Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
În temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicatã, şi ale <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
având în vedere <>art. 106 lit. i) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotãrãşte:
ART. 1
Se aprobã Regulamentul privind concediile judecãtorilor şi procurorilor, cuprins în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, <>Hotãrârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 156/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind concediile judecãtorilor şi procurorilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 27 septembrie 2004, se abrogã.
ART. 3
Prezenta hotãrâre se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele
Consiliului Superior al Magistraturii,
judecãtor dr. Dan Lupaşcu
Bucureşti, 24 august 2005.
Nr. 325.
ANEXĂ
REGULAMENT
privind concediile judecãtorilor şi procurorilor
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
Judecãtorii şi procurorii au dreptul la concediu de odihnã, concedii de studii, pentru participarea la cursuri sau la alte forme de specializare organizate în ţarã sau în strãinãtate, pentru pregãtirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, concedii fãrã platã, concedii medicale, precum şi alte concedii, potrivit legii.
CAP. II
Concediul de odihnã
ART. 2
(1) Judecãtorii şi procurorii au dreptul anual la un concediu de odihnã de 35 de zile lucrãtoare, plãtit. Acest drept nu poate forma obiectul vreunei renunţãri sau limitãri.
(2) Durata concediului de odihnã prevãzutã în prezentul regulament este corespunzãtoare activitãţii desfãşurate timp de un an calendaristic.
(3) Judecãtorii şi procurorii efectueazã concediul de odihnã, de regulã, în perioada vacanţei judecãtoreşti. Pentru motive temeinice, conducerea instanţei sau, dupã caz, a parchetului poate aproba efectuarea concediului de odihnã în altã perioadã decât cea a vacanţei judecãtoreşti.
(4) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conducerile instanţelor judecãtoreşti şi ale parchetelor, precum şi conducerile compartimentelor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii au obligaţia sã asigure efectuarea concediului de odihnã de cãtre toţi judecãtorii, procurorii şi asimilaţii acestora, în cursul anului calendaristic în care s-a nãscut acest drept.
ART. 3
Judecãtorii şi procurorii care îndeplinesc, în condiţiile legii, prin cumul, pe lângã funcţia de bazã la instanţe sau parchete, o funcţie didacticã în învãţãmântul universitar au dreptul la concediu de odihnã plãtit numai de la instanţa sau parchetul la care au funcţia de bazã.
ART. 4
În anul în care au fost numiţi în funcţie, judecãtorii şi procurorii au dreptul la un concediu de odihnã stabilit proporţional cu perioada cuprinsã între data numirii şi ultima zi a acelui an.
ART. 5
(1) Concediul de odihnã se efectueazã în fiecare an calendaristic.
(2) Efectuarea concediului de odihnã în anul urmãtor este permisã numai în situaţiile prevãzute de prezentul regulament.
(3) Concediul de odihnã poate fi fracţionat, la cererea judecãtorului sau a procurorului, sub condiţia ca una dintre fracţiuni sã fie de cel puţin 15 zile lucrãtoare de concediu neîntrerupt.
ART. 6
(1) Pe durata concediului de odihnã judecãtorii şi procurorii beneficiazã de o indemnizaţie de concediu, care nu poate fi mai micã decât valoarea totalã a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectivã.
(2) Indemnizaţia de concediu de odihnã se stabileşte în raport cu numãrul zilelor de concediu înmulţite cu media zilnicã a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, a majorãrii indemnizaţiei de încadrare brute lunare, precum şi a celorlalte sporuri cu caracter permanent, luate împreunã, corespunzãtoare lunii calendaristice în care se efectueazã zilele de concediu. În cazul în care concediul de odihnã se efectueazã în cursul a douã luni consecutive, media zilnicã se calculeazã distinct pentru fiecare lunã.
(3) Media zilnicã a veniturilor prevãzute la alin. (2) se stabileşte în raport cu numãrul zilelor lucrãtoare din fiecare lunã în care se efectueazã zilele de concediu.
(4) Indemnizaţia de concediu de odihnã se plãteşte, la cerere, cu cel puţin 5 zile înaintea plecãrii în concediu.
ART. 7
(1) Dacã judecãtorul sau procurorul nu a putut efectua concediul de odihnã, total sau parţial, în anul calendaristic respectiv, din cauza unor motive temeinice, îl poate efectua în cursul anului urmãtor, pe baza programãrii aprobate de preşedinţii instanţelor judecãtoreşti, sau, dupã caz, de conducãtorii parchetelor. În acest caz, drepturile bãneşti se suportã din fondurile aferente anului în care se efectueazã concediul de odihnã.
(2) Compensarea în bani a concediului de odihnã este permisã numai în cazul încetãrii activitãţii la instanţa sau parchetul la care funcţioneazã judecãtorul ori procurorul.
(3) Compensarea se calculeazã pe baza numãrului de zile de concediu neefectuat şi a mediei zilnice a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, precum şi a celorlalte sporuri cu caracter permanent, luate împreunã, corespunzãtor lunii decembrie a anului pentru care se acordã compensarea.
(4) În cazul decesului judecãtorului sau al procurorului, suma reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnã neefectuat se va acorda membrilor de familie, conform legii.
ART. 8
Programarea concediilor de odihnã se face la sfârşitul anului, pentru anul urmãtor, de cãtre conducerile instanţelor şi parchetelor, având în vedere opţiunile judecãtorilor şi procurorilor, precum şi asigurarea funcţionãrii în bune condiţii a instanţelor şi parchetelor.
ART. 9
(1) Concediul de odihnã poate fi întrerupt, la cerere, pentru motive temeinice.
(2) Concediul de odihnã poate fi întrerupt şi în cazul în care judecãtorul ori procurorul este rechemat, în scris, de cãtre conducerea instanţei sau parchetului, numai pentru situaţii de serviciu urgente care fac necesarã prezenţa acestuia. În situaţia rechemãrii, cel în cauzã are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport şi a cheltuielilor legate de efectuarea concediului în altã localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestaţia de care nu a mai putut beneficia din cauza rechemãrii.
(3) În cazul întreruperii concediului, judecãtorul ori procurorul are dreptul sã efectueze restul zilelor de concediu dupã ce au încetat situaţiile respective sau, când acest lucru nu mai este posibil, în perioada stabilitã printr-o nouã programare, în cursul aceluiaşi an calendaristic.
ART. 10
(1) În cazul în care concediul de odihnã început la o anumitã datã este întrerupt, indemnizaţia nu se restituie. În aceastã situaţie se va proceda la regularizarea plãţilor în raport cu indemnizaţia aferentã zilelor de concediu neefectuat şi cu indemnizaţia cuvenitã judecãtorului ori procurorului pentru perioada lucratã dupã întreruperea concediului sau cu drepturile cuvenite pe aceastã perioadã, dupã caz, potrivit legii.
(2) La data programatã pentru efectuarea pãrţii restante a concediului de odihnã se acordã judecãtorului sau procurorului indemnizaţia de concediu cuvenitã pentru aceastã parte, în condiţiile prezentului regulament.
ART. 11
(1) Concediul de odihnã cuvenit judecãtorilor şi procurorilor detaşaţi la alte instanţe sau parchete ori în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, Ministerului Justiţiei ori al altor autoritãţi sau instituţii publice se acordã de cãtre instituţiile la care aceştia îşi desfãşoarã activitatea.
(2) Judecãtorii şi procurorii detaşaţi la o instanţã sau la un parchet cu sediul în altã localitate, precum şi judecãtorii şi procurorii din alte localitãţi, detaşaţi în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Şcolii Naţionale de Grefieri, Ministerului Justiţiei ori al altor autoritãţi sau instituţii publice, au dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport dus-întors, potrivit legii, din localitatea unde sunt detaşaţi în localitatea unde se aflã instanţa ori parchetul la care sunt încadraţi, pentru cazul în care concediul se efectueazã în timpul detaşãrii.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplicã şi judecãtorilor sau procurorilor delegaţi la alte instanţe ori parchete.
ART. 12
Concediul de odihnã neacordat judecãtorilor sau procurorilor transferaţi la o altã instanţã ori la un alt parchet, de cãtre instanţa sau parchetul de la care s-a efectuat transferul, se va acorda acestora de instanţa ori parchetul la care au fost transferaţi, iar indemnizaţia de concediu acordatã potrivit legii va fi suportatã de cãtre cele douã instituţii implicate, proporţional cu timpul lucrat la fiecare dintre acestea în cursul anului calendaristic respectiv. În acelaşi mod se va proceda şi în cazul în care concediul de odihnã a fost efectuat înainte de transfer.
ART. 13
Judecãtorii şi procurorii sunt obligaţi sã restituie instituţiei partea din indemnizaţia de concediu corespunzãtoare perioadei nelucrate din anul pentru care li s-a acordat acel concediu, în situaţia în care au fost eliberaţi din funcţie pentru urmãtoarele motive:
a) demisie;
b) incapacitate profesionalã;
c) sancţionare disciplinarã;
d) condamnare definitivã;
e) neîndeplinirea oricãreia dintre condiţiile prevãzute la <>art. 13 alin. (2) lit. a), c) şi e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
f) încãlcarea dispoziţiilor <>art. 6^2 din Legea nr. 303/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
g) nepromovarea examenului prevãzut la <>art. 31 alin. (14) din Legea nr. 303/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
CAP. III
Concedii pentru formare profesionalã
ART. 14
Judecãtorii şi procurorii au dreptul la concedii pentru formare profesionalã, la cerere, cu platã sau fãrã platã.
ART. 15
(1) Judecãtorii şi procurorii au dreptul, la cerere, la concedii plãtite pentru formare profesionalã, în urmãtoarele situaţii:
a) participarea la cursuri sau la alte fome de specializare, organizate în ţarã sau în strãinãtate;
b) pregãtirea şi susţinerea examenului de capacitate şi a examenului de doctorat.
(2) Durata acestor concedii se aprobã de cãtre conducerea instituţiei, în funcţie de durata cursurilor ori a specializãrilor efectuate, fãrã a putea depãşi 10 zile într-un an calendaristic.
(3) Pentru pregãtirea şi susţinerea examenului de capacitate şi, dupã caz, a examenului de doctorat, judecãtorii şi procurorii au dreptul la un concediu plãtit ce nu poate depãşi 10 zile pentru fiecare examen.
ART. 16
(1) Durata concediului pentru formare profesionalã, cu platã, nu poate fi dedusã din durata concediului de odihnã anual şi este asimilatã unei perioade de activitate efectivã în ceea ce priveşte drepturile judecãtorilor şi procurorilor.
(2) Concediile acordate potrivit alin. (1) nu afecteazã vechimea în magistraturã.
ART. 17
Concediul pentru formare profesionalã fãrã platã poate fi acordat pentru situaţiile prevãzute la art. 15 alin. (1), pe o duratã stabilitã potrivit art. 18 alin. (1) şi (3).
CAP. IV
Concediul fãrã platã
ART. 18
(1) Judecãtorii şi procurorii au dreptul la concedii fãrã platã pentru rezolvarea unor situaţii personale deosebite, apreciate ca atare de conducerea instituţiei. Durata însumatã a acestor concedii nu poate depãşi 90 de zile lucrãtoare într-un an calendaristic.
(2) Judecãtorii şi procurorii au dreptul la concedii fãrã platã, fãrã limita prevãzutã la alin. (1), în urmãtoarele situaţii:
a) îngrijirea copilului bolnav în vârstã de peste 3 ani, pe perioada indicatã în certificatul medical;
b) însoţirea soţului sau, dupã caz, a soţiei ori a unei rude apropiate: fiu, fiicã, sorã, frate, pãrinte, pe timpul cât aceştia se aflã la tratament în strãinãtate, în ambele situaţii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sãnãtãţii.
(3) Concediul fãrã platã poate fi acordat şi pentru alte interese personale, pe durata stabilitã prin acordul pãrţilor.
ART. 19
(1) În perioada concediilor fãrã platã persoanele respective îşi pãstreazã calitatea de judecãtor sau procuror.
(2) Durata concediilor fãrã platã prevãzute la art. 18 nu constituie vechime în funcţia de judecãtor sau procuror. Instanţele şi parchetele au obligaţia sã comunice de îndatã la Consiliul Superior al Magistraturii orice întrerupere a vechimii în activitatea de judecãtor sau procuror.
CAP. V
Alte concedii plãtite
ART. 20
Judecãtorii şi procurorii au dreptul la concedii medicale, potrivit legii.
ART. 21
(1) Judecãtorii şi procurorii au dreptul la concediu pentru creşterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani.
(2) În perioada concediului prevãzut la alin. (1) judecãtorii şi procurorii au dreptul la o indemnizaţie în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acordã acest concediu.
(3) De indemnizaţia prevãzutã la alin. (2) beneficiazã şi judecãtorii sau procurorii care, la data intrãrii în vigoare a <>Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, se aflã în concediu pentru creşterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani.
ART. 22
(1) Judecãtorii şi procurorii au dreptul la concedii plãtite care nu se includ în durata concediului de odihnã, în cazul urmãtoarelor evenimente familiale:
a) cãsãtoria judecãtorului sau a procurorului - 5 zile;
b) naşterea sau cãsãtoria unui copil - 3 zile;
c) decesul soţului sau soţiei ori al unei rude pânã la gradul al II-lea inclusiv - 3 zile.
(2) Concediile plãtite prevãzute la alin. (1) se acordã, la cerere, de conducerea instituţiei.
CAP. VI
Dispoziţii finale
ART. 23
(1) Judecãtorii şi procurorii care nu au desfãşurat activitate pe durata întregului an calendaristic nu au dreptul la concediu de odihnã pentru acel an.
(2) În cazul în care perioadele de concedii medicale şi de concedii fãrã platã, însumate, au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au întins pe 2 sau mai mulţi ani calendaristici, judecãtorii şi procurorii au dreptul la un singur concediu de odihnã, acordat în anul reînceperii activitãţii.
ART. 24
(1) Efectuarea concediilor prevãzute de prezentul regulament se aprobã de conducãtorii fiecãrei instituţii, astfel:
a) pentru judecãtori şi procurori, de cãtre preşedinţii instanţelor sau, dupã caz, conducãtorii parchetelor la care funcţioneazã;
b) pentru vicepreşedintele şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii, secretarul general şi secretarul general adjunct ai Consiliului Superior al Magistraturii, directorii şi directorii adjuncţi ai Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, de cãtre preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii;
c) pentru magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de cãtre vicepreşedintele acestei instanţe;
d) pentru personalul de specialitate juridicã asimilat magistraţilor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, de cãtre secretarul general al acestuia.
(2) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, preşedinţii curţilor de apel şi procurorii generali ai parchetelor de pe lângã acestea aduc la cunoştinţã preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii perioada în care vor efectua concediul de odihnã, cu cel puţin 15 zile înainte de data plecãrii în concediu.
ART. 25
Evidenţa efectuãrii concediilor prevãzute în prezentul regulament va fi ţinutã de primii-grefieri ori de grefierii-şefi ai instanţelor judecãtoreşti sau, dupã caz, ai parchetelor de pe lângã acestea ori de conducãtorii compartimentelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
ART. 26
Prezentul regulament se aplicã şi magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalului de specialitate juridicã asimilat magistraţilor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
