Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 28 din 10 noiembrie 2004 privind contestarea inregistrarii candidaturilor domnilor Adrian Nastase, Petre Roman si Traian Basescu pentru functia de Presedinte al Romaniei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.095 din 24 noiembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia Miu - prim-magistrat-asistent
La data de 9 noiembrie 2004 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionãrii, contestaţiile înregistrate la nr. 92/CT, nr. 93/CT şi nr. 94/CT, toate din 8 noiembrie 2004, formulate de Doina Elena Noghin.
Contestaţiile privesc înregistrarea candidaturilor domnilor Adrian Nãstase, Petre Roman şi Traian Bãsescu pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 28 noiembrie 2004, şi formeazã obiectul dosarelor nr. 660F/2004, nr. 661F/2004 şi nr. 662F/2004.
În temeiul dispoziţiilor <>art. 52 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, contestaţiile se soluţioneazã fãrã înştiinţarea pãrţilor, cu participarea numai a judecãtorilor, pe baza sesizãrii şi a celorlalte documente aflate la dosar.
În motivarea contestaţiei privind înregistrarea candidaturii domnului Adrian Nãstase pentru funcţia de Preşedinte al României, autoarea acesteia pune la îndoialã capacitatea candidatului contestat de a gãsi, în timpul exercitãrii urmãtorului mandat, "soluţia de ieşire din criza politicã şi economicã" a ţãrii, întrucât în cei 15 ani în care acesta a deţinut funcţii publice "România a ajuns ultima ţarã dintre ţãrile candidate la Uniunea Europeanã", iar "neeficienţa şi superficialitatea justiţiei au depãşit [...] moştenirea trecutului". Totodatã, aratã cã emiterea unui mare numãr de ordonanţe de urgenţã şi "sugestii de legi" a avut ca efect "restricţionarea libertãţilor", sãrãcirea pensionarilor, "culminând cu [...] <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.613 din 7 octombrie 2004 , de naturã sã scoatã din concurs candidaţii independenţi la Preşedinţie". În final, apreciazã ca fiind "înşelãtorie politicã" faptul cã se utilizeazã în cadrul campaniei electorale reclame "cu nuanţe de culori albastre".
Cu privire la înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman, contestatoarea apreciazã cã acesta "a creat precedentul tuturor mineriadelor, prin mineriada din 11-13 iunie 1990", pentru ca apoi sã propunã în faţa Camerei Deputaţilor o moţiune în scopul arestãrii tinerilor studenţi aflaţi în Piaţa Universitãţii în acea perioadã. De asemenea, se aratã cã, dupã câştigarea alegerilor din 1996 de cãtre partidele de centru-dreapta, domnul Petre Roman a participat la guvernare, denaturând imaginea "dreptei politice", "decepţionând electoratul", astfel "încât acesta sã se întoarcã pentru totdeauna spre stânga". Mai susţine cã domnul Petre Roman, în ultimii doi ani, s-a preocupat de domeniul legat de "violenţa în familie", temã ce nu are nimic în comun cu politica.
Cât priveşte înregistrarea candidaturii domnului Traian Bãsescu pentru funcţia de Preşedinte al României, contestatoarea afirmã cã, prin crearea Alianţei "Dreptate şi Adevãr" - D.A., candidatul "a deturnat liberalismul românesc pe stânga", anihilând, în acelaşi timp, "unica alternativã politicã de dreapta a singurului partid parlamentar de dreapta". Considerã cã, "prin oferirea şansei de a cãpãta imunitate, Biroul Electoral Central s-ar face vinovat de obstrucţionarea unui act justiţiar", în cazul procesului "flotei româneşti dispãrute". De asemenea, apreciazã cã "declaraţia de apartenenţã sau neapartenenţã la fosta securitate", depusã de domnul Traian Bãsescu o datã cu propunerea sa de candidaturã, nu are "relevanţã", în condiţiile în care "mass-media a publicat un tabel de lucrãtori/colaboratori ai fostei securitãţi" în care se regãsea şi numele acestuia. Autoarea contestaţiei mai formuleazã susţineri referitoare la posibila vinovãţie a domnului Traian Bãsescu "la mineriade", având în vedere calitatea sa de ministru al transporturilor la acea vreme.
Deoarece cele trei contestaţii au acelaşi autor, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune mãsurii conexãrii.
Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 661F/2004 şi nr. 662F/2004 la Dosarul nr. 660F/2004, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul <>art. 113 din Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu <>art. 28 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, solicitã respingerea contestaţiilor ca neîntemeiate, arãtând cã motivele invocate de contestatoare nu se regãsesc în conţinutul prevederilor legale şi constituţionale referitoare la condiţiile impuse de Constituţie pentru înregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României.
CURTEA,
examinând contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei şi ale <>Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi concluziile reprezentantului Ministerului Public, reţine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. f) din Constituţie, republicatã, ale <>art. 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi celor ale <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 , Curtea Constituţionalã este competentã sã soluţioneze contestaţiile privind înregistrarea candidaturilor domnilor Adrian Nãstase, Petre Roman şi Traian Bãsescu pentru funcţia de Preşedinte al României.
În motivarea contestaţiilor, în esenţã, este criticatã, prin prisma unor considerente de ordin moral, economic şi politic, activitatea desfãşuratã de cei trei candidaţi în timpul exercitãrii înaltelor demnitãţi publice pe care le-au deţinut în temeiul mandatelor electorale.
Examinând contestaţiile sub acest aspect, Curtea constatã cã atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevãzute expres şi limitativ la art. 16 alin. (3), art. 36 alin. (2), art. 37, art. 40 alin. (3) şi art. 81 alin. (4) din Constituţie, republicatã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 16 alin. (3): "Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã. Statul român garanteazã egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnitãţi.";
- Art. 36 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, la pierderea drepturilor electorale.";
- Art. 37: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute în articolul 16 alineatul (3), dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie sã fi împlinit, pânã în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.";
- Art. 40 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecãtorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organicã.";
- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoanã nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult douã mandate. Acestea pot fi şi succesive."
În speţã, examinând motivele de ordin moral, economic şi politic invocate de contestatoare, Curtea reţine cã nu sunt întemeiate pe normele constituţionale anterior menţionate. Asemenea motive reprezintã opinii personale ale constestatoarei cu privire la candidaţii pentru funcţia de Preşedinte al României, opinii care pot fi avute în vedere cu ocazia exprimãrii votului.
În consecinţã, Curtea urmeazã sã respingã contestaţiile.
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, republicatã, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al <>art. 18, 37 şi 38 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi al <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 370/2004 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge contestaţiile privind înregistrarea candidaturilor domnilor Adrian Nãstase, Petre Roman şi Traian Bãsescu pentru funcţia de Preşedinte al României, formulate de Doina Elena Noghin.
Hotãrârea este definitivã şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
