Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
HOTĂ?RÂRE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sãnãtate pentru santierele temporare sau mobile EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 252 din 21 martie 2006 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, Guvernul României adopta prezenta hotãrâre. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Prezenta hotãrâre stabileşte cerinţele minime de securitate şi sãnãtate în munca pentru santierele temporare sau mobile. ART. 2 Prezenta hotãrâre nu se aplica activitãţilor de foraj şi extracţie din industria extractiva. ART. 3 Prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplica domeniului prevãzut la art. 1 fãrã a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau specifice ale prezentei hotãrâri. ART. 4 În înţelesul prezentei hotãrâri, termenii şi expresiile de mai jos se definesc dupã cum urmeazã: a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, - orice şantier în care se desfãşoarã lucrãri de construcţii sau de inginerie civilã, a cãror lista neexhaustiva este prevãzutã în anexa nr. 1; b) beneficiar (investitor) - orice persoana fizica sau juridicã pentru care se executa lucrarea şi care asigura fondurile necesare realizãrii acesteia; c) manager de proiect - orice persoana fizica sau juridicã, autorizata în condiţiile legii şi desemnatã de cãtre beneficiar, insarcinata cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizãrii lucrãrilor pe şantier, fiind responsabilã de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite; d) proiectantul lucrãrii - orice persoana fizica sau juridicã competenta care, la comanda beneficiarului, elaboreazã documentaţia de proiectare; e) şef de şantier - persoana fizica desemnatã de cãtre antreprenor sa conducã realizarea lucrãrilor pe şantier şi sa urmãreascã realizarea acestora conform proiectului; f) antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoana fizica sau juridicã competenta care executa lucrãri de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului; g) subantreprenor (subcontractant) - orice persoana fizica sau juridicã care îşi asuma contractual fata de antreprenor sarcina de a executa lucrãri de construcţii-montaj de specialitate, prevãzute în proiectul lucrãrii; h) lucrator independent - orice persoana fizica autorizata care realizeazã o activitate profesionalã în mod independent şi îşi asuma contractual fata de beneficiar, antreprenor sau subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrãri pentru care este autorizat; i) coordonator în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii - orice persoana fizica sau juridicã competenta, desemnatã de cãtre beneficiar şi/sau de cãtre managerul de proiect pe durata elaborãrii proiectului, având atribuţiile prevãzute la art. 54; j) coordonator în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii - orice persoana fizica sau juridicã desemnatã de cãtre beneficiarul lucrãrii şi/sau de cãtre managerul de proiect pe durata realizãrii lucrãrii, având atribuţiile prevãzute la art. 58. CAP. II Coordonatori în materie de securitate şi sãnãtate ART. 5 Coordonarea în materie de securitate şi sãnãtate trebuie sa fie organizatã atât în faza de studiu, conceptie şi elaborare a proiectului, cat şi pe perioada executãrii lucrãrilor. ART. 6 Atunci când la elaborarea proiectului participa mai mulţi proiectanţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii. ART. 7 Atunci când la realizarea lucrãrilor pe şantier participa mai mulţi antreprenori, un antreprenor şi unul sau mai mulţi subantreprenori, un antreprenor şi lucrãtori independenţi ori mai mulţi lucrãtori independenţi, beneficiarul şi/sau managerul de proiect trebuie sa desemneze un coordonator în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii. ART. 8 Funcţia de coordonator în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii şi funcţia de coordonator în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii sau a interventiilor ulterioare pot fi deţinute de aceeaşi persoana. ART. 9 Pentru a-şi putea îndeplini atribuţiile, coordonatorii în materie de securitate şi sãnãtate trebuie: a) sa participe la toate etapele de elaborare a proiectului şi de realizare a lucrãrii; b) sa fie invitaţi la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului şi realizarea lucrãrii; c) sa primeascã şi, dacã este cazul, sa solicite managerului de proiect şi antreprenorului elementele necesare îndeplinirii sarcinilor sale; d) sa întocmeascã şi sa ţinã la zi registrul de coordonare prevãzut la art. 36. CAP. III Instrumente ale coordonãrii SECŢIUNEA 1 Planul de securitate şi sãnãtate ART. 10 Beneficiarul lucrãrii sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca, înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi sãnãtate, conform art. 54 lit. b). ART. 11 Planul de securitate şi sãnãtate este un document scris care cuprinde ansamblul de mãsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot aparea în timpul desfãşurãrii activitãţilor pe şantier. ART. 12 Planul de securitate şi sãnãtate trebuie sa fie redactat încã din faza de elaborare a proiectului şi trebuie ţinut la zi pe toatã durata efectuãrii lucrãrilor. ART. 13 Planul de securitate şi sãnãtate trebuie sa fie elaborat de coordonatorul în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii. ART. 14 În situaţia în care proiectul este elaborat de un singur proiectant, acesta rãspunde de elaborarea planului de securitate şi sãnãtate. ART. 15 Pe mãsura ce sunt elaborate, planurile proprii de securitate şi sãnãtate ale antreprenorilor trebuie sa fie integrate în planul de securitate şi sãnãtate. ART. 16 Planul de securitate şi sãnãtate trebuie sa facã parte din proiectul lucrãrii şi sa fie adaptat conţinutului acestuia. ART. 17 Planul de securitate şi sãnãtate trebuie: a) sa precizeze cerinţele de securitate şi sãnãtate aplicabile pe şantier; b) sa specifice riscurile care pot aparea; c) sa indice mãsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor; d) sa conţinã mãsuri specifice privind lucrãrile care se încadreazã în una sau mai multe categorii cuprinse în anexa nr. 2. ART. 18 La elaborarea planului de securitate şi sãnãtate trebuie sa se ţinã seama de toate tipurile de activitãţi care se desfãşoarã pe şantier şi sa se identifice toate zonele în care se desfãşoarã lucrãrile cuprinse în anexa nr. 2. ART. 19 Planul de securitate şi sãnãtate trebuie sa conţinã cel puţin urmãtoarele: a) informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul şi, dacã este cazul, informaţii care completeazã declaraţia prealabilã prevãzutã la art. 47; b) mãsuri generale de organizare a şantierului stabilite de comun acord de cãtre managerul de proiect şi coordonatorii în materie de securitate şi sãnãtate; c) identificarea riscurilor şi descrierea lucrãrilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor; d) mãsuri specifice de securitate în munca pentru lucrãrile care prezintã riscuri; mãsuri de protecţie colectivã şi individualã; e) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalitãţi de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de munca prevãzute de antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea lucrãrilor proprii; f) mãsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sãnãtate şi obligaţiile ce decurg din acestea; g) obligaţii ce decurg din interferenta activitãţilor care se desfãşoarã în perimetrul şantierului şi în vecinãtatea acestuia; h) mãsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de curãţenie; i) indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi mãsurile de organizare luate în acest sens; j) modalitãţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrãtorii independenţi privind securitatea şi sãnãtatea în munca. ART. 20 Mãsurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sãnãtate şi obligaţiile ce decurg din acestea trebuie sa se refere, în special, la: a) cãile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale; b) condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveşte interferenta instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în vecinãtatea acestuia; c) limitarea manipulãrii manuale a sarcinilor; d) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod deosebit dacã se depoziteaza materiale sau substanţe periculoase; e) condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a materialelor rezultate din daramari, demolãri şi demontari; f) condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate; g) utilizarea mijloacelor de protecţie colectivã şi a instalaţiei electrice generale; h) mãsurile care privesc interactiunile de pe şantier. ART. 21 Planul de securitate şi sãnãtate trebuie sa fie completat şi adaptat în funcţie de evoluţia şantierului şi de durata efectivã a lucrãrilor sau a fazelor de lucru. ART. 22 Planul de securitate şi sãnãtate trebuie sa se afle în permanenta pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de cãtre inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sãnãtate în munca sau de reprezentanţii lucrãtorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securitãţii şi sãnãtãţii. ART. 23 Planul de securitate şi sãnãtate trebuie sa fie pãstrat de cãtre managerul de proiect timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrãrii. SECŢIUNEA a 2-a Planul propriu de securitate şi sãnãtate ART. 24 Planul propriu de securitate şi sãnãtate cuprinde ansamblul de mãsuri de securitate şi sãnãtate specifice fiecãrui antreprenor sau subantreprenor. ART. 25 Atunci când un antreprenor se angajeazã sa realizeze lucrãri pe şantier, acesta trebuie sa punã planul propriu de securitate şi sãnãtate la dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sãnãtate, dupã caz. ART. 26 Antreprenorul trebuie sa stabileascã acest plan în cel mult 30 de zile de la data contractãrii lucrãrii. ART. 27 Planul propriu de securitate şi sãnãtate trebuie sa fie armonizat cu planul de securitate şi sãnãtate al şantierului. ART. 28 Antreprenorul care executa cu unul ori mai mulţi subantreprenori, în totalitate sau o parte din lucrãrile care trebuie sa respecte prevederile planului de securitate şi sãnãtate, trebuie sa le transmitã acestora un exemplar al planului propriu şi, dacã este cazul, un document care cuprinde mãsurile generale de securitate şi sãnãtate pentru lucrãrile şantierului ce intra în responsabilitatea sa. ART. 29 La elaborarea planului propriu de securitate şi sãnãtate subantreprenorul trebuie sa ţinã seama de informaţiile furnizate de cãtre antreprenor şi de prevederile planului de securitate şi sãnãtate al şantierului. ART. 30 Subantreprenorul trebuie sa elaboreze planul propriu de securitate şi sãnãtate în cel mult 30 de zile de la data contractãrii lucrãrii cu antreprenorul. ART. 31 Planul propriu de securitate şi sãnãtate trebuie sa conţinã cel puţin urmãtoarele: a) numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului; b) numãrul lucrãtorilor pe şantier; c) numele persoanei desemnate sa conducã executarea lucrãrilor, dacã este cazul; d) durata lucrãrilor, indicând data începerii acestora; e) analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sãnãtatea şi securitatea lucrãtorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de munca pe şantier; f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului; g) mãsuri pentru asigurarea sãnãtãţii şi securitãţii lucrãtorilor, specifice lucrãrilor pe care antreprenorul/subantreprenorul le executa pe şantier, inclusiv mãsuri de protecţie colectivã şi mãsuri de protecţie individualã. ART. 32 Înainte de începerea lucrãrilor pe şantier de cãtre antreprenor/subantreprenor, planul propriu de securitate şi sãnãtate trebuie sa fie consultat şi avizat de cãtre coordonatorul în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii, medicul de medicina muncii şi membrii comitetului de securitate şi sãnãtate sau de cãtre reprezentanţii lucrãtorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor. ART. 33 Planul propriu de securitate şi sãnãtate trebuie sa fie actualizat ori de câte ori este cazul. ART. 34 Un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sãnãtate trebuie sa se afle în permanenta pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de cãtre inspectorii de munca, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sãnãtate în munca sau de reprezentanţii lucrãtorilor, cu raspunderi specifice în domeniul securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor. ART. 35 Planul propriu de securitate şi sãnãtate trebuie sa fie pãstrat de cãtre antreprenor timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrãrii. SECŢIUNEA a 3-a Registrul de coordonare ART. 36 Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de documente redactate de cãtre coordonatorii în materie de securitate şi sãnãtate, informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatãrile efectuate şi deciziile luate. ART. 37 Coordonatorii în materie de securitate şi sãnãtate trebuie sa consemneze în registrul de coordonare: a) numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data intervenţiei fiecãruia pe şantier; b) lista cu efectivul lucrãtorilor pe şantier şi durata prevãzutã pentru efectuarea lucrãrilor; c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrãrilor, constatãrile şi deciziile adoptate; d) observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi sãnãtatea în munca aduse la cunostinta beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe şantier şi eventualele raspunsuri ale acestora; e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor privind securitatea şi sãnãtatea în munca; f) abaterile de la prevederile planului de securitate şi sãnãtate; g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor, dispoziţiile care trebuie transmise; h) incidente şi accidente care au avut loc. ART. 38 Coordonatorul în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii trebuie sa transmitã coordonatorului în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii registrul de coordonare, pe baza unui proces-verbal care va fi atasat la registru. ART. 39 Coordonatorii în materie de securitate şi sãnãtate trebuie sa prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de munca şi inspectorilor sanitari. ART. 40 Registrul de coordonare trebuie pãstrat de cãtre coordonatorul în materie de securitate şi sãnãtate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrãrii. SECŢIUNEA a 4-a Dosarul de intervenţii ulterioare ART. 41 Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie sa cuprindã: a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note tehnice; b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare în condiţii de securitate şi sãnãtate. ART. 42 Dosarul de intervenţii ulterioare se întocmeşte încã din faza de proiectare a lucrãrii de cãtre coordonatorul în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii sau de cãtre proiectant, dupã caz. ART. 43 Dosarul de intervenţii ulterioare trebuie sa fie transmis coordonatorului în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii, pe baza de proces-verbal care se ataşeazã la dosar. ART. 44 Dupã recepţia finala a lucrãrii dosarul de intervenţii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataşeazã la dosar. ART. 45 În cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie sa punã la dispoziţie coordonatorului în materie de securitate şi sãnãtate desemnat pe durata interventiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare. ART. 46 Coordonatorul în materie de securitate şi sãnãtate desemnat pe perioada interventiilor ulterioare trebuie sa completeze dosarul de intervenţii ulterioare şi sa efectueze eventuale modificãri cerute de noile lucrãri. CAP. IV Declaraţia prealabilã ART. 47 Beneficiarul lucrãrii sau managerul de proiect trebuie sa întocmeascã o declaraţie prealabilã în urmãtoarele situaţii: a) durata lucrãrilor este apreciatã a fi mai mare de 30 de zile lucrãtoare şi pe şantier lucreazã simultan mai mult de 20 de lucrãtori; b) volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de oameni-zi. ART. 48 Declaraţia va fi întocmitã conform anexei nr. 3 şi va fi comunicatã inspectoratului teritorial de munca pe raza cãruia se vor desfasura lucrãrile, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea acestora. ART. 49 Textul declaraţiei prealabile trebuie sa fie afişat pe şantier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrãrilor. ART. 50 Textul declaraţiei prealabile trebuie actualizat ori de câte ori au loc schimbãri. CAP. V Elaborarea proiectului lucrãrii SECŢIUNEA 1 Principii generale de securitate şi sãnãtate aplicabile proiectului lucrãrii ART. 51 Încã din faza de conceptie, studiu şi elaborare a proiectului lucrãrii, managerul de proiect, proiectantul şi, atunci când este cazul, beneficiarul trebuie sa ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de securitate şi sãnãtate prevãzute în legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE , în special în ceea ce priveşte: a) alegerea soluţiilor arhitecturale, tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrãri ori faze de lucru care se desfãşoarã simultan sau succesiv; b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrãri sau faze de lucru. ART. 52 În faza de conceptie, studiu şi elaborare a proiectului lucrãrii trebuie sa se ţinã seama, ori de câte ori este necesar, de toate planurile de securitate şi de sãnãtate şi de toate dosarele întocmite conform art. 54 lit. b) şi c) sau adaptate conform art. 58 lit. c). SECŢIUNEA a 2-a Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii ART. 53 Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii trebuie sa se facã înainte de începerea fazei de elaborare a proiectului lucrãrii. SECŢIUNEA a 3-a Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii ART. 54 Coordonatorul în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii, numit în conformitate cu art. 6, are urmãtoarele atribuţii: a) sa coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 şi 52; b) sa elaboreze sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate şi sãnãtate, precizând regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de activitãţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia; c) sa pregãteascã un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrãrii, conţinând elementele utile în materie de securitate şi sãnãtate de care trebuie sa se ţinã seama în cursul eventualelor lucrãri ulterioare; d) sa adapteze planul de securitate şi sãnãtate la fiecare modificare adusã proiectului; e) sa transmitã elementele planului de securitate şi sãnãtate tuturor celor cu responsabilitãţi în domeniu; f) sa deschidã un registru de coordonare şi sa-l completeze; g) sa transmitã planul de securitate şi sãnãtate, registrul de coordonare şi dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii; h) sa participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect; i) sa stabileascã, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, mãsurile generale de securitate şi sãnãtate aplicabile şantierului; j) sa armonizeze planurile proprii de securitate şi sãnãtate ale antreprenorilor cu planul de securitate şi sãnãtate al şantierului; k) sa organizeze coordonarea între proiectanţi; l) sa ţinã seama de toate eventualele interferente ale activitãţilor de pe şantier. ART. 55 Coordonatorul în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii trebuie sa aibã competenta necesarã exercitãrii funcţiei: a) experienta profesionalã de minimum 5 ani în arhitectura, construcţii sau conducerea santierelor; b) formare specifica de coordonator în materie de securitate şi sãnãtate, actualizatã la fiecare 3 ani. CAP. VI Realizarea lucrãrii SECŢIUNEA 1 Principii generale aplicabile pe durata realizãrii lucrãrii ART. 56 Pe toatã durata realizãrii lucrãrii angajatorii şi lucrãtorii independenţi trebuie sa respecte obligaţiile generale ce le revin în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE , în special în ceea ce priveşte: a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curãţenie corespunzãtoare; b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la aceste posturi; c) stabilirea cãilor şi zonelor de acces sau de circulaţie; d) manipularea în condiţii de siguranta a diverselor materiale; e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de munca utilizate, în scopul eliminãrii defectiunilor care ar putea sa afecteze securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor; f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi inmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase; g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate; h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din daramari, demolãri şi demontari; i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivã stabilitã pentru diferite tipuri de lucrãri sau faze de lucru; j) cooperarea dintre angajatori şi lucrãtorii independenţi; k) interactiunile cu orice alt tip de activitate care se realizeazã în cadrul sau în apropierea şantierului. SECŢIUNEA a 2-a Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii ART. 57 Atunci când beneficiarul sau managerul de proiect desemneazã un coordonator în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii, altul decât cel desemnat pe perioada realizãrii proiectului, aceasta desemnare va avea loc înaintea începerii lucrãrilor pe şantier. SECŢIUNEA a 3-a Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii ART. 58 Coordonatorul în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii, numit în conformitate cu art. 7, are urmãtoarele atribuţii: a) sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrãri sau faze de lucru care se desfãşoarã simultan ori succesiv şi la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrãri sau faze de lucru; b) sa coordoneze punerea în aplicare a mãsurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii şi, dacã este cazul, lucrãtorii independenţi respecta principiile prevãzute la art. 56, într-un mod coerent şi responsabil, şi aplica planul de securitate şi sãnãtate prevãzut la art. 54 lit. b); c) sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate şi sãnãtate prevãzut la art. 54 lit. b) şi ale dosarului de intervenţii ulterioare prevãzut la art. 54 lit. c), în funcţie de evoluţia lucrãrilor şi de eventualele modificãri intervenite; d) sa organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe şantier, şi coordonarea activitãţilor acestora, privind protecţia lucrãtorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot afecta sãnãtatea lucrãtorilor, informarea reciprocã şi informarea lucrãtorilor şi a reprezentanţilor acestora şi, dacã este cazul, informarea lucrãtorilor independenţi; e) sa coordoneze activitãţile care urmãresc aplicarea corecta a instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii; f) sa ia mãsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aibã acces pe şantier; g) sa stabileascã, în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, mãsurile generale aplicabile şantierului; h) sa ţinã seama de toate interferentele activitãţilor din perimetrul şantierului sau din vecinãtatea acestuia; i) sa stabileascã, împreunã cu antreprenorul, obligaţiile privind utilizarea mijloacelor de protecţie colectivã, instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier; j) sa efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca aceştia sa redacteze planul propriu de securitate şi sãnãtate; k) sa avizeze planurile de securitate şi sãnãtate elaborate de antreprenori şi modificãrile acestora. ART. 59 Coordonatorul în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii trebuie sa aibã competenta necesarã exercitãrii funcţiei: a) experienta profesionalã în construcţii sau în conducerea şantierului de minimum 5 ani; b) formare specifica de coordonator în materie de securitate şi sãnãtate, actualizatã la fiecare 3 ani. CAP. VII Obligaţiile beneficiarului, managerului de proiect, angajatorilor şi lucrãtorilor independenţi SECŢIUNEA 1 Obligaţiile beneficiarului şi ale managerului de proiect ART. 60 Atunci când un beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai mulţi coordonatori în materie de securitate şi sãnãtate pentru a executa sarcinile prevãzute la art. 54 şi 58, acesta nu va fi exonerat de rãspunderile care îi revin în acest domeniu. ART. 61 În vederea asigurãrii şi menţinerii securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor din şantier, managerul de proiect are, în principal, urmãtoarele obligaţii: a) sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca; b) sa coopereze cu coordonatorii în materie de securitate şi sãnãtate în timpul fazelor de proiectare şi de realizare a lucrãrilor; c) sa ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sãnãtate consemnate în registrul de coordonare; d) sa stabileascã mãsurile generale de securitate şi sãnãtate aplicabile şantierului, consultandu-se cu coordonatorii în materie de securitate şi sãnãtate; e) sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de securitate şi sãnãtate. SECŢIUNEA a 2-a Obligaţiile angajatorilor ART. 62 Punerea în aplicare a art. 54, 58 şi 60 nu aduce atingere principiului rãspunderii angajatorilor prevãzut în legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE . ART. 63 În vederea asigurãrii şi menţinerii securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor din şantier în condiţiile prevãzute la art. 58 şi 60, angajatorii au, în principal, urmãtoarele obligaţii: a) sa respecte obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE ; b) sa îndeplineascã şi sa urmãreascã respectarea planului de securitate şi sãnãtate de cãtre toţi lucrãtorii din şantier; c) sa ia mãsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4; d) sa ţinã seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sãnãtate sau ale şefului de şantier şi sa le îndeplineascã pe toatã perioada execuţiei lucrãrilor; e) sa informeze lucrãtorii independenţi cu privire la mãsurile de securitate şi sãnãtate care trebuie aplicate pe şantier şi sa punã la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate; f) sa redacteze planurile proprii de securitate şi sãnãtate şi sa le transmitã coordonatorilor în materie de securitate şi sãnãtate. ART. 64 În vederea menţinerii securitãţii şi sãnãtãţii pe şantier, atunci când ei înşişi executa o activitate profesionalã pe şantier, angajatorii trebuie sa respecte: a) prevederile din legislaţia nationala care transpune prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la obligaţiile angajaţilor, echipamentul de munca, echipamentul individual de protecţie; b) indicaţiile coordonatorului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sãnãtate în munca. SECŢIUNEA a 3-a Obligaţiile lucrãtorilor independenţi ART. 65 În vederea menţinerii securitãţii şi sãnãtãţii pe şantier, lucrãtorii independenţi trebuie: a) sa respecte, pe toatã durata execuţiei lucrãrii, mãsurile de securitate şi sãnãtate, în conformitate cu legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE şi, în particular, prevederile art. 56; b) sa respecte dispoziţiile minime de securitate şi sãnãtate stabilite în anexa nr. 4; c) sa-şi desfãşoare activitatea conform cerinţelor de securitate şi sãnãtate stabilite pentru şantierul respectiv; d) sa participe la orice acţiune coordonata de prevenire a riscurilor de accidentare şi imbolnavire profesionalã pe şantier; e) sa utilizeze echipamente de munca ce îndeplinesc condiţiile de securitate şi sãnãtate; f) sa aleagã şi sa utilizeze echipamente individuale de protecţie conform riscurilor la care sunt expusi; g) sa respecte indicaţiile şi sa îndeplineascã instrucţiunile coordonatorilor în materie de securitate şi sãnãtate; h) sa respecte prevederile planului de securitate şi sãnãtate. CAP. VIII Informarea lucrãtorilor ART. 66 Lucrãtorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati asupra mãsurilor ce trebuie luate privind securitatea şi sãnãtatea lor pe şantier. ART. 67 Informaţiile trebuie sa fie pe înţelesul lucrãtorilor cãrora le sunt adresate. CAP. IX Consultarea şi participarea lucrãtorilor ART. 68 Consultarea şi participarea lucrãtorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora privind prevederile art. 56, 58 şi 63 trebuie sa se realizeze conform legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE . ART. 69 Atunci când este necesar, ţinând seama de gradul de risc şi de importanta şantierului, consultarea şi participarea lucrãtorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora din întreprinderile care îşi desfãşoarã activitatea pe acelaşi şantier trebuie sa se realizeze cu o coordonare adecvatã. ART. 70 În scopul consultãrii şi participãrii lucrãtorilor, trebuie pusã la dispoziţie acestora sau, dupã caz, reprezentanţilor lor o copie a planului de securitate şi sãnãtate şi a eventualelor sale modificãri. CAP. X Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 71 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 72 Regulamentul privind formarea specifica de coordonator în materie de securitate şi sãnãtate prevãzut la art. 55 şi 59 se va stabili prin ordin al ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei. ART. 73 Prezenta hotãrâre intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007. Prezenta hotãrâre transpune Directiva 92/57/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sãnãtate pe santierele temporare şi mobile, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992. PRIM-MINISTRU CALIN POPESCU-TARICEANU Contrasemneazã: --------------- Ministrul muncii, solidaritãţii sociale şi familiei, Gheorghe Barbu Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, Gheorghe Dobre Ministrul sãnãtãţii, Gheorghe Eugen Nicolaescu p. Ministrul integrãrii europene, Adrian Ciocanea, secretar de stat Bucureşti, 2 martie 2006. Nr. 300. ANEXA 1 LISTA NEEXHAUSTIVA a lucrãrilor de construcţii sau de inginerie civilã 1. Excavaţii 2. Terasamente 3. Construcţii 4. Montarea şi demontarea elementelor prefabricate 5. Amenajãri sau instalaţii 6. Transformãri 7. Renovari 8. Reparaţii 9. Daramari 10. Demolãri 11. Mentenanta 12. Întreţinere - lucrãri de zugraveli şi curatare 13. Asanari 14. Consolidãri 15. Modernizãri 16. Reabilitari 17. Extinderi 18. Restaurari 19. Demontari ANEXA 2 LISTA NEEXHAUSTIVA a lucrãrilor care implica riscuri specifice pentru securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor 1. Lucrãri care expun lucrãtorii la riscul de a fi ingropati sub alunecãri de teren, inghititi de terenuri mocirloase/ mlastinoase ori de a cãdea de la înãlţime, datoritã naturii activitãţii desfãşurate, procedeelor folosite sau mediului înconjurãtor al locului de munca 2. Lucrãri în care expunerea la substanţe chimice sau biologice prezintã un risc particular pentru securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor ori pentru care supravegherea sãnãtãţii lucrãtorilor este o cerinta legalã 3. Lucrãri cu expunere la radiatii ionizante pentru care prevederile legale specifice obliga la delimitarea de zone controlate sau supravegheate 4. Lucrãri în apropierea liniilor electrice de inalta tensiune 5. Lucrãri care expun la risc de inec 6. Lucrãri de puţuri, terasamente subterane şi tuneluri 7. Lucrãri cu tuburi cu aer comprimat 8. Lucrãri care implica folosirea de explozibili 9. Lucrãri de montare şi demontare a elementelor prefabricate grele. ANEXA 3 CONŢINUTUL DECLARAŢIEI PREALABILE 1. Data comunicãrii 2. Adresa exactã a şantierului 3. Beneficiarul (beneficiarii) lucrãrii (numele şi adresele) 4. Tipul lucrãrii 5. Managerul (managerii) de proiect (numele şi adresa) 6. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi sãnãtate pe durata elaborãrii proiectului lucrãrii (numele şi adresa) 7. Coordonatorul (coordonatorii) în materie de securitate şi sãnãtate pe durata realizãrii lucrãrii (numele şi adresa) 8. Data prevãzutã pentru începerea lucrãrii 9. Durata estimativã a lucrãrilor pe şantier 10. Numãrul maxim estimat de lucrãtori pe şantier 11. Numãrul de antreprenori/subantreprenori şi de lucrãtori independenţi prevãzut pe şantier 12. Datele de identificare a antreprenorilor, subantreprenorilor şi/sau lucrãtorilor independenţi deja selecţionaţi. ANEXA 4 CERINŢE MINIME de securitate şi sãnãtate pentru santiere Observaţii preliminare Obligaţiile prevãzute în prezenta anexa se aplica de fiecare data când caracteristicile şantierului ori ale activitãţii, circumstanţele sau un risc o cer. În sensul prezentei anexe, termenul încãperi înseamnã, printre altele, baraci. PARTEA A Cerinţe minime generale pentru locurile de munca din santiere 1. Stabilitate şi soliditate 1.1. Materialele, echipamentele şi, în general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor, trebuie fixate într-un mod adecvat şi sigur. 1.2. Accesul pe orice suprafata de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât dacã se folosesc echipamente sau mijloace corespunzãtoare, astfel încât lucrul sa se desfãşoare în condiţii de siguranta. 2. Instalaţii de distribuţie a energiei 2.1. Instalaţiile trebuie proiectate, realizate şi utilizate astfel încât sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrãtorii sa fie protejati corespunzãtor contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta. 2.2. La proiectarea, realizarea şi alegerea materialului şi a dispozitivelor de protecţie trebuie sa se ţinã seama de tipul şi puterea energiei distribuite, de condiţiile de influenta externe şi de competenta persoanelor care au acces la pãrţi ale instalaţiei. 3. Cãile şi ieşirile de urgenta 3.1. Cãile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere şi sa conducã în modul cel mai direct posibil într-o zona de securitate. 3.2. În caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie sa poatã fi evacuate rapid şi în condiţii de securitate maxima pentru lucrãtori. 3.3. Numãrul, amplasarea şi dimensiunile cãilor şi iesirilor de urgenta se determina în funcţie de utilizare, de echipament şi de dimensiunile şantierului şi ale încãperilor, precum şi de numãrul maxim de persoane care pot fi prezente. 3.4. Cãile şi ieşirile de urgenta trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE . Panourile de semnalizare trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rezistent şi sa fie amplasate în locuri corespunzãtoare. 3.5. Pentru a putea fi utilizate în orice moment, fãrã dificultate, cãile şi ieşirile de urgenta, precum şi cãile de circulaţie şi uşile care au acces la acestea nu trebuie sa fie blocate cu obiecte. 3.6. Cãile şi ieşirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevãzute cu iluminare de siguranta, de intensitate suficienta în caz de pana de curent. 4. Detectarea şi stingerea incendiilor 4.1. În funcţie de caracteristicile şantierului şi de dimensiunile şi destinaţia încãperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice şi chimice ale substanţelor sau ale materialelor prezente, precum şi de numãrul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar sa fie prevãzute un numãr suficient de dispozitive corespunzãtoare pentru stingerea incendiilor, precum şi, dacã este cazul, un numãr suficient de detectoare de incendiu şi de sisteme de alarma. 4.2. Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu şi sistemele de alarma trebuie întreţinute şi verificate în mod periodic. La intervale periodice trebuie sa se efectueze încercãri şi exercitii adecvate. 4.3. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie sa fie accesibile şi uşor de manipulat. 4.4. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE . Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzãtoare. 5. Ventilaţie Ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de cerinţele fizice impuse lucrãtorilor, trebuie luate mãsuri pentru a asigura lucrãtorilor aer proaspãt în cantitate suficienta. Dacã se foloseşte o instalatie de ventilaţie, aceasta trebuie menţinutã în stare de funcţionare şi nu trebuie sa expuna lucrãtorii la curenţi de aer care le pot afecta sãnãtatea. Atunci când este necesar pentru sãnãtatea lucrãtorilor, un sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalaţiei. 6. Expunerea la riscuri particulare 6.1. Lucrãtorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf. 6.2. Atunci când lucrãtorii trebuie sa pãtrundã într-o zona a carei atmosfera este susceptibilã sa conţinã o substanta toxica sau nociva, sa aibã un conţinut insuficient de oxigen sau sa fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlatã şi trebuie luate mãsuri corespunzãtoare pentru a preveni orice pericol. 6.3. Într-un spaţiu închis un lucrator nu poate fi în nici un caz expus la o atmosfera cu risc ridicat. Lucrãtorul trebuie cel puţin sa fie supravegheat în permanenta din exterior şi trebuie luate toate mãsurile corespunzãtoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv şi imediat. 7. Temperatura În timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvatã organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitarile fizice la care sunt supuşi lucrãtorii. 8. Iluminatul natural şi artificial al posturilor de lucru, încãperilor şi cãilor de circulaţie de pe şantier 8.1. Posturile de lucru, încãperile şi cãile de circulaţie trebuie sa dispunã, în mãsura în care este posibil, de suficienta lumina naturala. Atunci când lumina zilei nu este suficienta şi, de asemenea, pe timpul nopţii locurile de munca trebuie sa fie prevãzute cu lumina artificiala corespunzãtoare şi suficienta. Atunci când este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile, protejate contra socurilor. Culoarea folositã pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare. 8.2. Instalaţiile de iluminat ale încãperilor, posturilor de lucru şi ale cãilor de circulaţie trebuie amplasate astfel încât sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucrãtori. 8.3. Încãperile, posturile de lucru şi cãile de circulaţie în care lucrãtorii sunt expusi la riscuri în cazul întreruperii functionarii iluminatului artificial, trebuie sa fie prevãzute cu iluminat de siguranta de o intensitate suficienta. 9. Usi şi porţi 9.1. Uşile culisante trebuie sa fie prevãzute cu un sistem de siguranta care sa împiedice ieşirea de pe sine şi cãderea lor. 9.2. Uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie sa fie prevãzute cu un sistem de siguranta care sa împiedice cãderea lor. 9.3. Uşile şi porţile situate de-a lungul cãilor de siguranta trebuie sa fie semnalizate corespunzãtor. 9.4. În vecinãtatea imediata a portilor destinate circulaţiei vehiculelor trebuie sa existe usi pentru pietoni. Acestea trebuie sa fie semnalizate în mod vizibil şi trebuie sa fie menţinute libere în permanenta. 9.5. Uşile şi porţile mecanice trebuie sa funcţioneze fãrã sa prezinte pericol de accidentare pentru lucrãtori. Acestea trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile şi uşor de identificat, cu excepţia celor care se deschid automat în caz de pana de energie, şi trebuie sa poatã fi deschise manual. 10. Cai de circulaţie - zone periculoase 10.1. Cãile de circulaţie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, cheiurile şi rampele de încãrcare, trebuie sa fie calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât sa poatã fi utilizate uşor, în deplina securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrãtorii aflaţi în vecinãtatea acestor cai de circulaţie sa nu fie expusi nici unui risc. 10.2. Cãile care servesc la circulaţia persoanelor şi/sau a mãrfurilor, precum şi cele unde au loc operaţiile de încãrcare sau descãrcare trebuie sa fie dimensionate în funcţie de numãrul potenţial de utilizatori şi de tipul de activitate. Dacã sunt utilizate mijloace de transport pe cãile de circulaţie, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protecţie adecvate trebuie prevãzute pentru ceilalţi utilizatori ai locului. Cãile de circulaţie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic şi întreţinute. 10.3. Cãile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât sa existe o distanta suficienta fata de usi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scãri. 10.4. Dacã şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive care sa evite pãtrunderea lucrãtorilor fãrã atribuţii de serviciu în zonele respective. Trebuie luate mãsuri corespunzãtoare pentru a proteja lucrãtorii abilitaţi sa pãtrundã în zonele periculoase. Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil. 11. Cheiuri şi rampe de încãrcare 11.1. Cheiurile şi rampele de încãrcare trebuie sa fie corespunzãtoare dimensiunilor incarcaturilor ce se transporta. 11.2. Cheiurile de încãrcare trebuie sa aibã cel puţin o ieşire. 11.3. Rampele de încãrcare trebuie sa fie sigure, astfel încât lucrãtorii sa nu poatã cãdea. 12. Spaţiu pentru libertatea de mişcare la postul de lucru Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilitã, în funcţie de echipamentul şi materialul necesar, astfel încât lucrãtorii sa dispunã de suficienta libertate de mişcare pentru activitãţile lor. 13. Primul ajutor 13.1. Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face în orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregãtit în acest scop. Trebuie luate mãsuri pentru a asigura evacuarea, pentru îngrijiri medicale, a lucrãtorilor accidentati sau victime ale unei îmbolnãviri neaşteptate. 13.2. Trebuie prevãzute una sau mai multe încãperi de prim ajutor, în funcţie de dimensiunile şantierului sau de tipurile de activitãţi. 13.3. Încãperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalaţii şi cu materiale indispensabile primului ajutor şi trebuie sa permitã accesul cu brancarde. 13.4. Aceste spaţii trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE . 13.5. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile de munca o cer. Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunzãtor şi trebuie sa fie uşor accesibile. Un panou de semnalizare amplasat în loc vizibil trebuie sa indice clar adresa şi numãrul de telefon ale serviciului de urgenta. 14. Instalaţii sanitare 14.1. Vestiare şi dulapuri pentru îmbrãcãminte 14.1.1. Lucrãtorilor trebuie sa li se punã la dispoziţie vestiare corespunzãtoare dacã aceştia trebuie sa poarte îmbrãcãminte de lucru şi dacã, din motive de sãnãtate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe într-un alt spaţiu. Vestiarele trebuie sa fie uşor accesibile, sa aibã capacitate suficienta şi sa fie dotate cu scaune. 14.1.2. Vestiarele trebuie sa fie suficient de incapatoare şi sa aibã dotãri care sa permitã fiecãrui lucrator sa îşi usuce îmbrãcãmintea de lucru, dacã este cazul, precum şi vestimentatia şi efectele personale şi sa le poatã pãstra incuiate. În anumite situaţii, cum ar fi existenta substanţelor periculoase, a umiditatii, a murdariei, îmbrãcãmintea de lucru trebuie sa poatã fi ţinuta separat de vestimentatia şi efectele personale. 14.1.3. Trebuie prevãzute vestiare separate pentru bãrbaţi şi femei sau o utilizare separatã a acestora. 14.1.4. Dacã nu sunt necesare vestiare în sensul primului paragraf al pct. 14.1.1 fiecare lucrator trebuie sa dispunã de un loc unde sa-şi punã îmbrãcãmintea şi efectele personale sub cheie. 14.2. Duşuri, chiuvete 14.2.1. Atunci când tipul de activitate sau cerinţele de curãţenie impun acest lucru, lucrãtorilor trebuie sa li se punã la dispoziţie duşuri corespunzãtoare în numãr suficient. Trebuie prevãzute sali de duşuri, separate pentru bãrbaţi şi femei, sau o utilizare separatã a acestora. 14.2.2. Sãlile de duşuri trebuie sa fie suficient de incapatoare, astfel încât sa permitã fiecãrui lucrator sa îşi facã toaleta, fãrã sa fie deranjat şi în condiţii de igiena corespunzãtoare. Dusurile trebuie prevãzute cu apa curenta, rece şi calda. 14.2.3. Atunci când dusurile nu sunt necesare, în sensul primului paragraf al pct. 14.2.1, trebuie sa fie prevãzut un numãr suficient de chiuvete cu apa curenta calda, dacã este necesar. Acestea trebuie sa fie amplasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor. Trebuie prevãzute chiuvete separate pentru bãrbaţi şi pentru femei sau o utilizare separatã a acestora atunci când acest lucru este necesar din motive de decenta. 14.2.4. Dacã încãperile cu duşuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste încãperi trebuie sa comunice între ele. 14.3. Cabine de WC-uri şi chiuvete În apropierea posturilor de lucru, a încãperilor de odihna, a vestiarelor şi a salilor de duşuri lucrãtorii trebuie sa dispunã de locuri speciale, dotate cu un numãr suficient de WC-uri şi de chiuvete, utilitãţi care sa asigure nepoluarea mediului înconjurãtor, de regula ecologice. Trebuie prevãzute cabine de WC-uri separate pentru bãrbaţi şi femei sau utilizarea separatã a acestora. 15. Încãperi pentru odihna şi/sau cazare 15.1. Lucrãtorii trebuie sa dispunã de încãperi pentru odihna şi/sau cazare uşor accesibile, atunci când securitatea ori sãnãtatea lor o impun, în special datoritã tipului activitãţii, numãrului mare de lucrãtori sau distantei fata de şantier. 15.2. Încãperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari şi prevãzute cu un numãr de mese şi de scaune corespunzãtor numãrului de lucrãtori. 15.3. Dacã nu exista asemenea încãperi, alte facilitãţi trebuie sa fie puse la dispoziţie personalului pentru ca acesta sa le poatã folosi în timpul întreruperii lucrului. 15.4. Încãperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar în cazuri excepţionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare în numãr suficient, cu o sala de mese şi cu o sala de destindere. Acestea trebuie sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese şi scaune, ţinându-se seama de numãrul de lucrãtori. La atribuirea lor trebuie sa se ţinã seama de prezenta lucrãtorilor de ambele sexe. 15.5. În încãperile pentru odihna şi/sau cazare trebuie sa se ia mãsuri corespunzãtoare pentru protecţia nefumatorilor impotriva disconfortului produs de fumul de tutun. 16. Femei gravide şi mame care alapteaza Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie sa aibã posibilitatea de a se odihni în poziţie culcata, în condiţii corespunzãtoare. 17. Lucrãtori cu dizabilitati Locurile de munca trebuie sa fie amenajate ţinându-se seama, dacã este cazul, de lucrãtorii cu dizabilitati. Aceasta dispoziţie se aplica în special uşilor, cãilor de comunicaţie, scarilor, dusurilor, chiuvetelor, WC-urilor şi posturilor de lucru folosite sau ocupate direct de cãtre lucrãtorii cu dizabilitati. 18. Dispoziţii diverse 18.1. Intrãrile şi perimetrul şantierului trebuie sa fie semnalizate astfel încât sa fie vizibile şi identificabile în mod clar. 18.2. Lucrãtorii trebuie sa dispunã de apa potabilã pe şantier şi, eventual, de alta bãutura corespunzãtoare şi nealcoolica, în cantitãţi suficiente, atât în încãperile pe care le ocupa, cat şi în vecinãtatea posturilor de lucru. 18.3. Lucrãtorii trebuie sa dispunã de condiţii pentru a lua masa în mod corespunzãtor şi, dacã este cazul, sa dispunã de facilitãţi pentru a-şi pregati masa în condiţii corespunzãtoare. PARTEA B CERINŢE MINIME specifice pentru posturile de lucru din santiere Observaţii preliminare Atunci când situaţii particulare o cer, clasificarea cerinţelor minime în doua secţiuni, asa cum sunt prezentate mai jos, nu trebuie sa fie consideratã obligatorie. SECŢIUNEA 1 Posturi de lucru din santiere, în interiorul încãperilor 1. Stabilitate şi soliditate Încãperile trebuie sa aibã o structura şi o stabilitate corespunzãtoare tipului de utilizare. 2. Usi de siguranta Uşile de siguranta trebuie sa se deschidã cãtre exterior şi nu trebuie sa fie incuiate, astfel încât sa poatã fi deschise uşor şi imediat de cãtre orice persoana care are nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta. Este interzisã utilizarea uşilor culisante şi a uşilor rotative ca usi de siguranta. 3. Ventilaţie Dacã sunt folosite instalaţii de aer condiţionat sau de ventilaţie mecanicã, acestea trebuie sa funcţioneze astfel încât lucrãtorii sa nu fie expusi curentilor de aer. Orice depunere sau impuritate care poate crea un risc imediat pentru sãnãtatea lucrãtorilor prin poluarea aerului respirat trebuie eliminata rapid. 4. Temperatura 4.1. Temperatura în încãperile de odihna, încãperile pentru personalul de serviciu permanent, încãperile sanitare, cantine şi încãperile de prim ajutor trebuie sa corespundã destinaţiei specifice acestor încãperi. 4.2. Ferestrele, luminatoarele şi pereţii de sticla trebuie sa permitã evitarea luminii solare excesive, în funcţie de natura activitãţii şi destinaţia incaperii. 5. Iluminatul natural şi artificial Locurile de munca trebuie, pe cat posibil, sa dispunã de lumina naturala suficienta şi sa fie echipate cu dispozitive care sa permitã un iluminat artificial adecvat, pentru a proteja securitatea şi sãnãtatea lucrãtorilor. 6. Pardoselile, pereţii şi plafoanele încãperilor 6.1. Pardoselile încãperilor trebuie sa fie lipsite de proeminente, de gãuri sau de planuri înclinate periculoase. Pardoselile trebuie sa fie fixe, stabile şi nealunecoase. 6.2. Suprafeţele pardoselilor, pereţilor şi plafoanelor încãperilor trebuie sa fie realizate astfel încât sa poatã fi curatate şi retencuite pentru a se obţine condiţii de igiena corespunzãtoare. 6.3. Pereţii transparenti sau translucizi, în special pereţii realizaţi integral din sticla, din încãperi ori din vecinãtatea posturilor de lucru şi a cãilor de circulaţie trebuie sa fie semnalizati clar. Aceştia trebuie realizaţi din materiale securizate sau trebuie sa fie separati de posturile de lucru şi de cãile de circulaţie astfel încât lucrãtorii sa nu poatã intra în contact cu pereţii şi sa nu poatã fi rãniţi prin spargerea acestora. 7. Ferestre şi luminatoare 7.1. Ferestrele, luminatoarele şi dispozitivele de ventilaţie trebuie sa poatã fi deschise, închise, reglate şi fixate în siguranta de cãtre lucrãtori. Atunci când acestea sunt deschise, trebuie pozitionate astfel încât sa nu prezinte un pericol pentru lucrãtori. 7.2. Ferestrele şi luminatoarele trebuie prevãzute, încã din faza de proiectare, cu sisteme de curatare sau trebuie sa dispunã de dispozitive care sa permitã curatarea acestora fãrã riscuri pentru lucrãtorii care executa aceasta activitate ori pentru ceilalţi lucrãtori prezenţi. 8. Usi şi porţi 8.1. Poziţia, numãrul, materialele din care sunt realizate, precum şi dimensiunile uşilor şi portilor sunt determinate în funcţie de natura şi destinaţia încãperilor. 8.2. Uşile transparente trebuie sa fie semnalizate la înãlţimea vederii. 8.3. Uşile şi porţile batante trebuie sa fie transparente sau sa fie prevãzute cu panouri transparente. 8.4. Suprafeţele transparente sau translucide ale uşilor şi portilor trebuie protejate impotriva spargerii atunci când acestea nu sunt construite dintr-un material securizat şi lucrãtorii pot fi rãniţi în cazul în care acestea se sparg. 9. Cãile de circulaţie Traseele cãilor de circulaţie trebuie sa fie puse în evidenta, în mãsura în care utilizarea încãperilor şi echipamentul din dotare necesita acest lucru, pentru asigurarea protecţiei lucrãtorilor. 10. Mãsuri specifice pentru scãri şi trotuare rulante Scarile şi trotuarele rulante trebuie sa funcţioneze în condiţii de siguranta şi trebuie sa fie dotate cu dispozitivele de securitate necesare. Acestea trebuie sa fie prevãzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile şi uşor de identificat. 11. Dimensiunile şi volumul de aer al încãperilor Încãperile de lucru trebuie sa aibã o suprafata şi o înãlţime care sa permitã lucrãtorilor sa îşi desfãşoare activitatea fãrã riscuri pentru securitatea, sãnãtatea sau confortul lor. SECŢIUNEA a 2-a Posturi de lucru din santiere, în exteriorul încãperilor 1. Stabilitate şi soliditate 1.1. Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la înãlţime sau în adancime, trebuie sa fie solide şi stabile, ţinându-se seama de: a) numãrul de lucrãtori care le ocupa; b) incarcaturile maxime care pot fi aduse şi suportate, precum şi de repartiţia lor; c) influentele externe la care pot fi supuse. Dacã suportul şi celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate intrinseca, trebuie sa se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare corespunzãtoare şi sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiva sau involuntara a ansamblului ori a pãrţilor acestor posturi de lucru. 1.2. Verificare Stabilitatea şi soliditatea trebuie verificate în mod corespunzãtor şi, în special, dupã orice modificare de înãlţime sau adancime a postului de lucru. 2. Instalaţii de distribuţie a energiei 2.1. Instalaţiile de distribuţie a energiei care se afla pe şantier, în special cele care sunt supuse influentelor externe, trebuie verificate periodic şi întreţinute corespunzãtor. 2.2. Instalaţiile existente înainte de deschiderea şantierului trebuie sa fie identificate, verificate şi semnalizate în mod clar. 2.3. Dacã exista linii electrice aeriene, de fiecare data când este posibil acestea trebuie sa fie deviate în afarã suprafeţei şantierului sau trebuie sa fie scoase de sub tensiune. Dacã acest lucru nu este posibil, trebuie prevãzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie ţinute la distanta fata de instalaţii. În cazul în care vehiculele de şantier trebuie sa treacã pe sub aceste linii, trebuie prevãzute indicatoare de restrictie corespunzãtoare şi o protecţie suspendatã. 3. Influente atmosferice Lucrãtorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta securitatea şi sãnãtatea. 4. Caderi de obiecte Lucrãtorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte, de fiecare data când aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecţie colectivã. Materialele şi echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel încât sa se evite rãsturnarea ori cãderea lor. În caz de necesitate, trebuie sa fie prevãzute pasaje acoperite sau se va impiedica accesul în zonele periculoase. 5. Caderi de la înãlţime 5.1. Caderile de la înãlţime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, în special cu ajutorul balustradelor de protecţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o bordura, o mana curenta şi protecţie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ echivalent. 5.2. Lucrãrile la înãlţime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor corespunzãtoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectivã, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de prindere. În cazul în care, datoritã naturii lucrãrilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevãzute mijloace de acces corespunzãtoare şi trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare. 6. Schele şi scãri 6.1. Toate schelele trebuie sa fie concepute, construite şi întreţinute astfel încât sa se evite prãbuşirea sau deplasarea lor accidentala. 6.2. Platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie construite, dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse caderilor de obiecte. 6.3. Schelele trebuie controlate de cãtre o persoana competenta, astfel: a) înainte de utilizarea lor; b) la intervale periodice; c) dupã orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau cutremur de pãmânt ori în alte circumstanţe care le-ar fi putut afecta rezistenta sau stabilitatea. 6.4. Scarile trebuie sa aibã o rezistenta suficienta şi sa fie corect întreţinute. Acestea trebuie sa fie corect utilizate, în locuri corespunzãtoare şi conform destinaţiei lor. 6.5. Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare. 7. Instalaţii de ridicat 7.1. Toate instalaţiile de ridicat şi accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin, trebuie sa fie: a) bine proiectate şi construite şi sa aibã o rezistenta suficienta pentru utilizarea cãreia îi sunt destinate; b) corect instalate şi utilizate; c) întreţinute în stare buna de funcţionare; d) verificate şi supuse încercãrilor şi controalelor periodice, conform dispoziţiilor legale în vigoare; e) manevrate de cãtre lucrãtori calificaţi care au pregãtirea corespunzãtoare. 7.2. Toate instalaţiile de ridicat şi toate accesoriile de ridicare trebuie sa aibã marcata în mod vizibil valoarea sarcinii maxime. 7.3. Instalaţiile de ridicat, precum şi accesoriile lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate. 8. Vehicule şi maşini pentru excavaţii şi manipularea materialelor 8.1. Toate vehiculele şi maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa fie: a) bine concepute şi construite, ţinându-se seama, în mãsura în care este posibil, de principiile ergonomice; b) menţinute în stare buna de funcţionare; c) utilizate în mod corect. 8.2. Conducãtorii şi operatorii vehiculelor şi maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa aibã pregãtirea necesarã. 8.3. Trebuie luate mãsuri preventive pentru a se evita cãderea în excavaţii sau în apa a vehiculelor şi a maşinilor pentru excavaţii şi manipularea materialelor. 8.4. Când este necesar, maşinile pentru excavaţii şi manipularea materialelor trebuie sa fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja conducãtorul impotriva strivirii în cazul rasturnarii masinii şi al caderii de obiecte. 9. Instalaţii, maşini, echipamente 9.1. Instalaţiile, maşinile şi echipamentele, inclusiv uneltele de mana, cu sau fãrã motor, trebuie sa fie: a) bine proiectate şi construite, ţinându-se seama, în mãsura în care este posibil, de principiile ergonomice; b) menţinute în stare buna de funcţionare; c) folosite exclusiv pentru lucrãrile pentru care au fost proiectate; d) manevrate de cãtre lucrãtori având pregãtirea corespunzãtoare. 9.2. Instalaţiile şi aparatele sub presiune trebuie sa fie verificate şi supuse încercãrilor şi controlului periodic. 10. Excavaţii, puţuri, lucrãri subterane, tuneluri, terasamente 10.1. În cazul excavatiilor, puţurilor, lucrãrilor subterane sau tunelurilor, trebuie luate mãsuri corespunzãtoare: a) pentru a preveni riscurile de îngropare prin surparea terenului, cu ajutorul unor sprijine, taluzari sau altor mijloace corespunzãtoare; b) pentru a preveni pericolele legate de cãderea persoanelor, materialelor sau obiectelor, de iruperea apei; c) pentru a asigura o ventilaţie suficienta tuturor posturilor de lucru, astfel încât sa se realizeze o atmosfera respirabila care sa nu fie periculoasa sau nociva pentru sãnãtate; d) pentru a permite lucrãtorilor de a se adãposti într-un loc sigur, în caz de incendiu, irupere a apei sau cadere a materialelor. 10.2. Înainte de începerea terasamentelor trebuie luate mãsuri pentru a reduce la minimum pericolele datorate cablurilor subterane şi altor sisteme de distribuţie. 10.3. Trebuie prevãzute cai sigure pentru a intra şi ieşi din zona de excavaţii. 10.4. Gramezile de pãmânt, materialele şi vehiculele în mişcare trebuie ţinute la o distanta suficienta fata de excavaţii; eventual, se vor construi bariere corespunzãtoare. 11. Lucrãri de demolare Când demolarea unei clãdiri sau a unei lucrãri poate sa prezinte pericole: a) se vor adopta mãsuri de prevenire, precum şi metode şi proceduri corespunzãtoare; b) lucrãrile trebuie sa fie planificate şi executate sub supravegherea unei persoane competente. 12. Construcţii metalice sau din beton, cofraje şi elemente prefabricate grele 12.1. Construcţiile metalice sau din beton şi elementele lor, cofrajele, elementele prefabricate sau suporturile temporare şi schelele trebuie montate sau demontate numai sub supravegherea unei persoane competente. 12.2. Trebuie prevãzute mãsuri de prevenire corespunzãtoare pentru a proteja lucrãtorii impotriva pericolelor datorate nesigurantei şi instabilitatii temporare a lucrãrii. 12.3. Cofrajele, suporturile temporare şi sprijinele trebuie sa fie proiectate şi calculate, realizate şi întreţinute astfel încât sa poata suporta, fãrã risc, sarcinile la care sunt supuse. 13. Batardouri şi chesoane 13.1. Toate batardourile şi chesoanele trebuie sa fie: a) bine construite, realizate din materiale corespunzãtoare şi solide, de o rezistenta suficienta; b) prevãzute cu echipament adecvat pentru ca lucrãtorii sa se poatã adãposti în caz de iruperi de apa şi de materiale. 13.2. Construcţia, montarea, transformarea şi demontarea unui batardou sau cheson trebuie sa se facã numai sub supravegherea unei persoane competente. 13.3. Toate batardourile şi chesoanele trebuie sa fie controlate periodic de cãtre o persoana competenta. -----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
