Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTĂ?RÂRE nr. 321 din 14 aprilie 2005
privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 358 din 27 aprilie 2005
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, al <>art. 4 lit. f) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.
ART. 1
(1) Prezenta hotãrâre abordeaza unitar, la nivel naţional, evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dãunãtoare provocate de zgomotul ambiental, inclusiv a disconfortului, prin implementarea urmãtoarelor mãsuri:
a) determinarea expunerii la zgomotul ambiental, prin întocmirea hartilor de zgomot;
b) punerea la dispoziţie publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale;
c) adoptarea, pe baza datelor din hartile de zgomot, a planurilor de acţiune, având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental, acolo unde este cazul, în special a nivelurilor de expunere, care pot avea efecte dãunãtoare asupra sãnãtãţii umane.
(2) Planurile de acţiune se elaboreazã pentru prevenirea creşterii sau reducerea nivelurilor zgomotului ambiental, acolo unde acesta depãşeşte limitele maxim admise, şi pentru a menţine calitatea mediului din punct de vedere al zgomotului ambiental, acolo unde acesta are niveluri acceptabile.
(3) Prezenta hotãrâre reprezintã cadrul general pentru dezvoltarea mãsurilor de reducere a zgomotului emis de sursele majore, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de infrastructura acestora, aeronavele, echipamentele industriale şi mecanismele mobile.
ART. 2
(1) Prevederile prezentei hotãrâri vizeazã zgomotul ambiental la care este expusã populaţia, în special din:
a) zonele urbane construite, mai ales pentru cele construite pe verticala;
b) parcurile şi grãdinile publice;
c) zonele linistite din aglomerari şi din spaţiile deschise;
d) apropierea unitãţilor de învãţãmânt, a spitalelor şi a altor clãdiri şi zone sensibile la zgomot.
(2) Prevederile prezentei hotãrâri nu vizeazã zgomotul ambiental generat de:
a) persoana expusã;
b) activitãţile casnice;
c) vecini;
d) activitãţile de la locul de munca şi din interiorul mijloacelor de transport în comun;
e) activitãţile militare din zonele militare.
ART. 3
În înţelesul prezentei hotãrâri, definiţiile termenilor folosiţi sunt prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 4
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale elaboreazã, potrivit prevederilor prezentei hotãrâri, hartile de zgomot pentru aglomerarile aflate în administrarea lor, hartile strategice de zgomot şi planurile de acţiune aferente acestora.
(2) În conformitate cu prevederile <>art. 6 alin. 2 din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, autoritãţile administraţiei publice locale prevãd, din bugetul local, fonduri necesare realizãrii hartilor de zgomot, hartilor strategice de zgomot şi planurilor de acţiune, astfel:
a) începând cu anul 2006, numai pentru aglomerarile cu mai mult de 250.000 de locuitori;
b) începând cu anul 2011, pentru toate aglomerarile.
(3) Unitãţile aflate sub autoritatea sau în subordinea autoritãţii publice centrale pentru transporturi, construcţii şi turism, care au în administrare infrastructuri rutiere, feroviare sau aeroportuare, elaboreazã, potrivit prevederilor prezentei hotãrâri, hartile de zgomot pentru cãile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, hartile strategice de zgomot şi planurile de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate.
(4) Unitãţile care aplica dispoziţiile prevãzute la alin. (3), precum şi limitele de competenta ale acestora se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, în termen de 3 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
(5) Autoritãţile administraţiei publice locale şi unitãţile prevãzute la alin. (1) şi (3) înainteazã autoritãţii regionale pentru protecţia mediului un exemplar din hartile de zgomot, hartile strategice de zgomot şi planurile de acţiune, însoţite, dupã caz, de toate informaţiile suplimentare solicitate de autoritãţile publice regionale pentru protecţia mediului.
ART. 5
(1) În vederea analizarii, verificãrii şi aprobãrii hartilor de zgomot, a hartilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune, precum şi a informaţiilor suplimentare prevãzute la art. 4 alin. (5) se organizeazã la nivel regional o comisie tehnica, denumita în continuare comisia.
(2) Comisia analizeazã şi verifica, în principal, urmãtoarele aspecte:
a) modalitãţile de mãsurare şi calcul ale indicatorilor Lzsn şi Lnoapte, conform anexei nr. 2;
b) respectarea metodelor de evaluare a indicatorilor de zgomot, conform anexei nr. 3;
c) respectarea cerinţelor minime privind hartile strategice de zgomot şi planurile de acţiune, conform prevederilor anexelor nr. 5 şi 6;
d) respectarea cerinţelor anexei nr. 7 privind informaţiile principale transmise autoritãţilor publice regionale pentru protecţia mediului.
(3) Comisia este condusã de directorul executiv al autoritãţii publice regionale pentru protecţia mediului şi include în mod obligatoriu reprezentanţi ai: autoritãţii publice centrale pentru transporturi, construcţii şi turism, autoritãţilor publice locale pentru protecţia mediului, direcţiilor de sãnãtate publica, ai autoritãţilor prevãzute la art. 4 alin. (5).
ART. 6
(1) Autoritãţile publice regionale pentru protecţia mediului au urmãtoarele responsabilitãţi:
a) indruma autoritãţile şi unitãţile menţionate la art. 4 alin. (1) şi (3) în vederea realizãrii obligaţiilor ce le revin din aplicarea prevederilor prezentei hotãrâri;
b) identifica aglomerarile, cãile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate pe teritoriul lor de competenta, conform prevederilor prezentei hotãrâri;
c) solicita, dupã caz, autoritãţilor administraţiei publice locale şi unitãţilor prevãzute la art. 4 alin. (3) informaţii suplimentare;
d) asigura funcţionarea comisiei;
e) transmit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului un exemplar aprobat al hartilor de zgomot, hartilor strategice de zgomot şi planurilor de acţiune;
f) centralizeazã la nivel regional şi transmit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului informaţiile principale, conform prevederilor anexei nr. 7.
(2) Agenţia Nationala pentru Protecţia Mediului are urmãtoarele responsabilitãţi:
a) centralizeazã, la nivel naţional, datele referitoare la identificarea aglomerarilor, cãilor ferate, drumurilor şi aeroporturilor, precum şi hartile de zgomot, hartile strategice de zgomot şi planurile de acţiune;
b) elaboreazã, pe baza centralizarii planurilor de acţiune, proiectul privind Planul naţional de acţiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi îl transmite autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului;
c) centralizeazã la nivel naţional şi transmite autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului informaţiile principale conform anexei nr. 7;
d) pune la dispoziţie publicului, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informationale disponibile, informaţii privind hartile de zgomot, hartile strategice de zgomot şi planurile de acţiune conform prevederilor legislaţiei în vigoare referitoare la accesul liber la informaţia privind mediul, precum şi prevederilor anexelor nr. 5 şi 6; informaţiile trebuie sa fie clare, coerente, accesibile şi însoţite de un rezumat al celor mai importante aspecte furnizate.
(3) Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului are urmãtoarele responsabilitãţi:
a) emite ghiduri privind metodele de evaluare a indicatorilor de zgomot conform prevederilor anexei nr. 3, prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodãririi apelor, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, al ministrului sãnãtãţii şi al ministrului administraţiei şi internelor, în termen de 9 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri;
b) elaboreazã reglementãri privind valorile limita corespunzãtoare indicatorilor Lzsn, Lnoapte şi, dupã caz, Lzi şi Lseara, pentru zgomotul produs de traficul rutier, traficul feroviar, traficul aerian din preajma aeroporturilor şi pentru zgomotul produs în zonele cu activitãţi industriale care se aproba prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodãririi apelor, al ministrului sãnãtãţii, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, al ministrului administraţiei şi internelor, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
(4) Prin ordin comun al ministrului mediului şi gospodãririi apelor, al ministrului sãnãtãţii, al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului, al ministrului administraţiei şi internelor se aproba Planul naţional de acţiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot, elaborat conform alin. (2) lit. b), pana la data de 30 decembrie 2008.
ART. 7
(1) Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional sunt Lzsn şi Lnoapte, definiţi la pct. 1 şi 2 din anexa nr. 2.
(2) În completarea indicatorilor Lzsn şi Lnoapte se pot utiliza indicatori suplimentari de zgomot, potrivit pct. 3 din anexa nr. 2.
ART. 8
(1) Valorile indicatorilor Lzsn şi Lnoapte se determina conform metodelor provizorii de evaluare prevãzute în anexa nr. 3.
(2) Efectele dãunãtoare se evalueaza prin intermediul relaţiilor doza-efect, conform metodelor de evaluare a efectelor dãunãtoare prevãzute în anexa nr. 4.
ART. 9
(1) Autoritãţile publice regionale pentru protecţia mediului identifica aglomerarile cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an, cãile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an şi aeroporturile mari şi comunica aceste informaţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.
(2) Agenţia Nationala pentru Protecţia Mediului transmite autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului situaţia centralizata a informaţiilor prevãzute la alin. (1), pana la data de 30 iunie 2005. Dupã aceasta data transmiterea se realizeazã o data la 5 ani.
ART. 10
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale şi unitãţile prevãzute la art. 4 alin. (3) elaboreazã hartile strategice de zgomot privind situaţia anului calendaristic precedent pentru toate aglomerarile având mai mult de 250.000 de locuitori, drumurile principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an, cãile ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an şi pentru aeroporturile mari.
(2) Hartile strategice de zgomot prevãzute la alin. (1) se supun aprobãrii comisiei pana la data de 30 aprilie 2007.
ART. 11
(1) Autoritãţile publice regionale pentru protecţia mediului identifica toate aglomerarile, drumurile principale şi cãile ferate principale aflate pe teritoriul lor de competenta şi comunica Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului aceste informaţii.
(2) Agenţia Nationala pentru Protecţia Mediului transmite autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului situaţia centralizata a informaţiilor prevãzute la alin. (1), pana la data de 31 octombrie 2008. Dupã aceasta data transmiterea se realizeazã o data la 5 ani.
ART. 12
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale şi unitãţile prevãzute la art. 4 alin. (3) elaboreazã hartile strategice de zgomot prezentând situaţia anului calendaristic precedent, pentru toate aglomerarile, drumurile principale şi cãile ferate principale.
(2) Hartile strategice de zgomot prevãzute la alin. (1) se supun aprobãrii comisiei pana la data de 30 aprilie 2012. Dupã aceasta data aprobarea se realizeazã o data la 5 ani.
ART. 13
(1) Hartile strategice de zgomot, aprobate potrivit art. 10 alin. (2) şi art. 12 alin. (2), se reactualizeazã şi se revizuiesc, dupã caz, cel puţin o data la 5 ani.
(2) Întocmirea hartilor strategice de zgomot trebuie sa respecte cerinţele minime prevãzute în anexa nr. 5.
(3) Elaborarea hartilor strategice de zgomot din zona de frontiera se face prin cooperare cu autoritãţile competente din statele vecine.
ART. 14
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale şi unitãţile prevãzute la art. 4 alin. (3) elaboreazã planurile de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia, inclusiv mãsurile de reducere a zgomotului, dupã caz, pentru:
a) aglomerarile având mai mult de 250.000 de locuitori;
b) zonele limitrofe drumurilor principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an, cãilor ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an şi aeroporturilor mari.
(2) Planurile de acţiune prevãzute la alin. (1) trebuie sa respecte cerinţele minime prevãzute în anexa nr. 6.
(3) Planurile de acţiune prevãzute la alin. (1) lit. b) trebuie sa protejeze zonele linistite din aglomerari impotriva creşterii nivelului de zgomot.
(4) Mãsurile de reducere a zgomotului trebuie sa cuprindã prioritãţile identificate prin depãşirea oricãrei valori limita şi se aplica celor mai importante zone stabilite prin hartile strategice de zgomot.
(5) Planurile de acţiune prevãzute la alin. (1) se supun aprobãrii comisiei pana la data de 18 mai 2008.
(6) Elaborarea planurilor de acţiune din zona de frontiera se realizeazã prin cooperare cu autoritãţile competente din statele vecine.
ART. 15
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale şi unitãţile prevãzute la art. 4 alin. (3) elaboreazã planuri de acţiune ce cuprind mãsuri prioritare de reducere a oricãrei valori limita care este depãşitã, pentru toate aglomerarile, drumurile principale şi cãile ferate principale identificate.
(2) Planurile de acţiune prevãzute la alin. (1) se supun aprobãrii comisiei pana la data de 18 mai 2013.
(3) Autoritãţile administraţiei publice locale şi unitãţile prevãzute la art. 4 alin. (3) reactualizeazã şi revizuiesc cel puţin o data la 5 ani, dupã data aprobãrii, planurile de acţiune prevãzute la art. 14 alin. (5), precum şi la fiecare modificare relevanta a situaţiei existente privind nivelul de zgomot.
ART. 16
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale şi unitãţile prevãzute la art. 4 alin. (3) trebuie sa asigure consultarea, participarea şi informarea publicului prin:
a) participarea şi consultarea efectivã a acestuia, încã din faza de iniţiere, la elaborarea, analiza şi revizuirea planurilor de acţiune;
b) luarea în considerare a rezultatelor activitãţilor prevãzute la lit. a);
c) aducerea la cunostinta a deciziilor luate.
(2) Pentru consultarea, participarea şi informarea publicului se fixeazã intervale de timp limita corespunzãtoare, cu scopul de a asigura luarea deciziei într-o perioada rezonabila.
ART. 17
(1) Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
(2) Prezenta hotãrâre transpune Directiva nr. 2002/ 49/CE privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 189 din 18 iulie 2002.
PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU
Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul mediului
şi gospodãririi apelor,
Constantin Popescu,
secretar de stat
Ministrul transporturilor,
construcţiilor şi turismului,
Gheorghe Dobre
p. Ministrul sãnãtãţii,
Ioan Roman,
secretar de stat
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
Ministrul integrãrii europene,
Ene Dinga
Ministrul finanţelor publice,
Ionel Popescu
Bucureşti, 14 aprilie 2005.
Nr. 321.
ANEXA 1
DEFINIŢII
1. Aeroport mare - aeroport civil având mai mult de 50.000 de miscari pe an (o mişcare însemnând o decolare sau o aterizare), cu excepţia celor executate exclusiv pentru antrenament cu aeronave uşoare.
2. Aglomerare - o parte a unui teritoriu cu o populaţie al carei numãr depãşeşte 100.000 de locuitori şi cu o densitate a populaţiei necesarã îndeplinirii condiţiilor de zona urbana.
3. Cale feratã principala - cale feratã cu un trafic mai mare de 30.000 de treceri ale trenurilor anual.
4. Disconfort - stare neplacuta generata de zgomotul ambiental, determinata prin anchete de teren şi/sau semnalata de public.
5. Drum principal - drum de interes internaţional, naţional sau judeţean cu un trafic mai mare de 3 milioane de treceri ale vehiculelor anual.
6. Efecte dãunãtoare - efecte negative asupra sãnãtãţii umane.
7. Evaluare - orice metoda utilizata pentru calculul, estimarea, prognozarea sau mãsurarea valorii indicatorului de zgomot ori a efectelor dãunãtoare ale acestuia.
8. Harta de zgomot - cartarea, pentru o anumitã zona, a datelor privind situaţiile existente sau prognozate referitoare la zgomot, în funcţie de un indicator de zgomot, şi care evidenţiazã depasirile valorilor limita în vigoare, numãrul persoanelor afectate dintr-o anumitã zona ori numãrul de locuinţe expuse la anumite valori ale indicatorului de zgomot.
9. Harta strategica de zgomot - o harta conceputã pentru evaluarea globalã a expunerii la zgomotul provenit din surse diferite într-o zona data sau pentru a stabili previziuni generale pentru zona respectiva.
10. Indicator de zgomot - parametru fizic pentru descrierea zgomotului ambiental, în relatie directa cu efectele nedorite ale acestuia.
11. Lnoapte (indicator de zgomot pentru noapte) - indicator de zgomot asociat disconfortului din timpul nopţii, când se poate produce tulburarea somnului, a cãrui valoare se calculeazã conform anexei nr. 2.
12. Lseara (indicator de zgomot pentru seara) - indicator de zgomot asociat disconfortului din timpul serii, a cãrui valoare se calculeazã conform anexei nr. 2.
13. Lzi (indicator de zgomot pentru zi) - indicator de zgomot asociat disconfortului din timpul zilei, a cãrui valoare se calculeazã conform anexei nr. 2.
14. Lzsn (indicator de zgomot pentru zi-seara-noapte) - indicator de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de 24 de ore, a cãrui valoare se calculeazã conform anexei nr. 2.
15. Planificare acustica - gestionarea zgomotului în perspectiva, prin planificarea mãsurilor de: amenajare a teritoriului, ingineria transporturilor, planificare a traficului, reducere prin mãsuri de izolare acustica, controlul şi reducerea zgomotului la sursa etc.
16. Planuri de acţiune - planuri destinate gestionãrii problemei zgomotului şi efectelor acestuia, incluzând mãsuri de diminuare, dupã caz.
17. Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice, inclusiv asociaţiile sau fundaţiile.
18. Relaţia doza-efect - relaţia dintre valoarea unui indicator de zgomot şi un efect daunator.
19. Valoare limita - o valoare a Lzsn sau Lnoapte ori, dupã caz, Lzi sau Lseara, stabilitã potrivit art. 8 alin. (1) din hotãrâre, a carei depasire determina aplicarea mãsurilor de reducere a nivelurilor de zgomot; valorile limita sunt egale sau diferite în funcţie de:
a) tipul zgomotului ambiental - zgomot de trafic (rutier, feroviar sau aerian), zgomot industrial etc.;
b) sensibilitatea la zgomot a populaţiei;
c) situaţii existente şi situaţii noi (unde intervine o schimbare privind sursa de zgomot sau utilizarea ariilor invecinate).
20. Zgomot ambiental - ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv dãunãtoare, rezultate din activitãţile umane, inclusiv cele provocate de mijloacele de transport, traficul rutier, feroviar, aerian şi cele provenite din amplasamentele unde se desfãşoarã activitãţi industriale prevãzute în anexa nr. 1 la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluarii, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 645/2002.
21. Zona linistita într-o aglomerare - zona delimitata de cãtre autoritãţile competente, care nu este expusã unei valori a indicatorului Lzsn sau a vreunui alt indicator de zgomot, mai mare decât valoarea limita în vigoare, indiferent de sursa de zgomot.
22. Zona linistita în spaţiu deschis - o zona delimitata de cãtre autoritãţile competente, care nu este expusã la zgomotul provenit din trafic, industrie sau activitãţi recreative.
ANEXA 2
INDICATORI DE ZGOMOT
1. Definirea nivelului zi-seara-noapte Lzsn
NOTA(CTCE)
----------
1.1.
Relaţia prin care se defineste - Nivelul de zgomot zi-seara-noapte în decibeli (dB), se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 27 aprilie 2005, la pagina 4.(a se vedea imaginea asociata)
a) Lzi este nivelul mediu de presiune sonora, ponderat A, în interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de zi dintr-un an;
b) Lseara este nivelul mediu de presiune sonora, ponderat A, în interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de seara dintr-un an;
c) Lnoapte este nivelul mediu de presiune sonora, ponderat A, în interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an.
Ziua are 12 ore, seara are 4 ore şi noaptea are 8 ore, pentru toate sursele de zgomot analizate. Intervalele orare ale acestora sunt: 07,00-19,00; 19,00-23,00 şi 23,00-07,00, ora localã.
Se iau în calcul un an reprezentativ în ceea ce priveşte emisia de zgomot şi un an mediu în privinta condiţiilor meteorologice.
Se ia în considerare zgomotul incident, ceea ce înseamnã ca nu se tine cont de zgomotul reflectat de fatada unei construcţii. În general, acest aspect implica o corectie de 3 dB în cazul unei mãsuri la care ar putea interveni zgomotul reflectat.
1.2. Alegerea poziţiei punctului de evaluare a Lzsn se face în funcţie de scopul urmãrit, astfel:
a) pentru calculul necesar realizãrii hartilor strategice de zgomot, în legatura cu expunerea la zgomot în interiorul sau în exteriorul clãdirilor, punctele de evaluare se situeaza la 4,0 ± 0,2 m deasupra nivelului solului şi la fatada cea mai expusã, prin fatada cea mai expusã se înţelege peretele exterior dinspre sursa sonora specifica şi cel mai apropiat de aceasta; pentru alte scopuri se pot alege şi alte poziţii ale punctului de mãsurare;
b) pentru masurarile necesare realizãrii hartilor strategice de zgomot, în legatura cu expunerea la zgomot în interiorul sau în exteriorul clãdirilor, pot fi alese înãlţimi diferite, dar niciodatã mai mici de 1,5 m deasupra nivelului solului, iar rezultatele masurarilor se corecteaza pentru înãlţimea de 4 m;
c) pentru alte scopuri, cum ar fi planificarea şi zonarea acustica, pot fi alese alte înãlţimi, dar acestea nu pot fi mai mici de 1,5 m deasupra nivelului solului, ca de exemplu, pentru:
- zone rurale cu case cu un singur etaj;
- proiect de mãsuri locale în vederea reducerii impactului sonor asupra clãdirilor locuite;
- realizarea unei harti de zgomot detaliate într-o arie limitatã, prezentând expunerea la zgomot pentru fiecare locuinta.
2. Definirea indicatorului de zgomot pentru perioada de noapte Lnoapte
Indicatorul de zgomot pentru perioada de noapte Lnoapte este nivelul mediu de presiune sonora, ponderat A, în interval lung de timp, conform definitiei din SR ISO 1996-2:1995, determinat pentru suma perioadelor de noapte dintr-un an mediu, unde durata nopţii este de 8 ore, în conformitate cu definitia data la pct. 1.
Se ia în calcul un an reprezentativ în ceea ce priveşte emisia de zgomot şi un an mediu în privinta condiţiilor meteorologice.
Se ia în considerare zgomotul incident, conform precizarii de la pct. 1.
Alegerea poziţiei punctului de evaluare este aceeaşi ca pentru Lzsn.
3. Indicatori suplimentari de zgomot
În completare fata de Lzsn şi Lnoapte şi, unde este cazul, Lzi şi Lseara, este avantajoasã folosirea unor indicatori de zgomot speciali şi a unor valori limita corespunzãtoare, în urmãtoarele situaţii:
a) când sursa de zgomot consideratã emite o perioada scurta de timp (de exemplu, mai puţin de 20% din timp, raportat la suma perioadelor de zi dintr-un an sau la suma perioadelor de seara dintr-un an ori la suma perioadelor de noapte dintr-un an);
b) când numãrul evenimentelor sonore, în cursul uneia sau mai multor perioade considerate, este foarte mic (de exemplu, mai puţin de un eveniment sonor pe ora).
Evenimentul sonor este definit ca un zgomot care dureazã mai puţin de 5 minute (cum este, de exemplu, zgomotul produs la trecerea unui tren sau a unui avion);
c) când componentele de joasa frecventa a zgomotului sunt importante;
d) când se are în vedere o protecţie suplimentarã în timpul zilelor de sfârşit de saptamana sau într-o perioada particularã a anului;
e) când se are în vedere o protecţie suplimentarã în perioada de zi;
f) când se are în vedere o protecţie suplimentarã în perioada de seara;
g) când exista o combinatie a zgomotelor mai multor surse;
h) în cazul unei zone linistite în camp deschis;
i) în cazul unui zgomot conţinând componente tonale importante;
j) în cazul unui zgomot cu caracter impulsiv.
Un indicator suplimentar recomandat este LAmax sau SEL (nivelul de expunere la zgomot) pentru protecţia în perioada de noapte, în cazul unor varfuri de zgomot ridicate.
ANEXA 3
METODE DE EVALUARE
a indicatorilor de zgomot
1. Introducere
Valorile Lzsn şi Lnoapte se determina atât prin calcul, cat şi prin mãsurare în punctul de evaluare.
Pentru prognoze sunt aplicabile numai metodele de calcul.
2. Metode provizorii de calcul pentru Lzsn şi Lnoapte
Metodele provizorii de calcul respecta recomandarea comunitara privind Liniile directoare pentru metodele provizorii revizuite de calcul pentru zgomotul industrial, zgomotul produs de aeronave, de traficul rutier şi feroviar şi date privind emisiile asociate.
Pana la stabilirea de cãtre Comisia Europeanã a metodelor comune de calcul se aplica urmãtoarele metode provizorii de calcul:
a) pentru zgomot industrial: ISO 9613-2: "Acustica - Diminuarea sunetului la propagarea sa în aer liber, partea a doua: metode generale de calcul".
Pentru folosirea ISO 9613-2, datele de intrare privind emisiile se obţin prin masurarile efectuate în conformitate cu una dintre urmãtoarele metode:
- SR ISO 8297:1999 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustica pentru instalaţiile industriale cu multe surse, pentru evaluarea nivelurilor de presiune acustica în mediul înconjurãtor - metoda tehnica";
- SR EN ISO 3744:1997 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot utilizând presiunea acustica - metoda tehnica aproximativã, în condiţii asemãnãtoare de camp liber, deasupra unui plan reflectant";
- SR EN ISO 3746:1998 "Acustica - Determinarea nivelurilor de putere acustica ale surselor de zgomot, cu ajutorul unei suprafeţe inconjuratoare de mãsurare, deasupra unui plan reflectant";
b) pentru zgomotul produs de traficul aerian, rutier şi feroviar: pana în momentul standardizarii metodelor de calcul de cãtre Comitetul European pentru Standardizare se utilizeazã metodele stabilite la art. 6 alin. (3) lit. a) din hotãrâre, pe baza metodelor provizorii practicate la nivel european.
3. Metode provizorii de mãsurare pentru Lzsn şi Lnoapte
Metoda de mãsurare pentru Lzsn şi Lnoapte se defineste pe baza SR ISO 1996-2:1995 şi SR ISO 1996-1:1995.
Datele privind mãsurãtorile efectuate la fatada sau la un alt element reflectant trebuie corectate pentru a elimina contribuţia reflexiei acestei faţade sau a elementului reflectant (în general, în cazul unei mãsurãtori, aceasta implica o corectie de 3 dB).
ANEXA 4
METODE DE EVALUARE
a efectelor dãunãtoare
Relaţiile doza-efect trebuie sa fie folosite pentru a evalua efectul zgomotului asupra populaţiei.
Relaţiile doza-efect urmãresc, în special:
- relaţia dintre disconfort şi Lzsn pentru zgomotul produs de trafic (rutier, feroviar şi aerian) şi pentru zgomotul industrial;
- relaţia dintre tulburarea somnului şi Lnoapte pentru zgomotul produs de trafic (rutier, feroviar şi aerian) şi pentru zgomotul industrial.
Dacã este necesar, relaţiile specifice doza-efect se prezintã pentru:
- clãdiri cu izolatie specialã impotriva zgomotului, astfel cum sunt definite în anexa nr. 7;
- clãdiri cu o fatada linistita, conform definitiei din anexa nr. 7;
- grupuri vulnerabile de populaţie;
- zgomot industrial cu componente tonale importante;
- zgomot industrial cu caracter de impuls şi alte cazuri speciale.
ANEXA 5
CERINŢE MINIME
pentru elaborarea hartilor strategice de zgomot
1. O harta strategica de zgomot este o reprezentare a informaţiilor referitoare la unul dintre urmãtoarele aspecte:
- starea, din punct de vedere acustic, existenta, anterioarã sau viitoare, în funcţie de un indicator de zgomot;
- depãşirea unei valori limita;
- estimarea numãrului de locuinţe, şcoli şi spitale dintr-o anumitã zona, expuse la anumite valori ale unui indicator de zgomot;
- estimarea numãrului de persoane stabilite într-o zona expusã la zgomot.
2. Hartile strategice de zgomot pot fi prezentate publicului sub forma de:
- grafice;
- date numerice organizate în tabele;
- date numerice în format electronic.
3. Hartile strategice de zgomot pentru aglomerari trebuie sa punã accent pe zgomotul emis de:
- traficul rutier;
- traficul feroviar;
- aeroporturi;
- zonele industriale, inclusiv porturi.
4. Hartile strategice de zgomot se utilizeazã:
- pentru a obţine date care sa fie trimise autoritãţilor publice regionale pentru protecţia mediului;
- ca o sursa de informaţii pentru cetãţeni;
- ca baza pentru elaborarea planurilor de acţiune;
- ca baza de date în cazul eliberãrii autorizaţiei de construcţie şi/sau funcţionare pentru diferite clãdiri cu funcţiuni ce pot avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament;
- ca baza de date în scopul propunerilor de schimbare a regimului de trafic (rutier, feroviar, aerian), propuneri ce ar putea avea impact negativ asupra zgomotului ambiental al zonei de amplasament.
Pentru fiecare dintre aspectele prevãzute la pct. 1-4 este necesarã realizarea unor harti diferite de zgomot.
5. Pentru informarea autoritãţilor publice regionale pentru protecţia mediului hartile strategice de zgomot trebuie sa îndeplineascã cerinţele minime prevãzute la pct. 1.5, 1.6, 2.5, 2.6 şi 2.7 din anexa nr. 7.
6. Pentru informarea populaţiei şi pentru realizarea planurilor de acţiune trebuie furnizate cel puţin urmãtoarele informaţii:
- o prezentare grafica;
- harti care sa arate depãşirea unei valori limita;
- harti comparative, prin care situaţia existenta poate sa fie comparata cu diferite situaţii viitoare posibile;
- harti prezentând valoarea unui indicator de zgomot, dupã caz, la o alta înãlţime decât cea de 4 m.
7. Hartile strategice de zgomot se întocmesc pentru înãlţimi de evaluare de 4 m şi pentru valori ale Lzsn şi Lnoapte, definite conform anexei nr. 7.
8. În cazul aglomerarilor se realizeazã harti strategice de zgomot separate pentru zgomotul produs de traficul rutier, de cel feroviar, de zgomotul produs de aeronave şi zgomotul industrial. Se pot adauga harti şi pentru alte surse de zgomot.
ANEXA 6
CERINŢE MINIME
pentru realizarea planurilor de acţiune
a) Un plan de acţiune trebuie sa cuprindã cel puţin urmãtoarele elemente:
1. descrierea aglomerarii, a arterelor rutiere mari, a cãilor ferate importante sau a marilor aeroporturi şi a altor surse de zgomot luate în considerare;
2. autoritatea sau unitatea responsabilã;
3. cadrul legal;
4. valorile limita utilizate;
5. sinteza informaţiilor obţinute prin hartile de zgomot;
6. evaluarea numãrului de persoane expuse la zgomot;
7. identificarea problemelor şi situaţiilor care necesita îmbunãtãţiri;
8. sinteza consultãrilor publice organizate;
9. informaţii privind mãsurile de reducere a zgomotului, aflate în desfãşurare;
10. informaţii privind proiectele de reducere a zgomotului, aflate în pregãtire;
11. acţiuni pe care autoritãţile competente intenţioneazã sa le ia în urmãtorii 5 ani, inclusiv orice mãsuri pentru protejarea zonelor linistite;
12. strategia pe termen lung;
13. informaţii financiare (dacã sunt disponibile): bugete, evaluarea cost-eficienta, evaluarea cost-profit;
14. prognoze privind evaluarea implementarii şi a rezultatelor planului de acţiune.
b) Mãsurile pe care autoritãţile şi unitãţile responsabile le pot întreprinde sunt, de exemplu:
1. planificarea traficului;
2. amenajarea teritoriului;
3. mãsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot;
4. alegerea surselor mai silentioase;
5. mãsuri de reducere sau blocare a transmiterii zgomotului;
6. introducerea parghiilor economice stimulative care sa incurajeze diminuarea sau menţinerea nivelurilor de zgomot, dupã caz.
Fiecare plan de acţiune trebuie sa conţinã estimari privind reducerea numãrului de persoane afectate (disconfort, tulburarea somnului etc.).
ANEXA 7
INFORMAŢII
care se transmit autoritãţii publice pentru protecţia mediului
Informaţiile principale care se transmit autoritãţii publice pentru protecţia mediului sunt urmãtoarele:
1. Aglomerari
1.1. Scurta descriere a aglomerarii: localizare, mãrime, numãr de locuitori
1.2. Autoritatea responsabilã
1.3. Programele de reducere a zgomotului aplicate anterior şi mãsuri curente impotriva zgomotului
1.4. Metodele de calcul şi de mãsurare folosite
1.5. Estimarea numãrului de persoane (în sute de locuitori) care trãiesc în locuinţe expuse la fiecare dintre urmãtoarele intervale de valori ale indicatorului Lzsn în decibeli, la 4 m deasupra nivelului solului pe cea mai expusã fatada: 55-59*), 60-64*), 65-69*), 70-74, >75. Estimarea se realizeazã separat pentru zgomotul produs de trafic (rutier, feroviar şi aerian) şi pentru surse industriale. Valorile rezultate se rotunjesc la cea mai apropiatã suta (de exemplu, 5.200 pentru valori între 5.150 şi 5.249; 100 pentru valori între 50 şi 149; 0 pentru valori mai mici de 50).
Informaţii referitoare la numãrul de persoane din categoriile prevãzute mai sus, care locuiesc în clãdiri prevãzute cu protecţie specialã impotriva zgomotului şi fatada linistita.
1.5.1. Prin protecţie specialã impotriva zgomotului se înţelege izolarea corespunzãtoare a unei clãdiri impotriva unuia sau mai multor tipuri de zgomot ambiental, combinata cu mãsuri de izolare fata de zgomotul produs de propriile instalaţii de ventilaţie şi condiţionare a aerului, care sa poatã asigura menţinerea nivelului ridicat de protecţie impotriva zgomotului ambiental.
1.5.2. Prin fatada linistita se înţelege fatada unei clãdiri la care valoarea Lzsn la 4 m deasupra nivelului solului şi 2 m de fatada, pentru zgomotul emis de o sursa specifica, este mai scãzutã cu 20 dB fata de valoarea de la fatada la care Lzsn are valoarea cea mai mare.
Se precizeazã contribuţiile drumurilor principale, cãilor ferate principale şi aeroporturilor mari la rezultatele evaluãrii conform indicaţiilor de mai sus.
1.6. Estimarea numãrului de persoane (în sute de locuitori) care trãiesc în locuinţe expuse la fiecare dintre urmãtoarele intervale de valori ale Lnoapte în decibeli, la 4 m deasupra nivelului solului pe cea mai expusã fatada: 45-49*), 50-54*), 55-59*), 60-64*), 65-69*), >70. Estimarea se realizeazã separat pentru zgomotul produs de trafic (rutier, feroviar şi aerian) şi pentru surse industriale.
Se furnizeazã informaţii (dacã sunt disponibile) referitoare la numãrul de persoane din categoriile de mai sus, care locuiesc în clãdiri prevãzute cu:
- izolatie specialã impotriva zgomotului, conform pct. 1.5.1;
- fatada linistita, conform pct. 1.5.2.
Trebuie, de asemenea, sa se indice care este contribuţia drumurilor principale, cãilor ferate principale şi a aeroporturilor mari la aceasta estimare.
1.7. În cazul prezentãrii grafice, hartile strategice trebuie sa cuprindã cel puţin curbele de nivel corespunzãtoare la: 60, 65, 70 şi 75 dB.
1.8. Un rezumat al planului de acţiune, de maximum 10 pagini şi care sa acopere toate aspectele importante cuprinse în anexa nr. 6.
2. Drumuri principale, cai ferate principale şi aeroporturi mari
2.1. Descriere generalã a drumurilor, cãilor ferate şi aeroporturilor: localizare, mãrime şi date despre trafic
2.2. Caracterizarea împrejurimilor lor: aglomerari, sate, comune sau alte zone rurale, informaţii privind folosirea terenului, alte surse majore de zgomot
2.3. Programe de reducere a zgomotului realizate anterior şi mãsuri curente impotriva zgomotului
2.4. Metode de calcul şi de mãsurare utilizate
2.5. Numãrul total de persoane estimat (în sute) care trãiesc în afarã aglomerarilor, în clãdiri expuse la fiecare dintre intervalele de valori ale Lzsn în decibeli, la 4 m deasupra nivelului solului şi pe cea mai expusã fatada: 55-59*), 60-64*), 65-69*), 70-74*), >75.
Informaţii (dacã sunt disponibile) referitoare la numãrul de persoane din categoriile de mai sus, care locuiesc în clãdiri prevãzute cu:
- izolatie specialã impotriva zgomotului, conform pct. 1.5.1;
- fatada linistita, conform pct. 1.5.2.
2.6. Numãrul total de persoane estimat (în sute), care trãiesc în afarã aglomerarilor, în clãdiri expuse la fiecare dintre urmãtoarele intervale de valori ale Lnoapte în decibeli, la 4 m deasupra solului şi pe cea mai expusã fatada: 45-49*), 50-54*), 55-59*), 60-64*), 65-69*), >70.
Informaţii (dacã sunt disponibile) referitoare la numãrul de persoane din categoriile de mai sus, care locuiesc în clãdiri prevãzute cu:
- izolatie specialã impotriva zgomotului, conform pct. 1.5.1;
- fatada linistita, conform pct. 1.5.2.
2.7. Suprafata totalã (în kmp) expusã nivelurilor Lzsn mai mari de 55, 65 şi, respectiv, 75 dB. Numãrul total de clãdiri estimat (în sute) şi numãrul total de persoane estimat (în sute), care trãiesc în fiecare dintre aceste zone. Aceste valori trebuie sa cuprindã şi aglomerarile.
Hartile pe care se reprezintã curbele corespunzãtoare nivelurilor de 55 şi 65 dB trebuie sa cuprindã informaţii privind localizarea satelor, oraşelor şi aglomerarilor în cadrul zonelor delimitate de aceste curbe.
2.8. Un rezumat al planului de acţiune, care sa nu depaseaca 10 pagini şi care sa acopere toate aspectele importante la care se referã anexa nr. 6.
-------------
*) Corecţia se face astfel: între 0,1-0,5 se aproximeaza la valoarea inferioarã, iar între 0,6-0,9 se aproximeaza la valoarea superioarã.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
