficiente de finanţare a agriculturii în termene concrete, pentru absorbţia integralã a fondurilor europene disponibile, prin cofinanţarea de la bugetul de stat, prin proiecte tip "Fermierul"
● Acordarea de consultanţã gratuitã în vederea asocierii în ferme comerciale competitive şi realizãrii proiectelor
● Promovarea politicilor stimulative pentru producţiile destinate total sau parţial pieţei
● Subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului sãditor şi a materialului seminal genetic ameliorat
● Acordarea de subvenţii pentru îmbunãtãţirea calitãţii materialului genetic folosit pentru reproducere în zootehnie
● Elaborarea unui sistem eficient de acordare a despãgubirilor în agriculturã
● Suportarea de la buget a costurilor de marcare şi identificare a animalelor, precum şi a tratamentelor antiepizootice
● Susţinerea sistemului unitar de accesare şi garantare, atât a creditelor pentru producţie, cât şi a creditelor pentru investiţii
4. Eficientizarea structurilor de piaţã agricole şi agroalimentare
● Susţinerea unor programe de tipul rentei viagere şi dublarea cuantumului actual pentru cei care arendeazã terenurile sau pentru înstrãinarea terenului
● Consolidarea pieţelor agricole şi agroalimentare şi eliminarea distorsiunilor acestora prin:
- mãsuri pentru stimulare a organizãrii pieţelor: stimularea organizaţiilor şi a acordurilor interprofesionale, facilitarea accesului grupurilor de producãtori la comerţul organizat, stimularea pieţelor locale de vânzare directã de la producãtor;
- stimularea comerţului prin bursa cerealelor şi reglementarea în domeniul certificatelor de depozit, privind funcţionalitatea şi tranzacţionabilitatea;
- atragerea bãncilor în finanţarea fermierilor pe baza acestor certificate şi a garanţiei cu terenuri agricole;
- sprijinirea înfiinţãrii formelor asociative pentru valorificarea produselor agricole.
● Definirea şi aprobarea mãsurilor pentru consolidarea pieţei funciare şi transformarea terenului într-un bun valoric prin:
- finalizarea retrocedãrilor şi a reformei proprietãţii funciare, precum şi acordarea de justã despãgubire, în situaţii specifice;
- introducerea cadastrului unitar, pe cheltuiala statului;
- intabularea tuturor suprafeţelor agricole şi forestiere, inclusiv a celor rezultate din ieşirea din indiviziune;
- reglementarea condiţiilor de expropriere pentru lucrãrile de interes naţional;
- promovarea de programe pentru înfiinţarea depozitelor de preluare a produselor agricole şi silvice în vederea sortãrii, depozitãrii şi comercializãrii lor.
5. Accelerarea procesului de dezvoltare ruralã
● Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rurale de bazã: drumuri, reţele de apã şi canalizare, gestionarea deşeurilor
● Extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea de cabinete pentru medici de familie şi acordarea de stimulente pentru a se stabili în mediul rural
● Diversificarea susţinutã a activitãţilor economice, altele decât cele agricole, şi a serviciilor din mediul rural şi crearea de locuri de muncã, inclusiv pentru categorii aflate în dificultate (de exemplu: femeia din mediul rural)
● Amplificarea susţinerii construirii de spaţii de depozitare (silozuri pentru produse agricole)
● Susţinerea multiplã a instalãrii tinerilor fermieri în mediul rural
● Stimularea complexã a renovãrii satelor şi conservarea arhitecturii, tradiţiilor şi obiceiurilor locale
● Stimularea activitãţilor de turism specializat în mediul rural
● Permanentizarea reabilitãrii, întreţinerii şi promovãrii siturilor naturale şi istorice
● Program pentru adaptarea forţei de muncã şi a administraţiei publice de la sate la schimbãrile actuale, pentru instruirea în meserii tradiţionale şi servicii, precum şi modernizarea administraţiei publice locale
6. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbãrile climatice
● Asigurarea funcţionalitãţii sistemelor de irigaţii pe o suprafaţã amenajatã de 1,5 milioane ha.
● Elaborarea unui program naţional de îmbunãtãţiri funciare:
- intervenţii pentru situaţii de forţã majorã;
- reconversia unor sisteme de irigaţii, extinzând sistemul gravitaţional prin valorificarea potenţialului hidroenergetic al ţãrii;
- mãsuri de susţinere a costurilor apei de irigat pânã la staţiile de distribuţie.
● Reabilitarea în continuare a digurilor de la Dunãre, precum şi întreţinerea şi repararea amenajãrilor de desecãri-drenaj şi a celor de combatere a eroziunii solului
● Folosirea eficientã a îngrãşãmintelor, prin îmbunãtãţirea structurii şi a gradului de utilizare a acestora, cu impact pozitiv asupra mediului
● Stimularea culturilor energetice pentru valorificarea potenţialului productiv al terenurilor
7. Extinderea suprafeţelor de pãduri în România şi dezvoltarea pisciculturii
● Stoparea declinului suprafeţelor împãdurite şi extinderea suprafeţei de pãduri la 30% din suprafaţa României, în urmãtorii 3 ani
● Împãdurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecţie pe 5% din suprafeţele agricole din zonele expuse secetei şi deşertificãrii
● Combaterea despãduririlor şi tãierii ilegale de masã lemnoasã prin perfectarea pachetului legislativ pentru reducerea tãierilor ilegale de masã lemnoasã şi înfiinţarea unei unitãţi pentru paza pãdurilor şi a parcurilor naturale
● Adaptarea la necesarul intern a Programului pentru pescuit şi acvaculturã
8. Susţinerea cercetãrii agricole şi formãrii profesionale
● Adaptarea ciclului de învãţãmânt profesional şi mediu agricol la nevoile agriculturii şi sprijinirea acestuia de cãtre ministerul de specialitate
● Aplicarea Programului naţional de cercetare-dezvoltare agricolã, împreunã cu partenerii implicaţi, în jurul unor obiective comune: productivitate, calitate, rezistenţã la secetã, boli, dãunãtori etc.
● Gestionarea programelor de cercetare şi inovare pe bazã de rezultate, pentru dezvoltarea durabilã a sectoarelor agroindustriale şi silvice
9. Reforma administrativã a agriculturii
● Restructurarea şi profesionalizarea structurilor de administrare a fondurilor UE, pentru a asigura o absorbţie integralã a acestora
● Descentralizarea administraţiei agricole şi reorganizarea structurilor teritoriale ale ministerului pe principiile Politicii agricole comune
● Înfiinţarea camerelor agricole şi crearea caselor de credit rural
● Abilitarea organizaţiilor interprofesionale în transferul spre producãtorii agricoli a politicilor de piaţã
10. Agriculturã şi dezvoltare ruralã. Proprietate şi cadastru
● Revizuirea şi reactualizarea sistemului naţional de evidenţã a animalelor (În prezent se dau subvenţii pe efectivele deţinute în 2007.)
● Armonizarea legislaţiei de protecţia mediului cu cerinţele zootehnice performante aplicate în ţãrile UE
● Subvenţiile pe teren sã fie acordate inclusiv pe baza dovezii cã acele terenuri sunt lucrate
● Viabilizarea certificatelor de depozit (astfel încât sã fie acceptate de bãnci ca garanţii) pentru facilitarea finanţãrii producţiei agricole
● Introducerea posibilitãţii de compensare cu statul a subvenţiilor acordate de drept, dar neplãtite încã
● Controlul mai riguros al comercianţilor şi procesatorilor care achiziţioneazã cereale în valoare mai mare de 5.000 lei/persoanã fizicã. În documentele de achiziţie de la persoane fizice sã se menţioneze codul de exploataţie evidenţiat la APIA
● Sprijinirea consiliilor locale pentru întocmirea Registrului parcelar al terenurilor (obligaţie legalã)

CAP. 16
Politici de dezvoltare regionalã, infrastructurã publicã de interes local şi turism

1. Politici de dezvoltare teritorialã şi coeziunea teritoriului naţional
Obiective de guvernare
1. Operaţionalizarea strategiei de dezvoltare teritorialã a României
2. Asigurarea unui sistem de guvernanţã complementarã şi coerentã în domeniul urbanismului şi amenajãrii teritoriului, în respectul principiului subsidiaritãţii
3. Utilizarea completã a fondurilor structurale şi a celor de finanţare a obiectivului cooperare teritorialã europeanã, în susţinerea planurilor de dezvoltare regionale şi pregãtire pentru perioada de programare 2014-2020
4. Operaţionalizarea programului de dezvoltare policentricã
5. Promovarea strategiilor şi a programelor derivate aferente Bazinului Dunãrii şi Bazinului Mãrii Negre
6. Stimularea cooperãrii interregionale, interne, internaţionale şi transfrontaliere, respectiv promovarea constituirii unor entitãţi cu personalitate juridicã de cãtre autoritãţile administraţiei publice centrale, a unitãţilor administrativ-teritoriale, a organismelor de drept public, precum şi a asociaţiilor constituite de acestea, din România, cu structuri similare din alte state membre ale Uniunii Europene, pentru realizarea şi gestionarea unor acţiuni de cooperare teritorialã, pentru consolidarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale
Cadru normativ, cadru instituţional
● Adoptarea Conceptului de dezvoltare strategicã a României 2010-2025
● Intensificarea activitãţii Comisiei interministeriale permanente pentru planificare strategicã
● Actualizarea legii privind amenajarea teritoriului naţional - document directivã pentru orice plan de investiţii
● Actualizarea legislaţiei în domeniul urbanismului şi corelarea cu legislaţia conexã
Programe de acţiune
● Programul privind finanţarea elaborãrii planurilor urbanistice generale şi a regulamentelor locale de urbanism aferente
● Programul privind realizarea "sistemului informaţional specific domeniului imobiliar edilitar şi a bãncilor de date urbane", instituirea infrastructurii pentru informaţii spaţiale în România în sensul politicilor comunitare din domeniul mediului şi al politicilor sau activitãţilor care pot avea impact asupra mediului - Directiva CE 2007/2/CE - INSPIRE
● Programul de cofinanţare a hãrţilor de risc pentru alunecãrile de teren
● Generarea şi gestiunea planurilor integrate de dezvoltare a polilor de creştere
● Contractarea integralã a fondurilor disponibile prin Programul operaţional regional pânã în anul 2011 şi a fondurilor disponibile prin programele de cooperare teritorialã europeanã pânã în anul 2012
● Pregãtirea şi elaborarea documentelor strategice şi de planificare pentru programarea şi implementarea finanţãrilor nerambursabile de la Uniunea Europeanã aferente perioadei 2014-2020
● Continuarea implementãrii programelor finanţate din fonduri europene de preaderare
2. Politici în domeniul lucrãrilor publice
Obiective de guvernare
● Dezvoltarea infrastructurii sociale, educaţionale, sportive, de culturã şi turism
● Aplicarea politicilor de dezvoltare regionalã, cu respectarea principiilor subsidiaritãţii, descentralizãrii şi parteneriatului
● Reducerea disparitãţilor de dezvoltare economicã şi socialã inter- şi intraregionalã
● Dezvoltarea infrastructurii de accesibilitate şi edilitare
● Coordonarea politicilor investiţionale, intersectoriale şi interregionale
● Implementarea unor noi programe de investiţii şi continuarea programelor existente în infrastructura de interes public în vederea atingerii în ritm accelerat a condiţiilor de locuire conform cerinţelor europene în scopul creşterii calitãţii vieţii
● Creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe şi a clãdirilor publice
● Creşterea alocãrilor de resurse financiare din bugetul de stat pentru derularea programelor naţionale de dezvoltare a infrastructurii de interes local
Cadru normativ, cadru instituţional
● Îmbunãtãţirea instrumentelor de lucru ale secretariatului Comisiei interministeriale de avizare a lucrãrilor de investiţii - constituirea şi exploatarea bazei de date integrate a lucrãrilor publice de cãtre Comisia interministerialã de planificare strategicã
● Întãrirea structurilor de control şi supraveghere în domeniul construcţiilor şi urbanismului
Programe de acţiune
● Dezvoltarea infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural în baza programului instituit prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006
● Continuarea programelor de construcţii de sãli de sport; consolidarea şi reabilitarea sãlilor de sport; bazine de înot; patinoare artificiale; proiectarea, reabilitarea şi construirea de sedii pentru aşezãminte culturale din mediul rural şi mic urban, reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezãmintelor culturale în mediul rural şi mic urban
● Implementarea programului de reabilitare şi modernizare de drumuri judeţene, comunale şi periurbane
● Construcţii de locuinţe sociale; construcţii de locuinţe pentru tineri destinate închirierii şi pentru chiriaşii evacuaţi din locuinţele retrocedate; sprijinirea construirii de locuinţe proprietate personalã
● Continuarea programelor care vizeazã alimentarea cu apã a satelor în sistem centralizat, construcţia de sisteme de canalizare şi epurare a apei, tratarea apelor uzate, crearea şi modernizarea de platforme pentru deşeuri, îmbunãtãţirea drumurilor rutiere de acces prin pietruire, reabilitare, asfaltare, construirea, extinderea sau modernizarea de poduri, podeţe sau punţi pietonale
● Dezvoltarea, reabilitarea sistemelor integrate de alimentare cu apã şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localitãţi cu o populaţie de pânã la 50.000 de locuitori;
● Continuarea programelor de construcţii de locuinţe sociale şi pentru tineri
● Continuarea programului de reabilitare termicã
● Constituirea şi exploatarea bazei de date integrate a lucrãrilor publice derulate din fonduri naţionale
3. Politici în sectorul construcţii
Obiective de guvernare
1. Normalizarea pieţei - calitatea în construcţii - sisteme de certificare
2. Eficienţa energeticã a clãdirilor multietajate
3. Certificarea produselor, sisteme inovative
Cadru normativ, cadru instituţional
● Perfecţionarea sistemului de reglementãri şi standarde în construcţii şi urbanism (domenii, numãr de standarde etc.)
● Perfecţionarea sistemului de contractare FIDIC
● Perfecţionarea sistemului de alertã şi de intervenţie rapidã în caz de risc seismic
● Întãrirea structurilor de control şi supraveghere în domeniul construcţiilor şi urbanismului
Programe de acţiune
● Programul de reducere a vulnerabilitãţii la activitate seismicã a clãdirilor publice
● Programul de consolidare la clãdiri de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertizã tehnicã în clasa I de risc seismic şi care prezintã pericol public
● Programul de intervenţii în primã urgenţã la construcţii vulnerabile şi care prezintã pericol public
● Stimularea introducerii instituţiei creditului furnizor în vederea încurajãrii autoritãţilor publice pentru demararea investiţiilor, programelor de investiţii
4. Politici în domeniul turismului
Obiective de guvernare
● Creşterea competitivitãţii şi atractivitãţii României ca destinaţie turisticã şi a turismului românesc la nivel regional şi internaţional
● Creşterea circulaţiei turistice interne şi a numãrului de turişti strãini din România
● Conservarea şi reabilitarea obiectivelor turistice care fac parte din patrimoniul cultural universal şi naţional, în colaborare cu autoritãţile publice centrale şi locale sau în parteneriat public-privat
● Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor turistice naturale şi culturale, în colaborare cu autoritãţile publice centrale şi locale sau în parteneriat public-privat
● Creşterea calitãţii produselor şi serviciilor turistice din România
● Creşterea numãrului de locuri de muncã în turism
● Creşterea veniturilor la bugetul de stat din activitãţile de turism
Cadru normativ, legislativ
● Adoptarea Legii turismului;
● Înfiinţarea Comisiei interministeriale pentru dezvoltarea turismului
● Actualizarea/elaborarea planurilor de urbanism general şi a planurilor de urbanism zonal care se referã la zone şi staţiuni turistice
● Armonizarea cadrului legislativ existent cu legislaţia comunitarã şi internaţionalã
● Implementarea Legii tichetelor de vacanţã
Programe de acţiune
● Identificarea resurselor naturale şi antropice şi elaborarea strategiilor de dezvoltare turisticã, conform recomandãrilor din Master-planul de dezvoltare turisticã a României 2007-2026
● Implementarea şi susţinerea proiectelor de dezvoltare turisticã în parteneriat cu administraţiile publice locale sau în parteneriat public-privat
● Susţinerea proiectelor de investiţii în infrastructura turisticã în conformitate cu proiectele de dezvoltare localã şi regionalã
● Programe de reabilitare şi dezvoltare a staţiunilor turistice balneare şi a infrastructurii de turism balnear
● Promovarea României ca destinaţie turisticã pe plan intern şi internaţional, pe baza unui program multianual de marketing turistic al României. Dezvoltarea brandului de ţarã şi promovarea acestuia prin campanii eficiente
● Întãrirea structurilor şi activitãţilor de control în domeniul turismului
● Dezvoltarea sistemului de educaţie în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului şi gestionarea activitãţii de formare profesionalã în domeniul turismului

CAP. 17
Energie şi resurse minerale

Obiectivul strategic
Asigurarea securitãţii energetice a ţãrii, bazatã pe un sistem eficient de aprovizionare cu resurse primare, producere, transport, distribuţie şi furnizare, care sã asigure alimentarea continuã a tuturor consumatorilor în condiţii de accesibilitate, disponibilitate şi de suportabilitate a preţurilor, ţinând cont de evoluţia calitãţii mediului înconjurãtor
1. Obiective de guvernare în domeniul energiei
● Actualizarea strategiei energetice a României, care sã asigure corelarea resurselor energetice, a capacitãţilor economice, a tendinţelor tehnologice şi economico-financiare, precum şi eficienţã energeticã, protecţia mediului şi concordanţã cu politica energeticã a UE
● Adoptarea unui program naţional de creştere a eficienţei energetice care ar permite reducerea dependenţei de importurile de energie, creşterea competitivitãţii industriei şi reducerea emisiilor gazelor care produc efect de serã
● Armonizarea legislaţiei primare şi secundare în domeniul energiei
● Dezvoltarea unei pieţe interne de energie, transparentã, nediscriminatorie şi competitivã, pilon al dezvoltãrii pieţei regionale şi integrarea ei în piaţa unicã europeanã
● Asumarea obiectivelor europene în domeniul energiei, de creştere a eficienţei energetice şi de asigurare a 20% din consumul naţional brut de energie al anului 2020 din surse regenerabile, precum şi siguranţa în aprovizionare cu resurse energetice ca o obligaţie a Guvernului
● Exploatarea eficientã a resurselor primare de energie şi valorificarea acestora în condiţii de piaţã.
● Utilizarea tuturor fondurilor structurale destinate sectorului energetic prin programul operaţional de creştere a competitivitãţii economice - axa 4 "energie"
● Promovarea la nivel european a nevoii unei abordãri comune europene a problematicii energetice
Direcţii de acţiune
● Creşterea securitãţii energetice a ţãrii prin:
- modernizarea sistemelor de transport şi distribuţie, dezvoltarea interconexiunilor şi diversificarea surselor de import de materii prime energetice;
- creşterea ponderii producţiei de energie electricã, bazatã pe un mix optim de energie compus din: cãrbune, gaze naturale, nuclear şi hidro, pentru a asigura funcţionarea economicã şi stabilã, crescând ponderea surselor de energie nuclearã şi producţia de energie din surse regenerabile;
- reorganizarea, retehnologizarea şi eficientizarea societãţilor comerciale din sectorul energetic de stat şi înfiinţarea a douã companii naţionale de producere a energiei electrice, precum şi asigurarea compatibilitãţii instalaţiilor energetice cu cerinţele de mediu.
● Consolidarea independenţei energetice a României:
- eficientizarea consumului de resurse energetice, având în vedere potenţialul semnificativ de economisire pe care România îl are, mai ales în sectoarele clãdirilor, transportului şi industriei;
- încurajarea producţiei interne de hidrocarburi, într-o manierã care sã aducã încasãri semnificative la bugetul de stat al ţãrii;
- diversificarea surselor de aprovizionare şi a rutelor de transport pentru hidrocarburi. În acest sens, proiectul european "NABUCCO" va continua sã fie obiectivul strategic al ţãrii, de diversificare a aprovizionãrii cu gaz natural, în perioada 2010-2012; Guvernul va încuraja în acelaşi timp companiile româneşti sã participe la alte proiecte regionale la care acestea vor fi invitate, în mãsura în care condiţiile oferite vor fi avantajoase;
- creşterea gradului de interconectare cu ţãrile UE, atât la energie electricã, cât şi la gaz natural;
- încurajarea creşterii capacitãţilor de stocare pentru gaze naturale şi a capacitãţilor de extracţie din depozitele construite;
- stimularea dezvoltãrii unor noi capacitãţi de producţie pentru energie electricã, unitãţile 3 şi 4 de la Cernavodã şi hidrocentrala de la Tarniţa reprezentând obiective strategice;
- încurajarea utilizãrii resurselor regenerabile şi a energiei electrice pentru încãlzirea termicã a populaţiei;
- finalizarea studiului pentru identificarea unei locaţii pentru amplasarea unei noi centrale nucleare.
● Un preţ al energiei cât mai accesibil consumatorilor:
- reorganizarea companiilor de stat din domeniul energiei electrice, în douã companii, care sã ducã la creşterea concurenţei în sector, în beneficiul consumatorilor;
- adoptarea în legislaţia naţionalã a prevederilor celui de-al treilea pachet legislativ de liberalizare a pieţei de energie electricã şi gaz natural adoptat recent de Uniunea Europeanã;
- întãrirea capacitãţii instituţionale a Autoritãţii de Reglementare în Domeniul Energetic şi creşterea gradului de transparenţã în funcţionarea acestei instituţii;
- participarea activã la procesele ce vor fi derulate de cãtre Agenţia Europeanã pentru Cooperarea Autoritãţilor de Reglementare în Domeniul Energetic;
- înfiinţarea unei platforme de tranzacţionare pentru gaz natural dupã modelul OPCOM pentru energie electricã;
- derularea unui program naţional de informare a consumatorilor în legãturã cu drepturile pe care le au;
- protecţia activã a consumatorilor vulnerabili, care au nevoie de ajutor din partea statului;
- încurajarea marilor companii europene interesate sã investeascã în sectorul de producţie de energie electricã şi gaz natural, ca modalitate de creştere a concurenţei pe aceasta piaţã.
● Promovarea proiectelor de investiţii în domeniul energiei regenerabile (energia eolianã, solarã, biomasã, geotermalã, inclusiv deşeurile urbane) şi armonizarea cadrului legislativ
● Elaborarea planului multianual de investiţii pentru achiziţionarea tehnologiilor necesare captãrii şi stocãrii CO(2), pentru depozitarea finalã a deşeurilor radioactive, gestionarea şi valorificarea celorlalte deşeuri în scopul protecţiei mediului
● Reducerea intensitãţii energetice a economiei româneşti prin mãsuri stimulatorii pentru reorientarea spre activitãţi economice cu consumuri scãzute şi cu valoare adãugatã ridicatã
● Optimizarea capacitãţilor de producţie existente în funcţie de: gradul de uzurã a instalaţiilor, facilitãţi existente, integrarea acestora în sistemul energetic european, costuri de mentenanţã şi investiţii
● Susţinerea industriei româneşti din domeniul energetic şi participarea cercetãrii, proiectãrii şi a mediului de afaceri autohton în proiecte de dezvoltare a domeniului energetic, prin facilitãţi care sã nu afecteze mediul concurenţial
● Stimularea cercetãrii pentru realizarea tehnologiilor necesare atingerii obiectivelor prevãzute a fi atinse prin programul "20/20/20"
● Finalizarea investiţiilor în proiectele hidro aflate în diverse faze de execuţie din surse financiare proprii, precum şi în parteneriat public-privat
● Promovarea cogenerãrii de înaltã eficienţã şi eficientizarea sistemelor de termoficare existente
● Creşterea rolului autoritãţilor locale în soluţionarea noilor provocãri ale domeniului energetic prin creşterea calitãţii serviciilor energetice în domeniile iluminatului public, transport în comun, aer condiţionat şi alimentare cu energie termicã, precum şi în promovarea surselor regenerabile de energie pãstrând caracterul de utilitate publicã a prestãrii serviciilor
● Intensificarea electrificãrii localitãţilor izolate: case şi cãtune.
● Realizarea de studii de fezabilitate care sã identifice oportunitatea construcţiei unei noi hidrocentrale pe Dunãre şi a unei noi centrale nucleare
● Realizarea unei interconexiuni a SEN România cu cel din Turcia prin cablu submarin
● Realizarea unei capacitãţi optime la nivel naţional pentru înmagazinarea gazelor naturale
● Studierea posibilitãţilor de creare a unui fond de investiţii, inclusiv prin includerea participaţiilor statului în societãţi comerciale, prin care sã se asigure proiectele de investiţii de importanţã naţionalã
● Valorificarea unitãţilor de atribuire (UA) a dreptului de poluare şi crearea de surse pentru investiţiile din sectorul energetic
● Eficientizarea sistemului energetic prin:
- modernizarea capacitãţilor de producţie, transport şi distribuţie existente, în funcţie de viabilitatea lor economicã;
- finalizarea investiţiilor începute, precum şi construcţia unor capacitãţi noi de producţie, transport şi distribuţie;
- elaborarea şi implementarea operativã a programelor postprivatizare;
- modificarea legislaţiei în sensul obligãrii producãtorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pieţei libere întreaga cantitate de energie produsã;
- creşterea capacitãţii de interconectare cu sistemele energetice regionale la 20% din puterea instalatã la nivel naţional.
● Protecţia mediului şi valorificarea surselor de energie regenerabilã:
- valorificarea potenţialului surselor de energie regenerabilã prin dezvoltarea cu precãdere a proiectelor bazate pe biocombustibil (inclusiv deşeuri urbane), energie solarã, eolianã, precum şi susţinerea prin mecanisme adecvate a producţiei de energie regenerabilã;
- reabilitarea termicã a clãdirilor, introducerea gradualã a certificatelor energetice şi a conceptului de "casã pasivã" (independenţã energeticã), precum şi a conceptului "clãdire zero energie".
● Autoritatea de reglementare:
- reorganizarea autoritãţilor de reglementare în domeniul energiei, astfel încât sã se asigure independenţa instituţionalã, conform noilor directive europene în domeniul energiei;
- adoptarea unor metodologii de calcul al preţurilor şi tarifelor care sã permitã reflectarea realã a cheltuielilor justificate în deplin respect faţã de consumator şi faţã de principiile transparenţei, asigurând totodatã dezvoltarea durabilã a sectorului energetic.
● Pregãtirea pentru situaţiile de crizã energeticã:
- elaborarea unui program pe termen lung în vederea importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale lichefiate;
- dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor şi cooperãrii cu sistemele energetice regionale şi stabilirea unor proceduri clare pentru depãşirea situaţiilor de crizã energeticã;
- participarea la instituirea şi funcţionarea mecanismului european de reacţie rapidã şi cooperare regionalã în situaţii de crizã energeticã.
2. Obiectiv de guvernare în domeniul resurselor minerale:
Satisfacerea necesarului de produse miniere, la preţuri competitive, în condiţii de siguranţã şi cu respectarea principiilor de dezvoltare durabilã.
Direcţii de acţiune
● Valorificarea produselor miniere în condiţiile pieţei libere concurenţiale între furnizorii interni sau externi
● Reconsiderarea perimetrelor de exploatare on-shore şi off-shore, în vederea concentrãrii extracţiei pe zonele cele mai productive şi realizarea producţiei miniere la costuri competitive
● Promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea surselor de finanţare necesare, precum şi promovarea unui management orientat cãtre piaţã şi eficienţã economicã
● Perfecţionarea şi completarea cadrului instituţional şi de reglementãri, care sã asigure monitorizarea îndeplinirii responsabilitãţilor ce revin titularilor de licenţã în domeniul protecţiei mediului
● Stimularea autoritãţilor publice pentru valorificarea resurselor minerale prin modificarea adecvatã a legii minelor - împãrţirea justã a redevenţei miniere între stat şi autoritãţile locale
● Creşterea gradului de securitate a muncii la exploatarea subteranã a huilei, precum şi ameliorarea stãrii de sãnãtate a personalului angajat în activitãţile de exploatare minierã în general
● Crearea unui sistem naţional integrat de monitorizare a impactului de mediu produs de activitãţile industriale miniere ca instrument eficient de prevenire, planificare şi rãspuns în situaţiile de urgenţã
● Gestionarea cât mai eficientã a resurselor naturale energetice interne prin utilizarea unor mixuri intern-import în scopul stabilizãrii preţurilor
● Realizarea unei strategii naţionale pentru valorificarea resurselor minerale non-energetice şi reevaluarea proiectului Roşia Montanã

CAP. 18
Protecţia mediului înconjurãtor

Obiective de guvernare
1. Creşterea calitãţii vieţii şi a mediului în comunitãţile umane
2. Reducerea decalajului existent faţã de alte state membre ale UE, cât şi între regiunile de dezvoltare cu privire la infrastructura de mediu
3. Diminuarea riscului la dezastre naturale şi creşterea gradului de siguranţã a cetãţenilor
4. Conservarea biodiversitãţii şi a patrimoniului natural; valorificarea potenţialului turistic şi economic în conformitate cu planurile de management adecvate
5. Aplicarea principiilor dezvoltãrii durabile în politicile sectoriale
6. Introducerea principiilor dezvoltãrii durabile în sistemul educaţional şi susţinerea cercetãrii aplicate în tehnologii curate
7. Creşterea gradului de transparenţã a instituţiilor de mediu în relaţia cu cetãţenii
8. Aplicarea politicilor de mediu pentru prevenirea schimbãrilor climatice
9. Limitarea efectelor negative ale schimbãrilor climatice
10. Stimularea iniţiativelor şi investiţiilor în domeniul protecţiei mediului prin instrumente economice şi fiscale; creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene
11. Utilizarea eficientã a resurselor naturale şi minerale; apropierea treptatã de nivelul mediu de performanţã al ţãrilor UE
12. Asigurarea transparenţei în implementarea politicilor din domeniul protecţiei mediului; cooperare cu societatea civilã
13. Extinderea cooperãrii internaţionale prin participarea la programe şi proiecte transfrontaliere, o mai bunã prezenţã a României în organismele reprezentative la nivel european şi internaţional
Direcţii de acţiune
1. Dezvoltarea durabilã, calitatea vieţii şi mediului
2. Dezvoltarea durabilã, mediul şi sãnãtatea populaţiei
3. Implementarea Strategiei naţionale de dezvoltare durabilã
● Mediul şi sãnãtatea populaţiei:
- corelarea politicilor de mediu cu politicile în domeniul sãnãtãţii publice;
- elaborarea şi implementarea unui Program naţional de acţiune pentru sãnãtate şi mediu cu finanţarea prioritarã a investiţiilor în zonele critice.
● Managementul deşeurilor şi salubrizarea localitãţilor:
- revizuirea Strategiei naţionale de gestiune a deşeurilor, elaborarea, aprobarea şi monitorizarea implementãrii Planului naţional de gestiune a deşeurilor pentru perioada 2009-2013;
- corelarea finanţãrilor în infrastructura de mediu prin Programul operaţional sectorial de mediu;
- valorificarea deşeurilor urbane pentru producerea de energie "verde" şi a deşeurilor industriale inerte în construcţii şi infrastructura de transport;
- aplicarea legislaţiei de control în domeniul managementului deşeurilor.
● Accesul la surse sigure de alimentare cu apã potabilã:
- realizarea reţelelor de alimentare cu apã potabilã pentru 80% din populaţia României şi asigurarea pentru 69% din populaţie a canalizãrii şi epurãrii apelor uzate menajere;
- asigurarea surselor de alimentare cu apã în zonele deficitare;
- asigurarea alimentãrii cu apã potabilã la standarde europene prin reabilitarea şi/sau modernizarea staţiilor de tratare şi a reţelelor de distribuţie a apei potabile;
- autorizarea metodelor alternative de epurare a apelor uzate în cazul localitãţilor mici.
● Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul:
- operaţionalizarea şi extinderea Sistemului naţional de monitorizare a calitãţii aerului şi a Sistemului naţional de monitorizare a radioactivitãţii;
- implementarea planurilor de reducere a emisiilor de poluanţi în atmosferã;
- implementarea sistemelor de management pentru fluidizarea traficului în mediul urban;
- reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale.
● Ameliorarea mediului urban:
- extinderea suprafeţelor verzi cu rol de agrement şi îmbunãtãţirea microclimatului;
- planificarea amenajãrii urbane şi elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice;
- crearea cadrului legal privind stimularea transportului urban "verde" şi reducerea traficului de autoturisme în localitãţile urbane;
- menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi în vederea atingerii mediei europene de spaţiu verde pe cap de locuitor;
- crearea cadrului legal privind stimularea construirii de piste de biciclete în localitãţile cu o populaţie de peste 20.000 de locuitori;
- promovarea transportului public urban şi a transportului urban "verde";
- reabilitarea zonelor poluate şi refacerea mediului în zonele industriale abandonate.
● Alimentaţie sãnãtoasã:
- susţinerea unei agriculturi ecologice;
- încurajarea utilizãrii îngrãşãmintelor naturale şi reducerea folosirii pesticidelor;
- întãrirea controlului în domeniul utilizãrii şi trasabilitãţii organismelor modificate genetic şi a pesticidelor.
● Limitarea efectelor negative ale substanţelor chimice periculoase:
- implementarea Regulamentului european privind înregistrarea, evaluarea şi autorizarea substanţelor chimice periculoase.
1. Schimbãrile climatice şi eficienţa energeticã
● Reducerea progresivã a emisiilor de gaze cu efect de serã conform angajamentelor asumate
● Încurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, izolarea termicã a locuinţelor şi susţinerea utilizãrii autovehiculelor cu grad redus de poluare
● Susţinerea producerii de energie ieftinã şi nepoluantã din surse regenerabile
● Identificarea şi implementarea mãsurilor fezabile de stocare geologicã a dioxidului de carbon
● Susţinerea Programului naţional de împãdurire, destinat zonelor defrişate, şi extinderea suprafeţei împãdurite a României pe terenurile degradate
● Susţinerea prin programe de finanţare a investiţiilor de tip "brown field"
2. Mecanisme economice şi fiscale pentru susţinerea şi stimularea investiţiilor în infrastructura de mediu şi conformarea cu legislaţia de mediu
● Reabilitarea, reanalizarea şi delimitarea exactã a site-urilor Natura 2000 şi a ariilor protejate
● Stimulente economice şi financiare pentru investiţiile în domeniul gestiunii deşeurilor şi în special pentru valorificarea acestora
3. Capacitate instituţionalã, coerenţã legislativã şi descentralizare
● Preluarea treptatã de cãtre administraţia publicã localã a unor competenţe şi responsabilitãţi în domeniul protecţiei mediului
● Optimizarea procesului de reglementare a activitãţilor economice şi sociale
● Elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea competenţelor personalului care lucreazã în acest domeniu conform Strategiei Lisabona
4. Managementul durabil al resurselor naturale şi conservarea biodiversitãţii
● Biodiversitatea şi ariile protejate:
- conservarea patrimoniului natural, pãstrarea tradiţiilor locale şi îmbunãtãţirea condiţiilor de viaţã în Rezervaţia Biosferei "Delta Dunãrii";
- reabilitarea şi refacerea reţelei de canale în Delta Dunãrii;
- protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mãrii Negre;
- punerea în aplicare a Planului de gospodãrire integratã a zonei costiere;
- stabilirea unui sistem de finanţare normativã din bugetul statului pentru administrarea parcurilor naţionale şi naturale;
- întãrirea rolului Direcţiei pentru arii protejate din cadrul Ministerului Mediului şi creşterea rolului acesteia în managementul eficient al zonelor protejate;
- susţinerea proiectelor de modernizare a grãdinilor zoologice pentru îndeplinirea standardelor de mediu;
- încurajarea delegãrii administrãrii ariilor protejate organizaţiilor neguvernamentale locale, asociaţiilor proprietarilor de terenuri, composesoratelor, autoritãţilor locale;
- creşterea fondurilor alocate plãţilor compensatorii pentru terenurile incluse în ariilor protejate;
- îmbunãtãţirea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de florã şi faunã sãlbaticã.
● Utilizarea eficientã a resurselor naturale şi minerale:
- elaborarea şi implementarea programului de achiziţii "verzi" în sectorul public;
- creşterea gradului de valorificare a deşeurilor de toate tipurile şi stimularea pieţei produselor secundare rezultate;
- reducerea cantitãţilor de apã prelevatã din sursele de apã de suprafaţã şi subterane prin creşterea gradului de recirculare în industrie şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor subterane;
- susţinerea lãrgirii utilizãrii ambalajelor ecologice;
- reabilitarea siturilor contaminate din zonele de minerit şi industriale;
- întãrirea legislaţiei de mediu în domeniul mineritului.
5. Educaţie, cercetare, societate civilã şi colaborare internaţionalã
● Introducerea în programa şcolarã a temelor de mediu şi dezvoltare durabilã, stimularea cercetãrii aplicative în domeniul tehnologiilor curate şi promovarea unor campanii naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilã
● Participarea şi colaborarea la nivel european şi internaţional la elaborarea politicilor de mediu şi gospodãrirea apelor
6. Prevenirea şi eliminarea efectelor calamitãţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţã a cetãţenilor
● Implementarea Strategiei naţionale de apãrare împotriva inundaţiilor
● Amenajarea bazinelor hidrografice în scopul diminuãrii efectelor inundaţiilor
● Adoptarea unor soluţii moderne de apãrare a localitãţilor împotriva inundaţiilor
● Îmbunãtãţirea prognozelor, creşterea timpilor de reacţie a populaţiei şi a autoritãţilor implicate, precum şi îmbunãtãţirea exploatãrii coordonate a acumulãrilor prin definitivarea implementãrii unor proiecte specifice
● Aprobarea Planului de contingenţã pentru intervenţii la poluarea accidentalã a apelor Dunãrii
● Reformã instituţionalã, relaţia cu societatea româneascã
● Extinderea şi simplificarea sistemului de finanţare a Fondului de mediu, pentru ca acesta sã devinã un mijloc real şi adecvat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, autoritãţi locale, organizaţii neguvernamentale, asociaţii de proprietari şi persoane fizice
● Transformarea Fondului de mediu într-o instituţie eficientã de investiţii în domeniul protecţiei mediului
● Debirocratizarea procedurilor de autorizare
● Participarea mai activã a cetãţenilor la audieri publice şi informarea promptã a cetãţenilor în legãturã cu proiectele care îi vizeazã
● Descentralizarea treptatã a instituţiilor de mediu subordonate Ministerului Mediului
● Crearea unor centre de cercetare în domeniul protecţiei mediului în centrele universitare şi stimularea cercetãrii aplicative în domeniul tehnologiilor curate
● Introducerea în programa şcolarã a temelor de mediu şi dezvoltare durabilã şi promovarea unor campanii naţionale de educare şi sensibilizare pentru ecologie şi dezvoltare durabilã

CAP. 19
Reforma administraţiei publice

Obiective de guvernare
1. Creşterea autonomiei colectivitãţilor locale prin transferul de noi responsabilitãţi decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiaritãţii
2. Restructurarea administraţiei publice centrale şi locale, prin mãsuri de creştere a eficienţei instituţionale, simplificare administrativã, reducere a cheltuielilor curente şi creştere a transparenţei în relaţia cu cetãţenii
3. Creşterea calitãţii şi accesului la servicii publice
Direcţii de acţiune
1. Descentralizarea administrativã şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale
● Implementarea mãsurilor de descentralizare a competenţelor cãtre autoritãţile administraţiei publice locale, astfel:
- în domeniul învãţãmântului preuniversitar de stat:
● implementarea mãsurilor de descentralizare prevãzute în legea educaţiei naţionale, care prevede transferul, la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, al competenţelor privind organizarea şi funcţionarea reţelelor şcolare şi numirea/eliberarea din funcţie a directorilor, iar la nivelul unitãţilor de învãţãmânt, al celor referitoare la managementul resurselor umane;
● elaborarea şi implementarea standardelor de cost per elev destinate finanţãrii cheltuielilor curente ale unitãţilor de învãţãmânt;
- în domeniul sãnãtãţii publice: transferarea cãtre autoritãţile locale a competenţelor privind managementul spitalelor comunale, orãşeneşti, municipale, respectiv judeţene;
- în domeniul ordinii publice: consolidarea rolului autoritãţilor locale prin înfiinţarea poliţiei locale, cu competenţe inclusiv în domeniul circulaţiei pe drumurile publice din interiorul localitãţilor;
- în domeniul culturii: descentralizarea instituţiilor de culturã rãmase în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi ai cãror beneficiari sunt cu preponderenţã comunitãţile locale;
- în domeniul asistenţei sociale: îmbunãtãţirea cadrului de finanţare şi monitorizare a serviciilor sociale deja descentralizate, prin stabilirea de standarde de cost şi de calitate;
- în domeniul transporturilor: descentralizarea porturilor fluviale rãmase în subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi a metroului;
- în domeniul agriculturii: descentralizarea cãtre consiliile judeţene a atribuţiilor direcţiilor judeţene pentru agriculturã, cu excepţia celor de inspecţie şi control;
- în domeniul protecţiei mediului: descentralizarea cãtre consiliile judeţene a atribuţiilor agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, cu excepţia celor de inspecţie şi control.
● Atribuţiile prefectului vor fi limitate strict la prevederile constituţionale.
● Ca urmare a procesului de descentralizare, serviciile deconcentrate vor pãstra doar atribuţiile care privesc controlul, inspecţia şi monitorizarea domeniului în care activeazã.
● În privinţa gestiunii patrimoniului, vor fi transferate în proprietatea comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţelor terenuri şi clãdiri aflate actualmente în administrarea unor ministere sau instituţii din administraţia publicã centralã, precum şi societãţi comerciale cu capital de stat (de exemplu: Agenţia Domeniilor Statului, Regia Autonomã "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", aerocluburi, centre sportive şcolare, unitãţi militare şi exploataţii miniere dezafectate etc.).
● Relaţiile patrimoniale dintre unitãţile administrativ-teritoriale şi operatorii reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale vor fi reglementate în beneficiul comunitãţilor locale.
● Procedurile privind exproprierea pentru cauze de utilitate publicã, inclusiv pentru proiecte de interes local, vor fi simplificate.
● Autoritãţile administraţiei publice centrale vor elabora politicile naţionale care privesc administraţia publicã localã în colaborare cu structurile asociative ale autoritãţilor administraţiei publice locale.
● Încurajarea relaţiilor transfrontaliere şi a înfrãţirii unitãţilor administrativ-teritoriale din România cu cele din statele vecine şi nu numai, inclusiv pentru accesarea în comun de resurse financiare pentru proiecte de dezvoltare.
● Sprijinirea asociaţiilor de dezvoltare intercomunitarã prin programe naţionale şi prin posibilitatea refinanţãrii proiectelor europene.
● Va fi elaborat un proiect privind reorganizarea administrativteritorialã a României şi vor fi descurajate orice iniţiative de înfiinţare de noi comune şi oraşe.
2. Descentralizarea financiarã
● Dimensionarea sumelor defalcate pentru finanţarea serviciilor publice descentralizate în funcţie de standarde de cost per beneficiar/unitate de mãsurã, mai ales în învãţãmânt, servicii sociale şi întreţinerea drumurilor publice
● Determinarea sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale pe bazã de formule, care sã confere predictibilitate şi transparenţã în alocarea acestora
● Elaborarea şi implementarea reglementãrilor privind secţiunile de funcţionare şi dezvoltare ale bugetelor locale; adaptarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale, astfel încât sã asigure resursele necesare secţiunii de funcţionare
● Elaborarea şi implementarea reglementãrilor privind criza financiarã şi insolvenţa unitãţilor administrativ-teritoriale, conform prevederilor <>Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare
● Includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unor anexe distincte care sã conţinã estimãrile pentru urmãtorii 3 ani ale sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel încât autoritãţile locale sã poatã planifica proiecte şi programe multianuale
● Creşterea autonomiei financiare a unitãţilor administrativ-teritoriale şi a veniturilor bugetelor locale ale acestora prin:
- acordarea dreptului autoritãţilor locale de a modifica nivelul impozitelor şi taxelor locale în funcţie de necesitãţile locale şi gradul de suportabilitate al populaţiei;
- calcularea valorii impozabile a clãdirilor şi terenurilor din intravilanul localitãţilor prin raportarea la valoarea de piaţã a acestora, acolo unde aceasta este vãdit mai mare decât cea determinatã prin formula actualã de calcul;
- revizuirea cotelor defalcate din impozitul pe venit în funcţie de noile competenţe transferate autoritãţilor locale în cursul procesului de descentralizare;
- alocarea integralã la bugetele locale a sumelor provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice, întocmai ca în cazul celor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice.
3. Gestiunea resurselor umane
● Implementarea prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitarã a personalului plãtit din fonduri publice; elaborarea şi implementarea legislaţiei sectoriale şi a normelor metodologice aferente, cu respectarea principiului "remuneraţie egalã pentru muncã egalã"
● Revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din administraţia publicã; evaluarea complexitãţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publicã
● Formarea continuã a personalului din administraţia publicã centralã şi localã în vederea creşterii performanţelor profesionale
4. Creşterea eficienţei şi a transparenţei în activitate a instituţiilor din administraţia publicã
● Dezvoltarea capacitãţii administrative a instituţiilor publice centrale şi locale în vederea planificãrii şi implementãrii politicilor de dezvoltare, precum şi a furnizãrii serviciilor publice la standardele de calitate prevãzute de legislaţia în vigoare
● Îmbunãtãţirea şi standardizarea procedurilor administrative prin elaborarea şi implementarea Codului administrativ şi a Codului de proceduri administrative
● Implementarea prevederilor Legii privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional
● Elaborarea şi implementarea de mãsuri pentru standardizarea înfiinţãrii, organizãrii şi funcţionãrii structurilor instituţionale din administraţia publicã centralã
● Restructurarea mecanismelor de cooperare interministerialã şi utilizarea lor în stabilirea prioritãţilor de politici publice, investiţionale şi bugetare ale Guvernului
● Realizarea şi implementarea unui sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare a furnizãrii serviciilor publice şi funcţionãrii tuturor instituţiilor din administraţia publicã centralã şi localã, inclusiv a gestiunii resurselor umane şi execuţiei bugetare
● Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice, cu prioritate pentru cele descentralizate
● Simplificarea accesului cetãţenilor la informaţiile publice prin publicarea acestora pe portalurile internet ale instituţiilor publice
● Simplificarea accesului la servicii publice prin furnizarea acestora, acolo unde este posibil, pe cale electronicã şi prin generalizarea "birourilor/ghişeelor unice"
5. Proprietate şi cadastru
● Clarificarea regimului proprietãţii. Finalizarea cât mai rapidã a procesului de retrocedare a proprietãţilor
● Elaborarea şi implementarea unui program naţional de realizare a cadastrului general, inclusiv a cadastrului imobiliar-edilitar
● Înscrierea corectã a proprietãţii în cartea funciarã sub aspect tehnic şi juridic, în baza realitãţii din teren
● Clarificarea legislaţiei în domeniile cadastrului, cãrţii funciare, exproprierii pentru cauzã de utilitate publicã, urbanismului şi amenajãrii teritoriului
● Realizarea infrastructurii de date spaţiale în vederea asigurãrii suportului informaţional necesar adoptãrii unor decizii fundamentate cu privire la limitele unitãţilor administrative-teritoriale, infrastructura de interes public, situaţii de urgenţã, urbanism şi amenajarea teritoriului, protecţia mediului, prevenirea dezastrelor naturale etc.
● Elaborarea de politici privind managementul teritoriului

CAP. 20
Ordine publicã şi siguranţa cetãţeanului

Obiective de guvernare
1. Creşterea gradului de siguranţã şi protecţie pentru cetãţeni, combaterea infracţionalitãţii, a terorismului şi criminalitãţii transfrontaliere, combaterea traficului şi consumului de droguri
2. Restabilirea autoritãţii structurilor de aplicare a legii, descentralizarea şi reforma instituţionalã necesarã consolidãrii serviciilor comunitare şi a celor de ordine publicã din România, precum şi realizarea interoperabilitãţii acestora
3. Aderarea la Spaţiul Schengen la data prevãzutã - martie 2011 - pentru a asigura deplina libertate de mişcare a cetãţenilor români
Direcţii de acţiune
I. Siguranţa cetãţenilor
1. Cunoaşterea, prevenirea şi combaterea infracţionalitãţii
● Implementarea unei Strategii naţionale pentru controlul criminalitãţii ce are la bazã 3 componente: cunoaşterea, prevenirea şi aplicarea legii în domeniul criminalitãţii. Strategia va prioritiza activitãţile privind siguranţa şi ordinea publicã.
● Reevaluarea distribuţiei resurselor instituţionale ce acţioneazã în domeniul siguranţei şi ordinii publice pentru asigurarea flexibilitãţii, acoperirea necesitãţilor reale şi controlul criminalitãţii, urmãrind obiective precum:
- înfiinţarea poliţiei locale, prin transferul unor competenţe în domeniul de ordine publicã şi poliţie rutierã în zona de responsabilitate a primãriilor;
- reluarea programelor de dotare şi înzestrare a poliţiei şi jandarmeriei, în vederea atingerii parametrilor optimi de eficienţã;
- redistribuirea resurselor umane în funcţie de necesitãţile reale;
- în cadrul poliţiei naţionale, precum şi în cadrul poliţiilor locale din unitãţile administrativ-teritoriale cu o pondere semnificativã a unor minoritãţi naţionale, vor fi angajate şi persoane care cunosc limba minoritãţilor respective;
- implementarea unui program pentru relocarea, în cadrul structurilor de siguranţã publicã, a poliţiştilor de frontierã din zonele de frontierã internã, dupã aderarea la Spaţiul Schengen.
● Reducerea impactului criminalitãţii organizate şi terorismului, urmãrind:
- evaluarea ameninţãrilor criminalitãţii organizate şi a terorismului şi prioritizarea acţiunilor în funcţie de riscurile identificate;
- promovarea şi facilitarea organizãrii de echipe mixte (tip taskforce), care sã sprijine schimbul de informaţii operativ şi sã cumuleze competenţe, inclusiv cele de control financiar, necesare pentru lupta împotriva antreprizelor criminale şi recuperarea prejudiciului produs statului;
- susţinerea programelor naţionale de prevenire şi conştientizare a populaţiei privind efectele traficului şi consumului de droguri, traficului de fiinţe umane, criminalitãţii informatice şi pornografiei infantile;
- intensificarea cooperãrii poliţieneşti în cadrul Uniunii Europene şi cu statele terţe şi realizarea de acţiuni comune.
● Asigurarea unui management integrat al situaţiei operative la nivelul comunitãţilor locale, ce are la bazã:
- transferul în stradã a centrului de greutate al activitãţii poliţiei şi jandarmeriei, îmbunãtãţirea siguranţei stradale şi a relaţiei cetãţean-poliţist;
- îndeplinirea standardelor operaţionale la nivel teritorial pentru organizarea unui sistem unitar de management al siguranţei şi ordinii publice în cazurile de crizã şi gestiune a evenimentelor deosebite;
- multiplicarea mãsurilor proactive în domeniul ordinii publice prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi aplicarea unor politici speciale pentru cunoaşterea, prevenirea infracţionalitãţii şi aplicarea legii.
● Creşterea calitãţii serviciului poliţienesc în mediul rural, urmãrind:
- îmbunãtãţirea condiţiilor de lucru prin derularea unui program de reabilitare a clãdirilor secţiilor de poliţie şi modernizarea posturilor de poliţie;
- aplicarea unei politici coerente de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional;
- eliminarea deficitului de personal.
● Reducerea oportunitãţilor infracţionale prin crearea unui cadru legislativ care sã ofere instrumente tactice eficiente pentru menţinerea ordinii publice, în special pentru securitatea bunurilor şi valorilor
● Introducerea şi utilizarea tehnologiilor avansate pentru cunoaşterea şi aplicarea legii, în domeniul criminalitãţii
● Asigurarea unei politici coerente în domeniul managementului datelor şi informaţiilor, cu respectarea drepturilor şi libertãţilor cetãţeneşti, în special a protecţiei datelor cu caracter personal
● Îmbunãtãţirea sistemului de evaluare a performanţei serviciilor publice din domeniul siguranţei şi ordinii publice prin implementarea unui mecanism de indicatori calitativi şi cantitativi concentraţi pe eficienţa şi eficacitatea activitãţilor, precum şi pe satisfacţia cetãţeanului
● Promovarea sistemului de prevenire a infracţionalitãţii în sistem integrat, pe segmentele vulnerabile ale societãţii, afectate de criminalitate
● Implementarea unei strategii guvernamentale de reducere a riscului rutier
2. Securizarea frontierei externe şi gestionarea fenomenului migraţiei
● Perfecţionarea cadrului legal în domeniu, prin preluarea integralã a acquis-ului Schengen
● Dezvoltarea unor instituţii responsabile, capabile sã gestioneze într-o manierã unitarã şi coerentã politicile şi prioritãţile europene în materie, în acord cu propriile exigenţe, dar şi cu aşteptãrile partenerilor noştri europeni
● Dezvoltarea cooperãrii interinstituţionale pe teritoriul naţional prin îmbunãtãţirea schimbului de date şi informaţii între autoritãţile naţionale cu atribuţii în gestionarea aspectelor legate de circulaţia persoanelor şi combaterea criminalitãţii transfrontaliere
● Conectarea la Sistemul informatic Schengen, element esenţial pentru buna funcţionare a spaţiului de securitate, libertate şi justiţie şi menţinerea unei politici publice şi unui nivel înalt de securitate publicã, inclusiv securitate naţionalã, în teritoriile statelor membre
● Creşterea nivelului de control şi de supraveghere a frontierei externe a UE prin finalizarea Sistemului integrat de securizare a frontierei
● Integrarea datelor biometrice în documentele de cãlãtorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora
● Realizarea, împreunã cu instituţiile publice responsabile, a unei strategii pentru acoperirea prin migraţie legalã selectivã a deficitului de forţã de muncã
● Susţinerea şi promovarea marilor proiecte europene strategice în materie de management al frontierelor externe şi migraţiei şi elaborarea unor politici comprehensive şi eficiente în aceste domenii
II. Îmbunãtãţirea managementului situaţiilor de urgenţã
● Îmbunãtãţirea dotãrii şi înzestrãrii cu tehnicã, echipamente, aparaturã şi materiale de intervenţie a structurilor operative, atât din fonduri bugetare, cât şi prin utilizarea fondurilor nerambursabile oferite de Uniunea Europeanã
● Creşterea calitãţii asistenţei medicale de urgenţã şi descarcerare prin îmbunãtãţirea pregãtirii personalului şi investiţii în dotare
● Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii şi informaţii în situaţii de urgenţã şi asigurarea interoperabilitãţii tuturor structurilor cu responsabilitãţi în domeniu
● Utilizarea centrelor integrate de management al situaţiilor de urgenţã la nivel naţional, regional şi judeţean, cu participarea tuturor structurilor cu responsabilitãţi în domeniu
● Promovarea unor programe de sprijinire a serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţã
● Extinderea şi dezvoltarea cooperãrii în cadrul UE şi NATO în domeniul protecţiei civile şi situaţiilor de urgenţã; promovarea relaţiilor de colaborare bilaterale şi regionale în domeniul managementului situaţiilor de urgenţã
● Creşterea capacitãţii de reacţie a structurilor operative prin participarea la exerciţii şi aplicaţii tactice de cooperare internaţionalã
● Realizarea, în parteneriat cu Bulgaria şi Grecia, a unui Centru regional de protecţie civilã privind intervenţia în caz de dezastre naturale, care sã acopere şi zona Balcanilor de Vest
III. Management instituţional
● Utilizarea tehnologiei informaţiei pentru eficientizarea şi debirocratizarea sistemului informaţional din structurile administrative (resurse umane, logisticã, financiar)
● Descentralizarea mecanismelor decizionale şi asigurarea unui management consultativ ce are la bazã comunicarea internã şi cunoaşterea problemelor personalului, pentru creşterea capacitãţii şi calitãţii serviciilor oferite cetãţenilor
● Implementarea unui sistem de management al calitãţii în instituţiile din domeniul siguranţei şi ordinii publice
● Reevaluarea sistemului de formare şi pregãtire profesionalã a personalului şi reaşezarea acestuia pe principiul asimilãrii de competenţe profesionale (aptitudini, cunoştinţe şi atitudini) ce alcãtuiesc standardele ocupaţionale. Evaluarea personalului se va realiza prin raportarea la standardele ocupaţionale, iar pentru asigurarea accesului la dezvoltarea carierei se vor respecta principiile transparenţei şi nediscriminãrii în funcţie de grad, vârstã, sex, orientare religioasã etc.
● Îmbunãtãţirea condiţiilor de lucru şi a cadrului legislativ pentru asigurarea securitãţii la locul de muncã şi pentru îndeplinirea atribuţiilor
IV. Prevenirea şi combaterea corupţiei interne
● Eficientizarea şi dinamizarea activitãţii Direcţiei Generale Anticorupţie
● Generalizarea efectuãrii testelor de integritate, în domeniile de activitate unde riscul de comitere a faptelor de corupţie este ridicat
● Îmbunãtãţirea activitãţilor de identificare a factorilor de risc ce genereazã sau favorizeazã corupţia în organizaţii (proceduri, comportamente, posturi, persoane etc.) şi dezvoltarea de mecanisme de intervenţie şi de eliminare a acestora
● Realizarea periodicã de evaluãri a ameninţãrilor corupţiei la nivelul structurilor de siguranţã şi ordine publicã şi informarea persoanelor cu responsabilitãţi în domeniu, inclusiv conducerea structurilor respective
● Creşterea eficienţei activitãţilor de cooperare cu celelalte instituţii implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei, în special cu Ministerul Public (DNA, DIICOT şi celelalte structuri ale acestui minister)
● Creşterea transparenţei instituţionale şi implicarea activã a reprezentanţilor societãţii civile în activitãţile de prevenire şi combatere a faptelor de corupţie
V. Politica de cooperare
● Dezvoltarea parteneriatelor pe 4 dimensiuni:
- extinderea şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare în domeniul afacerilor interne cu Uniunea Europeanã, cu NATO şi cu alte organizaţii internaţionale specializate;
- creşterea cooperãrii bilaterale, în special cu statele vecine, pentru sprijinirea misiunilor operative;
- cooperarea interinstituţionalã în aplicarea legii;
- colaborarea cu mediul privat în dezvoltarea politicii de prevenire şi pentru transferul de cunoştinţe de specialitate în domenii foarte specializate (sisteme informaţionale geografice, tehnologia informaţiei etc.).
● Dezvoltarea componentei de cooperare la Marea Neagrã, în special în privinţa combaterii criminalitãţii organizate
● Susţinerea activã a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, în conformitate cu principiul solidaritãţii
● Continuarea participãrii la misiuni internaţionale organizate sub egida ONU, UE sau altor organisme internaţionale
● Îmbunãtãţirea cadrului legislativ pentru susţinerea şi dezvoltarea echipelor mixte (de tip task-force), pe baza experienţei acumulate şi bunelor practici dezvoltate la nivel european

CAP. 21
Politica externã

Obiective de guvernare
1. Focalizarea tuturor acţiunilor asupra protejãrii şi promovãrii intereselor României şi cetãţenilor ei din punct de vedere politic, economic, social şi cultural
2. Punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene şi al NATO
3. Consolidarea cu mai mare pragmatism a parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani, fiind prioritare dimensiunea europeanã şi cea euroatlanticã
4. Întãrirea cooperãrii cu statele din vecinãtate
5. Atingerea ţintelor strategice de cooperare consolidatã cu state de pe alte continente cãtre care pot fi orientate interesele economice ale ţãrii noastre
Direcţii de acţiune
1. Fructificarea statutului României de stat membru al Uniunii Europene
● Diversificarea şi accelerarea demersurilor politico-diplomatice pentru consolidarea prezenţei româneşti în instituţiile comunitare şi creşterea influenţei României în UE
● Participarea în mod activ şi consistent la luarea deciziilor în cadrul instituţiilor europene
● Derularea de acţiuni diplomatice coerente pentru depãşirea etapei monitorizãrilor postaderare
● Pregãtirea instituţionalã a diplomaţiei româneşti pentru participarea la Serviciul European de Acţiune Externã al UE
● Consolidarea dialogului în plan european şi a expertizei interne în pregãtirea perspectivei financiare 2013-2020, astfel încât interesele României sã fie reprezentate adecvat
● Promovarea în cadrul de dialog european a unei relaţii transatlantice privilegiate pe dimensiunile politicã, economicã, de securitate şi culturalã
● Promovarea creativã a obiectivelor economice, turistice şi culturale ale României în cadrul Strategiei UE pentru Dunãre
● Iniţierea şi promovarea unor proiecte strategice cu vocaţie europeanã vizând extinderea programelor de cooperare ale Uniunii Europene cu ţãrile din spaţiul extins al Mãrii Negre, pentru consolidarea stabilitãţii democratice şi a cooperãrii economice, diversificarea legãturilor de infrastructurã ale spaţiului UE cu ţãrile din aceastã regiune
● Consacrarea regiunii Mãrii Negre ca spaţiu european de importanţã strategicã pentru NATO şi UE
● Identificarea oportunitãţilor pentru dezvoltarea regiunii Carpaţi şi implicarea activã a României în parteneriate pentru implementarea acestora
● Intensificarea demersurilor pentru asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru lucrãtorii români în spaţiul UE (libera circulaţie a forţei de muncã)
● Pregãtirea instituţionalã internã la standardele europene pentru asigurarea aderãrii României la Spaţiul Schengen conform calendarului stabilit, în anul 2011
● Reluarea energicã a eforturilor de pregãtire în vederea aderãrii la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economicã (OECD), pentru a facilita participarea eventualã a României la noi formate globale de decizie
2. Promovarea intereselor de securitate ale României în plan regional şi global
● Participarea României prin contribuţii solid fundamentate la procesul de consolidare şi transformare a NATO, urmãrirea reflectãrii obiectivelor pe dimensiunea externã din Strategia de securitate naţionalã a României în dezbaterile privind viitorul concept strategic al Alianţei
● Implicarea activã a diplomaţiei româneşti în dezbaterile din cadrul UE în planul securitãţii, în special cele ce decurg din intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Accentul va fi pus pe domeniile de expertizã confirmatã a României în relaţia cu partenerii de cooperare din vecinãtate şi din zona sud-est europeanã, în vederea securizãrii frontierei externe
● Promovarea atentã a intereselor României în dezbaterile ce au loc în cadrul OSCE pe tema arhitecturii europene de securitate
● Asigurarea unei prezenţe româneşti de calitate în misiunile Uniunii Europene, NATO, ONU şi punerea în valoare a acestor contribuţii de prestigiu prin promovarea mai atentã a intereselor României de politicã externã pe spaţiile în care contribuim la eforturile de stabilizare şi securitate. Continuarea prezenţei româneşti alãturi de aliaţii şi partenerii noştri la misiunile militare din zonele de angajament internaţional, în special cele din Afganistan. Consolidarea expertizei româneşti în dezvoltarea capacitãţilor civile şi de reconstrucţie postconflict şi punerea în valoare a acestei contribuţii în coordonare cu aliaţii României
● Susţinerea în dezbaterile şi dialogul cu partenerii europeni a diversificãrii prezenţei UE în zona est-europeanã şi în cea caspicã, ca o contribuţie la stabilitatea regionalã şi la generarea unor soluţii politice la conflictele îngheţate din regiune
● Participarea României la iniţierea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire şi soluţionare a conflictelor în regiunea Mãrii Negre
3. Dimensiunea regionalã a politicii externe, consolidarea relaţiilor pragmatice de cooperare cu partenerii estici, relaţia cu Republica Moldova
● România va continua sã susţinã aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi obiectivul strategic al acesteia de integrare europeanã. Ca stat membru al UE, România va insista pentru o mai mare implicare a Uniunii în Republica Moldova, pentru acordarea de asistenţã financiarã europeanã şi creşterea contribuţiei Uniunii la finanţarea proiectelor de dezvoltare economicã şi socialã.
● România va acţiona în continuare pentru convenirea şi realizarea unor proiecte de cooperare bilateralã în relaţia cu Republica Moldova, în domeniile prioritare: comerţ, transporturi, energie, educaţie.
● Dezvoltarea relaţiilor speciale cu Republica Moldova se va fundamenta pe baza parteneriatului cu vocaţie europeanã, atât în plan politic, cât şi economic. Vor fi promovate o serie de instrumente în plan bilateral, între care stimularea şi garantarea investiţiilor româneşti în Republica Moldova, acordarea de asistenţã din Fondul de Asistenţã pentru Dezvoltare, proiecte bilaterale pentru stimularea cooperãrii în domeniul educaţiei, culturii etc.
● România va continua sã susţinã reglementarea conflictului transnistrean şi sprijinirea implicãrii constante şi consistente a UE în identificarea unei soluţii negociate viabile, cu respectarea suveranitãţii şi integritãţii teritoriale ale Republicii Moldova.
● România va continua sã promoveze perspectivele europene ale statelor balcanice şi pe cea a Republicii Moldova, stabilizarea vecinãtãţii estice europene şi apropierea ei de Uniunea Europeanã, inclusiv prin valorificarea Parteneriatului Estic, în concordanţã cu celelalte prioritãţi ale ţãrii.
● Regiunea Mãrii Negre, în ansamblul ei, va constitui o temã de interes prioritar pe termen lung pentru politica noastrã externã. Obiectivele strategice ale României în regiunea Mãrii Negre vor fi: consolidarea stabilitãţii democratice, accesul la prosperitate prin proiectele de cooperare regionalã şi cu partenerii din Uniunea Europeanã, o abordare inclusivã pentru toţi partenerii de dialog şi cooperare din spaţiul estic, conectarea la proiectele regionale ale UE.
● România va promova o implicare mai substanţialã a Uniunii Europene în soluţionarea conflictelor îngheţate, facilitând consolidarea unui climat de securitate şi stabilitate în vecinãtatea esticã.
● România va susţine cu consecvenţã întãrirea cooperãrii în cadrul OCEMN şi în cadrul Sinergiei Mãrii Negre şi va acţiona pentru menţinerea interesului european faţã de aceste iniţiative.
● România va acorda o atenţie prioritarã, în plan regional, conexiunilor strategice între zona Mãrii Negre şi zona Mãrii Caspice, prin consolidarea şi diversificarea relaţiilor bilaterale cu statele din Asia Centralã şi prin implicarea sporitã în iniţiativele UE pentru regiune.
4. Fructificarea parteneriatelor României în plan bilateral şi multilateral, consolidarea parteneriatelor bilaterale cu state europene, a dimensiunii transatlantice şi a parteneriatului strategic cu SUA
● Un obiectiv al politicii externe îl va constitui aprofundarea sferei de acţiune a parteneriatelor existente prin accentuarea dimensiunilor economicã, tehnico-ştiinţificã, culturalã şi educaţionalã.
● Va fi continuatã dezvoltarea parteneriatelor bilaterale în cadrul UE, urmãrind concretizarea angajamentelor sectoriale fundamentate pe politicile europene prioritare, cu obiectivul acţiunii comune atât în interiorul Uniunii, cât şi în afara acesteia.
● Parteneriatul strategic cu SUA: obiectivul prioritar este trecerea la o nouã etapã a dimensiunii sale economice şi tehnico-ştiinţifice şi creşterea investiţiilor americane în România. Excelenta cooperare în planul securitãţii şi apãrãrii va fi aprofundatã. Se va urmãri avansarea procesului de creare a condiţiilor pentru scutirea de vize a cetãţenilor români care cãlãtoresc în SUA.
● Va fi promovatã o relaţie pragmaticã a României şi a Uniunii Europene cu Rusia, cu accent pe intensificarea legãturilor economice şi stabilirea unor legãturi mai strânse la nivelul societãţii civile. Ne propunem trecerea la o cooperare concretã, multidimensionalã, care sã valorifice la maximum complementaritãţile existente între relaţia bilateralã directã şi cea dintre UE şi Rusia.
● Parteneriatul strategic cu Franţa: consolidarea dialogului cu Franţa în interiorul UE va avea ca obiective adoptarea de poziţii convergente şi promovarea de iniţiative comune la nivel european. În sfera relaţiilor comerciale vor fi urmãrite prioritar domeniile energie, agriculturã, transporturi, mediu şi comerţ, pe baza Foii de parcurs a Parteneriatului. În materie de liberã circulaţie a forţei de muncã, obiectivul principal este finalizarea procesului de deschidere a pieţei muncii franceze pentru lucrãtorii români. În perspectiva aderãrii la Spaţiul Schengen, România va coopera cu Franţa pentru consolidarea controlului frontierelor, precum şi pentru accelerarea luptei împotriva criminalitãţii organizate.
● Relaţiile cu partenerii apropiaţi din Europa Centralã (Ungaria, Polonia, Republica Cehã, Slovacia, Ţãrile Baltice, Bulgaria) vor fi promovate pe o bazã pragmaticã, actualizatã la obiectivele comune în cadrul Uniunii Europene şi se va acţiona printr-o ofensivã diplomaticã şi economicã, concertatã şi profesionistã, pentru recuperarea pieţelor externe pierdute dupã 1989, în parteneriat cu mediul de afaceri.
● O prioritate pentru politica externã a României va fi dezvoltarea relaţiilor tradiţionale cu ţãrile emergente, China, India, Brazilia. Va fi necesarã alocarea unor resurse consistente în exercitarea politicii noastre externe pentru revigorarea relaţiilor cu aceste mari puteri. Prioritare sunt reconfirmarea relaţiilor politice de parteneriat cu China şi completarea acestora cu o relaţie economicã echilibratã. De asemenea, vor fi consolidate parteneriatele şi relaţiile speciale cu alte state din Asia, precum Japonia şi Coreea de Sud.
● Ne propunem recâştigarea influenţei în zonele tradiţionale de cooperare şi câştigarea de noi pieţe, inclusiv prin extinderea parteneriatelor cu ţãri influente din Orientul Mijlociu, dintr-o perspectivã care uneşte interesul întãririi relaţiilor economice cu sprijinul pentru promovarea pãcii în aceastã regiune. Obiectivul în relaţia cu Israelul este realizarea unui parteneriat strategic pe domenii multiple cu România.
● Trebuie valorificate bunele relaţii cu statele arabe, în scopul promovãrii intereselor economice şi culturale pentru facilitarea dialogului dintre civilizaţii.
● Putem sã ne capacitãm expertiza pentru a aduce o valoare adãugatã dialogului în deblocarea situaţiilor conflictuale, pentru promovarea pãcii şi stabilitãţii în regiune.
● Transformãrile ce privesc relaţiile cu ţãrile din America Latinã şi Africa vor urmãri sã punã mai bine în valoare interesele economice româneşti, ţinându-se seama de oportunitãţile oferite de relaţia acestor state cu UE, valorificarea mai atentã a capitalului de simpatie pentru România din aceste ţãri, reluarea legãturilor cu cei care au studiat în România.
● Politica externã va urmãri eficientizarea demersului României în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale, precum ONU, OSCE, Consiliul de Cooperare Regionalã (fostul Pact de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est), Consiliul Europei, OCEMN etc., fundamentat pe conduita de promovare a cooperãrii internaţionale şi pe acţiunea concertatã cu partenerii strategici.
5. Recalibrarea dimensiunii economice a politicii externe prin promovarea mai dinamicã a intereselor economice, energetice şi comerciale ale României
● Demersuri pentru expansiunea firmelor cu capital românesc în sud-estul Europei şi în vecinãtatea esticã, susţinerea promovãrii exporturilor româneşti şi atragerea de investiţii în zonele-ţintã de expansiune economicã
● Promovarea la nivel european a oportunitãţilor de dezvoltare în bazinul Dunãrii ca proiect de maximã relevanţã pentru interesele economice directe ale României şi ale UE în ansamblul sãu
6. Asigurarea securitãţii energetice prin identificarea oportunitãţilor de acces la pieţe şi prin participarea la proiecte de diversificare a surselor de aprovizionare
● Reprezentarea concretã a intereselor strategice directe ale României în politicile europene privind securitatea energeticã, inclusiv pe parcursul trecerii la etapa de implementare a proiectelor NABUCCO, PEOP şi terminalul LNG de la Constanţa
● Valorificarea potenţialului de tranzit al României pentru resursele energetice, inclusiv prin transformarea portului Constanţa într-un important punct nodal, logistic şi terminal de LNG
● Promovarea intereselor directe ale României în structurarea viitoarelor rute europene de transport şi de conectare a Uniunii Europene cu zona Mãrii Negre şi Caucaz
● Interconectarea sistemului naţional de transport al gazelor naţionale cu cele ale statelor din vecinãtate
7. Asigurarea şi garantarea drepturilor cetãţenilor români aflaţi în strãinãtate, promovarea şi protejarea identitãţii, a intereselor comunitãţilor româneşti din vecinãtate şi din alte zone ale lumii
● Protejarea drepturilor minoritãţilor româneşti din ţãrile învecinate, precum şi perpetuarea valorilor naţionale: limbã, tradiţii, culturã, religie
● Întreprinderea tuturor demersurilor instituţionale care se impun pentru ca românii stabiliţi în statele UE sã beneficieze în totalitate de drepturile şi oportunitãţile aferente statutului lor de cetãţeni europeni; continuarea eforturilor pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare la Spaţiul Schengen, precum şi pentru ridicarea restricţiilor privind libera circulaţie a lucrãtorilor români de cãtre toate statele membre ale UE
● Consolidarea palierelor de diplomaţie culturalã şi ştiinţificã, inclusiv prin organizarea de târguri şi expoziţii pentru a populariza valorile şi tradiţiile
● Finanţarea unor proiecte vizând prezervarea identitãţii naţionale şi îmbogãţirea patrimoniului spiritual românesc în afara graniţelor ţãrii
● Crearea unei platforme informatice care sã faciliteze, cu sprijinul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, accesul la informaţii în domenii specializate (evoluţiile înregistrate pe piaţa muncii, cadrul de reglementãri în materie de respectare a drepturilor)
● Îmbunãtãţirea cadrului legislativ şi instituţional dedicat interacţiunii cu românii din afara graniţelor, pornind de la interesele şi preocupãrile specifice acestora
● Extinderea colaborãrii Ministerului Afacerilor Externe cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Patriarhia Românã, Institutul Cultural Român, Academia Românã, în vederea promovãrii culturii şi spiritualitãţii româneşti în spaţiul UE, precum şi pentru sprijinirea dialogului intercultural cu ţãri aflate pe alte continente
8. Punerea în valoare a potenţialului creativ, cultural şi ştiinţific al României
● În planificarea şi derularea acţiunilor de politicã externã, se va încuraja implicarea partenerilor din societatea civilã, mediul academic, mediul cultural
● Proiectele de diplomaţie publicã vor încuraja implicarea elitelor din comunitãţile româneşti din strãinãtate în proiectele de modernizare a societãţii româneşti
● Guvernul va extinde acordarea de burse de studii în România, având ca scop diseminarea şi promovarea valorilor europene în state terţe, pentru a oferi relaţiilor politice şi comerciale un solid fundament ştiinţific şi cultural.

CAP. 22
Culturã şi patrimoniu naţional

Principii generale
1. Susţinerea şi promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetãţenilor: acces la culturã şi participare la viaţa culturalã, în interdependenţa şi interrelaţia acestora cu celelalte drepturi fundamentale
2. Susţinerea, respectarea şi protejarea dreptului la diversitate culturalã, religioasã şi lingvisticã, recunoscut ca atare de Carta Drepturilor Fundamentale a UE
3. Promovarea sectorului culturii ca factor important în procesul de dezvoltare durabilã şi ca instrument esenţial în coeziunea socialã şi în lupta împotriva excluziunii sociale
4. Promovarea şi stimularea creativitãţii, a creaţiei contemporane, ca factor inconturnabil în dezvoltarea umanã şi în creşterea calitãţii vieţii
5. Promovarea rolului central al culturii şi artelor, al creativitãţii şi inovãrii în societatea bazatã pe cunoaştere (includerea culturii ca domeniu prioritar/strategic pentru atingerea obiectivelor Strategiei de la Lisabona, relansatã)
6. Protejarea şi respectul identitãţilor culturale, tradiţiilor şi moştenirii culturale (patrimoniu material şi imaterial)
7. Promovarea patrimoniului naţional, inclusiv a celui ce aparţine culturii minoritãţilor naţionale
8. Protejarea şi respectarea dreptului la proprietate intelectualã al creatorilor şi artiştilor
9. Dezvoltarea sinergiilor dintre sectorul culturii şi alte sectoare de activitate, precum sectorul educaţional, social, economic şi elaborarea unor politici publice transsectoriale
10. Susţinerea principiului autonomiei cultelor religioase recunoscute de statul român
Obiective de guvernare
1. Dezvoltarea economiei culturale prin asigurarea unui cadru juridic, economic şi financiar-fiscal eficient, eficace şi stimulativ, care sã rãspundã nevoilor specifice ale creatorilor (artişti independenţi şi liber-profesionişti), producãtorilor şi mediatorilor (instituţii publice de culturã, organizaţii neguvernamentale şi IMM-uri creative) şi ale consumatorilor/publicului
2. Protejarea patrimoniului cultural naţional, a celui aparţinând culturii minoritãţilor naţionale, precum şi a patrimoniului imaterial, prin programe şi mãsuri specifice privind evaluarea, restaurarea şi conservarea, respectiv punerea lor în valoare şi reinserţia în viaţa comunitãţii, prin dezvoltarea de proiecte integrate şi de reţele de cooperare
3. Reforma şi descentralizarea, dupã caz, a sistemului instituţional al culturii, pentru a rãspunde nevoilor culturale exprimate de colectivitate şi pentru a diversifica oferta culturalã şi a o apropia de consumator
4. Reforma şi diversificarea sistemelor publice şi private de finanţare a culturii, cu accent pe transparenţã, acces egal şi nediscriminatoriu la fondurile publice, eficacitate şi evaluare specializatã, cu scopul de a promova diversitatea, calitatea, excelenţa şi inovarea, inclusiv prin forme alternative de expresie artisticã
5. Dezvoltarea unor politici comune între culturã şi educaţie atât în ceea ce priveşte educarea publicului tânãr pentru consumul cultural şi dezvoltarea abilitãţilor sale creative, cât şi în ceea ce priveşte educaţia artisticã specializatã, precum şi pentru formarea profesionalã continuã şi reconversia profesionalã
6. Elaborarea şi implementarea (într-o primã fazã prin proiectepilot) a unei politici publice pentru dezvoltarea prioritarã a turismului cultural, bazã a dezvoltãrii durabile în plan local
7. Utilizarea fondurilor europene pentru sectorul culturii:
- restaurarea monumentelor istorice;
- reabilitarea centrelor istorice;
- încurajarea/promovarea tradiţiilor şi meşteşugurilor;
- turismul cultural;
- industriile culturale;
- formarea profesionalã.
8. Pregãtirea unui program operaţional dedicat sectorului culturii pentru urmãtoarea perioadã programaticã a fondurilor structurale, 2013-2019
9. Promovarea valorilor culturii române, precum şi a celor aparţinând minoritãţilor naţionale în circuitul cultural internaţional şi susţinerea mobilitãţii creatorilor, artiştilor, specialiştilor din sectorul culturii, prin implementarea unui program de mãsuri de sprijin, care sã cuprindã acordarea de sprijin financiar şi material/logistic pentru rezidenţe, cãlãtorii, studii şi cercetãri, pentru stimularea prezenţei şi poziţionãrii pe piaţa culturalã internaţionalã
10. Dezvoltarea, renovarea şi înzestrarea corespunzãtoare a infrastructurilor culturale în acord cu nevoile culturale actuale, sprijinirea înfiinţãrii de noi muzee şi spaţii expoziţionale
11. Susţinerea iniţiativei private în culturã şi a sectorului cultural independent prin instrumente financiar-fiscale, precum şi prin stimularea cooperãrii culturale transfrontaliere
12. Asigurarea accesului şi participãrii la culturã a publicului din mediul rural şi urban mic, precum şi din zonele defavorizate, în parteneriat cu autoritãţile locale şi cu sectorul independent
13. Susţinerea ofertei culturale şi a accesului publicului prin dezvoltarea programaticã a digitizãrii resurselor culturale, în cooperare şi parteneriat cu autoritãţile centrale şi locale şi cu alţi deţinãtori de asemenea resurse, în respectul drepturilor de proprietate intelectualã
14. Susţinerea luptei împotriva încãlcãrilor drepturilor de proprietate intelectualã, prin cooperarea cu celelalte autoritãţi şi instituţii cu competenţe în domeniu, cu accent pe educarea publicului consumator şi pe susţinerea unor modele comerciale care sã respecte drepturile titularilor şi sã faciliteze, în acelaşi timp, accesul la aceste conţinuturi
15. Elaborarea cadrului legal care sã asigure accesul liber la fondurile arhivistice. Retrocedarea la cerere cãtre foştii proprietari a registrelor de stare civilã, a fondurilor arhivistice comunitare ale cultelor şi ale organizaţiilor civile
16. Formalizarea parteneriatelor interministeriale dintre Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, Ministerul Dezvoltãrii Regionale şi Turismului, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, în vederea atingerii acestor obiective
17. Dezvoltarea parteneriatului dintre stat şi culte în domeniile social, cultural, educaţional şi susţinerea relaţiei de respect şi cooperare dintre culte în beneficiul întregii societãţi, inclusiv prin sprijinirea creãrii unor centre de asistenţã socialã
18. Continuarea procesului de restabilire a dreptului de proprietate pentru cultele religioase recunoscute de statul român
19. Acordarea de sprijin financiar cultelor religioase, susţinerea prezenţei şi a rolului acestora în societate, pornind de la principiul recunoaşterii contribuţiei lor la binele comun al societãţii
20. Promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte prin crearea unor centre de asistenţã socialã, încurajând astfel misiunea socialã a bisericilor şi cultelor
Direcţii de acţiune
● Dezvoltarea, renovarea şi înzestrarea corespunzãtoare a infrastructurilor culturale în acord cu realitãţile de pe plan internaţional, eficientizarea şi perfecţionarea profesionalã în actul managerial şi de execuţie
● Elaborarea şi punerea în aplicare a unei strategii naţionale de restaurare şi valorificare a patrimoniului cultural
● Modificarea legii patrimoniului, elaborarea legii zonelor protejate şi a legii mecenatului în culturã şi artã
● Perfecţionarea legislaţiei privitoare la salarizarea clerului şi a personalului neclerical al Bisericii de la bugetul de stat
● Sprijinirea cultelor religioase recunoscute al cãror numãr de enoriaşi este sub 5% din populaţia ţãrii de cãtre Guvern, prin mãsuri pozitive, cu un procent cel puţin egal sau mai mare decât procentul enoriaşilor
● Promovarea unui parteneriat activ între stat şi societatea civilã

CAP. 23
Apãrarea naţionalã

1. Starea de fapt
Politica de apãrare naţionalã a României este determinatã, în mod obiectiv, de evoluţiile politice, economice, sociale şi culturale care au loc pe plan intern şi extern.
În ceea ce priveşte influenţa mediului internaţional de securitate actual asupra politicii de apãrare naţionalã, pot fi luate în considerare urmãtoarele caracteristici:
● diversificarea riscurilor şi ameninţãrilor (de naturã militarã şi nonmilitarã) la adresa securitãţii naţionale; manifestarea riscurilor şi ameninţãrilor asimetrice, în paralel cu menţinerea celor de naturã clasicã;
● amplificarea competiţiei pentru resurse şi pieţe de desfacere;
● afirmarea unor actori nonstatali în procesul decizional la nivel internaţional;
● creşterea rolului organismelor de securitate europene şi euroatlantice în gestionarea situaţiilor de crizã;
● complexitatea situaţiei de securitate în regiuni de interes strategic pentru România, în special în zona vecinãtãţii sale estice (Regiunea Extinsã a Mãrii Negre);
● noile tendinţe ale relaţiilor dintre SUA şi Federaţia Rusã - relaţiile dintre cei 2 actori par sã se bazeze pe identificarea unor puncte de interes comun şi pe realizarea unor înţelegeri în domenii de interes strategic;
● efectele crizei financiare şi economice la nivel global.
Pe plan intern, politica de apãrare a României poate fi influenţatã, în perioada urmãtoare, de o serie de evoluţii generate, în primul rând, de considerente economice şi financiare:
● constrângerile bugetare generate de criza economicã şi financiarã vor crea dificultãţi de finanţare a domeniului apãrãrii;
● acumularea unor restanţe succesive în îndeplinirea obiectivelor din domeniul apãrãrii - amânarea acestora în anii anteriori determinã suprapunerea termenelor de îndeplinit cu cele fixate pentru perioada actualã, fapt care conduce la perspectiva creşterii nevoii de finanţare. Rectificãrile bugetare din anii 2007-2009 au presupus şi o reducere a cheltuielilor de înzestrare cu circa 406 milioane euro;
● existã premise favorabile, pe de o parte, încheierea participãrii trupelor române în misiunea din Irak - situaţie care va disponibiliza unele resurse financiare pentru programele din domeniul apãrãrii, dar noile cerinţe pentru teatrul de operaţii Afganistan impun însã creşterea participãrii României în cadrul ISAF cu elemente semnificative ("multiplicatori de forţã"), care vor presupune costuri suplimentare.
Stadiul de elaborare a documentelor strategice în domeniul apãrãrii:
● Strategia naţionalã de apãrare a fost aprobatã de Parlament în noiembrie 2008;
● Carta albã a apãrãrii este în stadiul de proiect finalizat şi revizuit, însã nu a fost supusã aprobãrii Parlamentului;
● Strategia militarã a României se aflã în stadiul de proiect;
● a fost aprobatã Directiva de planificare a apãrãrii nr. 10/2010-2015.
Stadiul implementãrii Strategiei de transformare a Armatei României:
● se realizeazã prin planuri de implementare a transformãrii;
● în prezent, constrângerile bugetare impun revizuirea acestora cu consecinţe asupra termenelor de îndeplinire a unor obiective şi angajamente asumate.
2. Obiective de guvernare
Obiectivul strategic al actului guvernamental în domeniul apãrãrii naţionale îl reprezintã dezvoltarea, la un nivel ridicat, a capacitãţii de decizie şi acţiune a organismului militar, adaptarea cadrului legislativ, în vederea afirmãrii intereselor României şi valorificãrii oportunitãţilor, în cadrul comunitãţii europene, euroatlantice şi internaţionale:
● adaptarea <>Legii nr. 346/2006 de organizare şi funcţionare a Ministerului Apãrãrii Naţionale;
● consolidarea profilului României în cadrul NATO;
● dezvoltarea contribuţiei României la Politica Europeanã de Securitate şi Apãrare, în calitate de membru al UE;
● angajarea în lupta împotriva terorismului şi combaterea proliferãrii armelor de distrugere în masã;
● creşterea contribuţiei la asigurarea securitãţii şi stabilitãţii regionale;
● dezvoltarea capacitãţii de apãrare a României.
Îndeplinirea acestor obiective va avea în vedere urmãtoarele prioritãţi:
● îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de stat membru al NATO şi UE;
● continuarea procesului de transformare multidimensionalã a Armatei României: cadru legislativ şi instituţional, structurã de forţe, flexibilizarea ierarhiei de comandã, planificarea bazatã pe capabilitãţi. Scopul fundamental al procesului de transformare în domeniul apãrãrii constã în realizarea unei structuri militare moderne, mobile, flexibile, eficiente, sustenabile, capabilã sã îşi asume şi sã îndeplineascã un larg spectru de misiuni atât pe teritoriul naţional, cât şi în afara acestuia;
● înzestrarea Armatei cu sisteme de armamente performante, în conformitate cu misiunile sale în cadrul NATO, cu nevoile de securitate internã şi cu programele majore de înzestrare;
● creşterea gradualã a ponderii cheltuielilor de înzestrare astfel încât, pe termen lung, aceasta sã reprezinte cel puţin 20% din bugetul MApN, în conformitate cu recomandãrile NATO, prin asigurarea şi menţinerea bugetului apãrãrii la un procent apropiat de 2%;
● dezvoltarea sistemului de management al carierei individuale a personalului civil şi militar şi a sistemului de învãţãmânt militar şi creşterea atractivitãţii profesiei militare;
● creşterea calitãţii vieţii personalului Armatei României, în acord cu realitãţile economice interne şi cu statutul de stat membru al NATO şi UE;
● eficientizarea proceselor de gestionare a resurselor financiare, materiale şi de patrimoniu ale MApN;
● obţinerea şi menţinerea superioritãţii informaţionale în domeniul informaţii pentru apãrare;
● reducerea vulnerabilitãţilor şi contracararea ameninţãrilor la adresa securitãţii naţionale în domeniul militar.
3. Direcţii de acţiune
● Eficientizarea procesului de planificare a apãrãrii, concentrat pe dezvoltarea de capabilitãţi pe termen mediu, pentru perioada 2011-2013, în scopul asigurãrii coerenţei şi eficienţei disciplinelor de planificare a apãrãrii şi adaptãrii acestora la evoluţia procesului de planificare NATO
● Adaptarea cadrului legislativ care sã corespundã noilor realitãţi instituţionale şi mediului de securitate intern şi extern privind domeniul apãrãrii naţionale şi sistemul militar
● Continuarea revizuirii structurii de forţe şi a procesului de operaţionalizare
● Dezvoltarea elementelor de infrastructurã care sã asigure capacitãţi de dislocare, staţionare şi antrenament pentru forţele naţionale şi cele aliate, conform conceptului de Sprijin al naţiunii gazdã (HNS)
● Crearea unor structuri de comandã şi control flexibile
● Pregãtirea forţelor proprii pentru misiuni clasice şi neconvenţionale, inclusiv misiuni antiteroriste, contraproliferare, contrainsurgenţã şi reconstrucţie postconflict
● Realizarea unui cadru comun de acţiune la nivelul tuturor structurilor implicate în procesul de înzestrare, modernizare şi operaţionalizare a forţelor
● Stimularea producţiei interne şi adaptarea capacitãţilor existente ale industriei de apãrare autohtone la cerinţele Armatei şi standardele NATO şi UE
● Menţinerea şi dezvoltarea unei componente a cercetãrii tehnico-militare ca sursã de consultanţã ştiinţificã a Armatei
● Dezvoltarea cooperãrii internaţionale reciproc avantajoase în realizarea sistemelor de armamente şi valorificarea oportunitãţilor oferite de mecanismele instituţionale în cadrul NATO şi UE, în domeniul înzestrãrii
● Implementarea noului model de management al resurselor umane care sã permitã dezvoltarea sistemului motivãrii profesionale
● Remodelarea sistemului de salarizare pe baza Legii unice de salarizare a personalului bugetar
● Îmbunãtãţirea condiţiilor de locuit pentru personalul MApN prin facilitarea accesului la credite pentru construirea de locuinţe şi asigurarea de indemnizaţii pentru chirie
● Îmbunãtãţirea asistenţei medicale acordate personalului Armatei României şi familiilor acestuia, precum şi pensionarilor militari
● Dezvoltarea asistenţei medicale complementare: asigurarea medicalã operaţionalã şi asigurarea medicalã staţionarã
● Reorganizarea sistemului de gestionare a patrimoniului MApN
● Valorificarea superioarã în folosul instituţiei militare a imobilelor şi terenurilor disponibilizate în urma procesului de transformare
● Adaptarea organizatoricã a structurilor financiar-contabile şi de planificare la noile cerinţe operaţionale
● Crearea unui sistem logistic integrat, structurat pe fluxuri de distribuţie
● Dezvoltarea capacitãţilor de culegere, prelucrare şi diseminare a informaţiilor militare pentru asigurarea sprijinului decizional în domeniul politico-militar
● Prelucrarea şi realizarea produselor informative şi diseminarea acestora cãtre autoritãţile decizionale naţionale, aliate şi partenere în acord cu rolul, locul şi misiunile specifice domeniului informaţii pentru apãrare

CAP. 24
Afaceri europene

Obiective de guvernare
1. Adaptarea instituţiilor şi politicilor naţionale la noul mod de funcţionare al Uniunii, sub Tratatul de la Lisabona
2. Consolidarea mecanismului de coordonare al afacerilor europene, prin creşterea gradului de apropiere instituţionalã între Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Afaceri Europene în vederea asigurãrii unei promovãri eficiente şi proactive a poziţiilor României în negocierile la nivel european (de la nivel de lucru - Consiliu - Consiliul European)
3. Asigurarea resurselor instituţionale pentru negocierea şi transpunerea eficientã a legislaţiei comunitare
4. Adjudecarea, în cea mai mare proporţie posibilã, a beneficiilor, inclusiv de naturã financiarã, care decurg din calitatea de stat membru
5. Participarea activã la funcţionarea democraticã şi eficientã a instituţiilor UE, adoptarea legislaţiei comunitare, definirea politicilor comune şi creşterea profilului acţiunii externe a Uniunii Europene
Direcţii de acţiune
1. Politici europene
● Procesul de aprofundare a integrãrii europene: România susţine continuarea extinderii zonei euro şi a Spaţiului Schengen.
● România trebuie sã contribuie, prin iniţiative şi acţiuni strategice, la identificarea de rãspunsuri adecvate provocãrilor cu care se confruntã Uniunea Europeanã: extinderea, globalizarea, evoluţiile demografice, efectul schimbãrilor climatice, criminalitate transfrontalierã etc.
● România trebuie sã-şi formuleze prioritãţile pe care le urmãreşte pentru proiectele europene. Astfel, viitoarea Strategie Lisabona post-2010 trebuie sã se constituie într-o preocupare la nivel naţional.
● Adoptarea unei strategii privind promovarea experţilor şi înalţilor funcţionari români în cadrul instituţiilor europene
● Definirea unor poziţii clare ale României în ceea ce priveşte:
- perspectiva bugetarã post-2013: reforma veniturilor proprii; reconfigurarea prioritãţilor privind cheltuielile bugetare îndeosebi în direcţia creşterii coeziunii economice, sociale şi teritoriale; menţinerea finanţãrii suficiente pentru Politica Agricolã Comunã; alocarea de resurse în domeniul competitivitãţii şi cercetaredezvoltare;
- noua Strategie europeanã pentru creştere economicã şi ocuparea forţei de muncã (UE 2020): obiective, instrumente de monitorizare a implementãrii, resurse necesare (naţionale, buget comunitar).
- analizarea, în mod obiectiv şi realist, a modului în care România este integratã în Piaţa internã pentru a identifica soluţiile optime pentru realizarea deplinã a acestui deziderat.
● Politica de coeziune: menţinerea actualelor obiective ale politicii de coeziune a UE şi adaptarea acestora pentru perioada 2014-2020, astfel încât sã se asigure accesul României la fondurile europene necesare susţinerii dezvoltãrii economice şi sociale
● Libera circulaţie a persoanelor: susţinem recomandarea Comisiei Europene cãtre statele membre de a nu impune restricţii privind accesul lucrãtorilor din noile state membre pe piaţa forţei de muncã. Mobilitatea lucrãtorilor este un factor pozitiv care determinã creşterea economicã, iar statele care nu au aplicat restricţii s-au bucurat de beneficiile economice ale migraţiei forţei de muncã; susţinem interesele românilor care lucreazã în Europa şi militãm pentru drepturile acestora.
● România trebuie sã se implice activ în promovarea şi implementarea Strategiei pentru regiunea Dunãrii, un proiect european, viabil şi coerent, menit sã consolideze cooperarea şi stabilitatea în regiune. Având în vedere beneficiile şi importanţa acestui proiect, Ungaria şi-a stabilit ca prioritate, în mandatul pe care îl va deţine la preşedinţia UE, în 2011, promovarea acţiunilor de realizare a acestei strategii.
● Politica comunã în domeniul migraţiei: identificarea liniilor de acţiune comunã în cadrul UE privind managementul migraţiei, cu menţinerea la dispoziţia statelor membre de instrumente care permit combaterea eficientã a migraţiei ilegale şi reglementeazã angajarea persoanelor cu înaltã calificare ce provin din ţãri terţe
● Completarea eforturilor întreprinse de instituţiile româneşti competente pentru ridicarea Mecanismului de cooperare şi verificare
● Integrarea comunitãţii rome: susţinem definirea unei strategii la nivel european de incluziune a romilor. Principiul egalitãţii de şanse trebuie sã stea la baza acestor politici ca o garanţie pentru eliminarea statutului de cetãţeni de mâna a doua. România va milita şi pentru crearea unei agenţii europene în domeniul incluziunii romilor, eventual gãzduitã chiar de ţara noastrã.
2. Relaţiile externe ale Uniunii Europene
● Prioritate va fi acordatã participãrii la demersurile de operaţionalizare a Serviciului European de Acţiune Externã.
● Procesul de extindere: România va sprijini continuarea extinderii Uniunii, în condiţiile respectãrii de cãtre statele candidate a criteriilor definite la nivelul UE.
● De o atenţie deosebitã se vor bucura iniţiativele din cadrul Politicii europene de vecinãtate, România implicându-se în mod substanţial în confirmarea prioritãţilor definite prin Parteneriatul estic.
● Cooperarea la Marea Neagrã: asumarea unui rol activ în regiune, alãturi de celelalte state membre ale UE, în soluţionarea unor probleme majore precum lupta împotriva terorismului, securitatea şi diversificarea energeticã, consolidarea instituţionalã, dezvoltarea economicã şi extinderea comunitãţii democratice.
● Capitalizarea participãrii substanţiale a României la misiunile civile şi militare din cadrul Politicii europene de securitate şi apãrare.
● Creşterea profilului României de stat donator în cadrul Asistenţei oficiale pentru dezvoltare.

CAP. 25
Politici în domeniul relaţiilor interetnice

Obiective de guvernare şi direcţii de acţiune
1. Guvernul României se va implica în asigurarea dreptului de a-şi pãstra şi dezvolta liber exprimarea identitãţii etnice pentru toţi cetãţenii aparţinând minoritãţilor naţionale, astfel încât sã se poatã manifesta pe deplin în viaţa publicã, în administraţie şi justiţie în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeanã, precum şi cu documentele europene şi internaţionale în materie. Va fi stimulat efortul comun şi dialogul cu minoritãţile naţionale, în vederea îmbunãtãţirii actului decizional şi afirmãrii identitãţii etnice.
2. Principiul de bazã în relaţiile interetnice trebuie sã fie egalitatea deplinã de drepturi şi şanse egale de afirmare a identitãţii.
3. Politica faţã de minoritãţi va avea drept obiective de principiu:
● pãstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identitãţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice prin politici afirmative;
● combaterea discriminãrii şi promovarea toleranţei;
● aducerea la suprafaţã şi promovarea valorilor diversitãţii culturale;
● încurajarea dialogului interetnic;
● eliminarea oricãrei forme de extremism, şovinism, antisemitism;
● îmbunãtãţirea situaţiei romilor şi continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populaţia romã şi societate în ansamblu.
4. În conformitate cu prevederile Constituţiei revizuite, se vor realiza urmãtoarele:
● crearea cadrului legal privind extinderea utilizãrii limbii materne în administraţie;
● se vor lua mãsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare;
● Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minoritãţilor naţionale din România.
5. În ceea ce priveşte aspectele instituţionale:
● Guvernul va sprijini (financiar) în mod corespunzãtor institutul pentru studierea problemelor minoritãţilor naţionale şi se va adapta cadrul legislativ în vederea facilitãrii absorbţiei fondurilor europene de cãtre instituţie.
● Pentru continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minoritãţilor naţionale, în acord cu cerinţele integrãrii României în Uniunea Europeanã, se au în vedere urmãtoarele direcţii de acţiune:
- lãrgirea cadrului existent al învãţãmântului în limba maternã pe specialitãţi şi niveluri de instruire - primar, profesional, gimnazial, universitar;
- consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentãrii proporţionale şi consultãrii politice a minoritãţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local;
- finanţarea unor programe de dezvoltare culturalã şi interculturalã specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional;
- asigurarea unor programe în limba maternã la radio şi televiziune pentru toate minoritãţile naţionale, în special pentru comunitatea maghiarã, astfel încât sã se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternã la nivel naţional. Se vor lua mãsuri cu scopul finanţãrii lãrgirii emisiunilor de radio şi televiziune publicã în limbile minoritãţilor naţionale;
- asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertãţii de conştiinţã şi pluralismului religios.
● Pentru a se realiza eficient aceste obiective, este necesarã orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile. În acest sens se vor avea în vedere:
- promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnicã şi culturalã la nivel naţional şi local, prin finanţarea unor activitãţi pe bazã de proiecte;
- orientarea resurselor financiare publice cãtre finanţarea unor activitãţi specifice pe bazã de proiecte;
- promovarea diversitãţii culturale în scopul eliminãrii prejudecãţilor şi recunoaşterea valorilor comune;
- sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizãrii unei dezvoltãri durabile în zone tradiţionale.
6. Problematica legatã de comunitatea romilor reprezintã un domeniu aparte, care necesitã atât eforturi pe plan intern, cât şi corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate. Considerãm necesare aplicarea mult mai eficientã a strategiei naţionale şi reorientarea acestei strategii spre programe specifice, menite sã asigure îmbunãtãţirea substanţialã a situaţiei romilor, prin:
● consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local;
● realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunitãţile de romi;
● rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizãrii, a gazului metan, a salubritãţii;
● eficientizarea mãsurilor ce vizeazã aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activitãţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civicã, prevenirea infracţionalitãţii).

CAP. 26
Românii de pretutindeni

Obiective de guvernare
1. Întãrirea legãturilor cu românii din afara frontierelor ţãrii, prezervarea şi afirmarea identitãţii culturale a românilor de pretutindeni
2. Dobândirea/Redobândirea cetãţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize
3. Dreptul la muncã al românilor aflaţi în strãinãtate
4. Crearea unui cadru instituţional funcţional în relaţia cu românii de pretutindeni
5. Asigurarea condiţiilor necesare exercitãrii dreptului de vot pentru cetãţenii români aflaţi în afara graniţelor
Direcţii de acţiune
1. Întãrirea legãturilor cu românii din afara frontierelor ţãrii, prezervarea şi afirmarea identitãţii culturale a românilor de pretutindeni
● Promovarea unor acţiuni politico-diplomatice profesioniste pentru a transforma comunitãţile româneşti din strãinãtate într-un avantaj pentru ţara noastrã, o pârghie de influenţã şi o sursã de mândrie naţionalã
● Protejarea şi promovarea drepturilor românilor aflaţi în afara graniţelor tãrii, atât pentru cei care trãiesc în vecinãtatea ţãrii noastre, cât şi pentru cei din emigraţie
● Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantãrii dreptului la prezervarea identitãţii culturale al persoanelor aparţinând minoritãţilor româneşti autohtone din ţãrile vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoaşterea ca minoritate românã a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc.
● Promovarea în plan educaţional a proiectelor de sprijin logistic şi profesional pentru şcolile româneşti intracomunitare
● Încurajarea, iniţierea şi susţinerea manifestãrilor culturale de tip identitar
● Susţinerea în plan lingvistic şi mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii române şi elaborarea unei strategii în acest sens. Relaţia cu mass-media internaţionalã şi localã din ţãrile în care trãiesc comunitãţi importante de români va avea ca obiectiv crearea unui orizont de interes faţã de realitãţile comunitãţilor româneşti din lume.
● Sprijinirea proiectelor care încurajeazã implicarea organizaţiilor neguvernamentale româneşti în programe cu impact civic-formativ
● Încurajarea în plan spiritual a proiectelor care vizeazã protejarea şi promovarea vieţii spirituale a comunitãţilor româneşti
2. Dobândirea/Redobândirea cetãţeniei române şi flexibilizarea regimului de vize
● Adoptarea mãsurilor legislative şi instituţionale privind facilitarea dobândirii/redobândirii cetãţeniei române de cãtre persoanele care sunt îndreptãţite în acest sens
● Flexibilizarea regimului de acordare a vizelor, precum şi încheierea rapidã a unor acorduri bilaterale privind micul trafic de frontierã cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia
● Flexibilizarea regimului de acordare de permise de muncã temporare pe teritoriul românesc pentru cetãţenii provenind din statele din vecinãtatea UE (Republica Moldova, Ucraina, Serbia etc.)
3. Dreptul la muncã al românilor aflaţi în strãinãtate
● Eliminarea progresivã a restricţiilor pe piaţa muncii în spaţiul comunitar pentru cetãţenii români
● Respectarea de cãtre statele membre UE a drepturilor prevãzute de legislaţia europeanã în materia dreptului muncii pentru cetãţenii comunitari români aflaţi la muncã în spaţiul UE
● Cooperarea bilateralã cu statele din spaţiul extracomunitar pentru respectarea drepturilor muncitorilor români din ţãrile respective

------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Parlamentul Romaniei, HOTARARE nr. 39 din 23 decembrie 2009

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016