Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 28 din 3 noiembrie 2000 privind contestarea inregistrarii candidaturilor domnilor Ion Iliescu si Petre Roman pentru functia de Presedinte al Romaniei
Lucian Mihai - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Ioan Muraru - judecãtor Nicolae Popa - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Florin Bucur Vasilescu - judecãtor Romul Petru Vonica - judecãtor Mariana Trofimescu - procuror Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
La data de 3 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionãrii, contestaţia înregistratã la nr. 321 din 2 noiembrie 2000, formulatã de doamna Doina Elena Noghin. Contestaţia priveşte înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000 şi formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 365D/2000. Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin <>Hotãrârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţiile se soluţioneazã fãrã citarea pãrţilor, cu participarea numai a judecãtorilor Curţii, pe baza sesizãrii şi a celorlalte documente aflate la dosar. Prin contestaţie se susţine, în principal, ca cei doi candidaţi la funcţia de Preşedinte al României se fac vinovaţi pentru "varsari de sânge de la Revoluţia din Decembrie 1989", pentru deturnarea Revoluţiei de la desfãşurarea ei paşnicã şi nedezvaluirea adevarurilor despre evenimentele din timpul Revoluţiei, ca urmare a deţinerii funcţiilor avute atunci. Se mai susţine ca aceiaşi candidaţi sunt vinovaţi pentru instigare între diversele grupuri sociale: intelectuali muncitori, studenţi - mineri, militari - politisti etc. Totodatã, afirma contestatoarea, aceştia, prin politica pe care au promovat-o, au determinat regresul financiar, moral şi economic al romanilor. În aceste situaţii urmãrirea şi tracasarea militantilor s-a petrecut atât în ţara, cat şi în strãinãtate. Contestatoarea mai arata ca, de altfel, ea însãşi a fost urmãritã de agenţi ai poliţiei politice. Aceste motive se regãsesc în mai multe anexe aflate la dosarul cauzei. Anexele sunt copii de pe unele memorii adresate de contestatoare diferitelor autoritãţi de stat, precum şi unele scrieri personale, în care se face referire la situaţia acesteia. În cuprinsul lor cei doi candidaţi la funcţia de Preşedinte al României sunt consideraţi totodatã vinovaţi de "implementarea", imediat dupã anul 1990, "a unui asa-numit sistem al consensului original, care consta în urmãrirea nealiniatilor la neocomunism", afectand în mod direct individul. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul <>art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, arata ca, întrucât motivele cuprinse în contestaţie nu privesc condiţiile prevãzute în art. 16 alin. (3), art. 35 şi 34 din Constituţie, contestaţia trebuie respinsã ca neîntemeiatã. CURTEA, analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificãrile ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine urmãtoarele: Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale <>art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, ale art. 2 alin. (2) şi ale <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze contestaţia privind înregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României. În motivarea contestaţiei ce formeazã obiectul prezentului dosar se susţine, în esenta, ca domnii Ion Iliescu şi Petre Roman nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României, deoarece se fac vinovaţi de desfãşurarea evenimentelor care au avut loc atât în timpul Revoluţiei din 1989, cat şi ulterior, "în timpul guvernarii Iliescu-Roman", când aceştia au provocat saracirea mai multor romani şi au exercitat, împreunã cu anumite structuri ale statului, urmãrirea şi reprimarea opozantilor anticomunisti. Examinând contestaţia ce a fost formulatã în cauza, Curtea constata ca atât condiţiile de eligibilitate, cat şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevãzute expres şi limitativ la art. 35, 34, art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) şi la art. 81 alin. (4) din Constituţie, al cãror conţinut este urmãtorul: - Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute în articolul 16 alineatul (3), dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3). (2) Candidaţii trebuie sa fi împlinit, pana în ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi varsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României."; - Art. 34: "(1) Cetãţenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, împliniţi pana în ziua alegerilor inclusiv. (2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva, la pierderea drepturilor electorale."; - Art. 16 alin. (3): "Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãţenia romana şi domiciliul în ţara."; - Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecãtorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organicã."; - Art. 81 alin. (4): "Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi şi succesive". În speta, examinând motivele invocate de contestatoare, Curtea constata ca acestea nu se regãsesc în conţinutul prevederilor constituţionale anterior menţionate. Asemenea motive reprezintã opinii personale ale contestatoarei, care, eventual, pot fi avute în vedere cu ocazia exprimarii votului. În consecinta, contestaţia care face obiectul prezentei cauze urmeazã sa fie respinsã.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al <>art. 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 , CURTEA În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge contestaţia privind înregistrarea candidaturilor domnilor Ion Iliescu şi Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulatã de doamna Doina Elena Noghin. Hotãrârea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent, Mihai Paul Cotta
───────────────
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
