ANEXA MI-003
CONTOARE DE ENERGIE ELECTRICA ACTIVA
Cerinţele relevante din anexa I, cerinţele specifice şi procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute în prezenta anexa, se aplica în cazul contoarelor de energie electrica activa destinate utilizãrii în aplicaţii rezidentiale, comerciale şi de industrie uşoarã.
Nota: Contoarele de energie electrica activa pot fi utilizate în combinatie cu transformatoare externe de mãsurare, în funcţie de tehnica de mãsurare aplicatã. Totuşi, anexa de fata se referã numai la contoarele de energie electrica şi nu şi la transformatoarele de mãsurare.
Definiţii
Un contor de energie electrica activa este un dispozitiv care mãsoarã energia electrica activa consumatã într-un circuit.
I = curentul electric care parcurge contorul;
I(n) = curentul de referinta specificat pentru care a fost proiectat contorul alimentat printr-un transformator
I(st) = cea mai mica valoare declarata a curentului I la care contorul înregistreazã energie electrica activa la un factor de putere unitar (contoare polifazate cu sarcina echilibrata);
I(min) = valoarea curentului I, de la care eroarea trebuie sa se situeze între limitele erorilor maxime tolerate (contoare polifazate cu sarcina echilibrata);
I(tr) = valoarea curentului I, de la care eroarea trebuie sa se situeze între limitele erorilor maxime tolerate cele mai mici corespunzãtoare indicelui de clasa al contorului;
I(max) = valoarea maxima a curentului I, pentru care eroarea se situeaza între limitele erorilor maxime tolerate;
U = tensiunea electrica furnizatã contorului;
U(n) = tensiunea de referinta specificatã;
f = frecventa tensiunii furnizate contorului;
f(n) = frecventa de referinta specificatã;
FP = factor de putere = cos(Ø?)=cosinusul diferenţei de faza Ø? dintre I şi U.
Cerinţe specifice
1. Exactitate
Producãtorul trebuie sa specifice indicele de clasa al contorului. Indicii de clasa sunt: clasa A, clasa B şi clasa C.
2. Condiţii nominale de funcţionare
Producãtorul trebuie sa precizeze condiţiile nominale de funcţionare ale contorului, în special: valorile f(n), U(n), I(n), I(st), I(min), I(tr) şi I(max) aplicabile contorului.
Pentru valorile curentului specificate, contorul trebuie sa îndeplineascã condiţiile din tabelul 1.
Tabelul 1
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clasa A Clasa B Clasa C
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru contoare conectate direct
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
I(st) ≤ 0,05 . I(tr) ≤ 0,04 . I(tr) ≤ 0,04 . I(tr)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
I(min) ≤ 0,05 . I(tr) ≤ 0,5 . I(tr) ≤ 0,4 . I(tr)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
I(max) ≥ 50 . I(tr) ≥ 50 . I(tr) ≥ 50 . I(tr)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru contoare alimentate printr-un transformator
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
I(st) ≤ 0,06 . I(tr) ≤ 0,04 . I(tr) ≤ 0,02 . I(tr)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
I(min) ≤ 0,4 . I(tr) ≤ 0,2 . I(tr)*1) ≤ 0,2 . I(tr)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
I(n) = 20 . I(tr) = 20 . I(tr) = 20 . I(tr)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
I(max) ≥ 1,2 . I(n) ≥ 1,2 . I(n) ≥ 1,2 . I(n)
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
*1) Pentru contoarele electromecanice de clasa B, se aplica valoarea
I(min) ≤ 0,4 . I(tr).
─────────────────────────────────────────────────────────────────────
Domeniile de tensiune, frecventa şi factor de putere în interiorul cãrora contorul trebuie sa îndeplineascã cerinţele privind erorile maxime tolerate sunt prevãzute în tabelul 2 din prezenta anexa. Aceste domenii trebuie sa ţinã cont de caracteristicile tipice ale energiei electrice furnizate de sistemele publice de distribuţie.
Valorile tensiunii şi frecvenţei sunt cuprinse între urmãtoarele limite:
0,9 * U(n) ≤ U ≤ 1,1 * U(n)
0,98 * f(n) ≤ f ≤ 1,02 * f(n)
Factorul de putere este cuprins între urmãtoarele limite: de la cos(Ø? = 0,5 inductiv la cos(Ø?) = 0,8 capacitiv.
3. Erori maxime tolerate
Efectele diferiţilor masuranzi şi marimi de influenta (a,b,c,...) sunt evaluate separat, toţi ceilalţi masuranzi şi celelalte marimi de influenta fiind pãstrate relativ constante la valorile lor de referinta. Eroarea de mãsurare, care nu trebuie sa depãşeascã eroarea maxima tolerata prevãzutã în tabelul 2, se calculeazã dupã cum urmeazã:
Eroare de mãsurare = cu radical din a^2+b^2+c^2....
În cazurile în care contorul funcţioneazã la curenţi de sarcina variabili, erorile exprimate în procente nu trebuie sa depãşeascã limitele prevãzute în tabelul 2.
Tabelul 2- Erorile maxime tolerate, exprimate în procente, în condiţii nominale de funcţionare, la niveluri de curent de sarcina şi la temperaturi de funcţionare definite
┌─────────────────────┬─────────────┬──────────────┬─────────────┬─────────────┐
│ │Temperaturi │ Temperaturi │ Temperaturi │ Temperaturi│
│ │ de │ de │ de │ de │
│ │funcţionare │ funcţionare │ funcţionare │ funcţionare│
│ ├─────────────┼──────────────┼─────────────┼─────────────┤
│ │+5°C...+30°C │-10°C...+5°C │-25°C...-10°C│-40°C...-25°C│
│ │ │ sau │ sau │ sau │
│ │ │+30°C...+40°C │+40°C...+55°C│+55°C...+70°C│
├─────────────────────┼────┬────┬───┼────┬────┬────┼────┬────┬───┼───┬────┬────┤
│Clasa contorului │ A │ B │ C │ A │ B │ C │ A │ B │ C │ A │ B │ C │
├─────────────────────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴────┤
│Contor monofazat; contor polifazat dacã funcţioneazã cu încãrcare echilibrata │
├─────────────────────┬────┬────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬────┬────┤
│I(min)≤I<I(tr) 𗈗,5 │ 2 │ 1 │ 5 𗈖,5 𗈕,3 │ 7 𗈗,5 𗈕,7│ 9 │ 4 │ 2 │
├─────────────────────┼────┼────┼───┼────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┼────┼────┤
│I(tr)≤I≤I(max) 𗈗,5 │ 2 𗈔,7𗈘,5 𗈖,5 │ 1 │ 7 𗈗,5 𗈕,3│ 9 │ 4 𗈕,5 │
├─────────────────────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴────┤
│Contor polifazat dacã funcţioneazã cu încãrcare pe o singura faza │
├─────────────────────┬────┬────┬───┬────┬────┬────┬────┬────┬───┬───┬────┬────┤
│I(tr)≤I≤I(max), │ 4 𗈖,5 │ 1 │ 5 │ 3 𗈕,5 │ 7 │ 4 𗈕,7│ 9 𗈘,5 │ 2 │
│vezi rândul urmãtor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
├─────────────────────┴────┴────┴───┴────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┴────┴────┤
│Pentru contoarele polifazate electromecanice, domeniul curentului pentru │
│sarcina monofazata este limitatã la 5I(tr)≤I≤I(max) │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Dacã un contor funcţioneazã în mai multe domenii de temperatura, se aplica valorile relevante ale erorilor maxime tolerate.
4. Efectul admis al perturbatiilor
4.1. Generalitati
Atunci când contoarele de energie electrica sunt conectate direct la sursa de alimentare iar curentul de alimentare este, totodatã, unul dintre masuranzi, pentru contoarele de energie electrica se utilizeazã un mediu electromagnetic special.
Contorul trebuie sa îndeplineascã cerinţele de mediu electromagnetic E2 şi cerinţele suplimentare prevãzute la punctele 4.2. şi 4.3.
Mediul electromagnetic şi efectele admise ale perturbatiilor ţin cont de faptul ca se produc perturbatii de lungã durata care nu trebuie sa afecteze exactitatea peste valorile variaţiei critice şi perturbatii tranzitorii, care pot cauza o degradare temporarã sau o pierdere a funcţiei sau a rezultatului, dar pe care contorul trebuie sa le recupereze şi care nu trebuie sa afecteze exactitatea peste valorile variaţiei critice.
În cazul în care exista riscuri ridicate previzibile cauzate de fulgere şi în cazul în care predomina reţelele aeriene de alimentare, caracteristicile metrologice ale contorului trebuie sa fie protejate.
4.2. Efectul perturbatiilor de lungã durata
Tabelul 3 - Valorile variaţiei critice pentru perturbatii de lungã durata
┌──────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ │ Valorile variaţiei │
│ │ critice în procente │
│ Perturbatie │pentru contoarele de clasa│
│ ├────────┬────────┬────────┤
│ │ A │ B │ C │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│Secventa de faza inversata │ 1,5 │ 1,5 │ 0,3 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│Dezechilibru de tensiune (aplicabilã numai │ 4 │ 2 │ 1 │
│contoarelor polifazate) │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│Armonice în circuitele de curent*1) │ 1 │ 0,8 │ 0,5 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│Curent continuu şi armonice în circuitul de │ 6 │ 3 │ 1,5 │
│curent*1) │ │ │ │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│Salve de impulsuri rapide │ 6 │ 4 │ 2 │
├──────────────────────────────────────────────────┼────────┼────────┼────────┤
│Câmpuri magnetice; câmpuri electromagnetice HF (RF│ │ │ │
│radiate); Perturbatii prin conductie introduse prin │ │ │
│câmpuri de frecventa radio; şi imunitate la unde │ │ │ │
│oscilatorii │ 3 │ 2 │ 1 │
├──────────────────────────────────────────────────┴────────┴────────┴────────┤
│ *1) În cazul contoarelor de energie electrica electromecanice, nu se │
│ defineste nici o valoare a variaţiei critice pentru armonicele din │
│ circuitele de curent şi pentru curent continuu şi armonicele din │
│ circuitul de curent. │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
4.3. Efectul admis al fenomenelor electromagnetice tranzitorii
4.3.1. Efectul unei perturbatii electromagnetice asupra unui contor de energie electrica, trebuie sa fie astfel încât, în timpul perturbatiei sau imediat dupã perturbatie:
- nici o ieşire destinatã incercarii exactitatii contorului nu produce impulsuri sau semnale corespunzãtoare unei energii superioare valorii variaţiei critice
iar într-un interval de timp rezonabil dupã perturbatie, contorul trebuie:
- sa reinceapa sa funcţioneze în limitele erorilor maxime tolerate şi
- sa protejeze toate funcţiile de mãsurare şi
- sa permitã recuperarea tuturor informaţiilor de mãsurare existente anterior perturbatiei şi
- sa nu indice o variatie a energiei înregistrate superioare valorii variaţiei critice.
Valoarea variaţiei critice în kWh este m * U(n) * I(max) * 10^-6
(m fiind numãrul elementelor de mãsurare ale contorului, U(n) în volti şi I(max) în amperi).
4.3.2. Pentru supracurent, valoarea variaţiei critice este 1,5 %.
5. Adecvare
5.1. Sub tensiunea nominalã de funcţionare, eroarea pozitiva a contorului nu trebuie sa depãşeascã 10 %.
5.2. Dispozitivul de afişare a energiei totale trebuie sa aibã un numãr suficient de cifre, astfel încât indicaţia sa nu revinã Ia valoarea sa iniţialã la o funcţionare a contorului timp de 4.000 ore la sarcina maxima (I = I(max) U = U(n) şi PF = I) şi nu trebuie sa poatã fi adus la zero în timpul utilizãrii.
5.3. În cazul caderii alimentarii electrice în circuit, cantitãţile de energie electrica mãsurate trebuie sa rãmânã disponibile pentru a fi citite pe o perioada de cei puţin 4 luni.
5.4. Funcţionarea fãrã sarcina
Dacã tensiunea se aplica atunci când circuitul nu este parcurs de curent (circuitul de curent trebuie sa fie deschis), contorul nu trebuie sa înregistreze nici o valoare a energiei, oricare ar fi valoarea tensiunii între 0,8 * U(n) şi 1,1 * U(n)
5.5. Curentul de pornire
Contorul trebuie sa înceapã şi sa continue sa înregistreze la U(n), PF = 1 (contoare polifazate cu sarcini echilibrate) şi un curent egal cu I(st).
6. Unitãţi de mãsura
Energia electrica masurata trebuie sa fie indicatã în kilowatt-ore sau în megawatt-ore.
7. Punerea în funcţiune
a) În cazul aplicatiilor rezidentiale se permite efectuarea masurarilor cu ajutorul oricãrui contor de clasa A. Pentru scopuri specifice, se poate solicita utilizarea oricãrui contor de clasa B.
b) În cazul aplicatiilor comerciale şi/sau de industrie uşoarã se permite efectuarea masurarilor cu ajutorul oricãrui contor de clasa B. Pentru scopuri specifice, se poate solicita utilizarea oricãrui contor de clasa C.
c) Distribuitorul sau persoana legal desemnatã pentru instalarea contorului trebuie sa asigure determinarea domeniului curentului, astfel încât contorul sa fie adecvat pentru mãsurarea exactã a consumului prevãzut sau previzibil.
Evaluarea conformitatii
Procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute la art. 9 al prezentei hotãrâri, pe care producãtorul le poate alege sunt urmãtoarele:
B + F sau B + D sau H1.
Anexa MI-004
CONTOARE DE ENERGIE TERMICA
Cerinţele relevante din anexa I, cerinţele specifice şi procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute în prezenta anexa, se aplica în cazul contoarelor de energie termica definite mai jos, destinate utilizãrii în aplicaţii rezidentiale, comerciale şi de industrie uşoarã.
Definiţii
Contorul de energie termica este un mijloc de mãsurare conceput pentru mãsurarea energiei termice care, într-un circuit de schimb de energie termica, este degajata de un lichid numit agent termic.
Contorul de energie termica este fie un aparat complet, fie un aparat combinat alcãtuit din subansambluri (senzori de debit, pereche de senzori de temperatura şi calculator) definite la articolul 4 lit. b) din prezenta hotãrâre, sau o combinatie a acestora.
f2ι = temperatura agentului termic;
ι(în) = valoarea lui f2ι la intrarea circuitului de schimb termic;
ι(out) = valoarea Iui ι la ieşirea circuitului de schimb termic;
Delta f2ι = diferenţa de temperatura f2ι(în) - f2ι(out) cu Delta ι ≥ 0;
ι(max) = limita superioarã a lui f2ι la care contorul funcţioneazã corect în limitele erorilor maxime tolerate;
f2ι(min) = limita inferioarã a lui f2ι la care contorul funcţioneazã corect în limitele erorilor maxime tolerate;
Delta f2ι(max) = limita superioarã a lui Delta f2ι la care contorul funcţioneazã corect în limitele erorilor maxime tolerate;
Delta f2ι(min) = limita inferioarã a lui Delta f2ι la care contorul funcţioneazã corect în limitele erorilor maxime tolerate;
q = debitul agentului termic;
q(s) = cea mai mare valoare a lui q admisã pe perioade scurte pentru funcţionarea corecta a contorului;
q(p) = cea mai mare valoare a Iui q admisã permanent pentru funcţionarea corecta a contorului;
q(i) = cea mai mica valoare a lui q admisã pentru funcţionarea corecta a contorului;
P = puterea termica a schimbului termic;
P(s) = limita superioarã a lui P admisã, la care contorul funcţioneazã corect.
Cerinţe specifice
1. Condiţii nominale de funcţionare
Valorile condiţiilor nominale de funcţionare sunt specificate de producãtor dupã cum urmeazã:
1.1. Pentru temperatura agentului termic: f2ι(max), ι(min),
- pentru diferenţele de temperatura: Delta f2ι(max), Delta ι(min),
cu restricţiile urmãtoare: Delta f2ι(max)/Delta ι(min) ≥ 10; Delta ι(min) = 3 K sau 5 K sau 10 K.
1.2. Pentru presiunea agentului termic: presiunea interna pozitiva maxima pe care contorul o poate suporta permanent la limita superioarã a temperaturii.
1.3. Pentru debitul agentului termic: q(s), q(p), q(i), unde valorile lui q(p) şi q(i) se supun urmãtoarei restrictii: q(p)/q(i) ≥ 10.
1.4. Pentru puterea termica: P(s).
2. Clase de exactitate
Pentru contoarele de energie termica, se definesc urmãtoarele clase de exactitate: 1, 2, 3.
3. Erorile maxime tolerate aplicabile contoarelor de energie termica complete
Pentru un contor de energie termica complet, erorile maxime tolerate relative, exprimate în procente din valoarea adevarata pentru fiecare clasa de exactitate, sunt:
- pentru clasa 1: E = E(f) + E(t) + E(c), unde E(f), E(t), E(c) sunt definite la punctele 7.1 - 7.3
- pentru clasa 2: E = E(f) + E(t) + E(c), unde E(f), E(t), E(c) sunt definite la punctele 7.1 - 7.3
- pentru clasa 3: E = E(f) + E(t) + E(c), unde E(f), E(t), E(c) sunt definite la punctele 7.1 - 7.3
4. Efectele admise ale perturbatiilor electromagnetice
4.1. Contorul nu trebuie sa fie influentat de campurile magnetice statice şi nici de campurile electromagnetice la frecventa reţelei.
4.2. Influenta unei perturbatii electromagnetice trebuie sa fie astfel încât variatia rezultatului masurarii sa nu fie mai mare decât valoarea variaţiei critice prevãzute în cerinta 4.3 sau rezultatul masurarii sa fie indicat într-o asemenea maniera încât sa nu poatã fi interpretat ca rezultat valabil.
4.3. Valoarea variaţiei critice pentru un contor de energie termica complet este egala cu valoarea absolutã a erorii maxime tolerate aplicabile acelui contor de energie termica (vezi punctul 3).
5. Durabilitate
Dupã efectuarea încercãrilor de durabilitate corespunzãtoare, ţinând cont de perioada de timp estimatã de producãtor, contorul trebuie sa satisfacã urmãtoarele criterii:
5.1. Senzori de debit: Variatia rezultatului masurarii dupã încercarea de durabilitate, comparativ cu rezultatul iniţial al masurarii, nu trebuie sa depãşeascã valoarea variaţiei critice.
5.2. Senzori de temperatura: Variatia rezultatului masurarii dupã încercarea de durabilitate, comparativ cu rezultatul iniţial al masurarii, nu trebuie sa depãşeascã 0,1 °C
6. Inscriptionari pe contorul de energie termica
- Clasa de exactitate
- Limitele debitului
- Limitele de temperatura
- Limitele diferenţei de temperatura
- Locul de instalare a senzorului de debit - tur sau retur
- Indicaţia sensului de curgere.
7. Subansambluri
Prevederile referitoare la subansambluri se pot aplica subansamblurilor fabricate de aceiaşi producãtori sau de producãtori diferiţi. Dacã un contor de energie termica este constituit din subansambluri, cerinţele esenţiale relevante contorului de energie termica se aplica şi subansambluri lor, dacã este cazul. În plus, se aplica urmãtoarele prevederi:
7.1. Eroarea maxima tolerata relativã a senzorului de debita exprimate în procente, pentru clasele de exactitate:
- clasa 1: E(f) = (1 +0,01 q(p)/q), dar nu mai mult de 5 %
- clasa 2: E(f) = (2 +0,02 q(p)/q), dar nu mai mult de 5 %
- clasa 3: E(f) = (3 +0,05 q(p)/q), dar nu mai mult de 5 %
unde eroarea E(f) stabileşte raportul între valoarea indicatã şi valoarea adevarata a relatiei dintre semnalul de ieşire al senzorului de debit şi masa sau volumul.
7.2. Eroarea maxima tolerata relativã a perechii de senzori de temperatura, exprimatã în procente:
- E(c) = (0,5 + Delta f2ι(min)/Delta ι),
unde eroarea E(c) stabileşte raportul dintre valoarea indicatã şi valoarea adevarata a relatiei dintre semnalul de ieşire al perechii de senzori de temperatura şi diferenţa de temperatura.
7.3. Eroarea maxima tolerata relativã a calculatorului, exprimatã în procente:
- E(c) = (0,5 + Delta f2ι(min)/Delta ι),
unde eroarea E(c) stabileşte raportul dintre valoarea energiei termice indicate şi valoarea adevarata a energiei termice.
7.4. Valoarea variaţiei critice pentru un subansamblu al unui contor de energic termica este egala cu respectiva valoare absolutã a erorii maxime tolerate aplicabile subansambiului (vezi punctele 7.1, 7.2 sau 7.3).
7.5. Inscriptionari pe subansambluri
Senzor de debit: Clasa de exactitate
Limitele debitului
Limitele de temperatura
Factorul nominal cerut al contorului (de ex. litri/impuls) sau semnalul de ieşire corespunzãtor
Indicaţia sensului de curgere.
Perechea de senzori de temperatura: Identificarea tipului (de ex. Pt 100)
Limitele de temperatura
Limitele diferenţei de temperatura
Calculator: Tipul senzorilor de temperatura
- Limitele de temperatura
- Limitele diferenţei de temperatura
- Factorul nominal al contorului (de ex. litri/impuls) sau semnalul de intrare corespunzãtor care provine de la senzorul de debit
- Locul de instalare a senzorului de debit - tur sau retur
Punerea în funcţiune
8. a) În cazul aplicatiilor rezidentiale se permite efectuarea masurarilor cu ajutorul oricãrui contor de clasa 3.
b) În cazul aplicatiilor comerciale şi/sau de industrie uşoarã masurarile se efectueazã cu orice contor de clasa 2.
c) În ceea ce priveşte cerinţele de la punctul 1.1. la punctul 1.4., distribuitorul sau persoana legal desemnatã pentru instalarea contorului trebuie sa asigure determinarea caracteristicilor, astfel încât contorul sa fie adecvat pentru mãsurarea exactã a consumului prevãzut sau previzibil.
Evaluarea conformitatii
9. Procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute la art. 9 al prezentei hotãrâri, pe care producãtorul le poate alege sunt urmãtoarele:
B + F sau B + D sau H1.
Anexa MI-005
SISTEME DE MÃSURARE CONTINUA Sl DINAMICA A CANTITÃŢILOR DE
LICHIDE ALTELE DECÂT APA
Cerinţele esenţiale relevante din anexa I, cerinţele specifice şi procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute în prezenta anexa, se aplica sistemelor destinate masurarii continue şi dinamice a cantitãţilor (volume sau mase) de lichide altele decât apa. Dupã caz, termenul "volum" şi simbolul "L" din prezenta anexa se pot citi "masa" şi, respectiv, "kg".
Definiţii
Contor: mijloc de mãsurare conceput sa masoare în mod continuu, sa memoreze şi sa indice în condiţii de mãsurare cantitatea de lichid care trece prin interiorul traductorului de mãsurare într-o conducta închisã şi plinã.
Calculator: parte a contorului care primeşte semnalele de ieşire de la unul sau mai multe traductoare de mãsurare şi, eventual, de la mijloacele de mãsurare asociate şi afişeazã rezultatele masurarii.
Mijloc de mãsurare asociat: mijloc de mãsurare conectat la un calculator pentru a mãsura anumite marimi caracteristice lichidelor, în vederea aplicãrii unei corectii şi/sau conversii.
Dispozitiv de conversie: parte a calculatorului care, ţinând cont de caracteristicile lichidului (temperatura, densitate etc.) mãsurate cu ajutorul mijloacelor de mãsurare asociate sau stocate în memorie, converteste automat:
- volumul lichidului mãsurat în condiţii de mãsurare într-un volum în condiţii de baza şi/sau în masa, sau
- masa lichidului mãsurat în condiţii de mãsurare într-un volum în condiţii de mãsurare şi/sau într-un volum în condiţii de baza
Nota: dispozitivul de conversie include mijloacele de mãsurare asociate relevante.
Condiţii de baza: condiţiile specificate la care este convertitã cantitatea de lichid masurata în condiţii de mãsurare.
Sistem de mãsurare: sistem care cuprinde contorul însuşi şi toate dispozitivele necesare pentru a se asigura o mãsurare corecta sau care sunt destinate sa faciliteze operaţiunile de mãsurare.
Distribuitor de combustibil: sistem de mãsurare destinat realimentarii autovehiculelor, vapoarelor mici şi avioanelor mici.
Instalatie de autoservire: instalatie care permite clientului sa foloseascã un sistem de mãsurare în scopul obţinerii lichidului pentru uz personal.
Dispozitiv de autoservire: dispozitiv specific care face parte dintr-o instalatie de autoservire şi care permite unuia din mai multe sisteme de mãsurare sa funcţioneze în aceasta instalatie.
Cantitatea minima masurata (MMQ): cantitatea minima de lichid pentru care mãsurarea este acceptabilã din punct de vedere metrologic pentru sistemul de mãsurare.
Indicaţie directa: indicaţie, în volum sau masa, corespunzãtoare masurandului pe care contorul este capabil, din punct de vedere fizic, sa-l masoare.
Nota: Indicaţia directa poate fi convertitã într-o indicaţie a unei alte marimi folosind un dispozitiv de conversie.
Intreruptibil/neintreruptibil: un sistem de mãsurare este considerat ca fiind intreruptibil sau neintreruptibil dupã cum debitul de lichid poate sau nu poate fi oprit uşor şi rapid.
Domeniul de debit: domeniul cuprins între debitul minim (Q(min)) şi debitul maxim (Q(max)).
Cerinţe specifice
1. Condiţii nominale de funcţionare
Producãtorul trebuie sa precizeze condiţiile nominale de funcţionare ale mijlocului de mãsurare, în special;
1.1. Domeniul de debit
Domeniul de debit se supune urmãtoarelor condiţii:
i) domeniul de debit al sistemului de mãsurare trebuie sa se încadreze în domeniul de debit al fiecãruia dintre elementele acestuia, mai ales în cel al contorului,
ii) contorul şi sistemul de mãsurare (v. tabelul 1):
Tabelul 1
┌───────────────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────┐
│ │ │ Raportul minim │
│ Sistem de mãsurare specific │Caracteristica lichidului│ Q(max):Q(min) │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┤
│Distribuitor de combustibil │Gaze nelichefiate │ 10:1 │
│ ├─────────────────────────┼────────────────┤
│ │Gaze lichefiate │ 5:1 │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┤
│Sistem de mãsurare │Lichide criogenice │ 5:1 │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┤
│Sisteme de mãsurare pe conducta │Toate lichidele │În funcţie de │
│şi sisteme pentru încãrcarea │ │utilizare │
│navelor │ │ │
├───────────────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────┤
│Toate celelalte sisteme de mãsurare│Toate lichidele │ 4:1 │
└───────────────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────┘
1.2. Proprietãţile lichidului ce va fi mãsurat de mijlocul de mãsurare, prin specificarea denumirii sau tipului de lichid, sau caracteristicilor sale relevante, de exemplu:
- domeniul de temperatura;
- domeniul de presiune;
- domeniul de densitate;
- domeniul de viscozitate.
1.3. Valoarea nominalã a tensiunii de alimentare în curent alternativ şi/sau limitele tensiunii de alimentare în curent continuu.
1.4. Condiţiile de baza pentru valorile convertite.
Nota: Punctul 1.4 nu intra în conflict cu obligaţia de a se utiliza o temperatura de 15 °C pentru mãsurarea volumului în cazul produselor energetice pentru care nivelul accizelor este stabilit la 1000 litri, conform legislaţiei naţionale.
2. Clase de exactitate şi erori maxime tolerate
2.1. Pentru cantitãţile egale cu sau mai mari decât doi litri, erorile maxime tolerate ale indicaţiilor sunt urmãtoarele:
Tabelul 2
┌───────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Clasa de exactitate │
│ ├──────────┬─────────┬─────────┬──────────┬───────────┤
│ │ 0,3 │ 0,5 │ 1,0 │ 1,5 │ 2,5 │
├───────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│Sisteme de mãsurare (A)│ 0,3% │ 0,5% │ 1,0% │ 1,5% │ 2,5% │
├───────────────────────┼──────────┼─────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│Contoare (B) │ 0,2% │ 0,3% │ 0,6% │ 1,0% │ 1,5% │
└───────────────────────┴──────────┴─────────┴─────────┴──────────┴───────────┘
2.2. Pentru cantitãţile mai mici de doi litri, erorile maxime tolerate ale indicaţiilor sunt urmãtoarele:
Tabelul 3
┌──────────────────────┬──────────────────────────────────────────────────────┐
│ Volum mãsurat V │ Eroare maxima tolerata │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│ V < 0,1 L │ 4 x valoarea din tabelul 2, aplicatã la 0,1 L │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,1 L ≤ V < 0,2 L │ 4 x valoarea din tabelul 2 │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,2 L ≤ V < 0,4 L │ 2 x valoarea din tabelul 2, aplicatã la 0,4 L │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,4 L ≤ V < 1 L │ 2 x valoarea din tabelul 2 │
├──────────────────────┼──────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1 L ≤ V < 2 L │ Valoarea din tabelul 2, aplicatã la 2 t │
└──────────────────────┴──────────────────────────────────────────────────────┘
2.3. Totuşi, indiferent de cantitatea masurata, eroarea maxima tolerata este cea mai mare dintre urmãtoarele doua valori:
- valoarea absolutã a erorii maxime tolerate date în tabelul 2 sau în tabelul 3.
- valoarea absolutã a erorii maxime tolerate pentru cantitatea minima masurata (E(min)).
2.4.1. Pentru cantitãţile minime mãsurate mai mari decât sau egale cu 2 litri, se aplica urmãtoarele condiţii:
Condiţia 1
E(min) trebuie sa îndeplineascã condiţia: E(min ≥ 2R, unde R este cea mai mica diviziune a scãrii dispozitivului de indicare.
Condiţia 2
E(min) este dat de formula: E(min) = (2 MMQ) x (A/100), unde:
- MMQ este cantitatea minima masurata,
- A este valoarea numericã prevãzutã în linia A din tabelul 2.
2.4.2. Pentru cantitãţile minime mãsurate mai mici de doi litri, se aplica condiţia 1 menţionatã mai sus, iar E(min) este dublul valorii specificate în tabelul 3, şi în funcţie de valoarea prevãzutã în linia A din tabelul 2.
2.5. Indicaţia convertitã
În cazul unei indicaţii convertite, erorile maxime tolerate sunt cele din linia A a tabelului 2.
2.6. Dispozitive de conversie
Erorile maxime tolerate pentru indicaţiile convertite de cãtre un dispozitiv de conversie sunt egale cu ± (A - B), A şi B fiind valorile prevãzute în tabelul 2.
Pãrţi din dispozitivele de conversie care pot fi încercate separat:
a) Calculator
Erorile maxime tolerate pozitive sau negative pentru indicaţiile cantitãţilor de lichid, aplicabile calculelor, sunt egale cu o zecime din eroarea maxima tolerata definitã în linia A a tabelului 2.
b) Mijloace de mãsurare asociate
Mijloacele de mãsurare asociate trebuie sa aibã o exactitate cel puţin la fel de buna ca valorile prevãzute în tabelul 4.
Tabelul 4
┌───────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│Erori maxime tolerate │ Clasele de exactitate ale sistemului de mãsurare │
│pentru masurari ├──────────┬─────────┬─────────┬──────────┬───────────┤
│ │ 0,3 │ 0,5 │ 1,0 │ 1,5 │ 2,5 │
├───────────────────────┼──────────┼─────────┴─────────┴──────────┼───────────┤
│Temperatura │ ±0,3 °C │ ± 0,5 °C │ ± 1,0 °C │
├───────────────────────┼──────────┴──────────────────────────────┴───────────┤
│Presiune │ Sub 1 MPa: ± 50 kPa │
│ │ Între 1 şi 4 MPa: ± 5 % │
│ │ Peste 4 Mpa: ± 200 kPa │
├───────────────────────┼────────────────────┬────────────────────┬───────────┤
│Densitate │ ± 1 kg/mc │ ± 2 kg/mc │ ± 5 kg/mc │
└───────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┴───────────┘
Aceste valori se aplica indicatiei mãrimii caracteristice lichidului afişate de cãtre dispozitivul de conversie.
c) Exactitatea pentru funcţia de calcul
Eroarea maxima tolerata, pozitiva sau negativa, pentru calculul fiecãrei marimi caracteristice lichidului, este egala cu doua cincimi din valoarea determinata la lit. b), de mai sus.
2.7. Cerinta prevãzutã la punctul 2.6 lit. a) se aplica la toate calculele, nu numai pentru conversie.
3. Efectul maxim admis al perturbatiilor
3.1. O perturbatie electromagnetica poate avea asupra sistemului de mãsurare unul din urmãtoarele efecte:
- variatia rezultatului masurarii nu depãşeşte valoarea variaţiei critice definite la punctul 3.2. sau
- indicaţia rezultatului masurarii prezintã o variatie momentanã ce nu poate fi interpretatã, memorata sau transmisã ca rezultat al masurarii. În plus, în cazul unui sistem intreruptibil, aceasta poate insemna şi imposibilitatea de a realiza mãsurarea sau
- variatia rezultatului masurarii este mai mare decât valoarea variaţiei critice, caz în care sistemul de mãsurare trebuie sa permitã recuperarea rezultatului masurarii chiar înainte de apariţia valorii variaţiei critice şi sa intrerupa curgerea.
3.2. Valoarea variaţiei critice este cea mai mare dintre urmãtoarele doua valori:
- a cincea parte din eroarea maxima tolerata pentru o cantitate particularã masurata
- E(min).
4. Durabilitate
Dupã efectuarea incercarii de durabilitate corespunzãtoare, ţinând cont de perioada de timp estimatã de producãtor, trebuie satisfacute urmãtoarele criterii:
Variatia rezultatului masurarii dupã încercarea de durabilitate, comparativ cu rezultatul iniţial al masurarii, nu trebuie sa depãşeascã valoarea prevãzutã pentru contoare în linia B a tabelului 2.
5. Adecvare
5.1. Pentru oricare dintre marimile mãsurate în cadrul aceleiaşi masurari, indicaţiile furnizate de diferite dispozitive nu trebuie sa difere între ele cu mai mult decât valoarea unei diviziuni în cazul în care dispozitivele au aceeaşi valoare a diviziunii. În cazul în care dispozitivele au valori ale diviziunii diferite, abaterea nu trebuie sa depãşeascã cea mai mare valoare a diviziunii.
Totuşi, în cazul unei instalaţii de autoservire, valoarea diviziunii dispozitivului principal de indicare al sistemului de mãsurare şi valoarea diviziunii dispozitivului de autoservire trebuie sa fie aceleaşi, iar rezultatele masurarii nu trebuie sa difere între ele.
5.2. În condiţii normale de utilizare nu trebuie sa fie posibila deturnarea cantitãţii mãsurate cu excepţia situaţiilor în care aceasta curgere în derivatie este evidenta.
5.3. Orice proporţie de aer sau gaz care nu este uşor detectabila în lichid nu trebuie sa conducã la o variatie a erorii mai mare decât:
- 0,5 % pentru alte lichide decât cele potabile şi pentru lichide cu o viscozitate care nu depãşeşte 1 mPa.s., sau
- 1 % pentru lichide potabile şi lichide cu o viscozitate mai mare de 1 mPa.s. Totuşi, variatia admisã nu trebuie sa fie niciodatã mai mica de 1 % din MMQ. Aceasta valoare se aplica în cazul pungilor de aer sau gaz.
5.4. Mijloace de mãsurare destinate vânzãrii directe.
5.4.1. Un sistem de mãsurare destinat vânzãrilor directe trebuie prevãzut cu un mijloc de aducere la zero a dispozitivului de afişare.
Nu trebuie sa fie posibila deturnarea cantitãţii mãsurate.
5.4.2. Afişarea cantitãţii pe care se bazeazã tranzacţia trebuie sa fie menţinutã, pana în momentul în care pãrţile implicate în tranzacţie accepta rezultatul masurarii.
5.4.3. Sistemele de mãsurare pentru vânzãri directe trebuie sa fie intreruptibile.
5.4.4. Prezenta oricãrei proporţii de aer sau gaz în lichid nu trebuie sa ducã la o variatie a erorilor mai mare decât valorile prevãzute la punctul 5.3.
5.5. Distribuitoare de combustibil
5.5.1. Dispozitivele de afişare ale distribuitoarelor de combustibil pentru autovehicule nu trebuie sa poatã fi aduse la zero în timpul masurarii.
5.5.2. Începerea unei noi masurari trebuie sa fie opritã pana în momentul aducerii la zero a dispozitivului de afişare.
5.5.3. Dacã un sistem de mãsurare este prevãzut cu un afişa] al preţului, diferenţa dintre preţul indicat şi preţul calculat în funcţie de preţul unitar şi cantitatea indicatã nu trebuie sa fie mai mare decât preţul corespunzãtor lui E(min). Totuşi, aceasta diferenţa nu trebuie sa fie mai mica decât cea mai mica unitate monetara.
6. Defectarea sursei de alimentare cu energie electrica
Un sistem de mãsurare trebuie sa fie echipat cu o sursa de alimentare cu energie electrica de urgenta care recupereazã toate funcţiile de mãsurare în timpul defectarii dispozitivului principal de furnizare a energiei electrice, sau sa fie echipat cu mijloace de salvare şi afişare a datelor existente pentru a permite încheierea tranzacţiei în curs de desfãşurare şi cu un mijloace de oprire a curgerii în momentul defectarii dispozitivului principal de furnizare a energiei electrice.
7. Punerea în funcţiune
Tabelul 5
┌─────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┐
│Clasa de exactitate │ Tipuri de sisteme de mãsurare │
│ minima │ │
├─────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,3 │Sisteme de mãsurare pe conducta │
├─────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,5 │Toate sistemele de mãsurare, dacã nu sunt diferenţiate │
│ │altfel în acest tabel, în special: │
│ │- distribuitoare de combustibil (altele decât cele │
│ │pentru gaze lichefiate) │
│ │- sisteme de mãsurare pe camioane cisterna pentru │
│ │lichide cu viscozitate scãzutã (< 20 mPa.s) │
│ │- sisteme de mãsurare pentru încãrcarea/descãrcarea │
│ │navelor, vagoanelor cisterna şi camioanelor cisterna*1) │
│ │- sisteme de mãsurare pentru lapte │
│ │- sisteme de mãsurare pentru realimentarea avioanelor │
├─────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1,0 │Sisteme de mãsurare pentru gaze lichefiate sub presiune │
│ │mãsurate la o temperatura mai mare sau egala cu -10 °C │
│ │Sisteme de mãsurare care se încadreazã în mod normal în │
│ │clasele 0,3 sau 0,5, dar sunt utilizate pentru lichide: │
│ │- a cãror temperatura este mai mica decât -10 °C sau mai│
│ │mare decât 50°C │
│ │- a cãror viscozitate dinamica este mai mare de │
│ mPa.s │
│ │- al cãror debit volumetric maxim nu depãşeşte 20 L/h │
├─────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1,5 │Sisteme de mãsurare pentru dioxid de carbon lichefiat. │
│ │Sisteme de mãsurare pentru gaze lichefiate sub presiune │
│ │mãsurate la o temperatura sub -10 °C (altele decât │
│ │lichidele criogenice). │
├─────────────────────┼────────────────────────────────────────────────────────┤
│ 2,5 │Sisteme de mãsurare pentru lichide criogenice │
│ │(temperatura sub -153 °C) │
├─────────────────────┴────────────────────────────────────────────────────────┤
│ *1) Totuşi, se poate cere utilizarea unor sisteme de mãsurare de clasa │
𗈔,3 sau 0,5 pentru colectarea taxelor pe uleiuri minerale la încãrcarea/ │
│descãrcarea navelor, a vagoanelor cisterna şi a camioanelor cisterna. │
│ Nota: Totuşi, producãtorul poate specifica o exactitate mai buna pentru │
│un anumit tip de sistem de mãsurare. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
8. Unitãţi de mãsura
Cantitatea masurata trebuie sa fie afişatã în mililitri, centimetri cubi, litri, metri cubi, grame, kilograme sau tone.
Evaluarea conformitatii
Procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute la art. 9 din prezenta hotãrâre, pe care producãtorul le poate alege sunt urmãtoarele:
B + F sau B + D sau H1 sau G.
Anexa MI-006
APARATE DE CANTARIT CU FUNCŢIONARE AUTOMATÃ
Cerinţele esenţiale relevante din anexa I, cerinţele specifice şi procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute în capitolul I din prezenta anexa, se aplica aparatelor de cintarit cu funcţionare automatã definite mai jos, destinate determinãrii masei unui corp utilizând acţiunea forţei gravitationale asupra acelui corp.
Definiţii
Aparat de cantarit cu funcţionare automatã: aparat care determina masa unui produs fãrã intervenţia unui operator şi care urmãreşte un program prestabilit de procese automate caracteristice aparatului, în cadrul prezentei anexe, aparatele de cantarit cu funcţionare automatã sunt denumite aparate.
Aparat de cantarit pentru sortare-etichetare cu funcţionare automatã: aparat cu funcţionare automatã care determina masa unor sarcini discrete asamblate în prealabil (de exemplu preambalate) sau a unor sarcini individuale de produse în vrac.
Aparat pentru control cu funcţionare automatã: aparat pentru sortare-etichetare cu funcţionare automatã care repartizeazã produsele cu mase diferite în mai multe subgrupe, în funcţie de valoarea diferenţei dintre masa acestora şi un punct nominal de reglare.
Aparat pentru etichetarea masei: aparat pentru sortare - etichetare cu funcţionare automatã care imprima valoarea masei fiecãrui produs.
Aparat pentru etichetarea masei/ preţului: aparat pentru sortare - etichetare cu funcţionare automatã care imprima valoarea masei şi a preţului fiecãrui produs.
Dozator gravimetric cu funcţionare automatã: aparat de cantarit cu funcţionare automatã care umple recipiente cu o masa prestabilita şi practic constanta, denumita în continuare doza, dintr-un produs în vrac.
Aparat totalizator discontinuu: aparat de cantarit cu funcţionare automatã care determina masa unui produs în vrac, prin subdivizare în sarcini discrete. Masa fiecãrei sarcini discrete este determinata secvential şi totalizata. Fiecare sarcina discreta este apoi descarcata sub forma de produs în vrac.
Aparat totalizator continuu: aparat de cantarit cu funcţionare automatã care determina în mod continuu masa unei cantitãţi de produs în vrac, pe o banda transportoare, fãrã subdivizarea sistematica a produsului şi fãrã întreruperea miscarii benzii transportoare.
Bascula - pod feroviara: aparat cu funcţionare automatã prevãzut cu un receptor de sarcina ce include sine pentru transportul vehiculelor de cale feratã.
Cerinţe specifice
CAP. I
Cerinţe comune tuturor tipurilor de aparate de cintarit cu funcţionare automatã
1. Condiţii nominale de funcţionare
Producãtorul trebuie sa specifice condiţiile nominale de funcţionare pentru aparat, dupã cum urmeazã:
1.1. Pentru masurand:
Domeniul de mãsurare, în funcţie de limitele minima şi maxima de cantarire.
1.2. Pentru marimile de influenta ale sursei de alimentare cu energie electrica:
În cazul alimentarii în curent alternativ: valoarea nominalã a tensiunii de alimentare în curent alternativ sau limitele tensiunii de alimentare în curent alternativ,
În cazul alimentarii în curent continuu: valoraea nominalã şi valoarea minima a tensiunii de alimentare în curent continuu sau limitele tensiunii de alimentare în curent continuu;
1.3. Pentru marimile de influenta mecanice şi climatice:
Intervalul minim de temperatura este de 30 °C, cu excepţia cazurilor în care exista indicaţii contrare în urmãtoarele capitole din prezenta anexa.
Clasele de mediu mecanic prevãzute în anexa I, punctul 1.2.3 nu sunt aplicabile. Pentru aparatele care sunt utilizate în condiţii de solicitare mecanicã deosebite, de exemplu aparatele instalate pe vehicule, producãtorul trebuie sa defineascã condiţiile mecanice de utilizare.
1.4. Pentru alte marimi de influenta (dupã caz):
- viteza/vitezele de funcţionare;
- caracteristicile produsului/produselor de cintarit.
2. Efectul admis al perturbatiilor - Mediu electromagnetic
Performanta cerutã şi valoarea variaţiei critice sunt indicate în capitolul din prezenta anexa, corespunzãtor fiecãrui tip de aparat.
3. Adecvare
3.1. Aparatele trebuie sa fie echipate cu mijloace de limitare a efectelor datorate inclinarii, încãrcãrii şi vitezei de funcţionare, într-o asemenea maniera încât erorile maxime tolerate sa nu fie depasite în condiţii normale de funcţionare.
3.2. Pentru a permite aparatului sa respecte erorile maxime tolerate în timpul functionarii normale, trebuie furnizate facilitãţi adecvate pentru manipularea materialelor.
3.3. Orice interfata de comanda aflatã la dispoziţia operatorului trebuie sa fie explicita şi eficienta.
3.4. Integritatea dispozitivului de afişare (acolo unde exista) trebuie sa poatã fi verificata de cãtre operator.
3.5. Pentru a permite aparatului sa respecte erorile maxime tolerate în timpul functionarii normale, trebuie prevãzutã o funcţie adecvatã pentru a asigura reglarea la zero.
3.6. Orice rezultat situat în afarã domeniului de mãsurare trebuie sa fie semnalat ca atare atunci când tipãrirea este posibila.
4. Evaluarea conformitatii
Procedurile de evaluare a conformitatii menţionate la art. 9, dintre care poate alege producãtorul, sunt urmãtoarele:
pentru ansambluri mecanice:
B + D sau B + E sau B + F sau D1 sau F1 sau G sau H1.
pentru aparate electromecanice:
B + D sau B + E sau B + F sau G sau H1.
pentru sisteme electronice sau sisteme care conţin programe informatice:
B + D sau B + F sau G sau H1.
CAP. II
Aparate pentru sortare - etichetare cu funcţionare automatã
1. Clase de exactitate
1.1 Aparatele sunt împãrţite în categorii principale simbolizate prin:
X sau Y,
conform specificatiilor producãtorului.
1.2. Aceste categorii sunt subimpartite în patru clase de exactitate, care sunt specificate de cãtre producãtor:
XI, XII, XIII şi XIV
şi
Y(I), Y(II),Y(a) şi Y(b).
2. Aparate din categoria X
2.1 Categoria X se aplica aparatelor utilizate pentru verificarea produselor preambalate realizate în conformitate cu cerinţele prevãzute în <>Hotãrârea Guvernului nr. 530/2001 pentru aprobarea instrucţiunilor de metrologie legalã IML 8-01 "Preambalarea unor produse în funcţie de masa sau volum", republicatã.
2.2. Clasele de exactitate sunt completate de un factor (x) care cunatifica abaterea standard maxima tolerata, asa cum se specifica la punctul 4.2.
Producãtorul trebuie sa specifice factorul (x), unde (x) trebuie sa fie ≤ 2 şi de forma:
1 x 10^k, 2 x 10^k sau 5 x 10^k unde k este un numãr întreg negativ sau zero.
3. Aparate din categoria Y
Categoria Y se aplica tuturor celorlalte aparate pentru sortare-etichetare.
4. Erori maxime tolerate
4.1. Eroarea medie pentru aparatele din categoria X / Eroarea maxima tolerata pentru aparatele din categoria Y
Tabelul 1
┌───────────────────────────────────────────────────────────────┬───────┬──────┐
│ │Eroare │Eroare│
│ Sarcina neta (m), în diviziuni de verificare (e) │medie │maxima│
│ │maxima │tole- │
│ │tole- │rata │
├───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┬───────┼───────┼──────┤
│ XI │ Y(l) │ XII │ Y(II) │ XIII │ Y(a) │ XIV │ Y(b) │ X │ Y │
├───────┴───────┼───────┴───────┼───────┴───────┼───────┴───────┼───────┼──────┤
│ 0 < m ≤ 50000 │ 0 < m ≤ 5000 │ 0 < m ≤ 500 │ 0 < m ≤ 50 │ ±0,5 e│ ±1 e │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼───────┼──────┤
< m ≤ │ 5000 < m ≤ │ 500 < m ≤ │ 50 < m ≤ 200 │ ±1,0 e│±1,5 e│
│ 200000 │ 20000 │ 2000 │ │ │ │
├───────────────┼───────────────┼───────────────┼───────────────┼───────┼──────┤
│ 200000 < m │ 20000 < m ≤ │ 2000 < m ≤ │ 200 < m ≤ │ ±1,5 e│ ±2 e │
│ │ 100000 │ 10000 │ 1000 │ │ │
└───────────────┴───────────────┴───────────────┴───────────────┴───────┴──────┘
4.2. Abaterea standard
Valoarea maxima tolerata pentru abaterea standard a unui aparat clasa X(x) este rezultatul inmultirii factorului (x) cu valoarea prevãzutã în tabelul 2.
Tabelul 2
┌────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────┐
│ Sarcina neta (m) │ Abaterea standard maxima tolerata pentru clasa X(1) │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ m < 50 g │ 0,48 % │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 50 g < m ≤ 100 g │ 0,24 g │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 100 g < m ≤ 200 g │ 0,24 % │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 200 g < m ≤ 300 g │ 0,48 g │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 300 g < m ≤ 500 g │ 0,16 % │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 500 g < m ≤ 1000 g │ 0,8 g │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 1000 g < m ≤ 10000 g │ 0,08 % │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 10000 g < m < 15000g │ 8 g │
├────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────────────┤
│ 15000 g < m │ 0,053 % │
├────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────┤
│Pentru clasele XI şi XII, (x) trebuie sa fie mai mic decât 1. │
│Pentru clasa XIII, (x) trebuie sa nu depãşeascã 1. │
│Pentru clasa XIV, (x) trebuie sa fie mai mare decât 1. │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
4.3. Diviziunea de verificare - aparate cu o singura di viziune de verificare
Tabelul 3
┌────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│Clase de exactitate │ Diviziunea de verificare │ Numãrul diviziunilor de │
│ │ │ verificare, n = Max/e │
│ │ ├───────────────┬──────────────┤
│ │ │ Minim │ Maxim │
├─────────┬──────────┼──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ XI │ Y(I) │ 0,001 g ≤ e │ 50 000 │ - │
├─────────┼──────────┼──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ XII │ Y(II) │ 0,001 g ≤ e ≤ 0,05 g │ 100 │ 100 000 │
│ │ ├──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ 0,1 g ≤ e │ 5 000 │ 100 000 │
├─────────┼──────────┼──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ XIII │ Y(a) │ 0,1 g ≤ e ≤ 2 g │ 100 │ 10 000 │
│ │ ├──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ 5 g ≤ e │ 500 │ 10 000 │
├─────────┼──────────┼──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ XIV │ Y(b) │ 5 g ≤ e │ 100 │ 1 000 │
└─────────┴──────────┴──────────────────────────┴───────────────┴──────────────┘
4.4. Diviziunea de verificare - aparate cu diviziuni multiple
Tabelul 4
┌────────────────────┬──────────────────────────┬──────────────────────────────┐
│Clase de exactitate │ Diviziunea de verificare │ Numãrul diviziunilor de │
│ │ │ verificare, n = Max/e │
│ │ ├───────────────┬──────────────┤
│ │ │Valoare minima │Valoare maxima│
│ │ │ *1) │ │
│ │ │ n = Max(i)/ │ n = Max(i)/ │
│ │ │ e(i+1) │ e(i) │
├─────────┬──────────┼──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ XI │ Y(I) │ 0,001 g ≤ e(i) │ 50 000 │ - │
├─────────┼──────────┼──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ XII │ Y(II) │ 0,001 g ≤ e(i) ≤ 0,05 g │ 5 000 │ 100 000 │
│ │ ├──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ │ │ 0,1 g ≤ e(i) │ 5 000 │ 100 000 │
├─────────┼──────────┼──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ XIII │ Y(a) │ 0,1 g ≤ e(i) │ 500 │ 10 000 │
├─────────┼──────────┼──────────────────────────┼───────────────┼──────────────┤
│ XIV │ Y(b) │ 5 g ≤ e(i) │ 50 │ 1 000 │
├─────────┴──────────┴──────────────────────────┴───────────────┴──────────────┤
│ unde: │
│ i = 1,2, ...r │
│ i = indicele domeniului parţial de cintarire │
│ r = numãrul total de domenii parţiale │
│ *1) Pentru i = r, în coloana corespunzãtoare din tabelul 3, e este înlocuit │
│ cu e(r). │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
5. Domeniul de mãsurare
La specificarea domeniului de mãsurare pentru aparatele din clasa Y, producãtorul trebuie sa ţinã cont de faptul ca limita minima de cantarire nu trebuie sa sa fie mai mica decât:
clasa Y(I): 100 e
clasa Y(II): 20 e pentru 0,001 g ≤ e ≤ 0,05 g şi
50 e pentru 0,1 g ≤ e
clasa Y(a): 20 e
clasa Y(b): 10 e
Balante utilizate pentru sortare,
de exemplu balante poştale şi
balante pentru deşeuri: 5 e
6. Reglarea dinamica
6.1. Dispozitivul de reglare dinamica trebuie sa funcţioneze într-un domeniu de sarcina specificat de producãtor.
6.2. Dacã aparatul este prevãzut cu un dispozitiv de reglare pentru compensarea efectelor dinamice ale sarcinii aflate în mişcare, acesta trebuie sa nu poatã funcţiona în afarã domeniului de sarcina şi trebuie sa poatã fi securizat.
7. Performanta în condiţiile functionarii sub efectul factorilor de influenta şi al perturbatiiior electromagnetice
7.1. Erorile maxime tolerate datorate factorilor de influenta sunt:
7.1.1. Pentru aparate din categoria X:
- în regim de funcţionare automatã, valorile indicate în tabelele 1 şi 2;
- pentru cintarirc statica în regim de funcţionare neautomata, valorile indicate în tabelul 1.
7.1.2. Pentru aparatele din categoria Y:
- pentru fiecare sarcina în regim de funcţionare automatã, valorile indicate în tabelul 1.
- pentru cintarire statica în regim de funcţionare neautomata, valorile indicate pentru categoria X în tabelul 1.
7.2. Valoarea variaţiei critice datoratã unei perturbatii este o diviziune de verificare.
7.3. Intervalul de temperatura:
- pentru clasele XI şi Y(I), intervalul minim de temperatura este 5 °C
- pentru clasele XII şi Y(II), intervalul minim de temperatura este 15 °C
CAP. III
Dozatoare gravimetrice cu funcţionare automatã
1. Clase de exactitate
1.1. Producãtorul trebuie sa precizeze clasa de exactitate de referinta Ref(x) şi clasa (clasele) de exactitate de funcţionare X(x).
1.2. Unui tip de aparat i se atribuie o clasa de exactitate de referinta, Ref(x), corespunzãtoare celei mai bune exactitati posibile pentru aparatele de acest tip. Dupã instalare, aparatelor individuale le sunt atribuite una sau mai multe clase de exactitate de funcţionare, X(x), în funcţie de produsele specifice ce vor fi cintarite. Factorul de desemnare a clasei (x) trebuie sa fie ≤ 2, şi de forma 1 x 10^k, 2 x 10^k sau 5 x 10^k, unde k este un numãr întreg negativ sau zero.
1.3. Clasa de exactitate de referinta, Ref(x) este aplicabilã pentru sarcini statice.
1.4. Pentru clasa de exactitate de funcţionare X(x), X reprezintã o relatie între exactitate şi masa sarcinii, iar (x) este un multiplicator pentru limitele erorii specificate la punctul 2.2, pentru clasa X(l).
2. Erori maxime tolerate
2.1. Eroarea de cintarire statica
2.1.1. Pentru sarcini statice în condiţii nominale de funcţionare, eroarea maxima tolerata pentru clasa de exactitate de referinta Ref(x), trebuie sa fie 0,312 din abaterea maxima tolerata a fiecãrei doze fata de valoarea medie indicatã în tabelul 5, multiplicata cu factorul de desemnare a clasei (x).
2.1.2. Pentru aparatele la care doza poate sa fie constituitã din mai mult de o sarcina (de exemplu aparatele cu combinare cumulativa sau selectiva), eroarea maxima tolerata pentru sarcini statice este exactitatea cerutã pentru doza, asa cum este specificat la punctul 2.2 (şi nu suma abaterilor maxime tolerate pentru sarcinile individuale).
2.2. Abaterea fata de valoarea medie a masei dozei
Tabelul 5
┌─────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│ Valoarea masei │ Abaterea maxima tolerata a fiecãrei doze │
│ dozei - m (g) │ fata de valoarea medie, pentru clasa X(I) │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ m ≤ 50 │ 7,2 % │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 50 < m ≤ 100 │ 3,6 g │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 100 < m ≤ 200 │ 3,6 % │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 200 < m ≤ 300 │ 7,2 g │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 300 < m ≤ 500 │ 2,4 % │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 500 < m ≤ 1000 │ 12 g │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 1000 < m ≤ 10000 │ 1,2 % │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 10000 < m ≤ 15000 │ 120 g │
├─────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ 15 0D0 < │ 0,8 % │
├─────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┤
│Nota: Abaterea calculatã a fiecãrei doze fata de valoarea medie poate fi│
│ajustata pentru a tine cont de efectul datorat dimensiunii particulelor │
│materialului. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
2.3. Eroarea fata de valoarea prestabilita (eroarea de reglare)
În cazul aparatelor pentru care este posibila prestabilirea masei dozei, diferenţa maxima dintre valoarea prestabilita şi valoarea medie a masei dozelor nu trebuie sa depãşeascã 0,312 din abaterea maxima tolerata a fiecaeri doze fata de valoarea medie, asa cum este specificat în tabelul 5.
3. Performanta în condiţiile functionarii sub efectul factorilor de influenta şi, al perturbatiilor electromagnetice
3.1. Eroarea maxima tolerata datoratã factorilor de influenta este cea menţionatã la punctul 2.1.
3.2. Valoarea variaţiei critice datoratã unei perturbatii este o variatie a indicatiei masei statice egale cu eroarea maxima tolerata menţionatã la punctul 2.1, calculatã pentru doza minima nominalã, sau o variatie care ar putea avea un efect echivalent asupra dozei, în cazul aparatelor pentru care doza este alcãtuitã din sarcini multiple. Valoarea variaţiei critice calculate se va rotunji la valoarea diviziunii (d) imediat superioare.
3.3. Producãtorul trebuie sa specifice valoarea dozei minime nominale.
CAP. IV
Totalizatoare discontinue
1. Clase de exactitate
Aparatele sunt împãrţite în patru clase de exactitate; 0,2; 0,5; 1 şi 2.
2. Erori maxime tolerate
Tabelul 6
┌────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ Clasa deexactitate │ Eroarea maxima tolerata pentru sarcina totalizata │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,2 │ ± 0,10 % │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,5 │ ± 0,25 % │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 1 │ ± 0,50 % │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 2 │ ± 1,00 % │
└────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘
3. Valoarea diviziunii de totalizare
Valoarea diviziunii de totalizare (d(t)) trebuie sa fie cuprinsã în domeniul:
0,01 % Max ≤ d(t) ≤ 0,2 % Max
4. Sarcina totalizata minima [f2Σ(min)]
Sarcina totalizata minima [Σ(min)] nu trebuie sa fie mai mica decât sarcina pentru care eroarea maxima tolerata este egala cu valoarea diviziunii de totalizare (d(t)) şi nici mai mica decât sarcina minima specificatã de producãtor.
5. Reglarea la zero
Aparatele care nu indica ţara dupã fiecare descãrcare trebuie sa fie prevãzute cu un dispozitiv de reglare la zero. Funcţionarea aparatului în regim automat trebuie sa fie întreruptã dacã indicaţia la zero variaza cu:
- 1 d(t) la aparatele cu dispozitiv automat de reglare la zero;
- 0,5 d(t) la aparatele cu dispozitiv semiautomat sau neautomat de reglare la zero.
6. Interfata cu operatorul
Reglajele efectuate de cãtre operator şi funcţia de reglare la zero nu trebuie sa fie posibile în timpul functionarii automate.
7. Tipãrirea
În cazul aparatelor prevãzute cu dispozitiv de tipãrire, aducerea la zero a sarcinii totalizate trebuie întreruptã pana în momentul în care sarcina totalizata este tiparita. În cazul unei întreruperi a functionarii automate, sarcina totalizata trebuie sa fie tiparita.
8. Performanta în condiţiile functionarii sub efectul factorilor de influenta şi al perturbatiilor electromagnetice
8.1. Erorile maxime tolerate datorate factorilor de influenta sunt indicate în tabelul 7.
Tabelul 7
┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Sarcina (m) în diviziuni de totalizare (d(t)) │ Eroarea maxima tolerata │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 0 < m ≤ 500 │ ± 0,5 d(t) │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 500 < m ≤ 2000 │ ± 1,0 d(t) │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 2000 < m ≤ 10000 │ ± 1,5 d(t) │
└───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘
8.2. Valoarea variaţiei critice datoratã unei perturbatii este o diviziune de totalizare pentru orice indicaţie de masa şi orice sarcina totalizata memorata.
CAP. V
Totalizatoare continue
1. Clase de exactitate
Aparatele sunt împãrţite în trei clase de exactitate, dupã cum urmeazã:
0,5; 1 şi 2
2. Domeniul de mãsurare
2.1. Producãtorul trebuie sa specifice domeniul de mãsurare, raportul dintre sarcina neta minima pe unitatea de cintarire şi limita maxima de cantarire şi sarcina totalizata minima.
2.2. Sarcina totalizata minima f2Σ(min) nu trebuie sa fie mai mica decât:
800 d pentru clasa 0,5;
400 d pentru clasa 1;
200 d pentru clasa 2,
unde d este valoarea diviziunii de totalizare a dispozitivului de totalizara generalã.
3. Erori maxime tolerate
Tabelul 8
┌────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ Clasa de exactitate│ Eroarea maxima tolerata pentru sarcina totalizata │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,5 │ ± 0,25 % │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 1 │ ± 0,5 % │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 2 │ ± 1,0 % │
└────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘
4. Viteza benzii
Viteza benzii trebuie sa fie specificatã de producãtor. Pentru cantarele de banda cu viteza constanta şi cantarele de banda cu viteza variabila prevãzute cu o comanda manualã de reglare a vitezei, viteza nu trebuie sa varieze cu mai mult de 5 % din valoarea nominalã. Produsul de cantarit nu trebuie sa aibã o viteza diferita de viteza benzii.
5. Dispozitivul de totalizare generalã
Reglarea la zero a dispozitivului de totalizare generalã nu trebuie sa fie posibila.
6. Performanta în condiţiile functionarii sub efectul factorilor de influenta şi al perturbatiilor electromagnetice
6.1. Eroarea maxima tolerata datoratã unui factor de influenta, pentru o sarcina care nu este mai mica decât f2Σ(min) trebuie sa fie 0,7 din valoarea corespunzãtoare indicatã în tabelul 8, rotunjita la cea mai apropiatã valoare a diviziunii de totalizare (d).
6.2. Valoarea variaţiei critice datoratã unei perturbatii trebuie sa fie 0,7 din valoarea corespunzãtoare indicatã în tabelul 8, pentru o sarcina egala cu f2Σ(min), pentru clasa atribuitã cantarului de banda, rotunjita la valoarea diviziunii de totalizare imediat superioarã (d).
CAP. VI
Bascule - pod feroviare cu funcţionare automatã
1. Clase de exactitate
Aparatele sunt împãrţite în patru clase de exactitate, dupã cum urmeazã:
0,2; 0,5; 1 şi 2.
2. Erori maxime tolerate
2.1. Erorile maxime tolerate pentru cintarirea în mers a unui singur vagon sau a unui tren complet sunt indicate în tabelul 9.
Tabelul 9
┌────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ Clasa de exactitate│ Eroarea maxima tolerata │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,2 │ ± 0,1 % │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,5 │ ± 0,25 % │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 1 │ ± 0,5 % │
├────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 2 │ ± 1,0 % │
└────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘
2.2. Eroarea maxima tolerata pentru cantarirea în mers a vagoanelor cuplate sau necuplate este cea mai mare dintre urmãtoarele valori:
- valoarea calculatã conform tabelului 9, rotunjita la cea mai apropiatã diviziune;
- valoarea calculatã conform tabelului 9, rotunjita la cea mai apropiatã diviziune pentru masa unui vagon egala cu 35 % din masa maxima a vagonului (asa cum este specificatã pe marcajele descriptive);
- o diviziune (d).
2.3. Eroarea maxima tolerata pentru cantarirea în mers a unui tren este cea mai mare dintre urmãtoarele valori:
- valoarea calculatã conform tabelului 9, rotunjita la cea mai apropiatã diviziune;
- valoarea calculatã conform tabelului 9, pentru masa unui vagon egala cu 35 % din masa maxima a vagonului (asa cum este specificatã pe marcajele descriptive) înmulţitã cu numãrul vagoanelor de referinta ale trenului (fãrã a depãşi 10 vagoane) st rotunjita la cea mai apropiatã diviziune;
- o diviziune (d), pentru fiecare vagon din tren, dar fãrã a depãşi 10 d.
2.4. În cazul cantaririi vagoanelor cuplate, erorile pentru maximum 10 % din rezultatele cantaririi obţinute din una sau mai multe treceri ale trenului pot depãşi eroarea maxima tolerata corespunzãtoare indicatã la punctul 2.2, dar nu trebuie sa depãşeascã dublul acestei erori maxime tolerate.
3. Valoarea diviziunii (d)
Relaţia între clasa de exactitate şi valoarea diviziunii este cea prevãzutã în tabelul 10.
Tabelul 10
┌─────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┐
│ Clasa de exactitate │ Valoarea diviziunii (d) │
├─────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,2 │ d ≤ 50 kg │
├─────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 0,5 │ d ≤ 100 kg │
├─────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 1 │ d ≤ 200 kg │
├─────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┤
│ 2 │ d ≤ 500 kg │
└─────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┘
4. Domeniul de mãsurare
4.1. Limita minima de cantarire trebuie sa nu fie mai mica de 1 t şi nici mai mare decât valoarea rezultatã prin împãrţirea masei minime a vagonului la numãrul de cantariri parţiale.
4.2. Masa minima a vagonului nu trebuie sa fie mai mica de 50 d.
5. Performanta în condiţiile functionarii sub efectul factorilor de influenta şi al perturbatiilor electromagnetice
5.1. Eroarea maxima tolerata datoratã unui factor de influenta este cea indicatã în tabelul 11.
Tabelul 11
┌───────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────┐
│ Sarcina (m) în diviziuni de verificare (d) │ Eroarea maxima tolerata │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 0 < m ≤ 500 │ ± 0,5 d(t) │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 500 < m ≤ 2000 │ ± 1,0 d(t) │
├───────────────────────────────────────────────┼──────────────────────────┤
│ 2000 < m ≤ 10000 │ ± 1,5 d(t) │
└───────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────┘
5.2. Valoarea variaţiei critice datorate unei perturbatii este valoarea unei diviziuni.
Anexa MI-007
TAXIMETRE
Cerinţele relevante din anexa I, cerinţele specifice şi procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute în prezenta anexa, se aplica taximetrelor.
Definiţii
Taximetru: dispozitiv cuplat la un generator de semnale împreunã cu care constituie un mijloc de mãsurare.
Nota: Generatorul semnalelor de distanta nu intra în domeniul de aplicare a prezentei hotãrâri.
Dispozitivul mãsoarã durata, calculeazã distanta pe baza unui semnal produs de un generator de semnale de distanta şi calculeazã şi afişeazã preţul de plata pentru o cãlãtorie pe baza distantei calculate şi/sau a duratei mãsurate a cãlãtoriei.
Preţ; suma totalã de plata pentru o cãlãtorie, bazatã pe un tarif iniţial fix şi/sau distanta şi/sau durata cãlãtoriei. Preţul nu include un eventual supliment pentru servicii suplimentare.
Viteza de comutare: valoarea vitezei obţinutã prin împãrţirea valorii tarifului orar la valoarea tarifului de distanta.
Modul de calcul normal S (aplicarea simpla a tarifului): calculul preţului bazat pe aplicarea tarifului orar sub viteza de comutare şi aplicarea tarifului de distanta peste viteza de comutare.
Modul de calcul normal D (aplicarea dubla a tarifului): calculul preţului bazat pe aplicarea simultanã a tarifului orar şi a tarifului de distanta pe tot parcursul cãlãtoriei.
Poziţia de funcţionare: diferitele moduri în care taximetrul executa diferite elemente ale functionarii sale. Poziţiile de funcţionare se disting prin urmãtoarele indicaţii:
"Liber": poziţia de funcţionare în care calculul preţului este dezactivat;
"Ocupat": poziţia de funcţionare în care calculul preţului se efectueazã pe baza unui eventual tarif iniţial şi a tarifului pe distanta parcursã şi/sau durata cãlãtoriei;
"Suma de plata": poziţia de funcţionare în care preţul cãlãtoriei este indicat şi în care cel puţin calculul preţului în funcţie de durata este dezactivata.
Cerinţe privind conceptia
1. Taximetrul trebuie sa fie conceput astfel încât sa calculeze distanta şi sa masoare durata unei cãlãtorii.
2. Taximetrul trebuie sa fie conceput astfel încât sa calculeze şi sa afiseze preţul de plata, care incrementeaza în pasi egali cu o rezoluţie mai buna de 0,1 lei, în poziţia de funcţionare "0cupat". De asemenea, taximetrul trebuie sa fie conceput astfel încât sa afiseze preţul final al cãlãtoriei în poziţia de funcţionare "Suma de plata".
3. Taximetrul trebuie sa permitã aplicarea modurilor de calcul normal S şi D. Alegerea între aceste moduri de calcul trebuie sa fie posibila prin intermediul unui reglaj securizat.
4. Taximetrul trebuie sa fie capabil sa furnizeze prin intermediul uneia sau mai multor interfete corespunzãtoare, securizate, urmãtoarele date:
- poziţia de funcţionare: "Liber", "Ocupat" sau "Suma de plata";
- valorile totalizatoarelor conform punctului 15.1;
- informaţii generale: constanta generatorului semnalelor de distanta, date privind protecţia, identificarea autovehiculul tip taxi, timpul real, identificarea tarifului;
- informaţii privind preţul unei cãlãtorii: suma totalã de plata, tariful, calculul sumei de plata, majorãri, data, ora plecãrii, ora sosirii, distanta parcursã;
- informaţii privind tariful sau tarifele: parametrii tarifului sau tarifelor.
Legislaţia nationala privind transportul cu autovehiculele tip taxi poate impune anumite dispozitive care sa fie conectate la interfata sau interfetele taximetrului. În cazul în care un asemenea dispozitiv este impus dar nu este conectat sau nu funcţioneazã corespunzãtor, funcţionarea taximetrului trebuie sa poatã fi inhibata automat printr-un dispozitiv de securitate.
5. Dupã caz, trebuie sa fie posibile reglarea taximetrului în funcţie de constanta generatorului semnalelor de distanta la care este conectat şi securizarea reglarii.
Condiţii nominale de funcţionare
6.1. Clasa de mediu mecanic aplicabilã este M3.
6.2. Producãtorul trebuie sa specifice condiţiile nominale de funcţionare pentru taximetru, în special:
- un interval de temperatura de minimum 80 °C pentru mediul climatic;
- limitele alimentarii în curent continuu pentru care a fost conceput mijlocul de mãsurare.
Erorile maxime tolerate
7. Erorile maxime tolerate, excluzând erorile cauzate de instalarea taximetrului pe autovehicul, sunt:
- pentru timpul scurs: ± 0,1 %
valoarea minima a erorii maxime tolerate: 0,2 s;
- pentru distanta parcursã: ± 0,2 %
valoarea minima a eroii maxime tolerate: 4 m;
- pentru calculul sumei de plata: ± 0,1 %
minimul, incluzând rotunjirea: corespunzãtor celei mai puţin semnificative cifre a indicatiei sumei de plata.
Efectele admise ale perturbatiilor
8. Imunitatea electromagnetica
8.1. Clasa de mediu electromagnetic aplicabilã este clasa E3
8.2. Erorile maxime tolerate prevãzute la punctul 7 trebuie sa fie respectate şi în prezenta unei perturbatii electromagnetice.
Defectarea sursei de alimentare
9. În cazul scaderii tensiunii de alimentare pana la o valoare sub limita minima de funcţionare specificatã de producãtor, taximetrul trebuie:
- sa continue sa funcţioneze corect sau sa-şi reia funcţionarea corecta fãrã sa piardã datele existente înainte de scãderea tensiunii, dacã aceasta scãdere este temporarã, de exemplu la repornirea motorului;
- sa opreascã mãsurarea în curs şi sa revinã la poziţia "liber" dacã scãderea tensiunii dureazã mai mult timp.
Alte cerinţe
10. Condiţiile de compatibilitate între taximetru şi generatorul semnalelor de distanta trebuie sa fie specificate de producãtorul taximetrului.
11. Dacã preţul este majorat pentru un serviciu suplimentar, înregistrat de sofer printr-o comanda manualã, aceasta majorare trebuie sa fie exclusa din suma de plata afişatã. Totuşi, în acest caz, taximetrul poate afişa temporar valoarea sumei de plata care include majorarea.
12. Dacã suma de plata se calculeazã conform modului de calcul D, un taximetru poate avea un mod de afişare suplimentar în care numai distanta totalã şi durata cãlãtoriei sunt afişate în timp real.
13. Toate valorile afişate pentru client trebuie sa fie identificate corespunzãtor. Aceste valori, precum şi identificarea lor trebuie sa fie clar lizibile pe timp de zi şi de noapte.
14.1. Dacã suma de plata sau mãsurile luate impotriva utilizãrii frauduloase pot fi afectate de alegerea functionalitatii pornind de la o serie de date presetate sau determinate într-o maniera libera, trebuie sa fie posibila protejarea setarilor mijlocului de mãsurare şi datelor introduse.
14.2. Posibilitãţile de protejare disponibile într-un taximetru trebuie sa permitã protejarea separatã a reglajelor.
14.3. Prevederile de la punctul 8.3 al anexei I se aplica şi tarifelor.
15.1. Un taximetru trebuie sa fie echipat cu totalizatoare care sa nu poatã fi resetate pentru toate valorile urmãtoare:
- distanta totalã parcursã de autovehiculul tip taxi;
- distanta totalã parcursã de autovehiculul tip taxi în poziţia de funcţionare "Ocupat";
- numãrul total de cãlãtorii;
- suma totalã a majorãrilor aplicate;
- preţul total al cãlãtoriilor.
Valorile totalizate trebuie sa includã valorile salvate conform punctului 9 în condiţiile defectarii sursei de alimentare.
15.2. În condiţiile deconectarii de la sursa de alimentare, un taximetru trebuie sa asigure memorarea valorilor totalizate pe o perioada de un an pentru ca valorile sa poatã fi transferate pe un alt suport.
15.3. Se vor lua mãsuri adecvate pentru a preveni utilizarea afisajului valorilor totalizate pentru înşelarea clientului.
16. Schimbarea automatã a tarifelor este permisã în funcţie de:
- distanta cãlãtoriei;
- durata cãlãtoriei;
- ora zi lei;
- data;
- ziua saptaminii.
17. În cazul în care caracteristicile autovehiculului tip taxi sunt importante pentru funcţionarea corecta a taximetrului, taximetrul trebuie sa aibã mijloace de securizare a conexiunii taximetrului cu autovehiculul în care este instalat.
18. În scopul incercarii dupã instalare, taximetrul trebuie sa permitã încercarea separatã a exactitatii masurarii timpului şi distantei şi a exactitatii calculului.
19. Un taximetru şi instrucţiunile sale de instalare specificate de producãtor trebuie sa fie astfel concepute încât, în cazul instalãrii conform instrucţiunilor producãtorului, sa fie excluse într-o maniera satisfãcãtoare modificãrile frauduloase ale semnalului de mãsurare care reprezintã distanta parcursã.
20. Cerinţele esenţiale generale referitoare la utilizarea frauduloasã trebuie sa fie îndeplinite astfel încât interesele clientului, conducatorului auto, angajatorului conducatorului auto şi autoritãţilor fiscale sa fie protejate.
21. Un taximetru trebuie sa fie conceput astfel încât, fãrã reglare, sa respecte erorile maxime tolerate pe o perioada de un an de utilizare normalã.
22. Taximetrul trebuie sa fie echipat cu un ceas în timp real cu ajutorul cãruia sa se pãstreze ora zilei şi data, una dintre aceste date sau ambele putând fi utilizate pentru schimbarea automatã a tarifelor. Cerinţele aplicabile ceasului în timp real sunt urmãtoarele:
- memorarea timpului trebuie sa aibã o exactitate de 0,02 %;
- posibilitatea de corectie a ceasului nu trebuie sa depãşeascã 2 minute pe saptamana. Trecerea la ora de vara şi de iarna trebuie sa se facã automat.
- corecţia, fie ca este automatã sau manualã, trebuie sa fie împiedicatã în timpul unei cãlãtorii.
23. Valorile distantei parcurse şi ale perioadei de timp înregistrate, dacã sunt afişate sau tipãrite în conformitate cu prezenta hotãrâre, trebuie sa fie exprimate în urmãtoarele unitãţi de mãsura:
Distanta parcursã: kilometri.
Timpul scurs: secunde, minute sau ore, dupã cum este mai avantajos, ţinând cont de rezoluţia necesarã şi necesitatea de a evita neînţelegerile.
Evaluarea conformitatii
Procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute la art. 9 al prezentei hotãrâri, pe care producãtorul le poate alege sunt urmãtoarele:
B + F sau B + D sau H1.
Anexa MI-008
MÃSURI MATERIALIZATE
CAP. I
Mãsuri materializate de lungime
Cerinţele esenţiale relevante din anexa I, cerinţele specifice şi procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute în prezenta anexa, se aplica mãsurilor materializate de lungime definite mai jos. Totuşi, cerinta privind furnizarea unei copii a declaraţiei de conformitate poate fi interpretatã ca fiind aplicabilã în cazul unui lot sau unei expeditii de mijloace de mãsurare mai curând decât mijloacelor de mãsurare individuale.
Definiţii
Mãsura materializata de lungime: mijloc de mãsurare care conţine repere gradate plasate la distanţe date în unitãţi de lungime legale.
Cerinţe specifice
Condiţii de referinta
1.1. Pentru rulete cu lungimi egale sau mai mari de 5 m, erorile maxime tolerate trebuie sa fie respectate dacã se aplica o forta de tracţiune de 50 N sau alte valori ale forţei specificate de cãtre producãtor şi marcate în consecinta pe ruleta; în cazul mãsurilor rigide sau semirigide, forta de tracţiune nu este necesarã.
1.2. Temperatura de referinta este de 20 °C, dacã nu exista o alta specificaţie a producãtorului, şi este marcata corespunzãtor pe mãsura.
Erori maxime tolerate
2. Eroarea maxima tolerata, pozitiva sau negativa, exprimatã în mm, între doua repere ale scãrii neconsecutive este (a + bL), unde:
- L este valoarea lungimii rotunjita prin adãugire într-un numãr întreg de metri,
- a şi b sunt date în tabelul 1.
În cazul în care un interval extrem este limitat de o suprafata, eroarea maxima tolerata pentru orice distanta începând din acest punct se majoreazã cu valoarea c data în tabelul 1.
Tabelul 1
┌─────────────────────────────────────────────┬─────────┬──────────┬───────────┐
│ Clasa de exactitate │ a (mm) │ b │ c (mm) │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│I │ 0,1 │ 0,1 │ 0,1 │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│II │ 0,3 │ 0,2 │ 0,2 │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│III │ 0,6 │ 0,4 │ 0,3 │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│D- clasa specialã pentru rulete de imersie*1)│ │ │ │
│Pana la 30 m inclusiv*2) │ 1,5 │ zero │ zero │
├─────────────────────────────────────────────┼─────────┼──────────┼───────────┤
│S- clasa specialã pentru rulete de mãsurare │ │ │ │
│a rezervoarelor. │ │ │ │
│Pentru fiecare lungime de 30 m când ruleta │ │ │ │
│este sprijinita pe o suprafata plana │ 1,5 │ zero │ zero │
├─────────────────────────────────────────────┴─────────┴──────────┴───────────┤
│ *1) Se aplica combinatiilor ruleta/sonda. │
│ *2) Dacã lungimea nominalã a ruletei depãşeşte 30 m, este admisã o eroare │
│ maxima tolerata de 0,75 mm pentru fiecare 30 m de lungime a ruletei │
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Ruletele de imersie pot fi şi de clasa I sau II, caz în care, pentru orice lungime între doua repere ale scãrii, din care unul este pe sonda şi celãlalt pe ruleta, eroarea maxima tolerata este ± 0,6 mm atunci când aplicarea formulei da o valoare mai mica de 0,6 mm.
Eroarea maxima tolerata pentru lungimea dintre doua repere consecutive şi diferenţa maxima tolerata între lungimile a doua intervale consecutive sunt prevãzute în tabelul 2 de mai jos.
Tabelul 2
┌────────────────────┬────────────────────────────────────────────────────────┐
│ │ Eroarea maxima tolerata sau diferenţa maxima tolerata │
│ Lungimea i a │ în milimetri în funcţie de clasa de exactitate │
│ intervalului ├──────────────────┬─────────────────┬───────────────────┤
│ │ I │ II │ III │
├────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ i ≤ 1 mm │ 0,1 │ 0,2 │ 0,3 │
├────────────────────┼──────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│ 1 mm < i ≤ 1 cm │ 0,2 │ 0,4 │ 0,6 │
└────────────────────┴──────────────────┴─────────────────┴───────────────────┘
În cazul unui metru pliant, imbinarea între doua elemente nu trebuie sa cauzeze erori, care sa le suplimenteze pe cele de mai sus cu mai mult de: 0,3 mm pentru clasa II, şi 0,5 mm pentru clasa III.
Materiale
3.1. Materialele utilizate pentru mãsurile materializate de lungime trebuie sa fie astfel încât variatiile lungimii datorate variatiilor de temperatura de pana la ± 8 °C în raport cu temperatura de referinta sa nu depãşeascã eroarea maxima tolerata. Aceasta regula nu se aplica mãsurilor din clasele S şi D dacã producãtorul prevede ca trebuie aplicate corectii de dilatare termica citirilor fãcute, dacã este cazul.
3.2. Mãsurile realizate din materiale ale cãror dimensiuni se pot modifica din punct de vedere material ca efect al unui domeniu larg de umiditate relativã, nu pot fi incluse decât în clasele II sau III.
Marcaje
4. Valoarea nominalã trebuie sa fie marcata pe mãsura. Scarile în milimetri trebuie numerotate la fiecare centimetru, iar mãsurile cu o valoare a diviziunii mai mare de 2 cm trebuie sa aibã toate reperele numerotate.
Evaluarea conformitatii
Procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute la art. 9 al prezentei hotãrâri, pe care producãtorul le poate alege sunt urmãtoarele:
F1 sau D1 sau B + D sau H sau G.
CAP. II
Mãsuri de volum pentru vânzãri directe
Cerinţele esenţiale relevante din anexa I, cerinţele specifice şi procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute în prezenta anexa, se aplica mãsurilor de volum pentru vânzãri directe, definite mai jos.
Totuşi, cerinta privind furnizarea unei copii a declaraţiei de conformitate poate fi interpretatã ca fiind aplicabilã în cazul unui lot sau unei expeditii de mijloace de mãsurare mai curând decât mijloacelor de mãsurare individuale.
De asemenea, cerinta care prevede ca mijlocul de mãsurare sa aibã inscriptionate informaţiile privind exactitatea nu se aplica.
Definiţii
Mãsura de volum pentru vânzãri directe; mãsura de volum (de exemplu pahare de baut, cani sau toiuri) pentru determinarea volumului dat al unui lichid (altul decât produsele farmaceutice) care este vândut pentru consumul imediat.
Mãsura cu reper: mãsura de volum pentru vânzãri directe marcata cu un reper care arata capacitatea nominalã.
Mãsura cu preaplin: mãsura de volum pentru vânzãri directe al carei volum interior este egal cu capacitatea nominalã.
Mãsura de transfer: mãsura de volum pentru vânzãri directe în care lichidul se decanteaza înainte de consum.
Capacitate: volumul interior al mãsurilor cu preaplin sau volumul interior pana la un reper de umplere al mãsurii cu reper.
Cerinţe specifice
1 - Condiţii de referinta
1.1. Temperatura: temperatura de referinta pentru mãsurarea capacitãţii este 20 °C.
1.2. Poziţia pentru indicare corecta: aşezarea libera pe o suprafata de nivel
2. Eroriie maxime tolerate
Tabelul 1
┌───────────────────────────────┬───────────────────┬──────────────────────┐
│ │ Cu reper │ Cu preaplin │
├───────────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ Mãsuri de transfer │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ < 100 ml │ ± 2 ml │ - 0 │
│ │ │ + 4 ml │
├───────────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ ≥ 100 ml │ ± 3 % │ - 0 │
│ │ │ + 6 % │
├───────────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ Mãsuri pentru vânzãri directe │ │ │
├───────────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ < 200 m │ ± 5 % │ - 0 │
│ │ │ + 10 % │
├───────────────────────────────┼───────────────────┼──────────────────────┤
│ ≥ 200 ml │ ± 5 ml + 2,5 % │ - 0 │
│ │ │ + 10 ml + 5 % │
└───────────────────────────────┴───────────────────┴──────────────────────┘
3. Materiale
Mãsurile de volum pentru vânzãri directe trebuie sa fie realizate dintr-un material suficient de rigid şi stabil din punct de vedere dimensional pentru a menţine volumul în limitele erorii maxime tolerate
4. Forma
4.1. Mãsurile de transfer trebuie sa fie concepute astfel încât la o schimbare de conţinut egala cu eroarea maxima tolerata sa se realizeze o schimbare de nivel de cel puţin 2 mm fata de preaplin sau fata de reperul de umplere.
4.2. Mãsurile de transfer trebuie sa fie concepute astfel încât sa nu se împiedice golirea completa a lichidului mãsurat.
5. Marcaj
5.1. Capacitatea nominalã declarata trebuie sa fie marcata pe mãsura într-o maniera clara şi durabila.
5.2. Mãsurile de volum pentru vânzãri directe pot avea pana la trei marcaje de capacitate distincte clar şi inconfundabile.
5.3. Toate marcajele de umplere trebuie sa fie suficient de clare şi durabile astfel încât erorile maxime tolerate sa nu fie depasite în timpul utilizãrii.
Evaluarea conformitatii
Procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute la art. 9 al prezentei hotãrâri, pe care producãtorul le poate alege sunt urmãtoarele:
A1 sau F1 sau D1 sau E1 sau B + E sau B + D sau H.
Anexa MI-009
APARATE PENTRU MASURARI DIMENSIONALE
Cerinţele esenţiale relevante din anexa I, cerinţele specifice şi procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute în prezenta anexa, se aplica aparatelor pentru masurari dimensionale definite mai jos.
Definiţii
Aparat de mãsurat lungimi: mijloc de mãsurare a lungimii care serveşte la determinarea lungimii materialelor de tipul cablurilor sau benzilor (de exemplu textile, benzi, cabluri) în timpul miscarii de avans a produsului care trebuie mãsurat.
Aparat de mãsurat arii: mijloc de mãsurare a ariei suprafeţei obiectelor cu forme neregulate, de ex. obiectele din piele.
Aparat de mãsurat mai multe dimensiuni: mijloc de mãsurare destinat masurarii lungimii muchiilor (lungime, înãlţime, grosime) celui mai mic paralelipiped dreptunghic în care poate fi inclus un produs.
CAP. I
Cerinţe comune tuturor aparatelor pentru masurari dimensionale
Imunitatea electromagnetica
1. Efectul unei perturbatii electromagnetice asupra unui aparat pentru masurari dimensionale trebuie sa fie astfel încât:
- variatia rezultatului masurarii nu depãşeşte valoarea variaţiei critice definitã la punctul 2.3, sau
- efectuarea unei masurari este imposibila, sau
- rezultatul masurarii prezintã variatii momentane care nu pot fi interpretate, memorate sau transmise ca rezultat al masurarii, sau
- rezultatul masurarii are variatii destul de mari pentru a putea fi observate de toţi cei interesaţi de rezultatul masurarii.
2. Valoarea variaţiei critice este egala cu valoarea unei diviziuni.
Evaluarea conformitatii
Procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute la art. 9 al prezentei hotãrâri, pe care producãtorul le poate alege sunt urmãtoarele:
Pentru aparate mecanice sau electromecanice:
FI sau E1 sau D1 sau B + F sau B + E sau B + D sau H sau H1 sau G.
Pentru aparate electronice sau aparate care conţin programe informatice:
B + F sau B + D sau H1 sau G.
CAP. III
Aparate de mãsurat lungimi
Caracteristicile produsului de mãsurat
1. Materialele textile se caracterizeazã prin factorul specific K. Acest factor tine seama de extensibilitatea şi greutatea pe unitatea de suprafata a produsului mãsurat şi este definit de formula:
K = Epsilon [G(A) + 2,2 N/mp], unde
Epsilon este alungirea relativã a unui esantion de tesatura de 1 m latime, la o forta de tracţiune de 10 N;
G(A) este greutatea pe unitatea de suprafata a unui esantion de tesatura, în N/mp.
Condiţii de funcţionare
2.1. Domeniu
Dimensiunile şi factorul K, dacã se aplica, trebuie sa se afle între limitele specificate de producãtor pentru aparatul respectiv. Domeniile factorului K sunt prevãzute în tabelul 1.
Tabelul 1
┌──────┬───────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│Grupa │ Domeniul lui K │ Produs │
├──────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ I │ 0 < K < 2 x 10^-2 N/mp │Extensibilitate scãzutã │
├──────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ II │ 2 x 10^-2 N/mp < K < 8 x 10^-2 N/mp │Extensibilitate medie │
├──────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ III │ 8 x 10^-2 2N/mp < K < 24 x 10^-2 N/mp │Extensibilitate ridicatã │
├──────┼───────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤
│ IV │ 24 x 10^-2 N/mp < K │Extensibilitate foarte ridicatã│
└──────┴───────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘
2.2. În cazul în care, obiectul mãsurat nu este transportat de cãtre mijlocul de mãsurare, viteza produsului trebuie sa se încadreze în domeniul specificat de producãtor pentru aparatul respectiv.
2.3. Dacã rezultatul masurarii depinde de grosimea, de starea suprafeţei şi de forma de livrare (de exemplu pe o rola mare sau într-o stiva), producãtorul trebuie sa specifice limitarile de utilizare corespunzãtoare.
Erori maxime tolerate
3. Aparat
Tabelul 2
┌──────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐
│ Clasa de exactitate │ Eroarea maxima tolerata │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ I │ 0,125 %, dar nu mai puţin de 0,005 L(m) │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ II │ 0,25 %, dar nu mai puţin de 0,01 L(m) │
├──────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤
│ III │ 0,5 %, dar nu mai puţin de 0,02 L(m) │
└──────────────────────────┴──────────────────────────────────────────────┘
unde L(m) este lungimea minima masurabila, aceasta însemnând cea mai mica lungime specificatã de producãtor pentru care aparatul este destinat sa fie utilizat.
Valoarea adevarata a lungimii diferitelor tipuri de materiale trebuie sa fie masurata cu ajutorul unor aparate adecvate (de exemplu o ruleta). Pentru aceasta, materialul care este mãsurat trebuie sa fie aşezat plan şi neintins pe un suport adecvat (de exemplu o masa adecvatã).
Alte cerinţe
4. Aparatele trebuie sa permitã mãsurarea produsului fãrã ca acesta sa fie intins, în funcţie de extensibilitatea pentru care a fost conceput aparatul.
CAP. III
Aparate de mãsurat arii
Condiţii de funcţionare
1.1. Domeniu
Dimensiunile produsului care se mãsoarã trebuie sa fie cuprinse între limitele specificate de producãtor pentru aparatul respectiv.
1.2. Starea produsului
Producãtorul trebuie sa specifice eventualele limitãri în funcţionarea aparatelor datorate vitezei, grosimii şi, dacã este cazul, stãrii suprafeţei produsului.
Erori maxime tolerate
2. Aparat
Eroarea maxima tolerata este 1,0 %, dar nu mai mica de 1 dmp.
Alte cerinţe
3. Forma de prezentare a produsului
La tragerea înapoi sau oprirea produsului nu trebuie sa fie posibila înregistrarea unor erori de mãsurare sau dispozitivul de afişare al aparatului trebuie sa fie neutralizat.
4. Valoarea diviziunii
Aparatele trebuie sa aibã valoarea diviziunii de 1,0 dmp. De asemenea, în scopul incercarii, aparatul trebuie sa dispunã de o valoare a diviziunii de 0,1 dmp.
CAP. IV
Aparate de mãsurat mai multe dimensiuni
Condiţii de funcţionare
1.1. Domeniu
Dimensiunile produsului care se mãsoarã trebuie sa fie în domeniul specificat de producãtor pentru aparatul respectiv.
1.2. Dimensiunea minima
Limita inferioarã a dimensiunii minime pentru toate valorile diviziunii sunt prevãzute în tabelul 1.
Tabelul 1
┌──────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Valoarea diviziunii (d) │ Dimensiunea minima (min) │
│ │ (limita inferioarã) │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ d ≤ 2 cm │ 10 d │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 2 cm < d ≤ 10 cm │ 20 d │
├──────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│ 10 cm < d │ 50 d │
└──────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
1.3. Viteza de deplasare a produsului
Viteza trebuie sa se încadreze în intervalul specificat de producãtor pentru aparatul respectiv.
Erori maxime tolerate
2. Aparat
Eroarea maxima tolerata este ± 1,0 d.
Anexa MI-010
ANALIZOARE DE GAZ DE ESAPAMENT
Cerinţele esenţiale relevante din anexa I, cerinţele specifice şi procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute în prezenta anexa, se aplica analizoarelor de gaz de esapament definite mai jos, destinate inspecţiei şi întreţinerii tehnice a vehiculelor cu motor aflate în uz.
Definiţii
Analizor de gaz de esapament: mijloc de mãsurare care serveşte la determinarea fractiilor volumice ale anumitor componente ale gazului de esapament la un motor de autovehicul cu aprindere prin scinteie la nivelul de umiditate al esantionului analizat.
Aceste componente ale gazului sunt: monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon [CO(2)], oxigenul [0(2)] şi hidrocarburile (HC).
Conţinutul de hidrocarburi trebuie exprimat sub forma concentratiei de n-hexan [C(6)H(14)], mãsurate cu ajutorul tehnicilor de absorbţie în infrarosul apropiat.
Fractiile volumice ale componentelor gazului sunt exprimate în procente (% vol) pentru CO, C0(2) şi 0(2) şi în pãrţi pe milion (ppm vol) pentru hidrocarburi.
De asemenea, un analizor de gaze de esapament calculeazã valoarea lambda pe baza fractiilor volumice ale componentelor gazului de esapament.
Lambda: o valoare fãrã dimensiuni reprezentativa pentru eficienta arderii unui motor în funcţie de raportul aer/combustibil din gazele de esapament. Aceasta este determinata cu ajutorul unei formule de referinta standardizate.
Cerinţe specifice
Clase de aparate
1. Sunt definite doua clase (0 şi I) pentru analizoarele de gaz de esapament. Domeniile minime de mãsurare pentru aceste clase sunt prevãzute în tabelul 1.
Tabelul 1 - Clasele şi domeniile de mãsurare
┌──────────────────────────┬────────────────────────────┐
│ Parametru │ Clasele 0 şi I │
├──────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Fractia de CO │ De la 0 la 5 % vol │
├──────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Fractia de CO(2) │ De la 0 la 16 % vol │
├──────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Fractia de hidrocarburi │ De la 0 la 2000 ppm vol │
├──────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Fractia de O(2) │ De la 0 la 21 % vol │
├──────────────────────────┼────────────────────────────┤
│ Lambda │ De la 0,8 la 1,2 │
└──────────────────────────┴────────────────────────────┘
Condiţii nominale de funcţionare
2. Valorile condiţiilor nominale de funcţionare trebuie sa fie specificate de producãtor dupã cum urmeazã:
2.1. Pentru marimile de influenta climatice şi mecanice:
- un interval minim de temperatura de 35 °C pentru mediul climatic;
- clasa de mediu mecanic aplicabilã este MI.
2.2. Pentru marimile de influenta specifice alimentarii cu energie electrica:
- domeniul de tensiune şi frecventa pentru alimentarea în curent alternativ;
- limitele alimentarii în curent continuu.
2.3. Pentru presiunea ambianta:
- valorile minima şi maxima ale presiunii ambiante sunt pentru ambele clase;
p(min) ≤ 860 hPa, p(max) ≥ 1060 hPa.
Erori maxime tolerate
3. Erorile maxime tolerate sunt definite dupã cum urmeazã:
3.1. Pentru fiecare din fractiile mãsurate, valoarea erorii maxime tolerate în condiţii nominale de funcţionare, conform punctului 1.1 din anexa I, este cea mai mare dintre cele doua valori prevãzute în tabelul 2. Valorile absolute sunt exprimate în % vol sau ppm vol; valorile exprimate în procente sunt procente din valoarea adevarata.
Tabelul 2 - Erori maxime tolerate
┌───────────────────────┬────────────────────────────┬────────────────────────┐
│ Parametru │ Clasa 0 │ Clasa 1 │
├───────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Fractie de CO │ ± 0,03 % vol │ ± 0,06 % vol │
│ │ ± 5 % │ ± 5 % │
├───────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Fractie de CO(2) │ ± 0,5 % vol │ ± 0,5 % vol │
│ │ ± 5 % │ ± 5 % │
├───────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Fractie de hidrocarburi│ ± 10 ppm vol │ ± 12 ppm vol │
│ │ ± 5 % │ ± 5 % │
├───────────────────────┼────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ Fractie de 0(2) │ ± 0,1 % vol │ ± 0,1 % vol │
│ │ ± 5 % │ ± 5 % │
└───────────────────────┴────────────────────────────┴────────────────────────┘
3.2. Eroarea maxima tolerata pentru calculul lui lambda este 0,3 %. Valoarea convenţional adevarata se calculeazã dupã urmãtoarea formula:
2 4 [CO] 2
3,5 + ------
[CO(2)]
Lambda = -----------------------------------------------------------------------
H(cv) O(cv)
( 1 + ----- - ------ ) x ([CO(2)] + [CO] + K1 x [HC])
4 2
unde:
[] = concentratia în % volum.
K1 = factor de conversie a masurarii NDIR (infrarosu non-dispersiv) în
mãsurarea FID (detector cu ionizate în flacara) - furnizat de fabricantul
aparaturii de mãsura.
H(cv) = raport atomic între hidrogen şi carbon [1,7261]
O(cv) = raport atomic între oxigen şi carbon [0,0175]
În acest scop, valorile afişate de analizorul de gaz de esapament sunt folosite pentru calcule.
Efectul admis al perturbatiilor
4. Pentru fiecare fractie volumica masurata de aparat, valoarea variaţiei critice este egala cu eroarea maxima tolerata pentru parametrul respectiv.
5. Efectul unei perturbatii electromagnetice trebuie sa fie astfel încât:
- fie variatia rezultatului masurarii nu este mai mare decât valoarea variaţiei critice definitã la punctul 4;
- fie rezultatul masurarii este prezentat într-o asemenea maniera încât sa nu poatã fi considerat ca fiind un rezultat valabil.
Alte cerinţe
6. Rezoluţia trebuie sa fie egala cu valorile prevãzute în tabelul 3 sau superioarã cu un ordin de mãrime valorilor prevãzute în tabelul 3.
Tabelul 3 - Rezoluţia
┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐
│ │ CO │ CO(2) │ O(2) │ Hidrocarburi │
├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤
│Clasa 0 şi │ 0,01 % vol │ 0,1 % vol │ *1) │ 1 ppm vol │
│clasa I │ │ │ │ │
├──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┤
│ *1) 0,01 % vol pentru valorile masurandului mai mici sau egale cu 4 % vol, │
│în rest 0,1 % vol. │
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Valoarea lambda trebuie sa fie afişatã cu o rezoluţie de 0,001.
7. Abaterea standard pentru 20 de masurari nu trebuie sa fie mai mare de o treime din valoarea absolutã a erorii maxime tolerate pentru fiecare fractie volumica de gaz aplicabilã.
8. Pentru mãsurarea CO, CO(2) şi hidrocarburilor, analizorul, inclusiv sistemul specific de circulare a gazului, trebuie sa indice 95 % din valoarea finala determinata cu ajutorul gazelor pentru etalonare în 15 secunde de la trecerea de la un gaz cu conţinut zero, de exemplu aerul curat. Pentru mãsurarea O(2), analizorul utilizat în condiţii similare trebuie sa indice o valoare care diferã cu mai puţin de 0,1 % vol de valoarea zero într-un interval de 60 de secunde de la trecerea de la aer curat la un gaz ţara oxigen.
9. Componentele gazelor de esapament, altele decât componentele ale cãror valori sunt supuse masurarii, nu trebuie sa afecteze rezultatele masurarilor cu mai mult de jumãtate din valoarea absolutã a erorii maxime tolerate atunci când acele componente sunt prezente în urmãtoarele fractii volumice maxime:
6 % vol CO,
16% vol CO(2),
10 % vol O(2),
5 % vol H(2),
0,3 % vol NO,
2000 ppm vol hidrocarburi (ca n-hexan),
vapori de apa pana la saturatie.
10. Un analizor de gaz de esapament trebuie sa aibã un dispozitiv de reglare care permite aducerea la zero, etalonarea cu ajutorul unui gaz şi reglarea interna. Reglarea la zero şi reglarea interna trebuie sa fie automate.
11. Un analizor de gaz de esapament echipat cu un dispozitiv de reglare automatã sau semiautomata nu trebuie sa permitã efectuarea masurarii atât timp cat reglarile nu au fost realizate.
12. Un analizor de gaz de esapament trebuie sa detecteze reziduurile de hidrocarburi din sistemul de circulare a gazului. Aparatul nu trebuie sa efectueze nici o mãsurare dacã reziduurile de hidrocarburi prezente înainte de mãsurare depãşesc 20 ppm vol.
13. Un analizor de gaz de esapament trebuie sa aibã un dispozitiv pentru recunoaşterea automatã a oricãrei disfunctionalitati a senzorului din canalul de oxigen, datorate uzurii sau unei întreruperi a liniei de conexiune.
14. Dacã analizorul de gaz de esapament este capabil sa funcţioneze cu diferiţi carburanţi (de exemplu petrol sau gaz lichefiat), trebuie sa existe posibilitatea de a selecta coeficienţii adecvati pentru calculul lambda fãrã nici o ambiguitate privind formula adecvatã.
Evaluarea conformitatii
Procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute la art. 9 al prezentei hotãrâri, pe care producãtorul le poate alege sunt urmãtoarele:
B + F sau B + D sau H1.
---------