Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 39 din 14 decembrie 2009 privind cererea de anulare a alegerilor desfasurate in turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru functia de Presedinte al Romaniei, formulata de Partidul Social Democrat si Partidul Conservator
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 924 din 30 decembrie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent-şef
La data de 8 decembrie 2009, Partidul Social Democrat, prin secretar general, domnul Liviu Dragnea, şi Partidul Conservator, prin preşedinte, doamna Daniela Popa, au înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionãrii, cererea de anulare a alegerilor desfãşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcţia de Preşedinte al României.
Cererea a fost înregistratã cu nr. J 6.325 din 8 decembrie 2009 şi formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 8.206 F/2009.
Cu Adresa înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. J 6.333 din 9 decembrie 2009 au fost depuse "probele în dovedirea cererii formulate [...] privind anularea turului al doilea al alegerilor pentru Preşedintele României", iar cu adresa înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. J 6.358 din 10 decembrie 2009 s-au transmis "note de explicitare a probatoriului administrat în vederea susţinerii contestaţiei formulate de Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator".
La data de 11 decembrie 2009 s-a înregistrat la Curtea Constituţionalã cererea formulatã de domnul Mircea-Dan Geoanã, candidat la alegerile prezidenţiale din 6 decembrie 2009 şi Preşedinte al Partidului Social Democrat, prin care solicitã formularea de cãtre Curtea Constituţionalã a unor cereri cãtre Autoritatea Electoralã Permanentã şi cãtre Biroul Electoral Central, pentru a pune la dispoziţia Curţii unele documente legate de desfãşurarea procesului electoral, precum şi efectuarea unei expertize care sã verifice votul dublu sau multiplu şi orice alte nereguli efectuate de cãtre o parte din votanţii din secţiile speciale ori de cãtre preşedinţii de secţii.
În temeiul dispoziţiilor <>art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cererea de anulare a alegerilor se soluţioneazã pe baza sesizãrii şi a celorlalte documente aflate la dosar, fãrã înştiinţarea pãrţilor, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
În motivarea cererii formulate, se aratã cã "votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudã de naturã sã modifice atribuirea mandatului de Preşedinte al României". Se susţine cã au fost fraudate un numãr total de 263.170 de voturi, prin urmãtoarele acte şi fapte:
1. Fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile în raport cu prevederile <>art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004
În turul al doilea al alegerilor pentru Preşedintele României s-a înregistrat un numãr dublu de buletine de vot anulate, respectiv 138.476 voturi nule, faţã de turul unu al alegerilor, în condiţiile în care procedura a fost mult mai simplã; având în vedere cã motivele de anulare a buletinelor de vot, reglementate de <>art. 20 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 sunt limitate la câteva situaţii restrânse, situaţia relevatã "conduce la concluzia evidentã a sãvârşirii, la nivelul secţiilor de vot, a numeroase fraude prin anularea unor buletine de vot valabile."
2. Fraudarea prin vot nelegal, ce rezultã din numãrul extrem de mare de voturi exprimate în secţiile de votare speciale şi în secţiile de vot din strãinãtate, rezultând din practici de tipul: vot dublu, utilizare de date de identificare nereale sau utilizare de date de identificare ale unor persoane care nu au participat la vot
În cadrul secţiilor speciale de votare s-a înregistrat un numãr de 600.000 de voturi (aproximativ 5% din numãrul persoanelor care s-au prezentat la urne, "echivalent populaţiei cu drept de vot a 20 de oraşe din România"), numãr superior celui al alegãtorilor care au votat pe liste speciale în orice alt proces electoral anterior. Se apreciazã cã la secţiile speciale "au fost exercitate un numãr de voturi care depãşeşte mult posibilitãţile fizice reale de exercitare a unui vot corect într-o perioadã normalã de vot în cursul unei zile", fiind prezentat un calcul care ia în considerare timpul apreciat de autorii cererii ca fiind necesar operaţiunilor pe care le presupune exercitarea dreptului de vot de cãtre fiecare persoanã. Pe baza acestui calcul, se conchide cã numãrul de votanţi, pe parcursul unei zile de vot, nu poate depãşi 1056 şi, prin urmare, "orice vot peste numãrul de 1056 face parte din categoria voturilor imposibil de exercitat, deci voturi fraudate", rezultând un numãr de 27.197 de voturi imposibil de exercitat, corespunzãtor unui numãr de 72 de secţii speciale de votare.
În plus, la secţiile de votare din strãinãtate s-a înregistrat o disproporţie evidentã între procentele obţinute de cei doi candidaţi, respectiv 21,14% pentru domnul Dan-Mircea Geoanã şi 78,86% pentru domnul Traian Bãsescu, comparativ cu cele obţinute pe teritoriul naţional, unde domnul Dan-Mircea Geoanã a câştigat scrutinul cu o diferenţã de 24.000 de voturi, ceea ce determinã a se discuta, "practic, de douã Românii, una în ţarã, alta în diaspora". Se aratã cã punctul de vedere al unui "recunoscut institut de sondaje", consultat în acest scop, este acela cã diferenţa menţionatã "nu este posibilã şi cã cei doi candidaţi ar fi trebuit sã obţinã aceleaşi scoruri cu cele din interiorul ţãrii."
Imposibilitatea de supraveghere a procesului de vot la nivelul secţiilor de vot din strãinãtate, având în vedere faptul cã autoritãţile din ţãrile respective nu au competenţã în aceastã privinţã, a determinat desfãşurarea nestingheritã a unor practici de tipul "turism electoral" şi "mitã electoralã", cu consecinţa unei fraude masive, capabilã sã modifice atribuirea mandatului de Preşedinte al României, "fraudã legatã atât de cazuri de vot dublu, cât şi de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar înscrierea unor date de identificare fictive în tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare din strãinãtate." De exemplu, la Secţia nr. 229 din Spania s-a înregistrat un numãr de 68 de CNP-uri inexistente, "fapt care atestã în mod evident cã presupuşii alegãtori din spatele acestor CNP-uri nu s-au prezentat, de fapt, la vot, fiind vorba de voturi inventate şi bãgate în urnã", aceeaşi situaţie fiind constatatã şi la Secţiile nr. 83, 84, 99, 101, 109, 113, 114 şi 131 din Italia, unde au fost identificate 93 de CNP-uri inexistente, precum şi la Secţia nr. 175 din Republica Moldova, unde au fost identificate un numãr de 17 CNP-uri inexistente.
Diversele asemenea situaţii au fost sesizate organelor competente, existând un numãr mare de plângeri, contestaţii, "însã procesul de soluţionare a acestora este de duratã, depãşind termenul de validare a rezultatelor alegerilor." Se face referire şi la "autodenunţul Federaţiei Asociaţiilor Românilor din Italia" privind implicarea în fraudarea alegerilor, la declaraţia unei persoane care sesizeazã cã persoane aflate în Germania la data alegerilor au figurat ca votând în România, la circulara transmisã de Ministerul Afacerilor Externe prin care s-a solicitat "în mod ilegal, în data de 8 decembrie 2009, misiunilor şi oficiilor consulare din strãinãtate sã amâne pe termen nedeterminat transmiterea în ţarã" a documentelor referitoare la alegeri, precum şi la o altã circularã a aceluiaşi minister prin care "a dat posibilitatea sã se voteze în secţiile din strãinãtate cu titluri de cãlãtorie", ceea ce a facilitat exercitarea votului multiplu.
În cadrul notelor de explicitare a probatoriului se detaliazã susţinerea referitoare la fraudarea voturilor prin falsificarea codurilor numerice personale şi prin votul multiplu. Astfel, pe baza constatãrilor realizate la 31 de secţii de votare stabilite aleatoriu, dupã criterii sociologice, şi a unui calcul matematic statistic, rezultã, potrivit susţinerilor contestatorilor, un numãr de 91.864 de CNP-uri invalide. De asemenea, pe baza constatãrilor Autoritãţii Electorale Permanente cu privire la desfãşurarea alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009, referitoare la identificarea unor persoane care au votat multiplu, şi a unor argumente "logice şi tehnice neîndoielnice", denunţuri şi autodenunţuri, înregistrãri audio şi video, rezultã, în aceeaşi opinie, un numãr de 29.160 de voturi duble exercitate în secţiile speciale. Se oferã o serie de exemple în acest sens, cu precizarea cã timpul nu a permis verificarea şi identificarea tuturor CNP-urilor alegãtorilor, respectiv a situaţiilor de vot multiplu.
3. Fraudarea masivã a rezultatelor la nivelul secţiilor de vot, probatã de numeroasele modificãri scriptice, efectuate în absenţa unor verificãri reale, ale datelor înscrise în procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, ale secţiilor de votare din strãinãtate, ale secţiilor de votare speciale, de birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, respectiv de biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate
Au fost înregistrate numeroase cazuri de modificare ulterioarã a acestor procese-verbale de cãtre preşedinţii secţiilor de votare, "în lipsa unor verificãri reale, exclusiv în scopul creãrii unei concordanţe scriptice a datelor din acestea", precum şi cazuri în care, "fãrã o verificare efectivã, a fost modificat în mod ilegal numãrul total al voturilor valabil exprimate pentru unul sau altul sau pentru ambii candidaţi". Or, potrivit art. 6 alin. (6) din Decizia Biroului Electoral Central nr. 86/D din 13 noiembrie 2009, este interzisã efectuarea de corecturi asupra rubricilor dedicate voturilor valabil exprimate pentru competitorii electorali altfel decât dacã aceste corecturi sunt rezultatul admiterii unor contestaţii de cãtre biroul electoral judeţean, biroul electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau de cãtre biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, dupã caz.
Modificarea ulterioarã a proceselor-verbale "s-a datorat fraudelor electorale sãvârşite la nivelul secţiilor de votare, o parte din voturile valide pentru unul dintre candidaţi fiind transformate în voturi nule, respectiv o parte din voturile neîntrebuinţate şi care ar fi trebuit anulate fiind transformate în voturi valide." De asemenea, "într-un numãr considerabil de procese-verbale privind consemnarea rezultatelor votãrii existã diferenţe notabile între datele înscrise în acestea la momentul întocmirii la nivelul secţiei de votare şi datele înscrise în procesele-verbale depuse la birourile electorale judeţene."
4. Fraudarea rezultatelor la nivelul secţiilor de vot, prin determinarea semnãrii în alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votãrii pentru alegerea Preşedintelui României
Aceasta reprezintã "o încãlcare gravã a procedurii prevãzutã de <>art. 20 din Legea nr. 370/2004 , care a dat posibilitate preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare sã completeze dupã bunul plac procesele-verbale privind consemnarea rezultatului alegerilor, situaţie de naturã sã denatureze rezultatul alegerilor, respectiv atribuirea mandatului de Preşedinte al României."
Se concluzioneazã cã situaţiile prezentate, "raportate la diferenţa minorã dintre cei doi candidaţi la funcţia de Preşedinte al României, sunt de naturã a modifica atribuirea mandatului de Preşedinte al României".
Probele depuse în susţinerea contestaţiei compun 12 bibliorafturi, respectiv:
- 9 bibliorafturi cuprinzând copii ale unor procese-verbale întocmite la secţii de votare, numãrul acestor procese-verbale, corespunzãtor fiecãrui judeţ fiind, dupã cum urmeazã: Brãila (16), Botoşani (16), Bistriţa-Nãsãud (33), Alba (7), Arad (12), Argeş (41), Bihor (35), Braşov (17), Gorj (8), Galaţi (2), Dâmboviţa (8), Cãlãraşi (10), Caraş-Severin (40), Sãlaj (4), Neamţ (23), Hunedoara (8), Mehedinţi (22), Mureş (29), Satu-Mare (16), Vaslui (24), Vâlcea (17), Vrancea (40), Teleorman (8), Tulcea (23), Dolj (1), Giurgiu (25), Harghita (10), Ialomiţa (24), Ilfov (6), municipiul Bucureşti, sectoarele 1-6 (129), Prahova (32), Sibiu (17), Suceava (3), Timiş (20), Bacãu (15), Covasna (7), Iaşi (57), Olt (39).
- biblioraftul nr. 10 - rapoarte juridice generale privind centralizarea principalelor nereguli/încãlcãri ale legii semnalate la nivelul birourilor electorale ale secţiilor de votare;
- biblioraftul nr. 11 - "declaraţii primire mitã electoralã pentru exercitarea votului în favoarea lui Traian Bãsescu, declaraţii martori mitã electoralã, declaraţie martor influenţare vot în favoarea lui Traian Bãsescu şi turism electoral, declaraţii tentativã de mitã electoralã în favoarea lui Traian Bãsescu şi împiedicarea exercitãrii dreptului la vot, imagini foto mitã electoralã şi turism electoral, înregistrãri video turism electoral";
- biblioraftul nr. 12 - "sinteza rezultatului alegerilor turul II, 6 decembrie 2009, situaţie vot multiplu la alegerile europarlamentare 7 iunie 2008, rãspuns Companiei de Cercetare Sociologicã şi Branding nr. 216/SG/8.12.2009, tabele cu numãrul de voturi potenţial frauduloase, declaraţii martori, autodenunţul Federaţiei Asociaţiei Românilor din Italia, Infograma Ministerului Afacerilor Externe, Direcţia Generalã Afaceri Consulare, nr. G5-1/27109/9.11.2009, tabel CNP-uri invalide în secţii speciale judeţul Timiş."
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, solicitã respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României ca neîntemeiatã. Cât priveşte prima dintre susţinerile autorilor cererii, se face referire la concluziile cuprinse în Procesul-verbal din 14 decembrie 2009 încheiat de Biroul Electoral Central, întocmit ca urmare a reexaminãrii buletinelor de vot nule de la al doilea tur de scrutin. Referitor la susţinerea privind fraudarea prin vot nelegal ce rezultã din numãrul extrem de mare de voturi exprimate în secţiile de votare speciale şi în cele din strãinãtate, se aratã cã "argumentele aduse [...] sunt total nefondate şi ireale." Faptul cã unul dintre candidaţi a obţinut un procent mai mare în strãinãtate nu reprezintã un argument solid privind fraudarea alegerilor, ci ţine mai mult de opţiunea alegãtorului, "opţiune care nu poate sã fie controlatã în vreun fel, dar nici nu atrage nelegalitatea." În plus, "în toate cazurile în care au fost semnalate ilegalitãţi au fost sesizate autoritãţile publice în drept în vederea aplicãrii tratamentului stabilit de lege. Dar toate aceste indicii nu pot conduce în mod automat la fraudarea alegerilor de naturã sã modifice atribuirea mandatului de preşedinte în lipsa unor dovezi concludente şi pertinente." Cât priveşte modificãrile cuprinse în procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votãrii, se aratã cã "toate aceste incidente sunt prevãzute de lege şi au fost înlãturate în conformitate cu dispoziţiile legale în materie, neconducând la existenţa unei fraude de naturã sã modifice atribuirea mandatului de preşedinte". În sfârşit, susţinerea referitoare la fraudarea rezultatului la nivelul secţiilor de vot, prin determinarea semnãrii în alb a proceselor-verbale cu privire la consemnarea rezultatelor votãrii, "nu a fost doveditã prin niciun mijloc de probã, iar în situaţia în care ar fi realã, organele statului de drept au la îndemânã toate mijloacele necesare pentru combaterea elementelor infracţionale şi stabilirea ordinii de drept."
Reprezentantul Ministerului Public depune concluzii scrise în sensul celor arãtate, precum şi un material întocmit de Ministerul Administraţiei şi Internelor privind incidentele electorale sesizate în procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României şi mãsurile dispuse.
CURTEA,
analizând cererea în raport cu prevederile Constituţiei şi ale <>Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale art. 37 şi <>art. 38 din Legea nr. 47/1992 , precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale <>art. 24 din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã sã soluţioneze cererea de anulare a alegerilor desfãşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009 pentru funcţia de Preşedinte al României.
Curtea Constituţionalã reţine cã în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularitãţi, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea neregularitãţilor constatate de autoritãţile statului.
Astfel, potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României:
"Art. 24. - (1) Curtea Constituţionalã anuleazã alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudã de naturã sã modifice atribuirea mandatului sau, dupã caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceastã situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminicã de la data anulãrii alegerilor.
(2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele şi candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votãrii; cererea trebuie motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã."
Conform dispoziţiilor <>art. 2 pct. 30 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a <>Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a <>Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008, frauda electoralã reprezintã "orice acţiune ilegalã care are loc înaintea, în timpul sau dupã încheierea votãrii ori în timpul numãrãrii voturilor şi încheierii proceselor-verbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegãtorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid politic, o alianţã politicã, o alianţã electoralã sau un candidat independent".
În temeiul prevederilor legale citate, Curtea reţine cã:
- anularea alegerilor poate sã intervinã numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudã;
- nu orice fraudã din procesul electoral este echivalentã cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de naturã sã modifice atribuirea mandatului (sau, dupã caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin);
- cererea de anulare a alegerilor trebuie motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã.
Examinând susţinerile autorilor cererii de anulare a alegerilor şi probele pe care acestea se fundamenteazã, în raport cu dispoziţiile legale mai sus menţionate, Curtea constatã urmãtoarele:
1. Prima dintre aceste susţineri, referitoare la fraudarea prin anularea de buletine de vot valabile, a fost infirmatã de datele transmise de Biroul Electoral Central care, ca urmare a hotãrârii din 11 decembrie 2009 a Plenului Curţii Constituţionale, a procedat la reexaminarea şi renumãrarea buletinelor de vot nule, pentru a se stabili dacã existã diferenţe între datele consemnate în procesul-verbal şi realitatea constatatã.
Cu Adresa înregistratã la Curtea Constituţionalã sub nr. J 6.502 din 14 decembrie 2009, Biroul Electoral Central a transmis procesul-verbal privind finalizarea reexaminãrii buletinelor de vot nule de la al doilea tur de scrutin pentru Preşedintele României din 6 decembrie 2009 şi a renumãrãrii acestora, încheiat în data de 14 decembrie 2009. În urma operaţiunii de reexaminare şi renumãrare a buletinelor de vot nule primite de la birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate, Biroul Electoral Central a identificat un numãr de 2.247 voturi valabil exprimate, repartizate dupã cum urmeazã:
- domnul Traian Bãsescu -1.260 voturi valabil exprimate;
- domnul Mircea Geoanã - 987 voturi valabil exprimate.
Curtea reţine cã numãrul voturilor valabil exprimate identificate nu este de naturã, pe de o parte, sã probeze existenţa unei fraude, ci mai degrabã a unor erori umane inerente unui proces de o astfel de amploare şi complexitate, iar, pe de altã parte, nu este de naturã sã afecteze în vreun fel atribuirea mandatului.
2. O altã susţinere vizeazã fraudarea alegerilor prin vot nelegal, ce rezultã din numãrul extrem de mare de voturi exprimate în secţiile de votare speciale şi în secţiile de vot din strãinãtate, rezultând din practici de tipul: vot dublu, utilizare de date de identificare nereale sau utilizare de date de identificare ale unor persoane care nu au participat la vot, votarea pe baza titlurilor de cãlãtorie, în corelaţie cu practici de tipul "mitã electoralã" şi "turism electoral".
Analizând argumentele prezentate, Curtea constatã cã niciunul dintre acestea nu este de naturã sã conducã la concluzia fraudãrii alegerilor.
Astfel, existenţa unui numãr mare de alegãtori care s-au prezentat la vot în strãinãtate sau care au votat la secţiile speciale, precum şi disproporţia între procentele obţinute de cei doi candidaţi în strãinãtate, comparativ cu cele obţinute pe teritoriul naţional, nu sunt de naturã sã determine, în sine, o astfel de concluzie. De altfel, chiar în punctul de vedere invocat de autori, institutul de sondaje consultat în acest scop nu se exprimã în sensul cã diferenţele constatate nu ar fi posibile, ci cã "sunt puţin probabile şi dificil de explicat." În esenţã, aceste diferenţe pun în discuţie opţiunea politicã a alegãtorilor, iar nu nelegalitatea votului exprimat de aceştia.
În ceea ce priveşte premisa de la care se porneşte în demonstrarea afirmaţiei potrivit cãreia la secţiile speciale "au fost exercitate un numãr de voturi care depãşeşte mult posibilitãţile fizice reale de exercitare a unui vot corect într-o perioadã normalã de vot în cursul unei zile", şi anume aceea cã numãrul de votanţi, pe parcursul unei zile de vot, nu poate depãşi 1056 într-o secţie de votare, se constatã cã este lipsitã de fundamentare. Astfel, nu se precizeazã condiţiile concrete de exercitare a dreptului de vot în secţiile de votare respective (câte cabine, câte ştampile, câţi operatori ai procesului de votare) şi nu existã dovezi privind timpul real de exprimare a votului la fiecare secţie. În plus, chiar reglementarea organizãrii secţiilor de votare, prin dispoziţiile <>Legii nr. 370/2004 , ia în calcul un numãr mai mare de posibili alegãtori decât cel stabilit în mod arbitrar de autorii cererii de anulare a alegerilor, dispoziţiile art. 7^1 lit. a) din actul normativ menţionat reglementând cã secţiile de votare se organizeazã dupã cum urmeazã: "în localitãţile cu o populaţie de peste 1.000 de locuitori, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de alegãtori".
Se mai susţine cã au existat practici de tipul "turism electoral" şi "mitã electoralã", cu consecinţa unei fraude masive, capabilã sã modifice atribuirea mandatului de Preşedinte al României, "fraudã legatã atât de cazuri de vot dublu, cât şi de utilizarea datelor de identificare ale unor persoane care nu s-au prezentat efectiv la vot sau chiar înscrierea unor date de identificare fictive în tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare din strãinãtate."
Examinând probele prezentate în acest sens, Curtea constatã cã acestea privesc: declaraţii olografe ale unor persoane care susţin cã au fost înregistrate la vot deşi nu s-au prezentat, au primit mitã pentru a vota cu un anumit candidat, au fost martori la influenţarea altor persoane de cãtre reprezentanţi ai unui partid sau au fost martori la practici de tipul "turism electoral", autodenunţul Federaţiei Asociaţiilor Române din Italia cu privire la influenţarea votului, CD-uri şi fotografii cu privire la care se susţine cã prezintã diferite fapte ce au influenţat votul. Din înscrisurile depuse nu rezultã autoritatea în faţa cãreia au fost fãcute aceste declaraţii sau dacã au fost înregistrate la vreo autoritate.
Curtea nu îşi poate fundamenta însã concluziile pe astfel de documente sau probe video, în absenţa unor procese-verbale de constatare a contravenţiilor, întocmite în temeiul <>Legii nr. 370/2004 , respectiv a unor hotãrâri de condamnare pentru sãvârşirea de infracţiuni prevãzute de acelaşi act normativ. A decide altfel ar însemna substituirea de cãtre Curtea Constituţionalã a autoritãţilor statului, a cãror competenţã este stabilitã prin lege. În acest sens, Capitolul III^1 din <>Legea nr. 370/2004 reglementeazã faptele care constituie contravenţii şi infracţiuni, procedura constatãrii contravenţiilor şi aplicãrii sancţiunilor, inclusiv în ceea ce priveşte autoritãţile competente. De altfel, în multe cazuri în care s-au semnalat ilegalitãţi au fost sesizate autoritãţile publice în vederea aplicãrii sancţiunilor prevãzute de lege.
Tot astfel, Curtea nu poate proceda la examinarea datelor de identificare a persoanelor înscrise în copiile de pe listele electorale permanente, respectiv a codurilor numerice personale ale alegãtorilor, aceste operaţiuni fiind de competenţa Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin structurile sale, în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 370/2004 şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetãţenilor români, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005. Nu a fost prezentat niciun document emis de structurile competente din cadrul acestui minister din care sã rezulte cã au fost solicitate şi efectuate verificãri în bazele de date aflate în administrarea sa, cu privire la coduri numerice personale sau alte date de identificare ale persoanelor înscrise în listele electorale permanente, listele suplimentare sau tabelele electorale de la nivelul secţiilor de votare speciale. Nu se precizeazã motivul pentru care s-a apreciat cã CNP-urile în discuţie sunt "false" sau "inexistente", fãcându-se trimitere la "programe informatice care valideazã sau, dimpotrivã, invalideazã CNP-ul" disponibile şi pe internet. O asemenea verificare, care nu se fundamenteazã pe concluziile unei autoritãţi publice având competenţe stabilite de lege în administrarea şi verificarea datelor în cauzã, nu poate fi luatã însã în considerare.
În ceea ce priveşte suspiciunea referitoare la existenţa unor cazuri de vot multiplu, Curtea reţine cã probatoriul depus nu relevã un numãr semnificativ de asemenea situaţii, de naturã sã determine o modificare a atribuirii mandatului. Soluţia legislativã pentru identificarea şi sancţionarea acestor fapte este consacratã de dispoziţiile <>art. 23 alin. (5) din Legea nr. 370/2004 , potrivit cãrora "Biroul Electoral Central predã Autoritãţii Electorale Permanente dosarele cuprinzând copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la ambele tururi de scrutin, precum şi declaraţiile pe propria rãspundere prevãzute de art. 195 alin. (4). La sesizarea partidelor politice, organizaţiilor cetãţenilor aparţinând minoritãţilor naţionale, alianţelor politice, alianţelor electorale şi a candidaţilor independenţi care participã la alegeri, fãcutã în cel mult 15 zile de la data validãrii rezultatului fiecãrui tur de scrutin şi însoţitã de probele pe care se întemeiazã, Autoritatea Electoralã Permanentã verificã copiile de pe listele electorale permanente şi tabelele utilizate în cadrul secţiilor de votare la care se referã sesizarea, în vederea descoperirii cazurilor în care o persoanã a votat fãrã a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori la acelaşi tur de scrutin. Termenul de verificare a listelor electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare este de 6 luni de la primirea acestora. În situaţia în care Autoritatea Electoralã Permanentã descoperã indicii privind sãvârşirea infracţiunilor prevãzute de art. 26^5 alin. (1) lit. a) şi b), sesizeazã organele de urmãrire penalã competente."
De altfel, concluzia referitoare la fraudarea voturilor prin falsificarea codurilor numerice personale şi prin votul multiplu se fundamenteazã, în mare mãsurã, pe un calcul matematic statistic, pornind de la constatãrile realizate de autorii cererii la 31 de secţii de votare din judeţul Timiş, precum şi pe aplicare, prin analogie, a constatãrilor Autoritãţii Electorale Permanente cu privire la desfãşurarea alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009, când au fost identificate cazuri de persoane care au votat multiplu. Frauda nu poate fi stabilitã însã prin analogie, iar diversele deducţii, calcule statistice şi probabilistice bazate pe simplele aprecieri ale autorilor cererii nu constituie dovezi în sensul <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 .
Se mai face referire la o circularã a Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la care se aratã cã "a dat posibilitatea sã se voteze în secţiile din strãinãtate cu titluri de cãlãtorie", ceea ce a facilitat exercitarea votului multiplu. Posibilitatea folosirii titlului de cãlãtorie pentru exercitarea dreptului de vot este prevãzutã însã chiar de dispoziţiile <>Legii nr. 370/2004 care, în art. 1^1 alin. (2) prevede cã "Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar şi titlul de cãlãtorie pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetãţenii români care voteazã în strãinãtate sau de cetãţenii români cu domiciliul în strãinãtate care voteazã în România".
În concluzie, împrejurãrile semnalate nu sunt de naturã sã ducã la anularea alegerilor, întrucât nu demonstreazã o fraudã de naturã sã modifice atribuirea mandatului.
3. Susţinerea referitoare la fraudarea rezultatelor la nivelul secţiilor de vot, prin modificarea datelor înscrise în procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare este nefondatã.
Ca urmare a examinãrii tuturor probelor depuse în fundamentarea acestei susţineri (alcãtuind cele 9 bibliorafturi anterior menţionate), inclusiv prin compararea copiilor prezentate de autorii cererii de anulare a alegerilor cu exemplarele originale transmise de Biroul Electoral Central, s-a constatat cã existã corecturi operate în interiorul rubricilor proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare. Aceste corecturi vizeazã fie simpla îndreptare a unor erori materiale, fie sunt determinate de refacerea calculelor ca urmare a constatãrii valabilitãţii unor voturi declarate iniţial nule, şi a atribuirii acestora, în mod corespunzãtor, unuia sau altuia dintre candidaţi.
Toate modificãrile sunt atestate prin semnãturã şi aplicarea ştampilei secţiei de votare, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 21 alin. (7) din Legea nr. 370/2004 , potrivit cãrora "În cazul în care constatã neconcordanţe între datele conţinute de un procesverbal primit de la un birou electoral al unei secţii de votare, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti trebuie sã solicite preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare respectiv sã efectueze corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacã au fost atestate prin semnãturã şi prin aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare", iar în majoritatea cazurilor, nu au fost formulate obiecţiuni cu privire la conţinutul proceselor-verbale, acestea fiind semnate de toţi membrii biroului electoral al secţiei de votare.
În unele situaţii, modificarea rubricilor dedicate voturilor valabil exprimate pentru competitorii electorali nu este justificatã de existenţa unor contestaţii soluţionate de Biroul Electoral Judeţean; existã doar menţiunea cã, la renumãrarea voturilor, s-a constatat cã unele buletine de vot declarate nule erau, de fapt, valabile, sau modificãrile sunt operate fãrã vreo menţiune, ceea ce a determinat invocarea, în susţinerea cererii de anulare a alegerilor, a încãlcãrii art. 6 alin. (6) din Decizia nr. 86/2009 a Biroului Electoral Central, al cãrui conţinut a fost redat anterior. Curtea constatã însã cã acest fapt nu este de naturã sã conducã la concluzia fraudãrii alegerilor, întrucât toate procesele-verbale cuprind corecturi certificate prin semnãturã şi aplicarea ştampilei biroului secţiei de votare, iar modificarea numãrului voturilor valabil exprimate a fost operatã fie în favoarea unuia dintre candidaţi, fie în favoarea celuilalt, neexistând indicii în sensul favorizãrii vreunuia dintre aceştia. În plus, modificarea minorã a numãrului voturilor valabil exprimate cu privire la unul sau altul dintre candidaţi nu este de naturã sã afecteze atribuirea mandatului.
În ceea ce priveşte procesele-verbale cu privire la care se susţine cã ar avea un alt conţinut decât cele transmise birourilor electorale judeţene, se constatã cã acestea sunt prezentate în copie, de cele mai multe ori fãrã a avea ataşatã fila care cuprinde semnãturile membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Faţã de dispoziţiile <>Legii nr. 370/2004 , Curtea reţine cã produc efecte juridice doar procesele-verbale întocmite de biroul electoral al secţiei de votare, semnate de membrii acestui birou, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (2) din actul normativ menţionat, şi transmise biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti sau, dupã caz, biroului electoral pentru secţiile de votare din strãinãtate. Or, aceste procese-verbale, pe care Biroul Electoral Central le-a transmis Curţii Constituţionale, în original, sunt semnate de membrii biroului secţiei de votare.
În concluzie, examinarea proceselor-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare nu a relevat existenţa unei fraude în sensul textelor de lege anterior citate, ci a unor erori materiale, respectiv, în unele cazuri, a unor erori aritmetice, care au fost corectate şi atestate potrivit legii. De altfel, chiar Decizia nr. 86/2009 a Biroului Electoral Central impune efectuarea de verificãri în acest sens, aşadar implicit şi a efectuãrii de corecturi, stabilind în art. 3 lit. b) cã, dupã completarea procesului-verbal, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare verificã "dacã sunt respectate condiţiile de control aritmetice şi logice".
4. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la fraudarea rezultatelor la nivelul secţiilor de vot, prin determinarea semnãrii în alb a proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votãrii pentru alegerea Preşedintelui României, aceasta nu a fost probatã.
Cu privire la cererea formulatã de domnul Mircea-Dan Geoanã, în calitate de candidat la alegerile prezidenţiale desfãşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, Curtea constatã cã aspectele semnalate au fost examinate în cuprinsul hotãrârii, în strânsã legãturã cu probele depuse la dosar. De altfel, potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 , cererea de anulare a alegerilor trebuie însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã.
În motivarea cererii de anulare a alegerilor se mai aratã şi faptul cã "instituţia contestãrii unui scrutin naţional, pe lângã probele concrete indubitabile care trebuie puse la dispoziţia magistraţilor pentru a forma convingerea instanţei în legãturã cu existenţa realã a unei fraude, presupune din partea judecãtorilor constituţionali şi o apreciere generalã a condiţiilor concrete de desfãşurare a procesului alegerilor, o observaţie nu doar în temeiul probelor administrate, ci şi ex propriis sensibus al situaţiei de ansamblu, al stãrii de spirit a populaţiei, al impresiei generale a corpului electoral în legãturã cu rezultatul alegerilor."
Curtea constatã cã cele douã tururi de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2009 s-au organizat şi s-au desfãşurat pe fondul unei crize politice, economice şi sociale, agravatã de instabilitatea guvernamentalã a ţãrii.
De asemenea, Curtea constatã cã la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2009, atât în turul întâi, cât şi în turul al doilea de scrutin, au fost semnalate un numãr mai mare de incidente, precum şi o exprimare mai accentuatã decât cu alte prilejuri, a unei lipse de încredere a cetãţenilor în corectitudinea procesului electoral.
Acest fapt nu poate fi ignorat, fenomenele arãtate fiind generate, în principal, de deficienţele legislaţiei electorale, de naturã sã genereze insecuritate juridicã. Curtea observã în acest sens cã <>Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României a fost modificatã şi completatã în mod substanţial cu câteva luni înainte de data organizãrii alegerilor, prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 95/2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 3 septembrie 2009. Aceastã modificare ridicã o serie de probleme, dintre care cea mai evidentã vizeazã respectarea bunelor practici în materie electoralã. Potrivit Codului bunelor practici în materie electoralã - Linii directoare şi raport explicativ, adoptat de Comisia Europeanã pentru Democraţie prin Drept - Comisia de la Veneţia, în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18 - 19 octombrie 2002) "stabilitatea dreptului este un element important al credibilitãţii procesului electoral şi este esenţialã pentru consolidarea democraţiei. Prin urmare, modificarea frecventã a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegãtorul. Alegãtorul poate conchide, în mod corect sau incorect, cã dreptul electoral este doar un instrument cu care opereazã cei care sunt la putere şi cã votul alegãtorului nu mai este un element esenţial care decide rezultatul scrutinului.[...] Ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunãtãţite -, ci modificarea lor frecventã sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificãrile vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic."
Se constatã, de asemenea, o serie de imperfecţiuni ale legii astfel cum a fost modificatã, de exemplu în ceea ce priveşte organizarea votãrii în secţiile speciale (care a generat suspiciuni referitoare la exercitarea unor practici de tipul "turism electoral") sau în ceea ce priveşte modul de reglementare a intervalului orar în care are loc votarea, fãrã a se distinge cu privire la strãinãtate, ceea ce a permis votarea în afara graniţelor ţãrii dupã ce, în ţarã, acest proces se încheiase şi fuseserã anunţate primele rezultate.
În acest context, Curtea Constituţionalã subliniazã necesitatea ca întreaga legislaţie electoralã referitoare la alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a Preşedintelui României, alegerile pentru Parlamentul European, precum şi la alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale sã fie reexaminatã, urmând a fi concentratã într-un Cod electoral ale cãrui dispoziţii comune şi speciale sã asigure, în concordanţã cu principiile constituţionale, organizarea unui scrutin democratic, corect şi transparent.
Observaţiile expuse nu sunt însã de naturã sã determine o altã concluzie decât aceea la care a condus examinarea susţinerilor formulate şi a probelor prezentate de autorii cererii pentru anularea alegerilor. Frauda invocatã constituie, în realitate, aşa cum rezultã din aceste probe, o serie de elemente secvenţiale care nu au format un fenomen cu vocaţia de a schimba voinţa alegãtorilor, în sensul unei modificãri a atribuirii mandatului. Cu privire la aceste eventuale încãlcãri ale legii, rãmâne în sarcina autoritãţilor competente cercetarea faptelor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute de lege.
Faţã de cele arãtate, nefiind întrunite condiţiile dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 , cererea de anulare a alegerilor desfãşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009, pentru funcţia de Preşedinte al României, urmeazã sã fie respinsã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al art. 37 şi <>art. 38 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi al art. 24 şi <>art. 25 din Legea nr. 370/2004 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge cererea de anulare a alegerilor desfãşurate în turul doi de scrutin la data de 6 decembrie 2009 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulatã de Partidul Social Democrat şi Partidul Conservator.
Hotãrârea este definitivã şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
More posts of this quiltay. Not the usual c***, please
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
