Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societatilor comerciale pentru anul 1998

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 247 din 3 iulie 1998
Comenteaza legea
În temeiul prevederilor <>art. 4 alin. (2) lit. a) şi b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 ,

Guvernul României hotãrãşte:

ART. 1
Se aproba Strategia de privatizare a societãţilor comerciale pentru anul 1998, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
Ministerul Privatizãrii, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei, Ministerul Turismului şi Fondul Proprietãţii de Stat vor aduce la îndeplinire Strategia de privatizare a societãţilor comerciale pentru anul 1998.
ART. 3
Strategiile de privatizare a unor societãţi comerciale sau grupe de societãţi comerciale între care exista interdependente din punct de vedere tehnologic, economic, financiar, social şi al amplasarii teritoriale vor fi aprobate prin ordin al ministrului privatizãrii.
ART. 4
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga <>Hotãrârea Guvernului nr. 140/1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societãţilor comerciale pentru anul 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 7 aprilie 1998.
ART. 5
Programul de privatizare a societãţilor comerciale pentru anul 1998 va fi actualizat în conformitate cu prevederile prezentei hotãrâri.

PRIM-MINISTRU
RADU VASILE

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul privatizãrii,
Sorin Dimitriu

p. Ministrul industriei
şi comerţului,
Sorin Potanc,
secretar de stat

Ministrul agriculturii
şi alimentaţiei,
Dinu Gavrilescu

Ministrul comunicaţiilor,
Sorin Pantis

Ministrul transporturilor,
Traian Basescu

Ministrul apelor, pãdurilor
şi protecţiei mediului,
Romica Tomescu

Ministrul cercetãrii
şi tehnologiei,
Horia Ene

Ministrul turismului,
Sorin Frunzaverde

Ministrul finanţelor,
Daniel Daianu

p. Ministrul reformei,
preşedintele Consiliului
pentru Reforma,
Adrian Ciocanea,
secretar de stat


ANEXA 1

STRATEGIA
de privatizare a societãţilor comerciale pentru anul 1998

CAP. 1
Obiectivele privatizãrii

În conformitate cu prevederile din Programul de guvernare 1998-2000, strategia de privatizare pentru anul 1998 îşi propune realizarea urmãtoarelor obiective:
* accelerarea procesului de privatizare prin aplicarea unor noi metode de vânzare a acţiunilor şi a activelor;
* îmbunãtãţirea calitativã a procesului prin:
- crearea unui mediu concurential;
- dezvoltarea pieţelor de capital;
- asigurarea transparenţei tranzacţiilor;
- stabilirea preţului conform raportului dintre cerere şi oferta;
- protecţia mediului înconjurãtor şi a investitorului, în cazul producerii unor pagube datorate activitãţii economice a respectivei societãţi comerciale, anterior privatizãrii.
Aplicarea strategiei şi a programului de privatizare este influentata de:
- mãrimea şi structura pieţei financiare;
- atractivitatea şi trendul pieţei în domeniul în care funcţioneazã societatea comercialã care face obiectul privatizãrii;
- legislaţia în vigoare;
- politica fiscalã, monetara şi de credit;
- programele de dezvoltare regionala.

CAP. 2
Evoluţia privatizãrii în România în anul 1997

2.1. Cadrul legislativ

Privatizarea a fost reglementatã în România pana la sfârşitul anului 1997 prin trei legi de baza:
* <>Legea privatizãrii societãţilor comerciale nr. 58/1991 , cu modificãrile ulterioare;
* <>Legea nr. 77/1994 privind asociaţiile salariaţilor şi membrilor conducerii societãţilor comerciale care se privatizeazã, cu modificãrile ulterioare;
* Legea nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare, cu modificãrile ulterioare.
În cursul anului 1997, cele trei acte normative privind privatizarea au fost modificate şi completate prin ordonanţe de urgenta ale Guvernului, care au avut drept scop deblocarea şi impulsionarea procesului de privatizare. În aplicarea prevederilor acestor acte normative s-au constatat dificultãţi cauzate atât de numãrul mare de reglementãri care vizau acelaşi domeniu, cat şi de apariţia unor dispoziţii contradictorii.
În consecinta, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta care sa ofere procesului de privatizare un cadru de reglementare unitar şi flexibil.
În cursul anului 1997, prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 207/1997 , s-a reglementat procedura de reorganizare a regiilor autonome în societãţi comerciale, în vederea privatizãrii acestora, iar prin <>Legea nr. 83/1997 , cu modificãrile ulterioare, procedura de privatizare a bãncilor.

2.2. Instituţii implicate în procesul de privatizare

În anul 1997 privatizarea s-a realizat prin urmãtoarele centre de decizie:
- Consiliul pentru Reforma;
- Agenţia Nationala pentru Privatizare;
- Fondul Proprietãţii de Stat;
- Agenţia Romana de Dezvoltare.
Prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , a fost înfiinţat Ministerul Privatizãrii, cu rol în elaborarea strategiei de privatizare şi control al procesului de privatizare, şi a fost reorganizat Fondul Proprietãţii de Stat, ca fond închis de investiţii atipic, cu rolul de a vinde acţiunile deţinute de stat la societãţile comerciale, în conformitate cu politica aprobatã de Guvern.

2.3. Dimensiunea sectorului privat din România

În anul 1997 au fost privatizate 1.163 de societãţi comerciale cu un capital social de 2.166 miliarde lei, care se grupeazã, în funcţie de mãrimea lor şi de metoda de privatizare utilizata, astfel:





Societãţi Numãr Licitaţie Negociere Bursa de
comerciale valori RASDAQ
----------------------------------------------------------------------------
Mici 952 105 847 0 0
----------------------------------------------------------------------------
Mijlocii 165 82 78 0 5
----------------------------------------------------------------------------
Mari 46 4 40 1 1
----------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 1.163 191 965 1 6
----------------------------------------------------------------------------



În anul 1997 a început procesul de privatizare a celor trei bãnci nominalizate de Guvern, respectiv Banc-Post - S.A., Banca Romana pentru Dezvoltare - S.A. şi Banca Agricolã - S.A. Procesul se deruleazã în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 83/1997 pentru privatizarea societãţilor comerciale bancare la care statul este acţionar, cu modificãrile ulterioare.
Privatizarea societãţilor comerciale în anul 1997 evidenţiazã gradul sporit de atractivitate a întreprinderilor mici şi mijlocii din urmãtoarele sectoare: agricultura (633), comerţ (215), industrie (179), construcţii (50), transporturi (41), turism (22), prestãri de servicii (17) şi învãţãmânt (6).
Pentru un numãr de 44 de societãţi comerciale s-au încheiat contracte de vânzare-cumpãrare a pachetelor de acţiuni, deţinute de Fondul Proprietãţii de Stat, cu investitori strãini din Franta, S.U.A., Germania, Austria, Elvetia, Italia, Cipru etc.
Evoluţia numericã a societãţilor comerciale aflate în procedura de dizolvare-lichidare la data de 1 ianuarie 1997 şi, respectiv, la data de 31 decembrie 1997 se prezintã astfel:





Numãrul societãţilor comerciale aflate
în procedura de dizolvare-lichidare la:
----------------------------------------
1 ianuarie 1997 31 decembrie 1997
----------------------------------------------------------------------------
Programul FESAL - 17
----------------------------------------------------------------------------
Programul ASAL - 18
----------------------------------------------------------------------------
Alte societãţi comerciale 24 47
----------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 24 82
----------------------------------------------------------------------------



Analiza derulãrii procesului de privatizare în anul 1997 conduce la urmãtoarele aprecieri sintetice:
- cantitative:
* a crescut valoarea capitalului social privatizat de 1,6 ori în anul 1997 fata de anul 1996, respectiv capitalul social privatizat în anul 1997 reprezintã 40% din totalul capitalului social privatizat;
* oferta de privatizare a fost aproape dubla fata de anul anterior, dar numãrul societãţilor comerciale privatizate nu a crescut proporţional;
* s-a majorat numãrul societãţilor comerciale mari, respectiv ponderea lor în capitalul social privatizat;
* evoluţia lunarã a numãrului contractelor de vânzare-cumpãrare de acţiuni ale societãţilor comerciale mari, încheiate cu investitori strãini, deşi în creştere semnificativã, a înregistrat diferenţe de ritm, datorate, în principal, modificãrilor legislative;
* a crescut numãrul activelor vândute, soluţie benefica atât pentru redresarea societãţilor comerciale, cat şi pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii (840 în anul 1997, 754 în anul 1996, 273 în anul 1995 şi 382 în anul 1994);
* au fost constituite 17 societãţi comerciale cu capital mixt (capital social, circa 81 miliarde lei, din care, aport de capital strãin, 14 milioane dolari S.U.A.);
- calitative:
* a crescut ritmul privatizãrii în sectoare considerate lipsite de atractivitate, de exemplu industria şi agricultura devansand chiar sectoare foarte atractive, cum sunt turismul şi comerţul;
* a fost finalizatã sau se apropie de finalizare privatizarea unor subsectoare - confecţii textile, ambalaje alimentare, prelucrarea maselor plastice, materiale de construcţii, ciment, recuperarea şi reciclarea materialelor etc.;
* a crescut valoarea contractelor în valuta de 30 de ori fata de anul 1996;
* au crescut încasãrile de 1,7 ori în lei şi de 25 de ori în valuta;
* a crescut volumul investiţiilor angajate prin contractele de vânzare-cumpãrare de circa doua ori în anul 1997 fata de intreaga perioada 1992-1996.

PRIVATIZAREA SECTORIALA - STADIUL ACTUAL

1. Industrie şi comerţ

Legislaţia în vigoare a permis vânzarea contra numerar a acţiunilor şi a pãrţilor sociale emise de societãţile comerciale din domeniul industrial cãtre persoane fizice sau juridice, romane sau strãine, utilizând, cu precãdere, una dintre urmãtoarele metode clasice:
- licitaţie deschisã sau cu participanţi preselectionati;
- negociere directa;
- M.E.B.O.;
- combinatii de metode.
Analizând procesul de privatizare desfãşurat pana în prezent, rezulta ca numãrul societãţilor comerciale privatizate în sectorul industrial este redus şi neuniform, orientarea capitalului privat fiind preponderenta cãtre sectorul industriei textile, sticlariei, ceramicii fine, cimentului şi lemnului, inclusiv cãtre producţia de mobilier.

1.1. Sectorul energetic

1.1.1. Energia electrica şi termica

În anul 1990, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 15/1990 , sectorul energiei electrice şi termice a fost organizat în:
* Regia Autonomã de Electricitate "Renel", care are ca obiect de activitate producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice, precum şi producerea energiei termice;
* mai multe regii autonome de interes local, având activitãţi legate de producerea, transportul şi distribuţia energiei termice (dintre care unele, de exemplu R.A.D.E.T., se ocupa, practic, exclusiv de aceste probleme, iar alte regii autonome aveau şi alte servicii publice în domeniul lor de activitate);
* mai multe societãţi comerciale care prestau activitãţi conexe serviciului energetic (construcţii-montaj, reparaţii etc.).
În perioada 1992-1996 au fost înfiinţate 63 de societãţi comerciale prin restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel". Aceste societãţi comerciale desfãşoarã activitãţi conexe celei de baza (reparaţii, proiectare, construcţii-montaj etc.). De asemenea, au fost înfiinţate mai multe societãţi comerciale aparţinând acestui sector ("Cet" Brãila - S.A.; "Enmec" - S.A. Sighetu Marmatiei etc.), în urma acţiunilor de divizare a unor mari societãţi comerciale.
În anul 1997 a fost desprinsa din Regia Autonomã de Electricitate "Renel" Filiala Electrocentralei Govora, care s-a transformat în Societatea Comercialã "Cet" Govora - S.A. şi a fost preluatã de Fondul Proprietãţii de Stat.
Din cele 71 de societãţi comerciale din acest sector, 47 sunt privatizate integral, 18 sunt parţial privatizate, iar 6 au acţiuni deţinute preponderent de stat, dintre care 4 se afla în negociere pentru privatizare.

1.1.2. Petrol şi gaze

Sectorul petrol şi gaze cuprinde urmãtoarele societãţi naţionale şi societãţi comerciale:
* Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti, înfiinţatã în conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 49/1997 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 70/1998 , prin reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului "Petrom" Bucureşti şi fuzionarea prin absorbţie a 45 de societãţi comerciale cu activitate de prelucrare a ţiţeiului (2), de transport (2) şi de distribuţie a produselor petroliere (41);
* Regia Autonomã a Gazelor Naturale "Romgaz" - Medias, al carei program de restructurare este în curs de elaborare;
* 56 de societãţi comerciale care desfãşoarã activitãţi conexe (foraj, sonde de cercetare şi de producţie, operaţiuni speciale, construcţii-montaj, execuţie şi întreţinere instalaţii electrice, transport şi reparaţii material tubular etc.).
Dintre aceste societãţi comerciale: 10 sunt privatizate integral, la 8 statul este acţionar minoritar, iar la 14 Fondul Proprietãţii de Stat nu mai este acţionar. Restructurarea din acest sector este sprijinita prin Proiectul pentru subsectorul petrolier, finanţat de Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeanã de Investiţii şi de PHARE.

1.2. Sectorul minier

Situaţia întreprinderilor din sectorul minier este urmãtoarea:
* în baza <>Legii nr. 15/1990 s-au constituit 19 societãţi comerciale cu profil de prospectiune, exploatare, cercetare-extracţie-prelucrare-comercializare substanţe nemetalifere, imbuteliere ape minerale;
* în perioada 1992-1996, prin acţiuni succesive de restructurare, din cadrul regiilor autonome s-au desprins 49 de societãţi comerciale, cu activitãţi conexe (informatica, cercetare, baze de aprovizionare, transporturi, reparaţii, construcţii-montaj; exploatare-prelucrare substanţe nemetalifere etc.), preluate în portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat;
* în anul 1997, în conformitate cu <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 207/1997 , cu modificãrile ulterioare, unele regii autonome au fost restructurate şi transformate în companii/societãţi naţionale (Compania Nationala a Lignitului Oltenia - Targu Jiu, Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti, Compania Nationala a Metalelor Preţioase şi Neferoase "Remin" Baia Mare, Compania Nationala a Uraniului Bucureşti, Societatea Nationala a Sarii Bucureşti, Societatea Nationala a Apelor Minerale Bucureşti);
* sunt în curs de transformare în societãţi/companii naţionale Regia Autonomã a Huilei Petrosani şi Regia Autonomã a Cuprului Deva;
* în anul 1997, o data cu transformarea unor regii autonome în societãţi/companii naţionale (menţionate anterior), s-au desprins 27 de societãţi comerciale cu activitãţi auxiliare (transporturi, construcţii-reparaţii utilaj minier, construcţii-montaj în domeniul minier etc.), în curs de preluare de cãtre Fondul Proprietãţii de Stat.
Stadiul privatizãrii celor 68 de societãţi comerciale aflate în portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat:
* au fost privatizate 13 societãţi comerciale (din domeniile: informatica, minier, cercetare-proiectare, extracţie-prelucrare-comercializare substanţe nemetalifere şi produse rezultate din nisipuri bituminoase, imbuteliere ape minerale, aprovizionare, construcţii-montaj, producţie şi reparaţii transporturi);
* la 8 societãţi comerciale Fondul Proprietãţii de Stat nu mai deţine pachetul majoritar.

1.3. Chimie şi petrochimie

Industria chimica şi petrochimica cuprinde mai multe sectoare de activitate, a cãror situaţie este evidenţiatã astfel:
* sectorul de rafinarii şi petrochimie - au fost privatizate 4 societãţi comerciale, din care 2 societãţi mari şi 2 societãţi mici, dintr-un total de 18 societãţi comerciale;
* sectorul de îngrãşãminte chimice - au fost privatizate 6 societãţi comerciale, din care 5 societãţi mari şi o societate mica, dintr-un total de 12 societãţi comerciale, iar 2 societãţi mari se afla în proces de lichidare;
* sectorul de produse chimice anorganice - a fost privatizata o societate comercialã din 9 societãţi, dovedindu-se un sector mai puţin atractiv;
* sectorul de mase plastice - au fost privatizate 15 societãţi comerciale dintr-un total de 18 societãţi;
* sectorul de fire şi fibre sintetice şi artificiale s-a dovedit mai puţin atractiv, nefiind finalizat procesul de privatizate la nici o societate pana la sfârşitul anului 1997; se afla în proces de lichidare o societate comercialã mare.

1.4. Construcţii de maşini

Industria constructoare de maşini include societãţi comerciale cu o valoare ridicatã a capitalului social, unele cu semnificatie strategica în dezvoltarea economicã a tarii. Ponderea sectorului privat în aceasta ramura reprezintã 35%, fiind încã sub media pe economie, fapt ce implica o accelerare a procesului în cursul anului 1998.

1.5. Electrotehnica şi electronica

Din cele 122 de societãţi comerciale cu capital majoritar de stat, 42 au fost privatizate în totalitate. La 3 societãţi comerciale, respectiv "Icos" - S.A. Sibiu, "Mefin" - S.A. Bucureşti şi "Ius" - S.A. Braşov, statul a devenit acţionar minoritar.

1.6. Bunuri de consum

Societãţile comerciale din industria bunurilor de consum, pe forme de proprietate, se prezintã astfel:




                            Totalul        Numãrul       Numãrul
                          societãţilor     societãţilor  societãţilor
 Sectorul industrial      comerciale       comerciale    comerciale
                            supuse         privatizate     parţial
                          privatizãrii     (1993-1997)   privatizate
-----------------------------------------------------------------------
 Lemn                         180              108           72
-----------------------------------------------------------------------
 Celuloza şi hârtie            23               10           13 
-----------------------------------------------------------------------
 Sticla şi ceramica fina       43               33           10
-----------------------------------------------------------------------
 Materiale de construcţii      90               63           27
-----------------------------------------------------------------------
 Textile şi pielarie          355              231          124
-----------------------------------------------------------------------
 Industria alimentara          25                6           19
-----------------------------------------------------------------------
     TOTAL:                   716              451          265
-----------------------------------------------------------------------



    1.7. Sectorul producţiei de apãrare

    Sectorul producţiei de apãrare cuprinde, în prezent, 77 de societãţi comerciale şi 3 regii autonome cu 26 de sucursale, grupate astfel:
    - Regia Autonomã "Arsenalul Armatei" - 9 sucursale;
    - Regia Autonomã "Rami-Dacia" - o sucursala;
    - Regia Autonomã pentru Producţia de Tehnica Militarã "Ratmil" - 16 sucursale;
    - societãţi comerciale - 77.

    2. Agricultura

    În prezent, 80% din terenurile agricole sunt în proprietate privatã. Cu toate acestea, reforma funciarã nu este finalizatã, datoritã menţinerii în trecut a unor restrictii în ceea ce priveşte circulaţia libera a terenurilor şi fragmentarii suprafeţei agricole în terenuri având, în medie, o suprafata de 2,5-3 hectare.
    La începutul anului 1997 a fost lansat un program de reforma în acest sector, cu sprijinul Bãncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, potrivit Acordului ASAL. Mãsurile întreprinse includ:
    - privatizarea fermelor de stat;
    - lichidarea fermelor de porci şi de pãsãri, nerentabile;
    - restructurarea întreprinderilor care depoziteaza sau care au ca obiect de activitate producţia de cereale sau de ulei comestibil, în scopul privatizãrii;
    - restructurarea Agenţiei Naţionale a Produselor Agricole - R.A.;
    - divizarea şi privatizarea întreprinderilor de comercializare a inporturilor pentru agricultura;
    - eliminarea creditelor directionate, pentru a putea sprijini agricultura într-o maniera transparenta, prin subvenţii (au fost eliminate creditele directionate, bugetul de stat prevãzând fonduri pentru sprijinirea agricultorilor);
    - liberalizarea preţurilor pentru toate produsele agricole (din luna februarie 1997); liberalizarea exporturilor agricole şi reducerea tarifelor pentru importuri (de la 67% la o medie de 24,5%).
    Situaţia privatizãrii în principalele sectoare ale agriculturii se prezintã astfel:
    a) întreprinderi prestatoare de servicii mecanizate de tip "Agromec", "Servagromec", "Agroservice": dintr-un total de 1.682 de astfel de societãţi comerciale s-au privatizat 1.032;
    b) societãţile comerciale de tip "Comcereal", înfiinţate prin reorganizarea Regiei Autonome "Romcereal": dintr-un numãr total de 41 s-a privatizat o singura societate comercialã, iar pentru 18 societãţi comerciale s-a lansat campania de publicitate pentru privatizare;
    c) societãţi comerciale din sectorul industriei alimentare, bãuturilor şi tutunului: dintr-un total de 534 au fost privatizate 350;
    d) societãţi comerciale tip "Avicola", "Comsuin", "Suinprod", care au ca obiect de activitate creşterea şi valorificarea porcilor şi pasarilor: dintr-un total de 109 au fost privatizate 21, iar 43 de complexe sunt în lichidare potrivit <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, sau <>Legii nr. 64/1995 , cu modificãrile ulterioare;
    e) ferme de stat (foste I.A.S.): dintr-un numãr total de 490 nici una nu a fost privatizata;
    f) societãţi comerciale piscicole: dintr-un numãr total de 38 nici una nu a fost privatizata.

    3. Transporturi

    În acest sector s-au parcurs etapele pregãtitoare transformarii, dupã reorganizare, a 17 regii autonome de sub autoritatea Ministerului Transporturilor în companii/societãţi naţionale sau societãţi comerciale pe acţiuni, conform prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 207/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale Programului de reorganizare a regiilor autonome de sub autoritatea Ministerului Transporturilor.
    Societãţile comerciale din portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat, din domeniul transporturilor, erau, iniţial, în numãr de 383 şi insumau un capital social de 3.366.997.169 lei. În urma privatizãrii unui numãr de 106 societãţi comerciale, reprezentând un capital social de 179.329.756 lei, în portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat a mai rãmas un numãr de 277 societãţi comerciale cu un capital social de 3.187.667.413 lei.

    A. Transporturi auto
       -----------------

    În anul 1997 s-a procedat la restructurarea Regiei Autonome "Administraţia Nationala a Drumurilor din România" (A.N.D.), în scopul comercializãrii serviciilor, astfel încât 8 mari antreprize ale regiei autonome au fost transformate în societãţi comerciale.

    B. Cai ferate
       ----------

    "Societatea Nationala a Cãilor Ferate" (S.N.C.F.R.) este în curs de reorganizare în companie nationala, conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 207/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
    Legea nr. 129/1996 privind transportul pe cãile ferate romane, completatã prin ordonanţele de urgenta ale Guvernului nr. 14/1997 şi nr. 40/1997, defineste cadrul legal pentru transportul pe calea feratã şi realizeazã condiţiile pentru reechilibrarea financiarã a S.N.C.F.R. Legea include prevederi pentru:
    - transparenta politicii tarifare, subvenţiile tarifare fiind suportate de cãtre bugetul de stat;
    - stabilirea unor unitãţi de contabilitate separate, în cadrul S.N.C.F.R., pentru operaţiuni şi infrastructura.

    C. Transporturi aeriene
       --------------------

    S-au descentralizat serviciile aeroportuare, prin transferarea sub autoritatea consiliilor judeţene a 13 aeroporturi regionale.

    D. Transporturi fluviale
       ---------------------

    S-a elaborat documentaţia pentru înfiinţarea a 6 societãţi comerciale pe acţiuni, prin reorganizarea şi divizarea regiilor autonome "Administraţia Fluviala a Dunãrii de Jos" Galaţi şi "Administraţia Canalelor Navigabile" Constanta.

    4. Turism

    În turism, dintr-un total de 272 societãţi comerciale, cu un capital social de 1.955.071 milioane lei, pana la finele anului 1997 au fost privatizate 113 societãţi comerciale, insumand un capital social de 266.985 milioane lei.
    Acţiunile aflate în portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat insumeaza, pentru un numãr de 159 de societãţi comerciale, 806.000 milioane lei, din care: 514.000 milioane lei reprezintã capitalul social al societãţilor comerciale la care statul mai deţine peste 50% din acţiuni, iar 292.000 milioane lei reprezintã capitalul social al societãţilor la care Fondul Proprietãţii de Stat deţine 40% din acţiuni.
    În societãţile comerciale în care Fondul Proprietãţii de Stat este acţionar majoritar, unele active sunt administrate direct de cãtre societãţile comerciale respective, iar altele se afla în locatie de gestiune. O parte din activele societãţilor comerciale din turism sunt bunuri imobile pentru care au fost formulate acţiuni în revendicare în justiţie de cãtre foştii proprietari sau moştenitorii acestora.

    CAP. 3
    Perfecţionarea cadrului legislativ şi institutional

    1. Perfecţionarea cadrului legislativ

    Eficientizarea şi accelerarea procesului de privatizare se vor asigura şi prin actualizarea şi completarea cadrului legislativ.
    De asemenea, se are în vedere modificarea şi a altor prevederi legislative care reglementeazã domeniile conexe procesului de privatizare, în scopul atragerii investitorilor romani şi strãini.
    Totodatã se are în vedere compensarea persoanelor fizice sau juridice care au deţinut în proprietate întreprinderi, ateliere, unitãţi de comerţ, unitãţi farmaceutice şi sanitare şi altele, cu titluri de valoare (acţiuni şi/sau pãrţi sociale).
    Compensarea cu titluri de valoare are un caracter excepţional şi nu prezintã avantaje economice imediate, întrucât presupune un transfer cu titlu gratuit de titluri financiare, negociabile sau nenegociabile, cãtre persoanele care au suferit un prejudiciu prin actele normative adoptate de autoritãţile publice ale statului roman în perioada 1948-1949.
    Prin lege specialã va fi reglementatã aceasta compensare cu titluri de valoare, luându-se în considerare situaţia bunurilor cu destinaţie comercialã naţionalizate, valoarea de circulaţie la data actului de nationalizare, valoarea actuala de circulaţie a bunurilor, inclusiv investiţiile neamortizate.

    2. Perfecţionarea cadrului institutional

    2.1. Grupul interministerial

    Legatura dintre ministerele economice şi Ministerul Privatizãrii se va asigura prin intermediul Grupului interministerial, înfiinţat prin decizie a primului-ministru, care va armoniza şi monitoriza politicile sectoriale, restructurarea regiilor autonome şi privatizarea societãţilor comerciale şi a companiilor/societãţilor naţionale rezultate.

    2.2. Descentralizarea activitãţii Fondului Proprietãţii de Stat

    Activitatea Fondului Proprietãţii de Stat se va descentraliza, în principal, prin:
    - transferul deciziilor referitoare la privatizarea societãţilor comerciale mici şi mijlocii cãtre sucursalele teritoriale ale Fondului Proprietãţii de Stat;
    - mandatarea firmelor de avocatura cu reputaţie nationala sau internationala, a societãţilor de valori mobiliare, a agentiilor de brokeraj, a bãncilor de investiţii, a societãţilor de investiţii financiare şi a societãţilor de administrare a fondurilor de investiţii sa negocieze şi sa perfecteze contracte de privatizare.
    În acest sens, se va acţiona, în principal, în urmãtoarele direcţii:
    a) privatizarea societãţilor comerciale mari, atractive, prin metode noi de privatizare, respectiv certificate de depozit emise de bãnci de investiţii pe piata de capital internaţional (G.D.R. sau E.D.R.), oferta publica de vânzare, cu sprijinul bãncilor de investiţii, al societãţilor de valori mobiliare sau al societãţilor de administrare a fondurilor de investiţii, şi prin licitaţie sau negociere directa;
    b) privatizarea societãţilor comerciale mari, neatractive, prin orice metoda de privatizare, inclusiv pentru oferta publica de vânzare pe pieţele de capital organizate;
    c) privatizarea societãţilor comerciale mici şi mijlocii, cu prioritate la sucursalele teritoriale ale Fondului Proprietãţii de Stat, prin negociere directa sau prin licitaţie, inclusiv pe pieţele de capital organizate.

    CAP. 4
    Metode şi tehnici de privatizare

    Vânzarea acţiunilor gestionate de Fondul Proprietãţii de Stat cãtre persoane fizice şi juridice de drept privat, romane sau strãine, se va face în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    Totodatã se are în vedere posibilitatea conversiei datoriilor societãţilor comerciale în acţiuni sau reesalonarea cu acordul creditorilor şi posibilitatea conversiei datoriei publice în acţiuni emise de societãţile comerciale, în cazul în care statul a emis obligaţiuni convertibile.
    Vânzarea acţiunilor societãţilor comerciale cãtre salariaţii şi/sau membrii conducerii acestora se va realiza prin urmãtoarele metode:
    * E.S.O.P. (Employee Stock Ownership Plans)
    * M.E.B.O. (Management Employee Buy-Out).
    Transferul dreptului de proprietate asupra activelor deţinute de societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar se face prin vânzare sau prin leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare.

    CAP. 5
    Politici de privatizare sectoriale

    Privatizarea pe domenii se va efectua, conform obiectivelor fixate în Programul de guvernare 1998-2000, în baza strategiilor de dezvoltare elaborate de cãtre Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Turismului, Ministerul Sãnãtãţii şi Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei, având ca sistem de referinta, în principal, urmãtoarele elemente:
    - dezvoltarea infrastructurilor;
    - dimensiunea, forta de munca şi situaţia financiara a unei societãţi comerciale;
    - mediul concurential şi cazuri de poziţii de monopol;
    - obiectivele de dezvoltare a ramurii;
    - ponderea societãţii comerciale în domeniu, precum şi impactul acesteia, pe verticala, în sectorul respectiv;
    - gradul de satisfacere a cererii pieţei interne şi internaţionale.
    Strategiile de privatizare pentru unele societãţi comerciale sau grupe de societãţi comerciale între care exista interdependente din punct de vedere tehnologic, economic, financiar, social şi al amplasarii teritoriale vor fi aprobate prin ordin al ministrului privatizãrii.

    1. Industrie

    Vânzarea acţiunilor gestionate de Fondul Proprietãţii de Stat la societãţile comerciale din industrie se va face prin utilizarea, în ordinea preferintei, a urmãtoarelor metode:
    - oferta publica de vânzare/G.D.R./E.D.R.;
    - licitaţia cu strigare sau în plic;
    - negocierea directa.
    Principalele obiective ale privatizãrii în industrie sunt urmãtoarele:
    - privatizarea, cu precãdere, a societãţilor comerciale din sectoarele: metalurgie, construcţii de maşini, chimie şi petrochimie;
    - transformarea regiilor autonome din sectorul energetic în societãţi comerciale şi privatizarea lor;
    - identificarea activelor neutilizabile şi vânzarea lor, în cash, în rate ori utilizarea în sistem de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare. În caz de insucces, se vor lua mãsuri pentru lichidarea acestora;
    - conversia datoriilor societãţilor comerciale în titluri de valoare.
    Privatizarea societãţilor comerciale din industrie se va face prin luarea, dupã caz, a urmãtoarelor mãsuri:
    - pãstrarea obiectului de activitate, dacã societatea comercialã şi-a câştigat sau poate câştiga prin vânzare, prin produsele sau serviciile pe care le realizeazã, o poziţie pe piata interna sau internationala;
    - protecţia marcilor de fabrica, de comerţ sau de serviciu;
    - includerea în contractul de vânzare de acţiuni sau de pãrţi sociale a unor obiective de mediu minim acceptate;
    - protejarea forţei de munca;
    - obligativitatea realizãrii unor programe investitionale.

    A. Sectorul energetic

    A.1. Energie electrica şi termica

    În acest domeniu, accentul va fi pus pe reorganizarea şi restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", în primul rând prin transformarea acesteia în societate/companie nationala, cu separarea, în interiorul acesteia, a componentelor functionale (producere, transport-dispecer, distribuţie şi energie nucleara).
    În aceeaşi etapa vor avea loc desprinderi ale unor centrale electrice de termoficare, de platforma, care vor fi transformate în societãţi comerciale destinate privatizãrii, şi va fi demarata privatizarea efectivã a acestora.
    În continuare, vor fi transformate componentele transport-dispecer naţional şi energetica nucleara în societãţi naţionale, iar componentele de producţie, respectiv de distribuţie, în societãţi comerciale, şi va fi demarata privatizarea/concesionarea acestora.
    Se va infiinta Autoritatea de reglementare, cu rol de arbitru pe piata de energie, care va acorda licenţe, va aproba tarife şi va colabora la finalizarea cadrului legislativ specific (Legea privind dreptul de proprietate publica şi regimul juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea energiei şi Legea serviciilor publice). Aceste acţiuni vor permite separarea capitalului public de cel privat, determinarea capitalului social al societãţilor comerciale rezultate prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", reglementarea relaţiilor societãţilor comerciale care opereazã cu bunurile publice şi presteazã servicii publice cu autoritãţile.
    Totodatã va avea loc restructurarea regiilor locale care presteazã activitãţi cu specific energetic (producerea, transportul şi distribuţia energiei termice), transformarea acestora în societãţi comerciale şi începerea privatizãrii lor.
    Politica de privatizare va avea în vedere caracteristicile specifice ale pieţei energiei (simultaneitatea producţiei şi consumului, imposibilitatea stocãrii, imposibilitatea substitutiei cu alte forme de energie în faza de consum, dependenta tuturor sectoarelor vieţii economice şi sociale de consumul de energie electrica şi termica), alinierea la legislaţia Uniunii Europene, interconectarea cu sistemele energetice ale acesteia şi urmãrirea tendinţelor înregistrate pe plan mondial.

    A.2. Petrol şi gaze

    În acest domeniu este necesarã continuarea activitãţii de restructurare a Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti prin desprinderea activitãţilor-suport (mecano-energetice, exploatare şi întreţinere linii şi instalaţii electrice, reparaţii şi întreţinere material tubular etc.) din cadrul acesteia, prin înfiinţarea de societãţi comerciale ale cãror acţiuni vor fi oferite spre vânzare.
    Pentru societãţile comerciale prestatoare de servicii din sector (forajul sondelor de cercetare şi extracţie, construcţii-montaj, transport, mecano-energetice etc.), vânzarea acţiunilor deţinute de Fondul Proprietãţii de Stat se va face prin negociere directa, pentru atragerea de investitori strategici (mai ales în cazul societãţilor comerciale cu o poziţie semnificativã - unic prestator de servicii şi operaţiuni speciale) sau prin oferta publica de vânzare, licitaţie, utilizarea pieţelor de capital organizate.
    Privatizarea Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti trebuie precedatã de urmãtoarele acţiuni:
    * stabilirea unei echivalente a acţiunilor Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti cu acţiunile subscrise în cadrul Programului de privatizare în masa la societãţile care au fuzionat prin absorbţie cu Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti;
    * înfiinţarea de societãţi mixte cu parteneri strategici pentru realizarea principalelor proiecte privind retehnologizarea, creşterea factorilor de recuperare, investiţii etc.;
    * cotarea la Bursa de valori a acţiunilor emise de Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti.
    Corporatizarea efectivã a Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti se va încheia în luna iulie 1998. Pana la sfârşitul anului se va elabora studiul de fezabilitate pentru privatizarea parţialã a societãţii comerciale.
    Regia Autonomã a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias va fi, într-o prima etapa, transformata în societate nationala, în interiorul cãreia vor fi separate componentele functionale.
    Ulterior vor avea loc externalizari şi transformãri în societãţi comerciale ale unor componente, precum şi transformarea în societate nationala a sistemului de transport.
    Va fi derulata privatizarea/concesionarea societãţilor comerciale rezultate din actuala structura.

    B. Sectorul minier

    Se va finaliza acţiunea de reorganizare a regiilor autonome din sector, în conformitate cu <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 207/1997 , cu modificãrile ulterioare, prin transformarea în societãţi/companii naţionale a Regiei Autonome a Huilei Petrosani şi a Regiei Autonome a Cuprului Deva.
    Programul de restructurare a fostelor regii autonome din domeniul mineritului, coordonat de Ministerul Industriei şi Comerţului şi început în cursul anului 1997, va fi accelerat, principalele obiective urmãrite fiind:
    * finalizarea studiilor-diagnoze complexe ale fiecãrui obiectiv, pentru a se stabili o realã ierarhizare a exploatarilor miniere;
    * stabilirea unui program gradual privind conservarea şi închiderea exploatarilor miniere nerentabile. Acest program va fi coordonat de Agenţia Nationala pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie din Zonele Miniere;
    * externalizarea exploatarilor miniere eficiente şi transformarea lor în societãţi comerciale pe acţiuni, în vederea privatizãrii acestora;
    * retehnologizarea exploatarilor, cu condiţii geologico-miniere favorabile, în vederea eficientizarii lor;
    * stabilirea, în funcţie de interesul naţional, a exploatarilor miniere şi a substanţelor minerale utile, pentru care se vor acorda subvenţii, urmãrindu-se scãderea continua a cuantumului acestora.
    Programul de privatizare a fostelor regii autonome din domeniul mineritului va avea în vedere urmãtoarele:
    * stabilirea unui program de restructurare-privatizare pentru fiecare societate/companie nationala din domeniul mineritului, care sa ţinã seama de specificul fiecãreia, de caracterul strategic al unora dintre acestea, pentru a se stabili cea mai adecvatã metoda de privatizare;
    * privatizarea, în prima etapa, a societãţilor/companiilor naţionale cu activitate profitabila, care nu necesita subvenţii de la bugetul de stat şi pentru care s-ar gãsi relativ uşor investitori strategici. În aceasta categorie intra Societatea Nationala a Sarii Bucureşti, pentru care se va realiza corporatizarea şi se va elabora studiul de fezabilitate în vederea privatizãrii. Se are în vedere şi posibilitatea armonizarii privatizãrii Societãţii Naţionale a Sarii Bucureşti cu cea a societãţilor comerciale din domeniul chimiei, care sunt beneficiare ale produselor miniere;
    * privatizarea, în principal, prin negociere directa cu investitori strãini, a minelor, având în vedere capitalurile sociale mari, necesitatea unor investiţii substanţiale pentru retehnologizarea şi creşterea nivelului de valorificare a materiei prime;
    * atragerea de investitori strategici  pentru retehnologizarea exploatarilor miniere care pot deveni astfel eficiente.
    Referitor la societãţile comerciale din domeniul cercetãrii geologice, la care procesul de privatizare se afla într-un stadiu mai avansat, se va avea în vedere oferirea spre vânzare a unor pachete de acţiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori sau, urmând ca salariaţii sa aibã posibilitatea cumpãrãrii de acţiuni prin metoda E.S.O.P sau M.E.B.O. În cadrul acestui domeniu trebuie acordatã o atentie specialã modului de privatizare a societãţilor comerciale care, prin specificul activitãţii, au caracter strategic (Societatea Comercialã "Prospecţiuni" - S.A. Bucureşti, Societatea Comercialã "Minexfor" - S.A. Deva).

    C. Sectorul producţiei de apãrare

    Privatizarea agenţilor economici din sectorul producţiei de apãrare, în perioada 1998-2000, se va face, în baza hotãrârii Consiliului Suprem de Apãrare al Tarii, astfel:
    * Regia Autonomã "Arsenalul Armatei", Regia Autonomã "Rami-Dacia" şi Regia Autonomã "Rasirom" vor rãmâne în proprietatea statului;
    * agenţii economici din cadrul Regiei Autonome pentru Producţia de Tehnica Militarã "Ratmil" pot fi privatizati parţial;
    * ceilalţi agenţi economici pot fi privatizati în totalitate.
    Agenţii economici supuşi procesului de privatizare au obligaţia de a pãstra capacitatile de producţie cuprinse în Inventarul sectorului producţiei de apãrare, în condiţiile reglementate prin lege.

    D. Bunuri de consum

    Accelerarea procesului de privatizare a societãţilor comerciale din acest domeniu se poate realiza prin:
    - divizarea, înainte de privatizare, a societãţilor comerciale din categoria întreprinderilor mari, cu amplasare geograficã raspandita în mai multe localitãţi, şi vânzarea acţiunilor acestora prin negociere directa;
    - vânzarea prin licitaţie cu strigare, în cazul societãţilor comerciale din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii;
    - oferta publica de vânzare, la societãţile comerciale care nu se privatizeazã prin alte metode;
    - scoaterea la vânzare pe piata extrabursierã;
    - conversia datoriilor societãţilor comerciale cu datorii mari cãtre diversi creditori;
    - vânzarea activelor aflate în conservare;
    - declanşarea procedurii de lichidare, potrivit <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, sau a procedurii de faliment, conform <>Legii nr. 64/1995 , cu modificãrile ulterioare, pentru societãţile comerciale cu datorii şi fãrã posibilitãţi de redresare, sau conversia datoriilor în acţiuni.
    În sectorul celuloza şi hârtie se va privatiza cel puţin 20% din capitalul social deţinut de Fondul Proprietãţii de Stat.
    Pentru societãţile comerciale mari, cu grad redus de atractivitate şi care deţin în patrimoniu capacitãţi de producţie oprite, fãrã posibilitatea repornirii, sau investiţii în curs de realizare ce nu pot fi finalizate din lipsa de resurse, strategia de privatizare va avea în vedere separarea acestor capacitãţi inactive de capacitatile viabile, ale cãror acţiuni se vor oferi la vânzare prin oricare metoda.
    În sectorul societãţilor comerciale cu profil de prefabricate, strategia va avea în vedere vânzarea de active independente sau privatizarea cu posibilitatea schimbãrii obiectului de activitate.

    E. Electrotehnica şi electronica

    Pentru societãţile comerciale din acest sector, privatizarea trebuie initiata cu acele societãţi comerciale care au înregistrat rezultate economico-financiare pozitive şi care au activitate de export.
    Sunt considerate prioritati de privatizare:
    - industria de motoare, generatoare şi transformatoare, care participa la modernizarea producţiei şi distribuţiei energetice;
    - industria de cabluri şi conductoare electrice, care are un rol important în dezvoltarea programului de telecomunicaţii;
    - calculatoare şi alte echipamente electrice pentru programul naţional de informatizare;
    - aparatura şi instrumente medicale necesare programului de sãnãtate;
    - materiale electrice pentru producţia de motoare şi vehicule necesare dezvoltãrii industriei de autoturisme;
    - industria de automatizare.
    În ceea ce priveşte privatizarea societãţilor comerciale cu profil de informatica, aceasta se va face în baza unei strategii specifice, care sa asigure cu precãdere atragerea de investitori strategici, recunoscuţi pe plan mondial, astfel încât sa se pãstreze obiectul de activitate şi sa se diversifice sfera serviciilor informatice.

    F. Construcţii de maşini

    Strategia de privatizare a sectorului construcţiilor de maşini comporta doua aspecte:
    a) privatizarea societãţilor comerciale la care statul este principalul acţionar;
    b) crearea unui sector privat prin, stimularea dezvoltãrii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii.
    În sectoarele: tractoare şi maşini agricole, autovehicule, echipament energetic, se are în vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmând sa se desfãşoare paralel cu restructurarea tehnologicã a acestora.
    Pentru anumite societãţi comerciale, aflate în procesul de privatizare, se va avea în vedere atragerea de investitori strategici sau pãstrarea unui pachet de acţiuni de control.

    G. Siderurgie, metalurgie

    Privatizarea societãţilor comerciale din sectorul metalurgic se va realiza prin aplicarea unor metode combinate, justificatã de necesitatea efectuãrii unor investiţii semnificative pentru modernizarea şi retehnologizarea acestora.
    Prin metode combinate, se are în vedere vânzarea de acţiuni prin negociere directa, plasarea de acţiuni prin G.D.R., oferta publica.
    Procesul de privatizare pentru societãţile comerciale mari se va realiza cu consultanţa de specialitate din strãinãtate.
    Programul de privatizare va trebui sa prevadã perioade corespunzãtoare, în vederea asigurãrii calitãţii procesului de privatizare a unor societãţi comerciale cu capital social foarte mare.
    Având în vedere importanta acestor societãţi comerciale în economie, se va analiza oportunitatea pãstrãrii de acţiuni nominative de control.
    Întrucât interesul pentru societãţile comerciale din sectorul metalurgic este restrâns, urmare şi a unei politici de preţuri practicate de regiile autonome pentru livrarea de energie electrica şi gaze, se va definitiva strategia de ramura, care va trebui sa soluţioneze problemele privind nivelul producţiei, restructurarea şi retehnologizarea, precum şi reconversia personalului şi soluţionarea problemelor sociale.

    H. Chimie, petrochimie

    Prin înfiinţarea Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti şi prin existenta, în afarã acesteia, a celor 8 rafinarii independente s-au creat bazele unui mediu concurential real al acestui sector de activitate.
    Strategia de privatizare are în vedere urmãtoarele obiective principale:
    * creşterea ponderii societãţilor comerciale mari privatizate în totalul societãţilor comerciale existente în sector;
    * atragerea capitalului strãin, inclusiv prin intermedierea vânzãrii unor societãţi comerciale mari de cãtre bãnci de investiţii pe piata de capital internationala ("Rafo" - S.A. Onesti, "Solventul" - S.A. Timişoara);
    * îmbunãtãţirea managementului societãţilor comerciale şi realizarea unui management performant;
    * crearea unor societãţi comerciale flexibile şi dinamice, adaptabile mediului concurential.
    În ramura industriei chimice şi petrochimice se va urmãri privatizarea a cel puţin 50% din capitalul social rãmas de privatizat, prin toate metodele de privatizare prevãzute de lege.
    În sectorul de rafinarii şi petrochimie se prevede privatizarea rafinariilor mari, cu prioritate a Societãţii Comerciale "Petromidia" - S.A. Navodari, a rafinariilor mici şi a principalelor combinate petrochimice.
    În sectorul ingrasamintelor chimice se are în vedere privatizarea integrala a societãţilor comerciale producãtoare şi finalizarea procesului de lichidare a doua societãţi comerciale.
    În sectorul de produse anorganice se are în vedere privatizarea societãţilor comerciale mari cu consumuri energetice mari, cum sunt: "Chimcomplex" - S.A. Borzesti, "Uzinele Sodice" - S.A. Govora şi "Upsom" - S.A. Ocna Mures.
    La societãţile comerciale strategice: "Conpet" - S.A. Ploiesti, "Oil Terminal" - S.A. Constanta, "Petromidia" - S.A. Constanta, Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti şi la cele care au capacitãţi pentru producţia de apãrare se va pãstra acţiunea nominativã de control.

    2. Agricultura

    În acest sector se intenţioneazã sa se promoveze dezvoltarea pieţei funciare, în special prin aplicarea cadrului legal existent în ceea ce priveşte proprietatea asupra pãmântului şi stabilirea unui sistem de înregistrare funciarã şi pregãtirea cadastrului.
    În paralel se va dezvolta cadrul institutional. În acest sens, prioritãţile includ modernizarea comercializãrii cerealelor şi a capacitãţilor portuare, stabilirea unor categorii de calitate şi a unor standarde la nivel internaţional, dezvoltarea cercetãrii agricole, implementarea şi aplicarea normelor de control veterinar şi fitosanitar, prin extinderea şi modernizarea reţelei de laboratoare pentru combaterea dãunãtorilor şi bolilor din sectorul vegetal şi animal, precum şi prin dezvoltarea unui sistem de finanţare ruralã.
    Totodatã se vor reface unele sisteme de irigaţii, alãturi de transferul gestionãrii acestora cãtre asociaţiile utilizatorilor de apa şi de intensificarea politicii de recuperare a costurilor.
    Se considera oportuna prevederea finanţãrii din surse externe a unui proiect de realizare a unei reţele de distribuţie a ingrasamintelor chimice, activitate care prezintã o atractivitate deosebita pentru privatizare.
    În vederea obţinerii suportului financiar pentru proiectele menţionate, trebuie îndeplinite urmãtoarele condiţii: finalizarea restructurãrii sectorului de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, crearea unui cadru institutional adecvat, definitivarea strategiei în acest sector.
    În vederea realizãrii reformelor în acest sector Programul de investiţii publice pentru perioada 1998-2000 prevede continuarea şi finalizarea urmãtoarelor programe, considerate ca fiind prioritare:
    * dezvoltarea ruralã a unor zone-pilot: montanã, colinarã şi de campie;
    * protecţia mediului - conservarea resurselor naturale de sol şi apa -, exploatarea durabila a fondului funciar agricol;
    * refacerea şi completarea sistemului de apãrare impotriva inundatiilor a populaţiei, localitãţilor şi terenurilor din Lunca Dunãrii, inclusiv a sistemului de monitorizare în scopul asigurãrii siguranţei în exploatare, urmând a se stabili:
    * reabilitarea irigatiilor în sistemele viabile;
    * modernizarea şi redefinirea reţelei de laboratoare specifice agriculturii şi industriei alimentare, care deservesc activitãţi de interes public în domeniile: protecţia plantelor, fitosanitar, controlul calitãţii seminţelor, reproductia şi selecţia animalelor, sanitar-veterinar, controlul produselor agroalimentare etc.;
    * restructurarea distribuţiei mãrfurilor în România, prin crearea sistemului naţional al pieţelor de gros pentru produse hortiviticole, pentru care se va apela la sprijin financiar extern.
    Privatizarea societãţilor comerciale din agricultura are în vedere finalizarea vânzãrii acţiunilor sau activelor, precum şi aplicarea metodelor de conversie a datoriilor în acţiuni pentru societãţile comerciale prestatoare de servicii pentru agricultura de tip "Agromec", a celor de creştere a pasarilor şi porcilor, a celor din industria alimentara, precum şi pentru societãţile de tip "Comcereal" şi "Cerealcom".
    Se va avea în vedere totodatã crearea cadrului legislativ pentru privatizarea societãţilor comerciale care deţin terenuri agricole (foste I.A.S. şi altele); vor fi, de asemenea, privatizate şi unele activitãţi din domeniul sanitar-veterinar.
    Societãţile comerciale din sectorul agroalimentar vor fi oferite la privatizare, avându-se în vedere privatizarea cu prioritate a celor atractive.
    Pentru rambursarea datoriilor unor societãţi comerciale din domeniul agriculturii, industriei alimentare şi din comerţul cu cereale se va proceda la vânzarea prin licitaţie a activelor acestora. Va fi stimulat acest mod de privatizare, prin acordarea de facilitãţi la vânzarea activelor în conservare, a celor nefolosite şi a celor care nu afecteazã activitatea de baza a societãţii comerciale.
    Va fi finalizat, de asemenea, procesul de restructurare a regiilor autonome din agricultura, urmând ca societãţile comerciale rezultate sa între în procesul de privatizare.

    3. Transporturi

    În perspectiva integrãrii în piata interna europeanã, România este interesatã sa valorifice avantajul situarii sale la intersectia unor importante coridoare de transport europene: Autostrada Nord-Sud; Canalul Rhin-Main-Dunare, legãturile feroviare, rutiere şi maritime cu Asia.
    Strategia de dezvoltare a infrastructurii în acest sector urmãreşte:
    - stoparea deteriorarii sistemului, prin reabilitarea drumurilor şi a mijloacelor de transport;
    - încurajarea concurentei dintre sectoarele de transport, pentru îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor şi a costurilor, cu o recuperare sporitã a costurilor de la beneficiari;
    - modernizarea sistemelor de siguranta a navigaţiei pe Dunare, astfel încât acestea sa devinã compatibile cu normele europene;
    - modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, a echipamentelor şi vehiculelor, pentru integrarea graduala în sistemul Uniunii Europene;
    - lansarea programelor de autostrazi şi cai ferate, situate pe marile coridoare de transport nord-sud şi est-vest;
    - dezvoltarea sistemelor de transport combinat;
    - stimularea dezvoltãrii accelerate a transporturilor containerizate de mãrfuri;
    - creşterea participãrii sectorului privat în operaţiunile şi managementul serviciilor de transport;
    - stimularea dezvoltãrii activitãţilor comerciale în zonele libere, deja existente în porturi şi aeroporturi;
    - atragerea finanţãrii externe pentru construcţia şi concesionarea pe termen lung a exploatãrii de autostrazi, canale navigabile, dezvoltãri portuare şi aeroportuare;
    - încredinţarea unor agenţi economici cu capital de stat sau privat, specializaţi, a unor activitãţi auxiliare obiectului de activitate al regiilor autonome;
    - înfiinţarea unor agenţi economici, societãţi comerciale cu capital iniţial de stat, prin desprinderea unor activitãţi din cadrul regiilor autonome.
    În sectoarele de infrastructura, caracterizate prin prezenta monopolurilor de stat, se va acţiona pentru separarea utilitãţilor publice în segmente care sunt monopoluri naturale şi în segmente pentru care concurenta este posibila şi se va urmãri ca managementul monopolurilor naturale sa se realizeze pe principii comerciale, fixându-se obiective financiare şi raspunderi clare.
    Pentru perioada 1998-2000, Programul de investiţii publice în sectorul transporturi prevede realizarea urmãtoarelor obiective considerate ca fiind prioritare:
    * reabilitarea şi modernizarea cãilor ferate romane pe traseul coridorului IV;
    * realizarea autostrazii de legatura pe coridorul IX;
    * lucrãri de completare a digului de nord în Portul Constanta-Sud.
    În acest context privatizarea societãţilor comerciale din transporturi va avea în vedere corelarea cu investiţiile în infrastructuri, pentru a permite dezvoltarea şi realizarea unui grad de compatibilitate cu sistemele de transporturi din Uniunea Europeanã.
    Privatizarea societãţilor comerciale din transporturi va fi efectuatã, cu precãdere, prin vânzarea integrala a pachetului de acţiuni, prin licitaţie sau prin vânzarea acţiunilor pe piata de capital nationala sau internationala, bursiera sau extrabursierã, dupã caz. Acţiunile societãţilor comerciale de reparaţii şi construcţii feroviare vor fi vândute pe pieţele secundare de capital. Totodatã se va proceda la privatizarea societãţilor comerciale rezultate prin restructurarea Regiei Autonome "Aeroportul Bucureşti-Baneasa".
    În domeniul transportului maritim se vor avea în vedere doua obiective principale privind procesul de restructurare şi privatizare a companiilor de navigaţie. Pe de o parte, menţinerea unei capacitãţi de transport maritim cat mai mari, sub operarea companiilor româneşti, iar pe de alta parte, menţinerea unui control al statului numai pentru realizarea nevoilor strategice şi de apãrare a tarii şi pentru valorificarea potenţialului porturilor româneşti.
    Restructurarea actualelor trei companii de navigaţie se va face prin înfiinţarea unei companii naţionale de transport maritim, cu nave provenite de la "Navrom", "Petromin" şi "Romline", a unei companii specializate în transportul de containere, cu nave provenite de la "Romline", şi a unei agenţii de personal navigant. Compania nationala urmeazã a se privatiza ulterior, cu pãstrarea acţiunii nominative de control.
    Patrimoniul rãmas la cele trei companii va fi privatizat în totalitate, în mai multe etape. Iniţial se va proceda la transformarea contractelor de închiriere (bare-boat) a navelor în contracte de vânzare, într-un termen de maximum un an. În urmãtoarea etapa se va proceda la divizarea companiilor şi la privatizarea societãţilor comerciale rezultate din aceasta.
    Companiile formate prin restructurarea celor trei companii actuale vor putea sa-şi protejeze navele, prin înfiinţarea unor filiale şi transferarea navelor acestor filiale. În acest sens, se va elabora o metodologie care urmeazã sa fie aprobatã, prin ordin comun, de cãtre ministerele cu atribuţii în acest domeniu.
    Pentru protejarea navelor şi întãrirea poziţiei pe piata a companiilor nou-formate, a filialelor acestora sau a subsidiarelor, precum şi a companiilor private care au preluat nave în procesul de privatizare, va fi adoptat cadrul legal necesar instituirii regimului special pentru activitatea de transport maritim internaţional.

    4. Comunicaţii

    Dezvoltarea economiei de piata presupune crearea unui sistem de telecomunicaţii competitiv, în concordanta cu cererea manifestatã în acest domeniu.
    Ţinând seama de existenta, în prezent, a 3 milioane de linii, parţial uzate fizic şi tehnic, şi de necesitatea largirii reţelei la peste 5 milioane de linii pana în anul 2005, România are nevoie de investiţii, în urmãtorii 7 ani, de aproape 5-7 miliarde dolari S.U.A., în condiţiile în care creşterea economicã va depinde în mod critic de modernizarea şi de lãrgirea reţelei de telecomunicaţii.
    Luând în considerare investiţiile foarte mari, necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, este esenţialã participarea sectorului privat, care sa permitã atât lãrgirea sistemelor de operare existente, cat şi crearea unui mediu competitiv.
    În acest scop, strategia de dezvoltare a sectorului de comunicaţii consta în:
    - privatizarea Societãţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. şi a Regiei Autonome "Radiocomunicatii";
    - definirea politicilor de reglementare, pentru a realiza o mai mare transparenta a politicii tarifare, eliminarea progresiva a transsubventiilor şi stabilirea reglementãrilor pentru licenţe;
    - înfiinţarea unei agenţii de reglementare independenta pentru acest sector.
    Guvernul va stabili, de asemenea, fondul de dezvoltare a telecomunicatiilor în zona ruralã, pentru a promova sectorul privat în furnizarea de servicii de telecomunicaţii în aceste zone, pe baza de concesionari.
    Pentru a asigura tuturor cetãţenilor tarii accesul echitabil şi nediscriminatoriu la informaţie, Programul de investiţii publice pe perioada 1998-2000 cuprinde realizarea programelor de modernizare şi extindere a statiilor de transmisie radio şi TV şi programul de diversificare şi modernizare a serviciilor poştale.
    Privatizarea în acest domeniu va avea în vedere utilizarea ofertei publice, oferindu-se spre vânzare pachete de acţiuni foarte mici, urmând ca salariaţii sa aibã posibilitatea cumpãrãrii acestora în condiţii preferenţiale.
    Pentru prima faza a privatizãrii Societãţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. se preconizeaza vânzarea a 35% din acţiuni cãtre un investitor strategic, iar în a doua faza, vânzarea restului de acţiuni prin metode combinate.
    Regia Autonomã "Posta Romana" se va transforma în companie nationala, iar în vederea privatizãrii se va proceda la emiterea de G.D.R./E.D.R. şi la oferta publica de vânzare. Se preconizeaza ca salariaţilor sa li se vândã 5% din pachetul de acţiuni.
    În ceea ce priveşte restructurarea şi privatizarea Regiei Autonome "Radiocomunicatii", Guvernul are în vedere transformarea acesteia într-un nucleu al viitoarei competitii în domeniul telefoniei de baza.
    Regia Autonomã "Inspectoratul General al Comunicaţiilor" se va transforma în Agenţia Nationala de Comunicaţii.

    5. Sectorul bancar şi de asigurãri

    În România opereazã 42 de bãnci, din care 5 bãnci comerciale, la care statul deţine acţiuni, deruleazã aproape 70% din creditele comerciale şi din depozitele la termen. Obiectivele privatizãrii sistemului bancar vizeazã creşterea implicarii bãncilor în economia realã, a siguranţei şi eficientei sistemului bancar, în vederea sprijinirii creşterii economice şi a dezvoltãrii întreprinderilor mici şi mijlocii. Acţiunile principale care urmãresc îndeplinirea acestor obiective sunt:
    - îmbunãtãţirea şi întãrirea capacitãţii de reglementare, supraveghere şi control al bãncilor de cãtre Banca Nationala a României;
    - privatizarea bãncilor comerciale;
    - extinderea şi modernizarea reţelei informationale, în scopul dezvoltãrii şi diversificãrii serviciilor.
    Pentru anul 1998, Guvernul intenţioneazã sa privatizeze doua bãnci: "Banc Post" - S.A. şi Banca Romana de Dezvoltare - S.A. Banca Agricolã - S.A. parcurge un program de restructurare în conformitate cu prevederile ordonanţelor de urgenta ale Guvernului nr. 43/1997 şi nr. 48/1997, fiind demarat şi procesul de privatizare. Banca Romana de Comerţ Exterior - S.A. şi Banca Comercialã Romana - S.A. se afla în proces de pregãtire în vederea privatizãrii în cursul anului 1999.
    În ceea ce priveşte cele doua societãţi de asigurare-reasigurare, la care statul deţine acţiuni, acestea vor parcurge un proces de majorare a capitalului social, urmat de privatizare prin oferta publica.

    6. Cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã

    Pornind de la aplicarea modelului de dezvoltare economicã, bazat pe inovare, în care elementul central cu rol strategic este reprezentat de activitatea de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã (C-D), prioritãţile imediate şi de perspectiva, în plan naţional şi sectorial, care se vor urmãri prin politica în domeniul C-D, vor fi în directa concordanta cu urmãtoarele obiective strategice majore:
    - dezvoltarea unei infrastructuri instituţionale, cu rol de interfata între cercetare şi învãţãmânt, la nivel naţional şi regional;
    - creşterea capacitãţii de elaborare şi implementare a politicilor în domeniu şi corelarea acestora cu celelalte politici guvernamentale;
    - stimularea inovarii şi promovarea acesteia, crearea de mecanisme şi instrumente instituţionale şi financiare, menite sa asigure absorbtia inovarii;
    - stimularea implicarii organizaţiilor neguvernamentale în implementarea diverselor programe;
    - dezvoltarea parteneriatului internaţional în domeniu, în special prin participarea la programele europene;
    - sporirea ofertei de informaţii şi iniţierea unei reţele de informaţii.
    Mãsurile principale, prevãzute pentru realizarea obiectivelor în domeniul cercetãrii sunt:
    - dotarea institutelor de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã la nivelul obiectivelor şi performantelor urmãrite;
    - abordarea unor programe de cercetare interdisciplinare, de importanta nationala;
    - cooperarea ştiinţificã internationala;
    - dezvoltarea resurselor umane.
    Programul de investiţii în domeniul cercetãrii pentru perioada 1998-2000 necesita o sustinere financiarã de 601,4 miliarde lei, din care 122,5 miliarde lei pentru anul 1998, posibilitãţile interne prognozate fiind de 29,6 miliarde lei. Pentru a asigura realizarea programelor în acest sector se impune atragerea de surse externe, în completarea necesarului.
    Privatizarea în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii va avea în vedere oferirea spre vânzare a unor pachete de acţiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori, urmând ca salariaţii sa aibã posibilitatea cumpãrãrii de acţiuni, prin metoda E.S.O.P. sau M.E.B.O. Va fi luatã în considerare şi posibilitatea grupãrii unei societãţi comerciale din domeniul cercetãrii cu o societate comercialã cu care întreţine raporturi contractuale în domeniul cercetãrii aplicative sau fundamentale. De asemenea, nu va fi exclusa posibilitatea grupãrii unor societãţi comerciale din domeniul cercetãrii cu alte societãţi comerciale care proiecteazã înfiinţarea de parcuri tehnologice.
    Având în vedere caracterul strategic al activitãţii de cercetare-dezvoltare şi condiţiile specifice în care se reorganizeazã acest domeniu, vânzarea acţiunilor societãţilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare se va face cu respectarea urmãtoarelor prevederi, care vor fi cuprinse în contractul de vânzare-cumpãrare de acţiuni:
    - pãstrarea în custodia societãţii comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, care se privatizeazã, a rezultatelor cercetãrii, definite prin <>Ordonanta Guvernului nr. 58/1997 , realizate de societatea comercialã pana la data privatizãrii, din fondurile publice, cu obligaţia ca, la solicitarea Ministerului Cercetãrii şi Tehnologiei sau a altor solicitanti care au avizul Ministerului Cercetãrii şi Tehnologiei, sa fie puse la dispoziţie acestora;
    - pãstrarea profilului de cercetare ştiinţificã al societãţii comerciale pentru o perioada de minimum 5 ani de la data privatizãrii.

    7. Mediu

    Strategia în acest domeniu prevede integrarea cerinţelor de mediu în strategiile de dezvoltare, astfel încât proiectele de dezvoltare şi de privatizare, indiferent de sector, sa includã componente investitionale obligatorii pentru asigurarea respectãrii reglementãrilor şi standardelor de mediu.
    Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului prevede obiectivele şi mãsurile ce trebuie realizate pe termen scurt, mediu şi lung în fiecare dintre sectoarele economice şi sociale.
    Având în vedere ca strategia de dezvoltare a României implica şi asigurarea protecţiei biodiversitatii, Guvernul considera ca eforturile investitionale în procesul de restructurare şi retehnologizare trebuie sa acopere, concomitent, realizarea cerinţelor de mediu, în conformitate cu standardele admise pe plan european, prin achiziţionarea tehnologiilor performanţe, precum şi reconsiderarea modelelor de producţie şi de consum, potrivit tendinţelor pe plan mondial.
    Costul estimat al promovãrii prioritatilor de mediu este de aproximativ 600 milioane dolari S.U.A., iar pentru implementarea integrala a mãsurilor din Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului vor fi necesare resurse substanţiale de la partenerii internationali.
    Guvernul este interesat, de asemenea, ca eforturile investitionale, în mod deosebit cele cu aport extern, sa fie mai bine corelate şi focalizate pe obiective prioritare şi de importanta majorã, sub aspect economic, ecologic şi de sãnãtate publica.
    Pentru perioada 1998-2000, urmãtoarele proiecte sunt de importanta deosebita, pentru realizarea lor solicitandu-se sprijin financiar extern:
    - reconstructia ecologica a unor terenuri din fondul forestier, afectate de poluare industriala, în perimetrele Zlatna şi Copsa Mica;
    - atenuarea fenomenelor de seceta şi de desertificare din sudul Olteniei, prin crearea perdelelor forestiere de protecţie pentru ameliorarea condiţiilor de mediu;
    - alimentarea cu apa pentru Odorhei - Copsa Mica;
    - Acumularea Azuga, judeţul Prahova;
    - Acumularea Ogrezeni, judeţul Giurgiu;
    - Canal Siret-Baragan, etapa I, judeţul Vrancea.
    Pentru diminuarea problemelor de mediu, care ar ingreuna privatizarea unor societãţi comerciale, se preconizeaza alocarea unor fonduri de la buget pentru proiectele de investiţii prevãzute în Programul naţional de acţiuni pentru protecţia mediului.
    Pentru a facilita planul investitional, Guvernul intenţioneazã sa restructureze doua regii autonome: Regia Autonomã "Apele Romane" şi Regia Nationala a Pãdurilor.
    Restructurarea celor doua regii autonome va permite o mai buna reglementare a accesului utilizatorilor la resursele de apa şi pãduri, o exploatare raţionalã a apelor şi, în limitele posibilitãţilor, a pãdurilor, precum şi protecţia şi conservarea acestor resurse, pentru a asigura o dezvoltare durabila a societãţii.
    Regia Autonomã "Apele Romane" se va reorganiza, pornind de la necesitatea separarii activitãţilor de reglementare de cele economice, mentinandu-se, totodatã, principiul gospodãririi apelor pe bazine hidrografice. Astfel vor fi înfiinţate 11 companii bazinale de gospodãrire a apelor, organizate la nivelul bazinelor hidrografice: Prut, Siret, Arges-Vedea, Olt, Jiu, Mures, Somes-Tisa spaţiul Banat, Dobrogea-Litoral şi Ialomita-Buzau şi Crisuri, în coordonarea Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului. Companiile bazinale vor prelua drepturile şi obligaţiile ce reveneau Regiei Autonome "Apele Romane" şi filialelor sale teritoriale, în ceea ce priveşte conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apa şi aplicarea mecanismului economico-financiar în domeniul apelor. Apele aparţinând domeniului public, bunurile proprietate publica a statului, reprezentând baraje, diguri, lucrãri de regularizare, clãdiri, alte lucrãri de gospodãrire a apelor, cu anexele acestora, inclusiv terenurile aferente, aflate în prezent în administrarea Regiei Autonome "Apele Romane", se vor concesiona, de cãtre Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, companiilor bazinale de gospodãrire a apelor. Aceste companii vor fi singurele în drept de a incasa, în calitate de unic furnizor, preţul apei brute de suprafata şi subterane, preţul agregatelor minerale extrase din albiile minore ale cursurilor de apa, livrate utilizatorilor interni şi externi, precum şi de a incasa tarifele pentru serviciile de gospodãrire a apelor. Dat fiind caracterul lucrãrilor de gospodãrire, şi anume de interes public, finanţarea programului de investiţii şi de retehnologizare se asigura din surse proprii, credite bancare şi, în completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului.
    Regia Nationala a Pãdurilor se va restructura, în mai multe etape, ultima, dupã finalizarea aplicãrii <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. De asemenea, se va realiza acţiunea de privatizare a unor activitãţi care nu sunt legate de lucrãrile silvotehnice specifice gospodãririi durabile a pãdurilor (ateliere de impletituri, fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare şi valorificare a fructelor de padure şi a ciupercilor comestibile, activitatea de valorificare a vânatului).

    8. Comerţ

    Privatizarea societãţilor comerciale din domeniul comerţului va continua prin aplicarea combinata a vânzãrii de acţiuni cu vânzarea de active.
    Societãţile comerciale cu capital social mai mare de 18 miliarde lei se vor privatiza prin negociere directa, indiferent de mãrimea pachetului de acţiuni deţinut de Fondul Proprietãţii de Stat la aceste societãţi.
    Având în vedere caracterul social al activitãţii desfãşurate de societãţile comerciale din domeniul comerţului cu carte şi cu produse de papetarie (librarii), acestea se vor privatiza, cu prioritate, prin negociere directa cu asociaţiile salariaţilor şi membrii conducerii din aceste societãţi, prin vânzarea de active cu prioritate cãtre locatari sau asociaţi sau transformarea contractelor de închiriere, locatie de gestiune sau asociere în participaţiune, în leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare.
    În situaţia în care unele active ale societãţilor comerciale nu sunt în administrare directa, Fondul Proprietãţii de Stat va analiza opţiunile exprimate de cei care folosesc activele şi va decide vânzarea acestora cãtre locatari sau asociaţi ori încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare.
    Privatizarea societãţilor comerciale farmaceutice se va realiza prin aplicarea combinata a vânzãrii de acţiuni cu vânzarea de active. Vânzarea pachetului de acţiuni se va realiza prin metoda negocierii directe. Vânzarea activelor - farmacii se va efectua cu prioritate cãtre locatarii care le administreazã în prezent, în baza unor contracte de închiriere, de locatie de gestiune sau de asociere în participaţiune.
    În contractele de vânzare-cumpãrare de acţiuni sau de active, precum şi în contractele de leasing imobiliar cu clauza ferma de cumpãrare pentru societãţile comerciale din domeniul comerţului cu carte şi cu produse de papetarie (librarii) şi pentru societãţile comerciale farmaceutice, se vor include clauze privind menţinerea profilului de activitate.

    9. Turism

    Privatizarea societãţilor comerciale din turism se va realiza prin metode combinate, în funcţie de mãrimea şi potenţialul acestora, structura actionariatului, modul de administrare a activelor, specificul activitãţii, existenta bunurilor naţionalizate, urmãrindu-se atragerea de investitori strategici, recunoscuţi pe plan internaţional.
    În acest scop, se va avea în vedere aplicarea urmãtoarelor mãsuri:
    1. Pentru societãţi comerciale din turism la care Fondul Proprietãţii de Stat deţine peste 50% din capitalul social:
    a) societãţi comerciale mici (capital social pana la 2,5 miliarde lei):
    * vânzarea acţiunilor, prin licitaţie sau negociere directa. În caz de insucces, se vor oferi spre vânzare active;
    * vânzarea cãtre locatar sau asociat, dupã caz, fãrã licitaţie sau încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare, pentru societãţile comerciale cu contracte de locatie, închiriere sau asociere în participaţiune. Dacã nu se concretizeazã nici una dintre aceste variante, Fondul Proprietãţii de Stat va oferi spre vânzare, prin licitaţie, acţiunile sau activele societãţii comerciale respective;
    b) societãţi comerciale mijlocii (capital social de la 2,5 pana la 18 miliarde lei):
    * vânzarea acţiunilor, prin licitaţie, cu respectarea condiţiilor de publicitate, în conformitate cu prevederile legale. În caz de insucces, se va declansa divizarea societãţii comerciale în cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmând sa fie oferite la vânzare ori sa se constituie societãţi mixte pe structura activelor (lanturi hoteliere);
    * transformarea contractelor de locatie a gestiunii, închiriere, asociere în participaţiune în contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare;
    c) societãţi comerciale mari (capital social peste 18 miliarde lei):
    * vânzarea acţiunilor prin negociere directa. În caz de insucces, se va declansa divizarea societãţii în cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmând a fi oferite la vânzare;
    * transformarea contractelor de locatie a gestiunii, de închiriere, asociere în participaţiune în contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare. Dacã sistemul nu este fezabil, se va proceda la vânzarea prin licitaţie a acţiunilor sau a activelor societãţilor comerciale respective.
    La societãţile comerciale mari şi mijlocii, care deţin în patrimoniu active (hoteluri şi restaurante), în oraşele mari sau pe litoral, se poate declansa procedura de divizare pe structura unui activ sau a unor grupuri de active, înainte de iniţierea vânzãrii acţiunilor acestor societãţi comerciale.
    2. Pentru societãţile comerciale la care Fondul Proprietãţii de Stat deţine sub 50% din capitalul social se va proceda la vânzare prin oferta publica, negociere directa sau licitaţie, dupã caz.
    3. Situaţii speciale:
    a) societãţile comerciale cu profil balneoclimateric, care funcţioneazã în staţiunile balneare, se vor privatiza prin vânzarea întregului pachet de acţiuni deţinut de Fondul Proprietãţii de Stat, indiferent de mãrimea acestuia, prin negociere directa, în vederea valorificãrii factorilor terapeutici naturali şi menţinerii integritãţii staţiunilor balneoclimaterice;
    b) societãţile comerciale care deţin în patrimoniu cabane de creasta vor oferi aceste active spre vânzare, prin negociere directa, sau vor încheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare, care vor conţine prevederi contractuale privind menţinerea profilului de activitate. Lista activelor - cabane de creasta se va stabili de cãtre Fondul Proprietãţii de Stat şi Ministerul Turismului.

    10. Administraţie publica localã (societãţi comerciale înfiinţate în baza deciziilor consiliilor locale şi judeţene)

    Apartenenţa sau neapartenenta activelor societãţilor comerciale la Patrimoniul naţional şi muzeistic trebuie sa fie reglementatã cu claritate prin acte normative, pentru corectarea capitalului social, urmând ca activele ce nu aparţin Patrimoniului naţional şi muzeistic sa se poatã privatiza prin licitaţie cu strigare, negociere directa sau prin vânzare pe pieţele de capital organizate.
    Se va delimita domeniul public în cazul societãţilor comerciale care deţin terenuri agricole şi al societãţilor comerciale care deţin reţele edilitare (foste întreprinderi de gospodãrie oraseneasca sau comunalã - I.G.O., I.G.C.) şi apoi se vor privatiza prin licitaţie cu strigare sau prin vânzare pe pieţele de capital organizate.
    În vederea privatizãrii societãţilor comerciale care exploateazã zãcãminte naturale, se va urgenta apariţia legii concesiunilor.

    11. Sãnãtate

    În ceea ce priveşte strategia de privatizare, vor fi avute în vedere modalitãţi referitoare la furnizorii de servicii, la modalitatea de organizare şi de finanţare.
    
    11.1. Privatizarea la nivelul furnizorilor de servicii medicale

    Aceasta se referã la:
    a) schimbarea statutului proprietãţii unitãţilor medicale (cabinete, dispensare, spitale), care se poate realiza doar dupã apariţia legii proprietãţii publice, care sa reglementeze natura patrimoniului de stat, închirierea sau concesionarea unitãţilor medicale, inclusiv a spitalelor; acest lucru este posibil şi în cadrul legislativ existent, însã necesita o procedura specialã;
    b) desfãşurarea de activitãţi medicale private în unitãţi publice este posibila şi în actualul cadru legislativ, urmând a fi facilitata de alte acte normative propuse de cãtre Ministerul Sãnãtãţii; ca prima etapa, se preconizeaza privatizarea la nivelul unor secţii şi servicii medicale (laborator, radiologie);
    c) privatizarea la nivelul serviciilor de întreţinere (spalatorie, cantina, întreţinere/reparaţii) este reglementatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 266/1997 , fiind însã puţin dezvoltata din motive ce ţin atât de alte prevederi legislative ce o limiteazã, cat şi de slabã dezvoltare a sectorului privat în acest domeniu; este prima etapa în domeniul privatizãrii;
    d) dotarea cu echipamente şi aparatura medicalã, prin operaţiuni de leasing;
    e) privatizarea serviciilor de salvare medicalã aerianã.

    11.2. Privatizarea la nivelul finanţãrii

    Aceasta se referã la posibilitatea data de Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate, legea leasingului şi de prevederile contractului-cadru de atragere de noi resurse financiare rezultate din:
    a) coplati pentru anumite servicii medicale;
    b) plati de tarife;
    c) obţinerea de fonduri din asigurãrile private suplimentare;
    d) apariţia plãţilor deductibile (în special în procesul compensãrii medicamentelor);
    e) finanţare combinata a operaţiunilor de leasing (stat-privat).
    În plus, sunt propuse în strategia de reforma a Ministerului Sãnãtãţii o serie de alte mãsuri aflate în diferite stadii de legiferare, care pot duce la sporirea fondurilor private în sistemul sanitar, precum:
    a) crearea de facilitãţi fiscale pentru companiile plãtitoare de asigurãri suplimentare de sãnãtate;
    b) diminuarea fiscalitatii prin scutirea sau diminuarea impozitului cu sume proporţionale cu cele cheltuite pentru plata de bunuri şi servicii medicale.

    11.3. Privatizarea activitãţii de management în sistemul de sãnãtate

    Aceasta se poate realiza prin posibilitatea legalã de a contracta servicii specifice atât de cãtre spitale, cat şi de cãtre fondurile de asigurãri (management privat al unitãţilor şi fondurilor publice), fiind propusã de altfel în legislaţia promovata de cãtre Ministerul Sãnãtãţii introducerea pe scara larga a contractului de management pentru conducerea unitãţilor sanitare şi a caselor de asigurãri sociale de sãnãtate.

                    ----------

	
	
    

		
        
		

			
			Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

        
    

	
	





Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei,   HOTARARE nr. 362 din 2 iulie 1998





Comentarii





  
  

	

	
    

	
    

        
	    Maximum 3000 caractere.
   	

        
        Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile  etc. oferite de Rentrop & Straton.
	


      	  
        
        Cod de securitate 
        

	

		


    




Fii primul care comenteaza.





	

		

		

		
			

			
			
		

		  
			

				
MonitorulJuridic.ro este un proiect:

				

				
	Rentrop & Straton
	Banner5
				

				

			

				





	



 





	

		
Atentie, Juristi!

		
5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR
		
Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

		
Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

		
Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

		

		

			
						
			
			

				
				Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

			
		

		
	
	




		

		
		




  
  

      

				x
				
			

      

				

					


						Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic

						informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat


						

						
						

						

							
							Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. 
							Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016