Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 296 din 12 martie 2008 privind analiza cantitativa a amestecurilor ternare de fibre textile

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 296 din 12 martie 2008 privind analiza cantitativa a amestecurilor ternare de fibre textile

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 1 aprilie 2008

Comenteaza legea

HOTĂ?RÂRE nr. 296 din 12 martie 2008
privind analiza cantitativã a amestecurilor ternare de fibre textile
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 1 aprilie 2008

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

ART. 1
(1) Prezenta hotãrâre stabileşte modalitatea de analizã cantitativã a amestecurilor ternare de fibre textile.
(2) În condiţiile stabilite de prezenta hotãrâre, analiza prevãzutã la alin. (1) se realizeazã prin utilizarea metodelor de separare manualã, separare chimicã sau o combinaţie a acestora.
ART. 2
Pregãtirea epruvetelor şi a eşantioanelor de încercare se realizeazã conform prevederilor anexei nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile.
ART. 3
În cadrul acţiunilor de control care vizeazã determinarea compoziţiei fibroase a produselor textile introduse pe piaţã în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 527/2007 privind denumirea, marcarea compoziţiei fibroase şi etichetarea produselor textile, alcãtuite dintr-un amestec ternar de fibre textile, se aplicã prevederile anexei nr. 1 la prezenta hotãrâre şi ale anexei nr. 1 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 295/2008 .
ART. 4
În aplicarea prevederilor art. 3 laboratoarele responsabile pentru testarea amestecurilor ternare au obligaţia indicãrii în buletinele de analizã a tuturor elementelor prevãzute la pct. V din anexa nr. 1.
ART. 5
(1) Analiza cantitativã a amestecurilor ternare de fibre textile este prevãzutã în anexa nr. 1.
(2) Exemple de calcul al procentelor componentelor anumitor amestecuri ternare de fibre folosind unele dintre variantele descrise la pct. I.8.1 din anexa nr. 1 sunt prevãzute în anexa nr. 2.
(3) Tabelul cu amestecurile ternare tipice care pot fi analizate folosind metodele comunitare de analizã a amestecurilor binare este prevãzut în anexa nr. 3.
ART. 6
Ministerul Economiei şi Finanţelor comunicã Comisiei Europene textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptã în domeniul reglementat de prezenta hotãrâre.
ART. 7
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 8
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã <>Hotãrârea Guvernului nr. 762/2001 privind stabilirea metodelor de analizã utilizate pentru determinarea şi verificarea compoziţiei fibroase a produselor textile, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 23 august 2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

*

Prezenta hotãrâre transpune Directiva 73/44/CEE a Consiliului privind armonizarea legislaţiei statelor membre în domeniul analizei cantitative a amestecurilor ternare de fibre, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene seria L nr. 83 din 30 martie 1973.

PRIM-MINISTRU
CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian

Preşedintele Autoritãţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor,
Dan Vlaicu

Departamentul pentru
Afaceri Europene,
Adrian Ciocãnea,
secretar de stat

Bucureşti, 12 martie 2008.
Nr. 296.

ANEXA 1

ANALIZA CANTITATIVÃ
a amestecurilor ternare de fibre

Generalitãţi
Introducere
Metodele de analizã cantitativã a amestecurilor de fibre se bazeazã pe douã procedee: separarea manualã şi separarea chimicã a tipurilor de fibre.
Separarea manualã a fibrelor trebuie folositã ori de câte ori este posibil, deoarece conduce în general la rezultate mai precise decât metoda chimicã. Ea se poate utiliza pentru toate textilele ale cãror fibre componente nu formeazã un amestec intim, cum este cazul firelor formate din mai multe componente, fiecare dintre ele constituitã dintr-un singur tip de fibrã, sau cazul ţesãturilor, la care fibra din urzealã este diferitã de fibra din bãtãturã, ori al tricoturilor care pot fi desfãcute în fire de diferite tipuri.
În general, metodele de analizã chimicã cantitativã se bazeazã pe dizolvarea selectivã a componentelor individuale. Existã 4 variante posibile ale acestei metode:
1. Folosindu-se douã epruvete de încercare diferite, se dizolvã un component (a) din prima epruvetã de încercare şi alt component (b) din cea de-a doua epruvetã de încercare. Se cântãresc reziduurile insolubile din fiecare epruvetã şi se calculeazã procentul fiecãruia dintre cele douã componente solubile, pornindu-se de la pierderea de masã respectivã. Procentul celui de al treilea component (c) se calculeazã prin diferenţã.
2. Folosindu-se douã epruvete de încercare diferite, se dizolvã un component (a) din prima epruvetã de încercare şi douã componente (a) şi (b) din cea de-a doua epruvetã de încercare. Se cântãreşte reziduul insolubil din prima epruvetã de încercare şi se calculeazã procentul primului component (a) din pierderea de masã. Se cântãreşte reziduul insolubil din cea de-a doua epruvetã de încercare; acesta corespunde componentului (c). Procentul celui de-al treilea component (b) se calculeazã prin diferenţã.
3. Folosindu-se douã epruvete de încercare diferite, se dizolvã douã componente (a) şi b) din prima epruvetã de încercare şi douã componente (b) şi (c) din cea de-a doua epruvetã de încercare. Reziduurile insolubile corespund componentelor (c) şi, respectiv, (a). Procentul celui de al treilea component (b) se calculeazã prin diferenţã.
4. Folosindu-se o singurã epruvetã de încercare, dupã îndepãrtarea uneia dintre componente, se cântãreşte reziduul insolubil format de celelalte douã fibre şi se calculeazã procentul de component solubil din pierderea de masã. Se dizolvã una dintre cele douã fibre din reziduu, se cântãreşte componentul insolubil şi se calculeazã procentul celui de al doilea component solubil din pierderea de masã.
Când alegerea este posibilã, se recomandã utilizarea uneia dintre primele 3 variante. Când se utilizeazã o analizã chimicã, specialistul care rãspunde de analizã trebuie sã aleagã metodele care folosesc solvenţi ce dizolvã numai fibra sau fibrele selectate, lãsând celelalte fibre intacte.
În anexa nr. 3 este dat ca exemplu un tabel care conţine o serie de amestecuri ternare împreunã cu metode de analizã a amestecurilor binare care, în principiu, pot fi utilizate pentru analiza amestecurilor ternare respective. Pentru a se reduce la minimum posibilitatea erorilor, se recomandã ca, ori de câte ori este posibil, analiza chimicã sã se efectueze folosindu-se cel puţin douã dintre variantele prevãzute mai sus.
Amestecurile de fibre utilizate în timpul prelucrãrii şi într-o mãsurã mai micã în textilele finite pot conţine materiale nefibroase, cum ar fi grãsimi, ceruri, produşi auxiliari sau materiale solubile în apã, fie de provenienţã naturalã, fie adãugate pentru a facilita prelucrarea. Materialul nefibros trebuie îndepãrtat înainte de analizã. Din acest motiv este prezentatã şi o metodã de tratare prealabilã pentru îndepãrtarea uleiurilor, grãsimilor, cerurilor şi a substanţelor solubile în apã. În plus, pentru a le conferi proprietãţi speciale, textilele pot conţine rãşini sau alte produse adãugate. Aceste produse, inclusiv coloranţii, în cazuri excepţionale pot interacţiona cu reactivul ce acţioneazã asupra componentei solubile şi/sau pot fi parţial ori complet îndepãrtate de cãtre reactiv. Acest gen de produse auxiliare pot genera, în consecinţã, erori şi deci trebuie îndepãrtate înainte ca eşantionul sã fie analizat. Dacã este imposibil sã se îndepãrteze astfel de produse auxiliare, metodele de analizã cantitativã prin separare chimicã prezentate în anexa nr. 3 nu mai sunt aplicabile.
Colorantul din ţesãturile vopsite se considerã parte integrantã a fibrei şi nu se îndepãrteazã.
Analizele se efectueazã pe baza masei uscate, fiind datã şi o procedurã de determinare a masei uscate. Rezultatul se obţine aplicându-se masei uscate a fiecãrei fibre reprizele convenţionale prezentate în anexa nr. 2 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 527/2007 privind denumirea, marcarea compoziţiei fibroase şi etichetarea produselor textile.
Înainte de a începe orice analizã trebuie identificate toate fibrele prezente în amestec. În unele metode chimice componentul insolubil dintr-un amestec poate fi parţial dizolvat de reactivul folosit pentru dizolvarea componentului solubil. Acolo unde este posibil trebuie aleşi reactivi care sã aibã efect mic sau care sa nu aibã niciun efect asupra fibrelor insolubile. Dacã pe parcursul analizei se înregistreazã o pierdere de masã, rezultatul trebuie corectat; în acest sens, sunt precizaţi factorii de corecţie. Aceşti factori au fost determinaţi în mai multe laboratoare prin tratarea cu un reactiv corespunzãtor, astfel cum prevede metoda de analizã a fibrelor curãţate prin tratare prealabilã. Aceşti factori de corecţie se aplicã numai fibrelor normale, pentru fibrele degradate înaintea sau în timpul prelucrãrii putând fi necesari factori de corecţie diferiţi. Dacã trebuie folositã cea de a patra variantã, în care o fibrã textilã este supusã acţiunilor succesive a 2 solvenţi, factorii de corecţie trebuie aplicaţi pentru posibilele pierderi de masã ale fibrei pe parcursul ambelor tratamente. Trebuie fãcute cel puţin douã determinãri atât în cazul separãrii manuale, cât şi în cazul separãrii chimice.
I. Informaţii generale privind metodele de analizã chimicã cantitativã a amestecurilor ternare de fibre
Informaţii comune tuturor metodelor prezentate pentru analiza chimicã cantitativã a amestecurilor ternare de fibre
I.1. Sfera şi domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare a fiecãrei metode de analizã a amestecurilor binare de fibre specificã fibrele pentru care se aplicã metoda (vezi anexa nr. 2 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile)
I.2. Principiu
Dupã identificarea componentelor unui amestec, materialul nefibros se îndepãrteazã printr-o tratare prealabilã corespunzãtoare şi apoi se aplicã una sau mai multe dintre cele 4 variante ale procedeului de dizolvare selectivã descris în introducere. Cu excepţia situaţiilor în care aceastã metodã prezintã dificultãţi tehnice, este preferabilã dizolvarea componentului principal al fibrei în aşa fel încât componentul secundar sã fie obţinut ca reziduu final.
I.3. Aparaturã şi reactivi
I.3.1. Aparatura
I.3.1.1. Creuzete filtrante şi flacoane de cântãrire suficient de mari pentru a cuprinde astfel de creuzete filtrante sau orice alte aparate care dau rezultate identice
I.3.1.2. Vas de trompã pentru filtrare la vid
I.3.1.3. Exicator conţinând silicagel autoindicator
I.3.1.4. Etuvã ventilatã pentru uscarea epruvetelor la temperatura de 105°C ± 3°C
I.3.1.5. Balanţã analiticã cu o precizie de 0,0002 g
I.3.1.6. Extractor Soxhlet sau alt aparat capabil sã asigure rezultate identice
I.3.2. Reactivi
I.3.2.1. Eter de petrol, redistilat, interval de fierbere la temperatura de 40°C - 60°C
I.3.2.2. Alţi reactivi sunt prevãzuţi în secţiunile corespunzãtoare din textul metodei. Toţi reactivii folosiţi trebuie sã fie puri din punct de vedere chimic.
I.3.2.3. Apã distilatã sau deionizatã
I.4. Atmosfera de condiţionare şi încercare
Deoarece se determinã masa uscatã, nu este necesarã condiţionarea epruvetelor sau efectuarea analizelor într-o atmosferã condiţionatã.
I.5. Eşantion de încercare de laborator
Din eşantionul global de laborator se prelevã un eşantion de încercare de laborator, care este reprezentativ şi suficient pentru a furniza toate epruvetele de laborator, fiecare având minimum 1 g.
I.6. Tratarea prealabilã a eşantionului de încercare de laborator
Când în amestec este prezentã o substanţã care nu trebuie luatã în considerare la calculul procentual al fibrelor textile (vezi <>art. 12 pct. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 527/2007 ), substanţa respectivã trebuie mai întâi îndepãrtatã printr-o metodã care sã nu afecteze altã fibrã care formeazã amestecul.
În acest sens, materialele nefibroase care pot fi extrase cu eter de petrol şi apã se îndepãrteazã prin tratarea eşantionului de încercare uscat cu aer într-un extractor Soxhlet cu eter de petrol timp de o orã, la o vitezã de cel puţin 6 cicluri pe orã. Se lasã eterul de petrol sã se evapore din eşantion, dupã care se extrage direct cu apã, prin înmuiere timp de o orã la temperatura camerei, urmatã de înmuiere la temperatura de 65°C±5°C timp de încã o orã, agitându-se lichidul din când în când; raportul epruvetã/apã trebuie sã fie 1:100. Se îndepãrteazã apa în exces din eşantion prin stoarcere, extragere prin vidare sau centrifugare şi apoi se lasã eşantionul sã se usuce la aer.
Când materialul nefibros nu poate fi extras cu eter de petrol şi apã, el trebuie îndepãrtat înlocuind metoda cu apã, descrisã anterior, cu o metodã corespunzãtoare care sã nu modifice substanţial niciunul dintre componentele fibroase. Totuşi trebuie prevãzut cã, în cazul unor fibre vegetale naturale (de exemplu, iutã, fibrã de nucã de cocos), prin tratarea prealabilã obişnuitã cu eter de petrol şi apã, nu se îndepãrteazã toate substanţele naturale nefibroase. Totuşi nu se aplicã o tratare prealabilã suplimentarã decât dacã eşantionul conţine produse de finisare insolubile atât în eter de petrol, cât şi în apã. Buletinele de analizã trebuie sã includã detalii complete privind metodele de tratare prealabilã folosite.
I.7. Mod de lucru
I.7.1. Instrucţiuni generale
I.7.1.1. Uscarea
Se efectueazã toate operaţiunile de uscare timp de cel puţin 4 ore şi nu mai mult de 16 ore, la o temperaturã de 105°C±3°C, într-o etuvã ventilatã, cu uşa etuvei în permanenţã închisã. Dacã perioada de uscare este mai micã de 14 ore, epruveta trebuie verificatã prin cântãrire pentru a se determina dacã masa ei a rãmas constantã. Masa poate fi consideratã constantã dacã variazã cu mai puţin de 0,05% dupã o perioadã suplimentarã de uscare de 60 de minute.
În timpul operaţiunilor de uscare, rãcire şi cântãrire trebuie sã se evite manevrarea cu mâinile neprotejate a creuzetelor filtrante, flacoanelor de cântãrire, epruvetelor sau a reziduurilor.
Se usucã epruvetele într-un flacon de cântãrire, pãstrând capacul acestuia alãturi. Dupã uscare, se pune dopul la flaconul de cântãrire înainte de mutarea lui din etuvã şi se transferã repede în exicator.
Creuzetele filtrante se usucã în flacoane de cântãrire, cu capacul flaconului plasat alãturi în etuvã. Dupã uscare, se pune dopul la flaconul de cântãrire şi se transferã rapid în exicator.
Când se folosesc alte aparate decat creuzetele filtrante, operaţiunea de uscare în etuvã trebuie efectuatã în aşa fel încât sã asigure determinarea masei uscate a fibrelor fãrã pierderi.
I.7.1.2. Rãcirea
Toate operaţiunile de rãcire se efectueazã în exicator, acesta fiind plasat lângã balanţã, pânã la rãcirea completã a flaconului de cântãrire şi, în orice caz, nu trebuie sã dureze mai puţin de douã ore.
I.7.1.3. Cântãrirea
Dupã rãcire se efectueazã cântãrirea flaconului de cântãrire în interval de douã minute de la scoaterea acestuia din exicator; cântãrirea se efectueazã cu o precizie de 0,0002 g.
I.7.2. Modul de lucru
Se ia din eşantionul de încercare de laborator, tratat prealabil, o epruvetã de încercare cu masa de cel puţin 1 g. Se taie firul sau ţesãtura în lungimi de aproximativ 10 mm, desfãcute cât de mult este posibil. Se usucã epruveta (epruvetele) în flaconul (flacoanele) de cântãrire, se rãceşte (se rãcesc) în exicator şi se cântãreşte (cântãresc). Se transferã epruveta (epruvetele) într-un vas (vase) din sticlã de tipul celui indicat în secţiunea corespunzãtoare a metodei comunitare, se recântãreşte(recântãresc) flaconul (flacoanele) de cântãrire imediat şi se obţine masa uscatã a epruvetei (epruvetelor) prin diferenţã. Se finalizeazã analiza în modul prevãzut la secţiunea corespunzãtoare a metodei aplicabile. Se examineazã reziduul (reduurile) la microscop pentru a verifica dacã prin tratament s-a (s-au) îndepãrtat complet fibra (fibrele) solubilã (solubile).
I.8. Calcularea şi exprimarea rezultatelor
Se exprimã masa fiecarui component ca procent din masa totalã a fibrelor din amestec. Se calculeazã rezultatul pe baza masei pure uscate, corectatã prin aplicarea:
a) reprizelor convenţionale; şi
b) factorilor de corecţie corespunzãtori pentru luarea în calcul a pierderilor de materiale nefibroase în timpul tratãrii prealabile şi analizei.
I.8.1. Calcularea procentelor de masã ale fibrelor uscate pure fãrã a se ţine seama de pierderile de masã ale fibrelor în timpul tratãrii prealabile
I.8.1.1.- Varianta 1
Formulele care se aplicã atunci când se îndepãrteazã un component al amestecului dintr-o epruvetã şi un alt component din a doua epruvetã:


                 d(2)          r(1)   r(2)        d(2)
       P(1)% = [───── - d(2) x ──── + ──── x (1 - ────)] x 100
                 d(1)          m(1)   m(2)        d(1)
 
 
                 d(4)          r(2)   r(1)        d(4)
       P(2)% = [───── - d(4) x ──── + ──── x (1 - ────)] x 100
                 d(3)          m(3)   m(1)        d(3)
 
       P(3)% = 100 - [P(1)% + P(2)%],

în care:
P(1)% - procentul primului component pur uscat (componentul din prima epruvetã dizolvatã de primul reactiv);
P(2)% - procentul celui de al doilea component pur uscat (componentul din a doua epruvetã dizolvatã de al doilea reactiv);
P(3)% - procentul celui de al treilea component pur uscat (componentul rãmas nedizolvat în ambele eşantioane);
m(1)- masa uscatã a primei epruvete dupã tratarea prealabilã;
m(2)- masa uscatã a celei de a doua epruvete dupã tratarea prealabilã;
r(1)- masa uscatã a reziduului obţinut dupã îndepãrtarea primului component din primul eşantion cu primul reactiv;
r(2)- masa uscatã a reziduului obţinut dupã îndepãrtarea celui de al doilea component din al doilea eşantion cu al doilea reactiv;
d(1)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã în primul reactiv a celui de al doilea component, nedizolvat în primul eşantion*1);
d(2)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã în primul reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în primul eşantion*1);
d(3)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã în cel de al doilea reactiv a primului component, nedizolvat în al doilea eşantion*1);
d(4)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã în al doilea reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în al doilea eşantion*1).
-----------
*1) Valorile factorului "d" sunt indicate în secţiunile corespunzãtoare ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile.

I.8.1.2. Varianta 2
Formulele care se aplicã atunci când se îndepãrteazã un component (a) din prima epruvetã, celelalte douã componente [(b) + (c)] rãmânând ca reziduu, şi când douã componente [(a) + (b)] se îndepãrteazã din a doua epruvetã de încercare, componentul al treilea (c) rãmânând ca reziduu:


      P(1)% = 100 - [P(2)% + P(3)%]
 
                    d(1) x r(1)    d(1)
      P(2)% = 100 x ─────────── - ───── x P(3)%
                        m(1)       d(2)
 
              d(4) x r(2)
      P(3)% = ──────────── x 100,
                  m(2)

în care:
P(1)% - procentul primului component pur uscat (componentul din prima epruvetã dizolvatã în primul reactiv);
P(2)% - procentul celui de al doilea component pur uscat (componentul solubil, în acelaşi timp cu primul component al celei de a doua epruvete, în al doilea reactiv);
P(3)% - procentul celui de al treilea component pur uscat (componentul insolubil în ambele epruvete);
m(1)- masa uscatã a primei epruvete dupã tratarea prealabilã;
m(2)- masa uscatã a celei de a doua epruvete dupã tratarea prealabilã;
r(1)- masa uscatã a reziduului obţinut dupã îndepãrtarea primului component din prima epruvetã cu primul reactiv;
r(2)- masa uscatã a reziduului obţinut dupã îndepãrtarea primului şi a celui de al doilea component din a doua epruvetã cu al doilea reactiv;
d(1)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã în primul reactiv a celui de al doilea component, nedizolvat în prima epruvetã*1);
d(2)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã în primul reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în prima epruvetã*1);
d(4)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã în al doilea reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în a doua epruvetã*1).
-----------
*1) Valorile factorului "d" sunt indicate în secţiunile corespunzãtoare ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile.

I.8.1.3. Varianta 3
Formulele care se aplicã atunci când se îndepãrteazã douã componente [(a) + (b)] dintr-o epruvetã, lãsând ca reziduu al treilea component (c), apoi douã componente [(b) + (c)] se îndepãrteazã dintr-o altã epruvetã, lãsând ca reziduu primul component a):


                 d(3) x r(2)
        P(1)% = ──────────── x 100
                    m(2)
 
        P(2)% = 100 - [P(1)% + P(3)%]
 
                 d(2) x r(1)
        P(3)% = ────────────  x 100,
                    m(1)

în care:
P(1)% - procentul primului component pur uscat (component dizolvat de reactiv);
P(2)% - procentul celui de al doilea component pur uscat (component dizolvat de reactiv);
P(3)% - procentul celui de al treilea component pur uscat (component dizolvat de reactiv în a doua epruvetã);
m(1)- masa uscatã a primei epruvete dupã tratarea prealabilã;
m(2)- masa uscatã a celei de a doua epruvete dupã tratarea prealabilã;
r(1)- masa uscatã a reziduului obţinut dupã îndepãrtarea primului şi a celui de al doilea component din prima epruvetã în primul reactiv;
r(2)- masa uscatã a reziduului obţinut dupã îndepãrtarea celui de al doilea şi a celui de al treilea component din a doua epruvetã în al doilea reactiv;
d(2)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã în primul reactiv a celui de al treilea component, nedizolvat în prima epruvetã*1);
d(3)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã în al doilea reactiv al primului component, nedizolvat în a doua epruvetã*1).
--------
*1) Valorile factorului "d" sunt indicate în secţiunile corespunzãtoare ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile.

I.8.1.4. Varianta 4
Formulele care se aplicã atunci când se îndepãrteazã succesiv douã componente din amestec folosindu-se aceeaşi epruvetã:


 
     P(1)% = 100 - [P(2)% + P(3)%]
 
             d(1) x r(1)         d(1)
     P(2)% = ─────────── x 100 - ──── x P(3) %
                  m              d(2)
 
             d(3) x r(2)
     P(3)% = ────────── x 100,
                 m

în care:
P(1)% - procentul primului component pur uscat (primul component solubil);
P(2)% - procentul celui de al doilea component pur uscat (al doilea component solubil);
P(3)% - procentul celui de al treilea component pur uscat (componentul insolubil);
m - masa uscatã a epruvetei dupã tratarea prealabilã;
r(1)- masa uscatã a reziduului obţinut dupã îndepãrtarea primului component cu primul reactiv;
r(2)- masa uscatã a reziduului obţinut dupã îndepãrtarea primului şi a celui de al doilea component cu primul şi cu cel de al doilea reactiv;
d(1)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã a celui de al doilea component în primul reactiv*1);
d(2)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã a celui de al treilea component în primul reactiv*1);
d(3)- factorul de corecţie pentru pierderea de masã a celui de al treilea component în primul şi în al doilea reactiv*2).
-----------
*1) Valorile factorului "d" sunt indicate în secţiunile corespunzãtoare ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile.
*2) De câte ori este posibil "d(3)" trebuie determinat în prealabil prin metode experimentale.

I.8.2. Calcularea procentului fiecãrui component cu aplicarea corecţiilor prin reprizele convenţionale şi, atunci când este cazul, a factorilor de corecţie pentru pierderile de masã din timpul tratãrii prealabile.
Se dau:


         A = 1 + ───────────; B = 1 + ───────────; A = 1 + ───────────
                    100                  100                  100
     atunci:
                          P(1)A
         P(1)A% = ────────────────────── x 100
                   P(1)A + P(2)B + P(3)C
 
                          P(2)B
         P(2A)% = ────────────────────── x 100
                   P(1)A + P(2)B + P(3)C
 
                          P(3)C
        P(3)A % = ────────────────────── x 100,
                   P(1)A + P(2)B + P(3)C

în care:
P(1)A% - procentul primului component pur uscat, inclusiv conţinutul de umiditate şi pierderea de masã din timpul tratãrii prealabile;
P(2)A% - procentul celui de al doilea component pur uscat, inclusiv conţinutul de umiditate şi pierderea de masã din timpul tratãrii prealabile;
P(3)A% - procentul celui de al treilea component pur uscat, inclusiv conţinutul de umiditate şi pierderea de masã din timpul tratãrii prealabile;
P(1)- procentul primului component pur uscat, obţinut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1;
P(2)- procentul celui de al doilea component pur uscat, obţinut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1;
P(3)- procentul celui de al treilea component pur uscat, obţinut prin una dintre formulele indicate la pct. I.8.1;
a(1)- repriza convenţionalã a primului component;
a(2)- repriza convenţionalã a celui de al doilea component;
a(3)- repriza convenţionalã a celui de al treilea component;
b(1)- procentul pierderii de masã suferite de primul component în timpul tratãrii prealabile;
b(2)- procentul pierderii de masã suferite de al doilea component în timpul tratãrii prealabile;
b(3)- procentul pierderii de masã suferite de al treilea component în timpul tratãrii prealabile.
Când se aplicã o tratare prealabilã, valorile b(1), b(2) şi b(3) trebuie determinate, dacã este posibil, prin supunerea fiecãreia dintre fibrele care compun amestecul la tratarea prealabilã aplicatã în analizã. Fibrele pure sunt acele fibre care nu conţin niciun fel de material nefibros, cu excepţia acelora pe care le conţin în mod normal (fie naturale, fie în urma procesului de fabricaţie), în starea în care se gãsesc în materialul de analizat (nealbitã, albitã). Când fibrele separate şi pure folosite în producerea materialului supus analizei nu sunt disponibile, trebuie sã se utilizeze valorile medii ale lui b(1), b(2) şi b(3), obţinute din încercãrile efectuate pe fibre pure, similare celor din amestecul supus examinãrii.
Dacã se aplicã o tratare prealabilã normalã prin extracţie cu eter de petrol şi apã, factorii de corecţie b(1), b(2) şi b(3) pot fi în general neglijaţi, cu excepţia bumbacului nealbit, a inului nealbit şi a cânepii nealbite, unde pierderea datoratã tratãrii prealabile este acceptatã ca fiind 4%, iar în cazul polipropilenei, 1%. În cazul altor fibre, de obicei, pierderile datorate tratãrii prealabile nu sunt luate în calcul.
I.8.3. Notã:
În anexa nr. 2 sunt prezentate exemple de calcul.
II. Metoda de analizã cantitativã prin separarea manualã a amestecurilor ternare de fibre
II.1. Domeniul de aplicare
Aceastã metodã se aplicã fibrelor textile de orice fel, cu condiţia ca acestea sã nu formeze un amestec intim şi sã fie posibilã separarea lor manualã.
II.2. Principiu
Dupã identificarea componentelor textile, materialul nefibros se îndepãrteazã printr-o tratare prealabilã adecvatã şi apoi fibrele se separã cu mâna, se usucã şi se cântãresc pentru a se calcula proporţia fiecãrei fibre în amestec.
II.3. Aparaturã
II.3.1. Flacoane de cântãrire sau alte aparate care dau rezultate identice
II.3.2. Exicator conţinând silicagel autoindicator
II.3.3. Etuva cu ventilator pentru uscarea epruvetelor la 105° C ± 3° C
II.3.4. Balanţã analiticã cu o precizie de 0,0002 g
II.3.5. Extractor Soxhlet sau alt aparat capabil sã asigure rezultate identice
II.3.6. Ac
II.3.7. Torsiometru sau un alt aparat similar
II.4. Reactivi
II.4.1. Eter de petrol, redistilat, interval de fierbere la temperatura de 40° C-60° C
II.4.2. Apã distilatã sau deionizatã
II.5. Atmosfera de condiţionare şi încercare
Conform pct. I.4
II.6. Eşantion de încercare de laborator
Conform pct. I.5
II.7. Tratarea prealabilã a eşantioanelor de încercare de laborator
Vezi pct. I.6.
II.8. Modul de lucru
II.8.1. Analiza firului
Se selecteazã din eşantionul de încercare de laborator, tratat prealabil, o epruvetã cu masa de minimum 1 g. Pentru un fir foarte fin analiza se poate efectua pe o lungime minimã de 30 m, indiferent de masã.
Se taie firul în bucãţi de o lungime corespunzãtoare şi se separã tipurile de fibre cu ajutorul unui ac şi, dacã este necesar, cu ajutorul unui torsiometru. Tipurile de fibre astfel obţinute se plaseazã în flacoane de cântãrire, cântãrite în prealabil, şi se usucã la temperatura de 105° C ± 3° C pânã la obţinerea unei mase constante, conform descrierii de la pct. I.7.1 şi I.7.2.
II.8.2. Analiza ţesãturii
Se prelevã din eşantionul de încercare de laborator, tratat prealabil, o epruvetã cu masa de minimum 1 g, fãrã a include liziera, cu marginile prinse cu grijã pentru a se evita destrãmarea şi paralel cu direcţia firelor de urzealã sau de bãtãturã ori, în cazul tricoturilor, cu direcţia şirurilor sau a rândurilor. Se separã diferitele tipuri de fibre, se colecteazã în flacoane de cântãrire, cântãrite în prealabil, şi se continuã potrivit pct. II.8.1.
II.9. Calcularea şi exprimarea rezultatelor
Se exprimã masa fiecãrei fibre din amestec în procente din masa totalã a amestecului de fibre. Se calculeazã rezultatul pe baza masei uscate şi pure, corectatã cu:
a) reprizele convenţionale; şi
b) factorii de corecţie corespunzãtori pentru a lua în calcul pierderea de material în timpul tratãrii prealabile.
II.9.1. Calcularea procentului de masã al fibrelor pure şi uscate, fãrã sã se ţinã seamã de pierderile de masã din timpul tratãrii prealabile:


                   100 x m(1)             100
        P(1)% = ─────────────────── = ────────────
                 m(1) + m(2) + m(3)       m(2) + m(3)
                                      1 + ──────────
                                             m(1)
 
                   100 x m(2)             100
        P(2)% = ─────────────────── = ────────────
                 m(1) + m(2) + m(3)       m(1) + m(3)
                                      1 + ──────────
                                             m(2)
 
        P(3)% = 100 - [P(1)% + P(2)%]

în care:
P(1)% - procentul primului component pur uscat;
P(2)% - procentul celui de al doilea component pur uscat;
P(3)% - procentul celui de al treilea component pur uscat;
m(1)- masa uscatã a primului component;
m(2)- masa uscatã a celui de al doilea component;
m(3)- masa uscatã a celui de al treilea component.
II.9.2. Pentru calcularea procentului fiecãrui component cu aplicarea reprizelor convenţionale şi, dacã este cazul, a factorilor de corecţie, pentru pierderea de masã din timpul tratãrii prealabile, vezi pct. I.8.2.
III. Metoda de analizã cantitativã prin utilizarea ambelor procedee de separare manualã şi chimicã a amestecurilor ternare de fibre
De câte ori este posibil trebuie utilizatã separarea manualã, ţinându-se seama de proporţiile componentelor, înainte de a se trece la orice tip de tratament chimic al fiecãrei componente individuale.
IV. Precizia metodelor
Precizia indicatã în fiecare dintre metodele de analizã a amestecurilor binare de fibre se referã la reproductibilitate (vezi anexa nr. 2 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 295/2008 privind analiza cantitativã a amestecurilor binare de fibre textile). Reproductibilitatea se referã la fiabilitate, în sensul unor valori experimentale foarte apropiate obţinute de laboranţii din diferite laboratoare sau la momente diferite, folosind aceeaşi metodã şi obţinând rezultate individuale pe epruvete dintr-un amestec omogen.
Reproductibilitatea se exprimã prin limita de încredere a rezultatelor la un nivel de încredere de 95%. Prin aceasta se înţelege cã diferenţa dintre douã rezultate dintr-o serie de analize efectuate în laboratoare diferite, în condiţiile aplicãrii normale şi corecte a metodei la amestecuri omogene identice, nu va fi depãşitã decât în 5 cazuri din 100.
Pentru determinarea preciziei de analizã a unui amestec ternar de fibre, la analiza amestecului se aplicã în mod obişnuit valorile indicate a fi folosite în metodele de analizã a amestecurilor binare de fibre.
Având în vedere cã în toate cele 4 variante ale analizei chimice cantitative a amestecurilor ternare au fost prevãzute douã dizolvãri (folosind douã epruvete diferite în primele 3 variante şi o singurã epruvetã în cazul celei de a patra variante) şi presupunând cã E(1)şi E(2) reprezintã precizia celor douã metode pentru analiza amestecurilor binare, precizia rezultatelor pentru fiecare componentã este ilustratã în tabelul urmãtor:


  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                                    Variante
                          ──────────────────────────────────────────────────────
      Fibra                    1              2 şi 3                 4
   componenta
  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      a                       E(1)             E(1)                 E(1)
  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      b                       E(2)         E(1) + E(2)           E(1) + E(2)
  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
      c                   E(1) + E(2)         E(2)               E(1) + E(2)
  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Dacã se foloseşte cea de a patra variantã, gradul de precizie se poate dovedi mai mic decât cel calculat prin metoda indicatã mai sus, din cauza posibilei acţiuni a primului reactiv asupra reziduului format de componentele (b) şi (c), care ar fi greu de evaluat.
V. Buletinul de analizã
V.1. Se indicã varianta sau variantele folositã/folosite pentru efectuarea analizei, metodele, reactivii şi factorii de corecţie.
V.2. Se dau informaţii detaliate cu privire la orice tratare prealabilã specialã (vezi pct. I.6.)
V.3. Se dau rezultatele individuale şi media aritmeticã, cu o precizie de 0,1 pentru fiecare.
V.4. De câte ori este posibil se precizeazã pentru fiecare componentã precizia metodei calculate în conformitate cu tabelul de la pct. IV.

ANEXA 2

EXEMPLE DE CALCUL
al procentelor componentelor anumitor amestecuri ternare de
fibre folosind unele dintre variantele descrise
la pct. I.8.1 din anexa nr. 1

Se considerã un amestec de fibre a cãrui analizã calitativã a relevat urmãtoarele componente: 1. lânã cardatã, 2. poliamidã, 3. bumbac nealbit.
Varianta 1
Folosindu-se aceastã variantã, în care se iau douã epruvete diferite şi se îndepãrteazã o componentã (a = lânã) prin dizolvare din prima epruvetã şi o a doua componentã (b = poliamidã) din a doua epruvetã, se pot obţine urmãtoarele rezultate:
1. masa uscatã a primei epruvete dupã tratarea prealabilã: [m(1)] = 1,6000 g;
2. masa uscatã a reziduului obţinut dupã tratarea prealabilã cu soluţie alcalinã de hipoclorit de sodiu (poliamidã + bumbac): [r(1)] = 1,4166 g;
3. masa uscatã a celei de-a doua epruvete dupã tratarea prealabilã: [m(2)] = 1,8000 g;
4. masa uscatã a reziduului obţinut dupã tratarea cu acid formic (lânã + bumbac): [r(2)] = 0,9000 g.
Tratarea amestecului cu soluţie alcalinã de hipoclorit de sodiu nu determinã nicio pierdere de masã a fibrei de poliamidã, în timp ce bumbacul nealbit pierde 3%, astfel încât d(1) = 1,0 şi d(2) = 1,03.
Tratarea cu acid formic nu determinã pierderi de masã în cazul lânii şi al bumbacului nealbit, astfel încât d(3) = d(4) = 1,0.
Dacã în formula prezentatã la pct. I.8.1.1. din anexa nr. 1 se introduc valorile obţinute în urma analizei chimice şi factorii de corecţie, se obţine urmãtorul rezultat:


                   1,03          1,4166    0,9000        1,03
  P(1)% (lânã) = [ ──── - 1,03 x ─────── + ────── x (1- ──────)] x 100 = 10,30
                   1,0           1,6000    1,8000         1,0
 
 
                   1,0          0,9000    1,4166        1,0
  P(2)% (poli- = [ ──── - 1,0 x ─────── + ────── x (1- ──────)] x 100 = 50,00
         amidã)    1,0          1,8000    1,6000        1,0
 
  P(3)% (bumbac = 100 - (10,30 + 50,00) = 39,70)

Procentele diferitelor fibre pure uscate din amestec sunt urmãtoarele:
- lânã 10,30%;
- poliamidã 50,00%;
- bumbac 39,70%.
Aceste procente trebuie corectate conform formulelor indicate la pct. I.8.2 din anexa nr. 1, pentru a se ţine seama de reprizele convenţionale şi de factorii de corecţie pentru pierderile de masã din timpul tratãrii prealabile.
Aşa cum se aratã în anexa nr. 2 la <>Hotãrârea Guvernului nr. 527/2007 privind denumirea, marcarea compoziţiei fibroase şi etichetarea produselor textile, reprizele convenţionale sunt urmãtoarele: lânã cardatã 17,0%, poliamidã 6,25% şi bumbac 8,5%. De asemenea, este prevãzutã pierderea de masã a bumbacului nealbit în urma tratãrii prealabile cu eter de petrol şi apã, care este de 4%.
Astfel:


                                         17,0+0,0
                            10,30 x (1 + ──────── )
                                           100
 P(1)%  = ────────────────────────────────────────────────────────── x100=10,97
 (lânã)            17,0+0,0               6,250+0,0           8,5+4,0
         10,30x(1+ ──────── 100)+50,00x(1+ ────────)+39,70x(1+ ──────)
                     100                     100               100
 
 
                                   6,25 + 0,0
                       50,00 x (1+ ────────────)
                                        100
 P(2)% (poliamidã) = ──────────────────────────── x 100 = 48,37
                              109,8385
 
 P(3)% (bumbac) = 100 - (10,97 + 48,37) = 40,66

Aşadar, compoziţia amestecului este urmãtoarea:
- poliamidã 48,4%;
- bumbac 40,6%;
- lânã 11,0%;
100%.
Varianta 4

Se considerã un amestec de fibre a cãrui analizã calitativã a relevat prezenţa urmãtoarelor componente: lânã cardatã, viscozã şi bumbac nealbit.
Presupunând cã se foloseşte varianta 4, adicã se îndepãrteazã succesiv douã componente ale amestecului dintr-o singurã epruvetã, se obţin urmãtoarele rezultate:
1. masa uscatã a epruvetei dupã tratarea prealabilã: [m(1)] = 1,6000 g;
2. masa uscatã a reziduului obţinut dupã prima tratare cu soluţie alcalinã de hipoclorit de sodiu (viscozã+bumbac): [r(1)] = 1,4166 g;
3. masa uscatã a reziduului obţinut dupã a doua tratare a reziduului r(1) cu clorurã de zinc/acid formic (bumbac): [r(2)] = 0,6630 g.
Tratarea cu hipoclorit de sodiu nu determinã nicio pierdere de masã a fibrei de viscozã, în timp ce bumbacul nealbit pierde 3%, astfel încât d(1) = 1,0 şi d(2) = 1,03. Ca rezultat al tratãrii cu clorura de zinc/acid formic, masa bumbacului creşte cu 4%, astfel încât d(3) = (1,03 x 0,96) = 0,9888, valoare rotunjitã la 0,99 [d(3) fiind factorul de corecţie pentru pierderea de masã respectivã sau creşterea masei celui de al treilea component în primii 2 reactivi].
Dacã în formula indicatã la pct. I.8.1.4 din anexa nr. 1 se înlocuiesc valorile obţinute prin analizã chimicã şi factorii de corecţie se obţin urmãtoarele rezultate:


                    1,0 x 1,4166          1,0
  P(2)% (viscozã) = ──────────── x 100 - ───── x 40,98 = 48,75%
                      1,6000              1,03
 
 
                   0,99 x 0,6630
  P(3)% (bumbac) = ───────────── x 100 = 41,02%
                     1.6000
 
 
  P(1)% (lânã) = 100 - (48,75+41,02) = 10,23%

Aşa cum s-a indicat deja pentru varianta 1, aceste procente trebuie corectate conform formulelor de la pct. I.8.2 din anexa nr. 1.


                                         17,0+0,0
                            10,23 x (1 + ──────── )
                                           100
 P(1)%  = ────────────────────────────────────────────────────────── x100=10,57%
 (lânã)            17,0+0,0               13 + 0,0             8,5+4,0
         10,23x(1+ ───────�)+48,75x(1+ ────────)+41,020x(1+ ──────)
                     100                    100                 100
 
                               13+0,0
                    48,75 x(1+ ──────)
                                 100
  P(2)% (viscozã) = ──────────────────── x 100 = 48,65%
                       113,2041
 
 
  P(3)% (bumbac) = 100 - (10,57 + 48,65) = 40,78%.

Aşadar, compoziţia amestecului este urmãtoarea:
- viscozã 48,6%;
- bumbac 40,8%;
- lânã 10,6%;
100%.

ANEXA 3

TABEL
cu amestecuri ternare tipice care pot fi analizate folosind
metodele comunitare de analizã a amestecurilor binare
(cu scop ilustrativ)


  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                     Fibre componente                         Numãrul metodei
 Amestec  ──────────────────────────────────                   de analizã a
  nr.    primul     al doilea    al treilea  Varianta*1)       amestecurilor
        component   component    component                   binare şi reactivi
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  0       1            2            3           4                  5
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1. lânã sau pãr  viscozã, cupro  bumbac   1 şi/sau 4   2(soluţie alcalinã de
                   sau fibre                             hipoclorit de sodiu) şi
                   modele                                3(clorura de zinc/acid
                                                         formic)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  2. lânã sau pãr  poliamidã 6     bumbac,  1 şi/sau 4   2(soluţie alcalinã de
                   sau 6-6         viscozã,              hipoclorit de sodiu) şi
                                   cupro sau             4(acid formic 80% m/m)
                                   fibre
                                   modale
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 3. lânã, pãr sau  unele           viscozã,  1 şi/sau 4  2(soluţie alcalinã de
    mãtase         clorofibre      cupro                 hipoclorit de sodiu) şi
                                   fibre                 9(sulfurã de carbon/
                                   modale                acetonã 55,5/44,5 m/m
                                   sau
                                   bumbac
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 4. lânã sau pãr   poliamidã       poliester, 1 şi/sau 4 2(soluţie alcalinã de
                   6 sau 6-6       polipro-              hipoclorit de sodiu) şi
                                   pilenã,               4(acid formic 80% m/m
                                   acrilice
                                   sau fibrã
                                   de sticlã
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 5. lânã, pãr sau  anumite         poliester, 1 şi/sau 4  2(soluţie alcalinã de
    mãtase         clorofibre      acrilice,              hipoclorit de sodiu) şi
                                   poliamidã              9(sulfurã de carbon/
                                   sau fibrã              acetonã 55,5/44,5 m/m)
                                   de sticlã
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 6. mãtase         lâna sau pãr    poliester   2          11 (acid sulfuric 75%
                                                          m/m) şi 2 (soluţie
                                                          alcalinã de
                                                          hipoclorit de sodiu)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 7. poliamidã 6    acril           bumbac,     1 şi/sau 4 4(acid formic 80% m/m)
    sau 6-6                        viscozã,               şi 8(dimetilformamidã)
                                   cupro sau
                                   fibre
                                   modale
 
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 8. anumite        poliamidã       bumbac,     1 şi/sau 4  8(dimetilformamidã)
    clorofibre     6 sau 6-6       viscozã,                şi 4(acid formic 80%
                                   cupro sau               m/m) sau 9(sulfurã de
                                   fibre                   carbon/acetonã
                                   modale                  55,5/44,5 m/m)
                                                           şi 4(acid formic 80%
                                                           m/m)
 
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 9. acril          poliamidã       poliester   1 şi/sau 4  8(dimetilformamidã)
                   6 sau 6-6                               şi 4(acid formic 80%
                                                           m/m
 
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 10. acetat        poliamidã       viscozã,    4           1(acetonã şi 4(acid
                   6 sau 6-6       bumbac,                 formic 80% m/m)
                                   cupro sau
                                   fibre
                                   modele
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 11. unele         acril           poliamidã    2 şi/sau 4 9(sulfurã de
     clorofibre                                            carbon/acetonã
                                                           55,5/44,5 m/m) şi
                                                           8(dimetilformamidã)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 12. unele         poliamidã       acril        1 şi/sau 4 9(sulfurã de
     clorofibre    6 sau 6-6                               carbon/acetonã
                                                           55,5/44,5 m/m) şi
                                                           4(acid formic 80% m/m)
 
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 13. poliamidã 6   viscozã,        poliester    4          4(acid formic 80% m/m)
     sau 6-6       cupro,                                  şi 7 (acid sulfuric
                   fibre                                   75% m/m)
                   modele
                   sau
                   bumbac
 
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 14. acetat        viscozã,         poliester    4         1(acetonã) şi 7 (acid
                   cupro,                                  sulfuric 75% m/m)
                   fibre
                   modale
                   sau bumbac
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 15. acril         viscozã, cupro,  poliester    4         8(dimetilformamidã)
                   fibre                                   şi 7(acid sulfuric
                   modale                                  75% m/m)
                   sau
                   bumbac
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 16. acetat        lânã, pãr        bumbac,      4         1(acetonã) şi
                   sau bumbac       viscozã                2(soluţie alcalinã
                                    cupro,                 de hipoclorit
                                    fibre                  de sodiu)
                                    modale,
                                    poliester,
                                    acril
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 17. triacetat     lânã,            bumbac,      4         6(diclormetan) şi
                   pãr sau          viscozã                2(soluţie alcalinã
                   bumbac           cupro, fibre           de hipoclorit
                                    modale,                de sodiu)
                                    poliamidã,
                                    poliester,
                                    acril
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 18. acril         lânã, pãr        poliester   1 şi/sau 4 8(dimetilformamidã)
                   sau bumbac                              şi 2(soluţie alcalinã
                                                           de hipoclorit
                                                           de sodiu)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 19. acril         mãtase           lânã sau    4          8(dimetilformamidã)
                                    pãr                    şi 7(acid sulfuric
                                                           75% m/m)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 20. acril        lânã, pãr        bumbac,     1 şi/sau 4  8(dimetilformamidã)
                  sau bumbac       viscozã                 şi 2(soluţie alcalinã
                                   cupro sau               de hipoclorit
                                   fibre                   de sodiu)
                                   modale
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 21. lânã, pãr    bumbac,          poliester   4           2(soluţie alcalinã de
     sau mãtase   viscozã,                                 hipoclorit de sodiu)
                  fibre                                    şi 7(acid sulfuric
                  modale,                                  75% m/m)
                  cupro
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 22. viscozã,     bumbac           poliester   2 şi/sau 4  3(clorurã de zinc/acid
     cupro sau                                             formic) şi 7(acid
     fibre                                                 sulfuric 75% m/m)
     modale
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 23. acril        viscozã,         bumbac      4           8 (dimetilformamidã)
                  cupro sau                                şi 3(clorurã de
                  fibre                                    zinc/acid formic)
                  modale
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 24. anumite      viscozã,         bumbac      1 şi/sau 4  9 (sulfurã de
     clorofibre   cupro                                    carbon/acetonã
                  sau fibre                                55,5/44,5 m/m) şi
                  modale                                   3(clorurã de
                                                           zinc/acid formic)
                                                           sau 8 (dimetil-
                                                          formamidã) şi 3(clorurã
                                                           de zinc/acid formic)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 25. acetonã      viscozã,         bumbac     4            1(acetonã) şi
                  cupro sau                                3(clorurã de
                  fibre                                    zinc/acid formic)
                  modale
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 26. triacetat    viscozã,         bumbac     4            6(diclormetan) şi
                  cupro                                    3(clorurã de
                  sau fibre                                zinc/acid formic)
                  modale
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 27. acetat       mãtase           lânã       4            1(acetonã) şi 11(acid
                                   sau pãr                 sulfuric 75% m/m)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 28. triacetat    mãtase           lânã       4            6(diclormetan) şi
                                   sau pãr                 11(acid sulfuric
                                                           75% m/m)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 29. acetat       acril            bumbac,    4            1(acetonã) şi
                                   viscozã                 8(dimetilformamidã)
                                   cupro
                                   sau
                                   fibre
 
                                   modale
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 30. triacetat    acril            bumbac,    4            6(diclormetan) şi
                                   viscozã                 8(dimetilformamidã)
                                   cupro,
                                   sau
                                   fibre
                                   modale
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 31. triacetat    poliamidã        bumbac,    4            6(diclormetan) şi
                  6 sau 6-6        viscozã                 4(acid formic 80% m/m)
                                   cupro
                                   sau
                                   fibre
                                   modale
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 32. triacetat    bumbac,          poliester  4            6(diclormetan) şi
                  viscozã                                  7(acid sulfuric
                  cupro                                    75% m/m)
                  sau fibre
                  modale
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 33. acetat       poliamidã        poliester  4            1(acetonã) şi
                  6 sau 6-6        sau                     4(acid formic
                                   acril                   80% m/m)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 34. acetat       acril            poliester  4            1(acetonã) şi
                                                           8(dimetilformamidã)
 ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 35. anumite      bumbac,          poliester  4            8(dimetilformamidã)
     clorofibre   viscozã,                                 şi 7(acid sulfuric
                  cupro sau                                75% m/m)
                  fibre                                    9(sulfurã de
                  modale                                   carbon/acetonã
                                                           55,5/44,5 m/m)
                                                           7(acid sulfuric
                                                           75% m/m)
  ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

------------
*1) În cazul folosirii variantei 4 se îlãturã mai întâi primul component, folosindu-se primul reactiv.
-----------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 296 din 12 martie 2008

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"