Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 30 din 3 decembrie 2004 privind cererea de anulare a alegerilor din 28 noiembrie 2004 pentru functia de Presedinte al Romaniei, formulata de Partidul Romania Mare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.163 din 8 decembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent şef
La data de 1 decembrie 2004 Partidul România Mare, prin preşedintele sãu, domnul Corneliu Vadim Tudor, a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionãrii, cererea de anulare a alegerilor din data de 28 noiembrie 2004 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere înregistratã la nr. 6.661 din 1 decembrie 2004.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cererea se soluţioneazã fãrã citarea pãrţilor, cu participarea numai a judecãtorilor Curţii, pe baza sesizãrii şi a celorlalte documente aflate la dosar.
În motivarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României, se susţine cã "Partidul România Mare a avertizat cu privire la crearea unor premise de fraudare a alegerilor prezidenţiale", avertismente care însã au fost ignorate, realizându-se astfel "un sistem complex de fraudare eşalonatã pe mai multe paliere".
În acest sens, se aratã urmãtoarele:
- perioada electoralã a debutat sub semnul unei încãlcãri flagrante a prevederilor constituţionale ale <>art. 115 alin. (6) prin emiterea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 77/2004 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din <>Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României;
- campania electoralã s-a desfãşurat "sub semnul unor repetate încãlcãri ale legilor electorale şi ale oricãror norme de conduitã civicã, ajungându-se pânã la acte de violenţã";
- prezenţa, la emisiunile televizate, a candidatului Partidului România Mare la funcţia de Preşedinte al României a fost "restricţionatã abuziv de cãtre Consiliul Naţional al Audiovizualului, sub pretextul epuizãrilor timpilor de antenã", iar acolo unde aceastã prezenţã a fost acceptatã "s-au realizat emisiuni tendenţioase, cu scopul evident de a se crea un dezavantaj faţã de ceilalţi candidaţi";
- în campania electoralã s-a practicat "mita electoralã necercetatã de nimeni". Astfel, "la o întâlnire electoralã a candidatului Ion Iliescu cu pensionarii, li s-au oferit acestora sume de bani", iar la întâlnirea electoralã a candidaţilor Partidului Social Democrat, desfãşuratã la Palatul Copiilor în ziua de 23 noiembrie 2004, "s-a oferit un adevãrat banchet, mai mult decât îmbelşugat;"
- la constituirea birourilor electorale s-a urmãrit înlãturarea, sub diferite pretexte, a reprezentanţilor Partidului România Mare, ceea ce a fãcut necesarã formularea a zeci de contestaţii, care însã au fost soluţionate numai în micã parte;
- "turismul electoral" practicat în special de reprezentanţii Uniunii Naţionale P.S.D. + P.U.R. a avut drept consecinţã liste suplimentare fraudulos constituite;
- întocmite dupã primirea cifrelor din calculator, comunicatele Biroului Electoral Central privind rezultatele parţiale dovedesc frauda electoralã, deoarece "reprezintã o imposibilitate logicã" ca numãrul voturilor nule sã scadã de la 392.447 la 232.597, în ziua de luni, în intervalul de la ora 12,00 la ora 17,00;
- nereguli produse la secţiile de votare au fost semnalate de mass-media, iar "întreaga gravitate a situaţiei este conturatã de sesizãrile trimise de Asociaţia Pro Democraţia".
În final, se aratã cã toate acestea, în ansamblul lor, dovedesc o fraudã sistematizatã, de naturã a vicia profund rezultatul alegerilor.
În sensul celor arãtate, se anexeazã liste cu extrase din articole publicate în presã în perioada campaniei electorale, sesizãri ale Asociaţiei Pro Democraţia, comunicate ale Biroului Electoral Central.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul <>art. 113 din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu <>art. 28 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, solicitã respingerea cererii de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României ca neîntemeiatã.
CURTEA,
analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale <>Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificãrile ulterioare, concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, reţine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, ale <>art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 , precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale <>art. 24 din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã sã soluţioneze cererea de anulare a alegerilor din data de 28 noiembrie 2004 pentru funcţia de Preşedinte al României, cerere formulatã de Partidul România Mare.
Examinând cererea formulatã de Partidul România Mare, Curtea Constituţionalã constatã cã, în cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularitãţi, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea acestora. Astfel, potrivit <>art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, "Curtea Constituţionalã anuleazã alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudã de naturã sã modifice atribuirea mandatului sau, dupã caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În aceastã situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminicã de la data anulãrii alegerilor.
Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele şi candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votãrii; cererea trebuie motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã."
Conform dispoziţiilor <>art. 32 alin. (6) din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, "Prin fraudã electoralã se înţelege orice acţiune ilegalã care are loc înaintea, în timpul sau dupã încheierea votãrii ori în timpul numãrãrii voturilor şi încheierii proceselorverbale şi care are ca rezultat denaturarea voinţei alegãtorilor şi crearea de avantaje concretizate prin voturi şi mandate în plus pentru un partid, o alianţã politicã, o alianţã electoralã sau un candidat independent."
În temeiul acestor prevederi legale, Curtea reţine cã anularea alegerilor poate sã intervinã numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudã, iar aceasta este de naturã sã modifice atribuirea mandatului sau, dupã caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin, precum şi faptul cã cererea de anulare a alegerilor trebuie motivatã şi însoţitã de dovezile pe care se întemeiazã.
Astfel, cu privire la încãlcãrile legii electorale, inclusiv prin acte de violenţã, Curtea Constituţionalã constatã cã în asemenea cazuri au fost fãcute întâmpinãri şi contestaţii a cãror soluţionare intrã în competenţa birourilor electorale. De asemenea, în multe cazuri în care s-au semnalat ilegalitãţi, au fost sesizate autoritãţile publice în vederea aplicãrii tratamentului stabilit de lege. În aceste condiţii, simpla afirmaţie cã în campania electoralã au avut loc "repetate încãlcãri ale legii şi ale altor norme de conduitã civicã, ajungându-se pânã la acte de violenţã", rãmâne fãrã probe care sã justifice existenţa unei fraude electorale.
În ceea ce priveşte restricţionarea prezenţei candidatului Partidului România Mare la emisiunile televizate, Curtea Constituţionalã reţine cã aceastã criticã este tardivã, deoarece, potrivit legii, contestaţiile privind împiedicarea unui candidat de a-şi desfãşura campania electoralã pot fi formulate numai în timpul acesteia.
Cu privire la practicarea, în timpul campaniei electorale a mitei electorale necercetate de nimeni, Curtea constatã cã acuzaţiile cu privire la sãvârşirea unei infracţiuni sunt de competenţa organelor de cercetare penalã şi nu pot fi soluţionate de Curtea Constituţionalã.
Împiedicarea parţialã a reprezentanţilor Partidului România Mare de a face parte din birourile electorale este şi ea o problemã care trebuia soluţionatã prin mijloace legale la momentul constituirii acestor birouri.
În ceea ce priveşte "turismul electoral" care "a avut drept consecinţã liste suplimentare fraudulos constituite", Curtea Constituţionalã reţine cã nici în acest caz nu existã probele necesare pentru a susţine aceastã afirmaţie.
Cu privire la diferenţele existente între diferitele comunicate de presã privitoare la numãrul voturilor nule, Curtea constatã cã aceste comunicate de presã, care se referã la rezultate parţiale, nu sunt documente oficiale care pot fi contestate, obiectul contestaţiilor fiind rezultatele finale cuprinse în procesele-verbale întocmite potrivit prevederilor legii.
Cu privire la aceste aspecte, Curtea Constituţionalã constatã cã în cuprinsul primei pãrţi a cererii Partidului România Mare sunt formulate motive care privesc desfãşurarea unor acţiuni şi modul în care acestea au fost reflectate de mass-media în perioada campaniei electorale, iar nu motive care sã vizeze modul în care s-au desfãşurat votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor şi care sã justifice, în sensul <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 , anularea alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 28 noiembrie 2004. Curtea constatã, de asemenea, cã relatãrile de presã şi diferitele sesizãri depuse de autorul cererii în susţinerea motivelor invocate nu constituie dovezi în sensul legii, care sã demonstreze faptul cã votarea şi stabilirea rezultatelor alegerilor au avut loc prin fraudã.
Împrejurãri ca cele semnalate în cererea de anulare a primului tur de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României nu sunt de naturã sã ducã la anularea alegerilor, întrucât nu relevã o fraudã în sensul <>art. 32 alin. (6) din Legea nr. 373/2004 .
De asemenea, Curtea constatã cã neregulile semnalate nu sunt de naturã sã modifice ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.
Chiar dacã unele persoane, în mod fraudulos, au votat repetat la mai multe secţii de votare, nu se poate stabili în favoarea cãrui candidat au votat, dar este cert cã aceste voturi nu puteau schimba ordinea candidaţilor, avându-se în vedere diferenţele mari între numãrul de voturi favorabile obţinute de candidaţi. Nici modificarea numãrului voturilor nule, anunţatã în diferite faze ale comunicãrii rezultatelor parţiale şi provizorii, nu este de naturã sã schimbe ordinea candidaţilor, deoarece aceasta s-a datorat unor erori materiale care au fost ulterior îndreptate.
În ceea ce priveşte înfrângerea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, prin adoptarea de cãtre Guvern a unei ordonanţe de urgenţã în "domeniul drepturilor electorale", Curtea constatã cã aceasta reglementeazã norme tehnice privind completarea denumirii unor rubrici ale proceselor-verbale ce urmeazã sã fie încheiate de birourile electorale, neintervenind, sub nici un aspect, în domeniul drepturilor electorale.
Faţã de cele arãtate, nefiind întrunite condiţiile dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 370/2004 , cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României urmeazã sã fie respinsã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, al <>art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi al <>art. 24 şi 25 din Legea nr. 370/2004 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge cererea de anulare a alegerilor din data de 28 noiembrie 2004 pentru funcţia de Preşedinte al României, formulatã de Partidul România Mare.
Hotãrârea este definitivã şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent şef,
Doina Suliman
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
