Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 320 din 24 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului Institutului National al Magistraturii
În temeiul art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, având în vedere dispoziţiile <>art. 106 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotãrãşte:
ART. 1 Se aprobã Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, cuprins în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, <>Hotãrârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 160/2004 pentru aprobarea Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 27 septembrie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se abrogã. ART. 3 Prezenta hotãrâre va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecãtor dr. Dan Lupaşcu
Bucureşti, 24 august 2005. Nr. 320.
ANEXĂ
REGULAMENTUL Institutului Naţional al Magistraturii
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Institutul Naţional al Magistraturii, denumit în continuare Institut, este organizat şi funcţioneazã potrivit <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, <>Legii nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor şi <>Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum au fost modificate şi completate, precum şi prevederilor prezentului regulament. (2) Institutul este instituţie publicã aflatã sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Institutul are personalitate juridicã şi sediul în municipiul Bucureşti. (4) Institutul realizeazã formarea iniţialã a judecãtorilor şi procurorilor, formarea profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii. (5) Institutul nu face parte din sistemul naţional de învãţãmânt şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale referitoare la acreditarea instituţiilor de învãţãmânt superior şi recunoaşterea diplomelor.
CAP. II Structura organizatoricã a Institutului
ART. 2 (1) Structura organizatoricã a Institutului include: a) organele de conducere; b) departamentul de formare iniţialã; c) departamentul de formare continuã; d) departamentul de formare a formatorilor; e) departamentul economico-administrativ. (2) Departamentele prevãzute la alin. (1) colaboreazã în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. Personalul acestora exercitã atribuţiile stabilite prin fişa postului, întocmitã de conducãtorul departamentului şi aprobatã de directorul Institutului.
CAP. III Conducerea Institutului
ART. 3 Organele de conducere ale Institutului sunt: consiliul ştiinţific, directorul, 2 directori adjuncţi şi directorul executiv. ART. 4 (1) Consiliul ştiinţific este format din 13 membri, dupã cum urmeazã: un judecãtor al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; un judecãtor al Curţii de Apel Bucureşti; un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti, 3 profesori universitari de la Facultatea de Drept a Universitãţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitãţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universitãţii "Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului; un reprezentant al auditorilor de justiţie; un reprezentant al asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecãtorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului. (2) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pentru un an. (3) Consiliul ştiinţific este convocat de cãtre directorul Institutului sau, dupã caz, o treime din numãrul membrilor sãi, consiliul pedagogic ori de Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Şedinţele consiliului ştiinţific sunt prezidate de cãtre directorul Institutului, iar în lipsa acestuia, de cãtre unul dintre membrii consiliului ştiinţific, desemnat de acesta. ART. 5 (1) Desemnarea judecãtorilor şi procurorilor în consiliul ştiinţific se face dintr-o listã de 3 propuneri, înaintatã Consiliului Superior al Magistraturii de cãtre colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor prevãzute la art. 4 alin. (1). (2) Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universitãţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitãţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universitãţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca vor fi recomandaţi de decanatele celor 3 facultãţi, la solicitarea Institutului, transmisã cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor. (3) Reprezentanţii personalului de instruire din cadrul Institutului sunt aleşi prin vot secret, în adunarea generalã a acestuia, convocatã şi prezidatã de directorul Institutului. (4) Reprezentantul auditorilor de justiţie este ales prin vot secret, în adunarea generalã a auditorilor de justiţie, convocatã şi prezidatã de directorul Institutului. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învãţãmânt. (5) Reprezentantul asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecãtorilor şi procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociaţii. Criteriile de selecţie a candidaţilor se stabilesc prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, dupã consultarea tuturor asociaţiilor profesionale legal constituite. ART. 6 (1) Institutul este obligat sã solicite Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentului regulament, desemnarea noilor membri cu cel puţin 3 luni anterior expirãrii mandatelor membrilor în funcţie. (2) Criteriile de selecţie prevãzute la art. 5 alin. (5) vor fi stabilite în termen de 30 de zile de la publicarea prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Desemnarea reprezentantului asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecãtorilor şi procurorilor se va face în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (2). ART. 7 (1) Consiliul ştiinţific hotãrãşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului. (2) Consiliul ştiinţific are urmãtoarele atribuţii: a) aprobã planurile de învãţãmânt pentru cursurile de formare iniţialã şi cursurile de formare continuã a judecãtorilor şi procurorilor, organizate sau, dupã caz, coordonate de Institut; b) propune Consiliului Superior al Magistraturii numãrul anual de cursanţi ai Institutului, data şi locul organizãrii concursului de admitere la Institut, tematica şi bibliografia pentru concursul de admitere şi programul de formare profesionalã a auditorilor de justiţie; c) propune Consiliului Superior al Magistraturii programul de formare profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor; d) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea şi revocarea din funcţie a directorului şi a directorilor adjuncţi ai Institutului; e) avizeazã numirea şi eliberarea din funcţie a personalului de specialitate juridicã asimilat magistraţilor; f) propune Consiliului Superior al Magistraturii structura organizatoricã, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului; g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea comisiilor de admitere, de elaborare a subiectelor şi de soluţionare a contestaţiilor pentru concursul de admitere la Institut, concursul de admitere în magistraturã, examenul de capacitate, concursul pentru promovarea judecãtorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie şi concursul sau examenul pentru numirea acestora în funcţii de conducere, în condiţiile legii; h) avizeazã proiectul de buget al Institutului; i) aprobã Regulamentul de ordine interioarã al cãminului auditorilor de justiţie şi Regulamentul bibliotecii Institutului; j) propune Consiliului Superior al Magistraturii modificarea regulamentului Institutului; k) aprobã programul relaţiilor externe ale Institutului. (3) Consiliul ştiinţific hotãrãşte asupra oricãror alte probleme care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, stabilite de lege, regulamente ori de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 8 (1) Consiliul ştiinţific îşi desfãşoarã activitatea în prezenţa a douã treimi din numãrul membrilor sãi şi adoptã hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. (2) Şedinţele consiliului ştiinţific sunt ordinare sau extraordinare. (3) Consiliul ştiinţific se întruneşte lunar în şedinţã ordinarã. (4) Lucrãrile şedinţei se înregistreazã şi se consemneazã într-un proces-verbal care va fi semnat de participanţii la şedinţã. (5) Hotãrârile consiliului ştiinţific se semneazã de directorul Institutului sau, dupã caz, de membrul desemnat care a prezidat şedinţa. ART. 9 (1) Consiliul ştiinţific al Institutului are ca organ consultativ consiliul pedagogic. (2) Din consiliul pedagogic fac parte directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului, şefii de catedrã, titularii de disciplinã, precum şi 2 reprezentanţi ai coordonatorilor de practicã, unul pentru grupele de judecãtori şi unul pentru grupele de procurori. (3) Cei 2 reprezentanţi ai coordonatorilor de practicã sunt aleşi anual, în adunãrile generale ale acestora, convocate şi prezidate de directorul Institutului. ART. 10 Consiliul pedagogic al Institutului analizeazã şi formuleazã propuneri privind: a) direcţiile de studiu ale Institutului; b) programul de învãţãmânt (curriculum) şi programele analitice întocmite pentru fiecare disciplinã din cadrul formãrii iniţiale; c) domeniile şi temele cuprinse în programul de formare continuã a judecãtorilor şi procurorilor; d) modul de organizare a activitãţii de formare iniţialã şi activitãţii de formare continuã, precum şi mãsurile necesare îndeplinirii obiectivelor de studiu ale Institutului; e) orice alte aspecte privind activitatea de studiu desfãşuratã de Institut. ART. 11 (1) Consiliul pedagogic se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea directorului Institutului sau a unei treimi din numãrul membrilor sãi. (2) Consiliul pedagogic îşi desfãşoarã activitatea în prezenţa a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul membrilor sãi şi adoptã hotãrâri cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. (3) Lucrãrile consiliului pedagogic sunt conduse de persoana desemnatã la începutul şedinţei dintre membrii sãi. (4) Lucrãrile consiliului pedagogic se înregistreazã şi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de participanţii la şedinţã. (5) Hotãrârile consiliului pedagogic se semneazã de persoana care a prezidat şedinţa. ART. 12 (1) Directorul Institutului şi directorii adjuncţi sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea consiliului ştiinţific al Institutului, din rândul personalului de instruire de specialitate juridicã al Institutului, al judecãtorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învãţãmântul superior juridic acreditat potrivit legii. (2) Directorul Institutului şi adjuncţii acestuia pot fi revocaţi din funcţie în conformitate cu dispoziţiile <>art. 50 din Legea nr. 303/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care se aplicã în mod corespunzãtor. (3) Directorul executiv este numit şi revocat din funcţie în condiţiile legii. ART. 13 (1) Directorul Institutului are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) asigurã conducerea curentã a activitãţii Institutului; b) convoacã consiliul ştiinţific al Institutului în şedinţe ordinare şi extraordinare şi stabileşte proiectul ordinii de zi; c) reprezintã Institutul în relaţiile cu autoritãţile şi instituţiile publice, persoanele fizice şi juridice din ţarã şi din strãinãtate; d) este ordonator secundar de credite; e) numeşte şi elibereazã din funcţie, prin decizie, personalul Institutului Naţional al Magistraturii, în condiţiile legii; f) ia mãsuri pentru executarea hotãrârilor consiliului ştiinţific al Institutului. (2) Directorul Institutului exercitã orice alte atribuţii prevãzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Consiliul ştiinţific al Institutului. (3) Directorul Institutului poate delega directorilor adjuncţi o parte din atribuţiile sale. ART. 14 (1) Directorii adjuncţi ai Institutului au, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) asigurã respectarea programelor de studiu şi a normelor de disciplinã interioarã; b) asigurã elaborarea, dupã caz, a proiectelor de curriculum, de politici şi strategii de formare a judecãtorilor şi procurorilor; c) coordoneazã departamentele încredinţate de directorul Institutului; d) asigurã elaborarea proiectului statului de funcţii şi de personal; e) asigurã elaborarea proiectului programului de relaţii externe al Institutului; f) asigurã efectuarea lucrãrilor necesare pentru relaţiile cu autoritãţile şi instituţiile publice, cu specialiştii români sau strãini, precum şi cu reprezentanţele diplomatice strãine din România, în vederea promovãrii intereselor Institutului în raporturile cu acestea; g) asigurã relaţiile cu mass-media şi cu publicul; h) efectueazã lucrãrile privind primirea în audienţã la conducerea Institutului. (2) Directorii adjuncţi exercitã orice alte atribuţii prevãzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul ştiinţific sau de directorul Institutului. (3) Directorul Institutului stabileşte, prin decizie, atribuţiile fiecãrui director adjunct. ART. 15 (1) Directorul executiv conduce activitatea departamentului economico-administrativ. (2) Atribuţiile directorului executiv sunt stabilite prin decizie de cãtre directorul Institutului.
CAP. IV Departamentul de formare iniţialã
ART. 16 (1) Durata formãrii profesionale a auditorilor de justiţie este de 2 ani. Dupã absolvirea primului an de studiu auditorii de justiţie opteazã, în ordinea mediilor şi în raport cu numãrul posturilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru funcţia de judecãtor sau procuror. (2) Programul de formare a auditorilor de justiţie se elaboreazã de cãtre personalul de instruire al Institutului, în cadrul catedrelor, şi se supune spre avizare consiliului ştiinţific. (3) Programul de formare prevãzut la alin. (2) se aprobã de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului. ART. 17 (1) În primul an de studiu formarea profesionalã a auditorilor de justiţie se axeazã pe aprofundarea cunoştinţelor necesare pentru profesiile de judecãtor şi procuror, conform programului de formare. (2) Numãrul de conferinţe şi dezbateri tematice pentru fiecare disciplinã este prevãzut în programul de învãţãmânt şi se desfãşoarã în conformitate cu programele analitice aprobate. (3) Programul de învãţãmânt are la bazã programele analitice pentru fiecare disciplinã, cu precizarea temelor şi subtemelor, precum şi a numãrului de ore alocat pentru fiecare. (4) Nota acordatã auditorilor de justiţie la sfârşitul primului an de studii, la fiecare materie, reprezintã media dintre nota obţinutã pentru activitatea desfãşuratã la dezbaterile tematice şi nota obţinutã la evaluarea finalã. (5) Media finalã a primului an de studii reprezintã media notelor obţinute la fiecare materie, conform alin. (4). ART. 18 (1) Activitatea auditorilor de justiţie din cel de-al doilea an de studii se desfãşoarã conform programului de practicã, în cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor, sub îndrumarea tutorilor de practicã, alternativ cu modulele stabilite conform programei Institutului. (2) Tutorii de practicã sunt judecãtori şi procurori de la instanţe şi, respectiv, parchete, care fac parte din personalul de instruire al Institutului. Tutorii sunt recomandaţi de conducerile instanţelor şi parchetelor, propuşi de consiliul ştiinţific şi numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii. (3) Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studii continuã, în paralel cu stagiile de practicã, formarea în cadrul Institutului, conform programului de formare iniţialã, sub formã de module, cu caracter preponderent practic. (4) Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studii susţin pe parcursul anului testãri la sfârşitul fiecãrei etape a stagiului de practicã, precum şi la terminarea fiecãrui modul, conform programului de practicã şi programului de învãţãmânt. (5) Nota acordatã auditorilor de justiţie la sfârşitul celui de-al doilea an de studii reprezintã media dintre notele obţinute la testãrile menţionate la alin. (4), conform programului de formare iniţialã. ART. 19 (1) Formatorii sunt obligaţi sã respecte programa analiticã şi orarul. În mod excepţional, modificarea orarului şi a programelor analitice sau înlocuirea formatorilor se poate face de directorul Institutului, cu acordul consiliului ştiinţific. (2) În cadrul fiecãrei catedre/discipline se organizeazã lunar sau ori de câte ori este nevoie şedinţa membrilor acesteia, la convocarea titularului de catedrã/disciplinã, în scopul asigurãrii pregãtirii unitare a auditorilor de justiţie. ART. 20 (1) Personalul de instruire evalueazã activitatea desfãşuratã de auditorii de justiţie, prin acordarea de note sau, dupã caz, calificative într-o fişã individualã. (2) Criteriile de evaluare se aprobã de Consiliul ştiinţific al Institutului, la propunerea consiliului pedagogic. (3) Notele şi calificativele se centralizeazã la încheierea fiecãrei perioade de studiu sau stagiu de practicã şi au pondere în media finalã de absolvire. (4) Nota minimã admisã la fiecare probã este 5,00 (cinci). (5) Contestarea notelor la probele şi examenele din timpul formãrii profesionale nu este admisã. Auditorii de justiţie au dreptul sã cearã recorectarea lucrãrilor în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor la sediul Institutului. (6) Proba sau examenul la care nu s-a obţinut nota minimã prevãzutã la alin. (4) mai poate fi susţinutã/ susţinut o singurã datã, în prima sesiune anunţatã de Institut. Nepromovarea la cea de-a doua sesiune atrage exmatricularea din Institut, în baza hotãrârii consiliului ştiinţific. ART. 21 Trimestrial sau ori de câte ori este necesar consiliul ştiinţific face analiza modului de desfãşurare a procesului de învãţãmânt şi a stagiilor de practicã, având în vedere şi opiniile auditorilor de justiţie.
CAP. V Departamentul de formare continuã
ART. 22 Departamentul de formare continuã este organizat şi funcţioneazã în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de desfãşurare a cursurilor de formare profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute, aprobat prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 23 Institutul elaboreazã programul anual de formare continuã a judecãtorilor şi procurorilor, pe care îl supune aprobãrii Consiliului Superior al Magistraturii pânã cel mai târziu în luna noiembrie a anului în curs, pentru anul urmãtor. ART. 24 Institutul coordoneazã activitatea de formare profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor, realizatã de curţile de apel şi de parchetele de pe lângã acestea, prin avizarea tematicii de pregãtire, furnizarea materialelor documentare şi formarea formatorilor.
CAP. VI Departamentul de formare a formatorilor
ART. 25 Institutul realizeazã formarea formatorilor, conform dispoziţiilor <>art. 93 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 26 Selecţia candidaţilor care şi-au anunţat intenţia de a deveni formatori ai Institutului se realizeazã de cãtre o comisie numitã prin hotãrâre a consiliului ştiinţific, conform unei proceduri publice şi transparente, cu aplicarea unor criterii obiective stabilite prin strategia de recrutare a formatorilor Institutului, aprobatã de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 27 (1) Dupã etapa de pregãtire şi evaluare finalã a formatorilor, consiliul ştiinţific propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea acestora. (2) În mod excepţional, consiliul ştiinţific poate folosi ca formatori la formarea continuã şi alţi specialişti decât cei aflaţi pe lista de formatori, situaţie care va fi comunicatã de îndatã Consiliului Superior al Magistraturii, spre aprobare. ART. 28 Personalul de instruire al Institutului poate beneficia de formare în domeniul tehnicilor pedagogice.
CAP. VII Departamentul economico-administrativ
ART. 29 Departamentul economico-administrativ este format din: a) serviciul financiar-contabil; b) serviciul resurse umane; c) serviciul secretariat, protocol şi administrativ; d) serviciul documentare. ART. 30 Serviciul financiar-contabil are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã buna desfãşurare a activitãţii financiar-contabile; b) angajeazã, alãturi de director, prin semnãtura directorului executiv sau, în lipsa acestuia, a înlocuitorului sãu Institutul în toate operaţiunile patrimoniale; c) organizeazã efectuarea lucrãrilor de planificare financiarã, întocmirea lucrãrilor cu privire la veniturile şi cheltuielile Institutului, planul de casã, fondul pentru salarii, precum şi a altor lucrãri financiar-contabile, conform legii; d) organizeazã şi asigurã controlul gestiunii şi efectuarea inventarierii patrimoniului Institutului; e) pãstreazã registrele şi dosarele administrative privind activitatea financiar-contabilã; f) îndeplineşte orice alte atribuţii cu caracter financiar-contabil prevãzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului. ART. 31 Serviciul resurse umane are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridicã asimilat magistraţilor, personal contractual şi funcţionari publici din cadrul Institutului; b) asigurã şi rãspunde de respectarea condiţiilor cerute de lege privind încadrãrile în grilele şi gradele salariale; c) completeazã carnetele de muncã şi registrul de evidenţã a salariaţilor; d) urmãreşte întocmirea fişelor de evaluare a salariaţilor; e) urmãreşte întocmirea şi pãstrarea declaraţiilor de interese, declaraţiilor de avere şi a celorlalte declaraţii prevãzute de lege ale personalului de specialitate juridicã asimilat magistraţilor şi ale funcţionarilor publici; f) propune actualizarea statului de funcţii şi a statului de personal; g) îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la resursele umane, încredinţate de conducerea Institutului. ART. 32 Serviciul secretariat, protocol şi administrativ are urmãtoarele atribuţii: a) pãstreazã dosarele auditorilor de justiţie; b) întocmeşte foile matricole, cataloagele şi alte evidenţe necesare privind activitãţile de învãţãmânt, frecventarea şi absolvirea cursurilor şi elibereazã atestate auditorilor de justiţie; c) primeşte şi distribuie corespondenţa Institutului, redacteazã corespondenţa trimisã de acesta sub semnãtura directorului sau a directorilor adjuncţi; d) asigurã arhivarea documentelor primite sau elaborate în Institut şi rãspunde de pãstrarea şi conservarea acestora; e) comunicã celorlalte compartimente datele şi documentele necesare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin; f) rãspunde de activitatea administrativ-gospodãreascã a Institutului, asigurând aprovizionarea cu bunurile necesare şi gestionarea acestora; g) duce la îndeplinire mãsurile stabilite pentru asigurarea condiţiilor corespunzãtoare de lucru în Institut, conform normelor de protecţie a muncii şi celor pentru paza clãdirii şi a bunurilor, precum şi pentru paza contra incendiilor, conform legii; h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.
CAP. VIII Personalul Institutului
SECŢIUNEA I Dispoziţii comune
ART. 33 În cadrul Institutului îşi desfãşoarã activitatea urmãtoarele categorii de personal: a) judecãtori şi procurori; b) personal de specialitate juridicã asimilat magistraţilor; c) funcţionari publici; d) personal contractual; e) cadre didactice din învãţãmântul superior, acreditat conform legii. ART. 34 (1) Personalul de instruire al Institutului este asigurat, de regulã, din rândul judecãtorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în cadrul Institutului, cu acordul lor şi cu avizul consiliului ştiinţific, conform legii. (2) Pentru desfãşurarea procesului de formare profesionalã Institutul poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învãţãmântul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi strãini, precum şi personal de specialitate juridicã prevãzut la <>art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Personalul de instruire al Institutului are obligaţia de a asigura desfãşurarea programelor de formare iniţialã, de formare continuã a judecãtorilor şi procurorilor, precum şi de formare profesionalã a formatorilor, pe baza programelor aprobate. ART. 35 (1) Personalul de specialitate juridicã asimilat magistraţilor îndeplineşte atribuţii specifice de organizare şi instruire în cadrul departamentelor de formare iniţialã, de formare continuã şi de formare a formatorilor. (2) Salarizarea personalului de instruire al Institutului prin plata cu ora se face în funcţie de numãrul de ore de seminar sau de curs susţinute, de indemnizaţia brutã lunarã a funcţiei de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didacticã stabilitã conform <>art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Personalul prevãzut la alin. (1) beneficiazã de drepturile şi are îndatoririle prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori. ART. 36 (1) Posturile de funcţionari publici se ocupã în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Ocuparea posturilor de cãtre personalul contractual se face în conformitate cu prevederile Codului muncii. (3) Personalul de conducere al Institutului, personalul de specialitate juridicã asimilat magistraţilor, funcţionarii publici şi personalul contractual rãspund penal, disciplinar şi civil, conform legii. ART. 37 Colaboratorii externi ai Institutului Naţional al Magistraturii sunt salarizaţi conform legii.
SECŢIUNEA a II-a Ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridicã asimilat magistraţilor
ART. 38 (1) Poate ocupa un post de execuţie de personal de specialitate juridicã asimilat magistraţilor, în departamentele de formare a judecãtorilor şi procurorilor din cadrul Institutului, persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute la <>art. 13 alin. (2) lit. a)-e) din Legea nr. 303/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi a promovat concursul organizat de Institut. (2) Numirea pe posturi de personal de specialitate juridicã asimilat magistraţilor a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) se face prin decizie a directorului Institutului. ART. 39 (1) Pentru înscrierea la concurs, candidaţii vor prezenta urmãtoarele acte: a) actul de identitate, în copie; b) certificatul de naştere şi certificatul de cãsãtorie, în copie; c) diploma de licenţã şi foaia matricolã a anilor de studii, în copie; d) certificatul de cazier judiciar; e) certificatul de cazier fiscal; f) cerere-tip; g) curriculum vitae; h) carnetul de muncã sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate, în copie; i) chitanţa de platã a taxei de înscriere; j) douã fotografii color tip "buletin". (2) Copiile actelor menţionate la alin. (1) vor fi certificate spre conformitate. (3) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul profesional şi moral de la ultimul loc de muncã. Candidaţii care nu au mai fost angajaţi anterior vor depune o recomandare de la ultima instituţie de învãţãmânt absolvitã. (4) Candidaţii sunt obligaţi sã depunã la dosar o adeverinţã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã reiasã cã sunt apţi pentru exercitarea funcţiei. ART. 40 (1) Examinarea candidaţilor se face prin sustinerea unei probe scrise la o limbã strãinã, la alegere dintre englezã şi francezã, a unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a unui interviu. (2) Tematica pentru probele de concurs şi bibliografia, data şi locul susţinerii concursului, numirea comisiilor de concurs, numãrul de posturi scoase la concurs, precum şi cuantumul taxei de înscriere la concurs se propun de cãtre directorul Institutului şi se aprobã de consiliul ştiinţific. (3) Data şi locul susţinerii concursului şi numãrul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs şi cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoştinţã celor interesaţi prin afişare la sediul Institutului, prin intermediul mass-media şi prin publicarea pe pagina de Internet a Institutului, cu cel puţin 30 de zile înainte de data concursului. Tematica şi bibliografia se aflã în permanenţã pe site-ul Institutului, începând cu data anunţãrii concursului şi pe toatã durata acestuia. (4) Cererile-tip pentru înscrierea la concurs se depun cu cel puţin 15 zile înainte de data concursului la serviciul resurse umane al Institutului. (5) Consiliul ştiinţific al Institutului numeşte comisia de examinare şi comisia de contestaţii. ART. 41 (1) Comisia de examinare întocmeşte cu o zi înaintea concursului 3 variante de subiecte pentru limba strãinã, care se depun în plicuri separate şi sigilate. (2) Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala de desfãşurare a acestuia. (3) Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat de delegatul comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunicã subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului. (4) Timpul destinat pentru elaborarea lucrãrii scrise la limba strãinã este de 2 ore din momentul comunicãrii subiectelor. (5) Intrarea candidaţilor în sãlile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare salã şi a actului de identitate. Dupã verificarea identitãţii, fiecare candidat pãstreazã, la vedere, actul de identitate, pânã la predarea lucrãrii scrise. Pe listã se menţioneazã prezenţa fiecãrui candidat. (6) Candidaţii care nu se aflã în salã în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba. (7) Înainte de a se comunica subiectele, candidaţii înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmeazã a fi lipit, dupã care se aplicã ştampila Institutului. (8) Pe toatã durata desfãşurãrii probei scrise la limba strãinã, în sãlile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supravegheazã desfãşurarea probei şi persoanele desemnate cu aplicarea ştampilei pe colţul îndoit al colilor destinate probei scrise. (9) În vederea elaborãrii lucrãrii scrise, candidaţii primesc coli de hârtie având ştampila Institutului. Se poate folosi numai cernealã sau pix cu pastã de culoare albastrã. (10) La expirarea timpului prevãzut la alin. (4), responsabilul de salã strânge lucrãrile în ordinea predãrii lor de cãtre candidaţi, sub semnãturã, dupã care le predã comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou. (11) Dacã examinarea se face în mai multe sãli, se întocmeşte câte un borderou pentru lucrãrile din fiecare salã. (12) Lucrarea se considerã predatã de candidat dupã verificarea stãrii acesteia de cãtre responsabilul de salã şi dupã semnarea borderoului de cãtre candidat. (13) Pe toatã durata desfãşurãrii probei scrise este interzisã pãrãsirea sãlii de concurs de cãtre candidaţi. În cazuri excepţionale, pãrãsirea temporarã a sãlii de concurs se poate face numai cu însoţitor. (14) Frauda doveditã se sancţioneazã cu eliminarea din concurs. În aceste cazuri, responsabilul de salã întocmeşte un proces-verbal despre constatãrile fãcute şi mãsurile luate, iar lucrarea se anuleazã cu menţiunea "fraudã". Procesul-verbal va fi comunicat candidatului şi comisiei de examinare. (15) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisã la limba strãinã candidaţii trebuie sã obţinã cel puţin nota 7. (16) Rezultatele se afişeazã la sediul Institutului şi pe pagina de Internet a acestuia. (17) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate la proba scrisã la limba strãinã pot depune contestaţie la serviciul resurse umane din cadrul Institutului în termen de 48 de ore de la data afişãrii rezultatelor. (18) În vederea soluţionãrii contestaţiilor, colţurile lucrãrii se lipesc din nou. (19) Contestaţiile se soluţioneazã de comisia de contestaţii în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obţinutã la contestaţii este definitivã şi nu poate fi mai micã decât nota contestatã. ART. 42 (1) Candidaţii admişi la proba scrisã la limba strãinã susţin o lucrare scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice la douã dintre urmãtoarele discipline: drept civil, dreptul familiei, drept comercial, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizare judiciarã, elemente de drept comunitar şi protecţia europeanã a drepturilor omului. (2) Disciplinele la care candidaţii susţin lucrarea scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice se aprobã, pentru fiecare post vacant, de consiliul ştiinţific al Institutului, la propunerea directorului acestuia. (3) Timpul destinat pentru elaborarea lucrãrii scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se stabileşte de comisia de examinare şi nu poate depãşi 4 ore. (4) Dispoziţiile art. 41 alin. (5)-(14) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 43 (1) Corectarea lucrãrilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare. (2) Lucrarea scrisã la fiecare dintre materiile de concurs se noteazã cu note de la 1 la 10. (3) Nota lucrãrii scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice o reprezintã media aritmeticã a notelor obţinute la fiecare dintre materiile de concurs. (4) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice, candidaţii trebuie sã obţinã cel puţin media 7, dar nu mai puţin de nota 5 la fiecare materie de concurs. (5) Dispoziţiile art. 41 alin. (16)-(19) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 44 (1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice susţin un interviu în faţa comisiei de examinare, în scopul identificãrii aptitudinilor specifice funcţiei pentru care candideazã. (2) Prestaţia candidatului la interviu se noteazã cu note de la 1 la 10 de cãtre fiecare membru al comisiei. (3) Nota finalã la interviu o reprezintã media aritmeticã a notelor acordate de cãtre fiecare membru al comisiei. (4) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la interviu. ART. 45 (1) Media generalã de promovare a concursului este cel puţin 7, în limita posturilor scoase la concurs. (2) Media generalã a concursului o reprezintã media aritmeticã a notelor obţinute la proba scrisã la limba strãinã, proba scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice şi interviu. ART. 46 (1) În termen de 3 zile de la data finalizãrii concursului, comisiile de examinare predau întregul material de concurs serviciului resurse umane din cadrul Institutului, care va lua mãsuri pentru afişarea rezultatelor concursului la sediul Institutului şi pe pagina de Internet a acestuia. (2) Repartizarea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea descrescãtoare a mediilor generale obţinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul şi în funcţie de opţiunea candidaţilor şi de probele de concurs susţinute. ART. 47 (1) Lucrãrile scrise şi celelalte documente relevante privind concursul se anexeazã la dosarele profesionale ale candidaţilor declaraţi admişi. (2) Orice alte documente privind concursul se arhiveazã şi se pãstreazã potrivit nomenclatoarelor arhivistice. (3) Taxa de înscriere se restituie candidaţilor care îşi anunţã retragerea cu cel puţin 15 zile înainte de prima probã de concurs.
CAP. IX Drepturile şi obligaţiile auditorilor de justiţie
ART. 48 (1) Auditorii de justiţie au, în principal, urmãtoarele drepturi: a) sã beneficieze de o pregãtire unitarã pentru funcţia de judecãtor sau procuror; b) sã utilizeze mijloacele de documentare puse la dispoziţie prin intermediul bibliotecii Institutului; c) sã beneficieze de cazare în cãminul Institutului, în limita locurilor disponibile şi în ordinea rezultatelor obţinute la concursul de admitere în Institut sau, dupã caz, la finalul anului întâi de studiu; d) sã participe la elaborarea unor publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrãri literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. (2) Auditorii de justiţie au orice alte drepturi prevãzute de lege sau de regulamente. ART. 49 (1) Auditorii de justiţie au urmãtoarele obligaţii: a) sã-şi îndeplineascã cu competenţã şi corectitudine îndatoririle ce le revin şi sã-şi respecte obligaţiile cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu; b) sã respecte regulamentul Institutului, regulamentul bibliotecii şi regulamentul cãminului Institutului; c) sã respecte orarul fixat de conducerea Institutului, precum şi normele de conduitã prevãzute de lege; d) sã nu se serveascã de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingeri politice; e) sã aibã o atitudine echidistantã, fãrã influenţe legate de rasã, sex, religie, naţionalitate, precum şi de statutul socioeconomic, politic şi cultural al unei persoane ori alte asemenea criterii discriminatorii; f) sã nu dezvãluie sau sã foloseascã pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în aceastã calitate; g) în cazul în care, potrivit legii, lucrãrile au un caracter confidenţial, sã pãstreze materialele respective în incinta Institutului, instanţei sau parchetului şi sã nu permitã consultarea lor decât în cadrul prevãzut de lege şi de regulament; h) sã foloseascã resursele şi mijloacele materiale care le sunt puse la dispoziţie, conform destinaţiei lor, exclusiv în interesul dobândirii de cunoştinţe profesionale. (2) Auditorii de justiţie au orice alte obligaţii prevãzute de lege sau de regulamente. (3) Absenţele auditorilor de justiţie de la cursuri ori de la stagiile de practicã se consemneazã în foile de prezenţã de cãtre personalul de instruire sau, dupã caz, de tutorii de practicã. ART. 50 (1) În cazul în care auditorii de justiţie sãvârşesc o abatere de la îndatoririle ce le revin potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentare, pot fi sancţionaţi disciplinar de cãtre directorul Institutului sau, dupã caz, de consiliul ştiinţific. (2) Constituie abateri disciplinare urmãtoarele fapte: a) desfãşurarea de activitãţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin; b) atitudinile ireverenţioase faţã de colegi, de personalul de instruire şi de conducere al Institutului, precum şi faţã de persoanele cu care intrã în contact în perioada efectuãrii stagiului; c) absenţele nemotivate de la cursuri, dacã acestea depãşesc 8 ore într-o lunã. (3) Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt urmãtoarele: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei cu pânã la 15% pe o perioadã de la o lunã la 3 luni sau proporţional cu numãrul absenţelor nemotivate, dacã acestea depãşesc 8 ore într-o lunã; c) diminuarea bursei proporţional cu numãrul absenţelor nemotivate, dacã acestea depãşesc 8 ore într-o lunã; d) exmatricularea din Institut. ART. 51 (1) Avertismentul se aplicã, în scris, de cãtre directorul Institutului, în termen de 30 de zile de la constatarea abaterii, şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Sancţiunile prevãzute la art. 50 alin. (3) lit. b), c) şi d) se aplicã de consiliul ştiinţific al Institutului, în termenul prevãzut la alin. (1). (3) Decizia sau, dupã caz, hotãrârea de sancţionare se motiveazã şi se comunicã în termen de 10 zile de la aplicarea sancţiunii. (4) Hotãrârile consiliului ştiinţific prevãzute la alin. (1) şi (2) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competentã. (5) Sancţiunile aplicate auditorilor de justiţie prin hotãrâri irevocabile se consemneazã în dosarul personal al acestora. ART. 52 (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare este în mod obligatoriu precedatã de efectuarea cercetãrii cu privire la faptele care constituie încãlcãri ale prevederilor legale sau regulamentare. (2) Cercetarea prealabilã se efectueazã de cãtre unul dintre directorii adjuncţi. În cursul acestei proceduri se stabilesc faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile în care au fost sãvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovãţiei şi orice alte date concludente. Sunt obligatorii ascultarea auditorului cercetat şi verificarea apãrãrilor acestuia. (3) Cercetarea se finalizeazã printr-un referat, în care se consemneazã rezultatul constatãrilor. Persoana cercetatã are dreptul sã cunoascã toate actele cercetãrii şi sã solicite probe în apãrare. (4) Rãspunderea disciplinarã se prescrie în termen de un an de la sãvârşirea faptei. ART. 53 Auditorii de justiţie rãspund pentru pagubele aduse patrimoniului Institutului, conform dispoziţiilor legale.
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
