Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 252 din 25 februarie 1967 (*republicata*) pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 252 din 25 februarie 1967 (republicata) pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 116 din 25 octombrie 1972

Comenteaza legea

CAP. I
Pensia pentru limita de virsta

ART. 1
(1) Cuantumul pensiei integrale pentru limita de virsta se stabileşte aplicindu-se la salariul tarifar care se ia în considerare la calculul pensiei procentele prevãzute la <>art. 13 alin. 1 din Legea pensiilor nr. 27/1966 , care constituie procentele de baza.
(2) În cazul cînd pensia calculatã conform alin. 1 este mai mica decît cuantumul minim pentru transa de salariu tarifar corespunzãtoare, prevãzut în tabelul de la art. 13 alin. 1 din lege, se acorda acest cuantum minim.
(3) Dacã din calcul rezulta o suma egala sau mai mare decît cuantumul minim pentru transa de salariu tarifar, se acorda pensia rezultatã din calcul.
(4) În situaţiile prevãzute la art. 13 alin. 3 din legea pensiilor, la cuantumul pensiei rezultat din aplicarea procentelor de baza sau, dacã acesta este mai mic, la cuantumul minim pentru transa de salariu tarifar, se adauga suma rezultatã din aplicarea procentelor de 0,5 la suta, respectiv 0,25 la suta din salariul tarifar.
(5) Procentul suplimentar de 0,5 la suta prevãzut la art. 13 alin. 4 din lege se aplica la salariul tarifar folosit ca baza de calcul a pensiei, iar suma rezultatã se adauga la cuantumul minim pentru transa de salariu tarifar în situaţia prevãzutã la alin. 2, sau la pensia rezultatã din calcul în situaţia prevãzutã la alin. 3 sau 4, dupã caz.
ART. 2
În cazul prevãzut de art. 13 alin. 3 din legea pensiilor, cînd angajatul a lucrat atît în locuri de munca încadrate în grupa I, cît şi în cele încadrate în grupa a II-a, fãrã a avea 20 ani efectiv lucrati în nici una din aceste grupe, se iau în considerare anii efectiv lucrati în grupa I, la care se aplica procentul de 0,5 la suta din salariul tarifar; la acestea se adauga, pînã la completarea a 20 ani, anii efectiv lucrati în grupa a II-a, la care se aplica procentul de 0,25 la suta din salariul tarifar.
ART. 3*)
Cuantumul pensiei integrale pentru limita de virsta nu poate fi mai mic de 650 lei.

-----------
*) Prevederile <>art. 3, modificat prin Decretul nr. 386/1972 , se aplica cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.

ART. 4
(1) Cuantumul pensiei prevãzute la art. 14 din legea pensiilor se calculeazã astfel:
a) se stabileşte mai întîi pensia de baza, potrivit art. 13 din lege, corespunzãtoare vechimii minime integrale în munca;
b) pensia astfel stabilitã se împarte la 25 ani, pentru bãrbaţi, la 20 ani, pentru femei sau la 15 ani, pentru bãrbaţii fãrã capacitate vizuala, şi se obţine pensia corespunzãtoare unui an de vechime în munca;
c) pensia pentru un an se înmulţeşte cu numãrul anilor de vechime în munca, obtinindu-se cuantumul lunar al pensiei.
(2)*) Cuantumul lunar al pensiei nu poate fi mai mic de 455 lei lunar.

----------
*) Prevederile <>art. 2, modificat prin Decretul nr. 386/1972 , se aplica cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.

ART. 5
(1) Personalul navigant profesionist din aeronautica civilã, care se pensioneazã în condiţiile prevãzute de art. 11 alin. 1 din legea pensiilor, cuprinde angajaţii posesori ai unor brevete sau certificate de personal navigant, care îndeplinesc urmãtoarele funcţii:
- pilot;
- comandant de detasament;
- comandant de detasament adjunct;
- navigator aerian;
- mecanic navigant;
- operator radionavigant;
- instructor de zbor pe aeronave cu şi fãrã motor;
- pilot receptioner de avioane;
- personal tehnic de recepţie şi control al aeronavelor;
- parasutist profesionist;
- insotitor de bord în aviaţia de transport public.
(2) Pensionarea celor prevãzuţi la alin. 1 se face, la împlinirea condiţiilor de virsta şi de vechime arãtate la art. 11 alin. 1 din legea pensiilor, atît la cererea unitãţii, cît şi la cererea angajatului.
ART. 6
Vechimea în munca în calitate de personal navigant profesionist în aeronautica civilã se stabileşte în raport cu funcţia îndeplinitã, numãrul orelor de zbor şi tipul de aeronava, dupã cum urmeazã:



────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
          Activitatea desfasurata de    Unitatea de mãsura     Vechimea în munca ce se
          personalul navigant în una       pentru un an        ia în considerare (luni)
 Nr.      din funcţiile prevãzute la      calendaristic        ─────────────────────────
 crt.    art. 5, pe tipuri de aeronave        (nr.)             24       18        15
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  0                    1                        2                3        4         5
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
  1. Transport public pe avioane           ore     zbor        minim   300-499   150-299
     clasice                                                    500
  2. Transport public pe avioane           "       "           minim   400-599   200-399
     turbopropulsoare şi turboreactoare                         600
  3. Misiuni pe elicoptere                 "       "           minim   250-399   100-249
                                                                400
  4. Misiuni agrosilvice pe avioane        "       "           minim   275-449   125-274
     clasice                                                    450
  5. Misiuni sanitare şi altele            "       "           minim   300-499   150-299
     (necuprinse la pct. 1-4 inclusiv)                          500
     pe avioane clasice
  6. Învãţãmînt aeronautic pe              "       "           minim   150-249    75-149
     avioane clasice (şcoli, cursuri                            250
     organizate, aerocluburi)
  7. Învãţãmînt aeronautic pe              "       "           minim   100-199     50-99
     avioane turbopropulsoare                                   200
     sau turboreactoare (şcoli sau
     cursuri organizate)
  8. Control în zbor al personalului       "       "           minim   150-249    50-149
     navigant profesionist, pe avioane                          250
     clasice, turbopropulsoare sau
     turboreactoare şi elicoptere
  9. Recepţie de aeronave în zbor          "       "           minim   100-199     50-99
     în cadrul industriei aeronautice                           200
     sau unitãţilor centrale de
     aeronautica civilã (echipajul
     de conducere a aeronavei)
 10. Deservire la bordul                   "       "           minim   500-699   300-499
     aeronavelor de transport                                   700
     public (insotitori de bord)
 11. Învãţãmînt aeronautic                  starturi           minim   400-599   200-399
     de zbor fãrã motor                    echivalente          600
 12. Recepţie şi control tehnic             aeronave           minim    80-119     60-79
     al aeronavelor în zbor                                     120
     (personal tehnic de recepţie
     şi control)
 13. Parasutism profesionist                 salturi           minim     70-99     50-69
                                                                100
 14. Recepţie de parasute noi                salturi           minim     30-49     10-29
     în cadrul industriei sau                                   50
     unitãţilor centrale de
     aeronautica civilã.
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ART. 7
(1) Pensia integrala pentru limita de virsta a personalului navigant profesionist din aeronautica civilã, care are o vechime, în aceasta calitate, de 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, calculatã potrivit art. 6, se stabileşte în procentele prevãzute de art. 13 alin. 1 din legea pensiilor, pentru angajaţii care lucreazã în locuri de munca încadrate în grupa I.
(2) Pentru fiecare an de vechime ce depãşeşte vechimea prevãzutã la alin. 1 se acorda un procent suplimentar de 0,5 la suta aplicat la salariul tarifar.
ART. 8
Personalul navigant profesionist din aeronautica civilã, care beneficiazã de pensie tranzitorie în condiţiile art. 11 alin. 3 din legea pensiilor, primeşte, pe timpul cît este încadrat în munca, aceasta pensie dupã normele prevãzute la art. 59 alin. 1 şi 2 din legea pensiilor. La împlinirea virstei de 50 ani se poate cere transformarea pensiei tranzitorii în pensie pentru limita de virsta.
ART. 9
(1) Cei care au o vechime în munca de cel puţin 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, însã nu îndeplinesc condiţia de vechime în munca în calitate de personal navigant arãtatã la art. 7, au dreptul, pentru fiecare an calendaristic lucrat ca personal navigant, numai la sporul de vechime şi reducerea virstei de pensionare, astfel:
a) dupã normele prevãzute pentru angajaţii care lucreazã în locurile de munca încadrate în grupa I, cei care pentru un an calendaristic ar beneficia de o vechime în munca, stabilitã potrivit art. 6, de 24 sau 18 luni;
b) dupã normele prevãzute pentru angajaţii care lucreazã în locurile de munca încadrate în grupa a II-a, cei care pentru un an calendaristic ar beneficia de o vechime în munca, stabilitã potrivit art. 6, de 15 luni.
(2) Cei care nu au o vechime în munca de cel puţin 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, beneficiazã, pentru fiecare an calendaristic lucrat ca personal navigant, numai de sporurile de vechime prevãzute la alin. 1 lit. a sau b, dupã caz.
(3) Pensia celor de la alin. 1 şi 2 se stabileşte în condiţiile prevãzute la art. 13 din legea pensiilor pentru angajaţii încadraţi în grupele I sau II de munca, dupã caz, în raport cu timpul lucrat ca personal navigant.
ART. 10
(1) Personalul artistic care îndeplineşte funcţiile de:
- balerin,
- dansator,
- acrobat,
- jongleur,
- calaret de circ,
- clovn,
- dresor de animale sãlbatice,
- solist vocal de opera şi opereta,
- minuitor de papusi şi marionete,
- instrumentist de la instrumentele de suflat, are drept la pensie integrala pentru limita de virsta, atît la cererea unitãţii cît şi la cererea celui îndreptãţit, la împlinirea virstei de 50 ani, bãrbaţii şi 45 ani, femeile, dacã are o vechime efectivã în aceste funcţii de cel puţin 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile.
(2) Personalul artistic arãtat la alin. 1 beneficiazã de sporuri de vechime ce se acorda potrivit legii pensiilor angajaţilor care lucreazã în locuri de munca încadrate în grupa I.
(3) Cei care au o vechime totalã în munca de cel puţin 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, însã nu îndeplinesc condiţia de vechime efectivã în funcţiile arãtate la alin. 1, beneficiazã de sporul de vechime şi de reducerea virstei de pensionare pentru anii efectiv prestati în aceste funcţii, dupã normele prevãzute pentru angajaţii care lucreazã în locurile de munca încadrate în grupa I, fãrã ca virsta de pensionare sa fie mai mica de 52 ani, pentru bãrbaţi şi 50 ani, pentru femei.
(4) Cei care nu au o vechime totalã în munca de cel puţin 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, beneficiazã, pentru fiecare an efectiv prestat în funcţiile de personal artistic arãtate la alin. 1, numai de sporul de vechime prevãzut pentru angajaţii care lucreazã în locurile de munca încadrate în grupa I.
(5) Cuantumul pensiei pentru personalul artistic care a lucrat în funcţiile arãtate la alin. 1 se stabileşte în condiţiile prevãzute la art. 13 din legea pensiilor pentru angajaţii încadraţi în grupa I de munca, în raport cu timpul lucrat în astfel de funcţii.
ART. 11
(1) Personalul artistic care îndeplineşte funcţiile de:
- solist vocal din teatre de estrada, filarmonici, radioteleviziune, ansambluri de cintece şi dansuri şi orchestre populare,
- solist concertist din orchestre simfonice şi filarmonici,
- corist din ansamblurile muzicale profesioniste (opera, opereta, teatre muzicale şi de estrada, filarmonici, orchestre simfonice, radioteleviziune şi ansambluri de cintece şi dansuri),
- instrumentist, altul decît cel prevãzut la art. 10 alin. 1,
- concert-maestru,
- iluzionist,
- maestru de balet şi dansuri,
- actor,
- sufleur la teatre dramatice şi muzicale,
- dresor, altul decît cel prevãzut la art. 10 alin. 1, are drept la pensie integrala pentru limita de virsta, în condiţiile prevãzute de legea pensiilor pentru angajaţii care lucreazã în locurile de munca încadrate în grupa a II-a.
(2) Cei care nu au o vechime totalã în munca de cel puţin 25 ani, bãrbaţii şi 20 ani, femeile, beneficiazã, pentru fiecare an efectiv prestat în funcţiile de personal artistic prevãzute la alin. 1, numai de sporul de vechime prevãzut pentru angajaţii care lucreazã în locurile de munca încadrate în grupa a II-a. Pentru aceşti angajaţi, cuantumul pensiei se stabileşte în condiţiile art. 13 din lege, în raport cu timpul lucrat în funcţiile arãtate la alin. 1.
ART. 12
Personalul artistic se pensioneazã în condiţiile prevãzute la art. 10 şi 11, numai dacã şi-a desfãşurat activitatea în urmãtoarele instituţii de arta:
- teatre de opera şi balet,
- teatre de opereta,
- teatre de papusi,
- teatre şi ansambluri de estrada,
- teatre de varietati,
- teatre dramatice,
- circuri,
- filarmonici şi orchestre simfonice,
- ansambluri profesioniste de cintece şi dansuri,
- studiouri de producţie cinematografica,
- radioteleviziune,
- orchestre populare profesioniste,
- fanfare profesioniste şi militare,
- şcoli şi institute de arta.

CAP. II
Pensia de invaliditate

ART. 13
(1) Accidentele de munca, în sensul art. 18 din legea pensiilor, sînt cele survenite în urmãtoarele împrejurãri:
a) pentru angajaţi, în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu în incinta unitãţii în care lucreazã sau în incinta altei unitãţi în care au fost trimişi sa lucreze ori în orice loc unde îşi îndeplinesc acele îndatoriri;
b) pentru studenţi şi elevi - inclusiv ucenici - în timpul şi din cauza practicii profesionale;
c) pentru cei care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini.
(2) Se considera, de asemenea, accident de munca, în ceea ce priveşte pe angajat, cel survenit în urmãtoarele împrejurãri:
a) înainte de începerea sau dupã încetarea lucrului, dacã angajatul se afla, pentru interese legate de serviciu, în incinta unitãţii în care lucreazã sau în incinta altei unitãţi în care a fost trimis sa lucreze ori în orice loc unde îşi exercita obligaţiile de serviciu;
b) în timpul pauzelor care au loc în desfãşurarea programului de munca.
(3) Dispoziţiile alin. 2 se aplica, în mod corespunzãtor, şi categoriilor prevãzute la alin. 1 lit. b şi c.
(4) Sarcinile de stat sau obşteşti sînt cele date de organele de stat sau organizaţiile obşteşti angajaţilor, membrilor unor organizaţii obşteşti, cît şi persoanelor care nu au nici una din aceste calitãţi.
(5) De asemenea, se considera sarcina obsteasca şi acţiunea întreprinsã de orice persoana, din proprie initiativa, pentru prevenirea sau înlãturarea unui pericol ce ameninta orinduirea socialistã, avutul obştesc sau pentru apãrarea ordinii de drept ori salvarea unei vieţi omeneşti.
ART. 14
(1) Se asimileazã cu accidentul de munca, în sensul art. 18 din legea pensiilor, şi cel survenit în urmãtoarele împrejurãri:
a) în timpul deplasarii de la locuinta spre locul de munca şi de la locul de munca spre locuinta ori în timpul deplasarii periodice pentru vizitarea familiei de cãtre angajaţii nelocalnici care au acest drept, dacã în toate cazurile accidentul s-a produs în perioada necesarã pentru deplasare;
b) în timpul deplasarii în interes de serviciu, în aceeaşi sau în alta localitate;
c) în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare.
(2) Dispoziţiile alin. 1 lit. a şi b se aplica, în mod corespunzãtor, şi la categoriile de persoane prevãzute la art. 17 lit. b, c şi d din legea pensiilor.
ART. 15
(1) În vederea înscrierii la pensie de invaliditate, organele de pensii iau în considerare actele de constatare a accidentului de munca sau a bolii profesionale, încheiate de organele prevãzute de <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2896/1966 privind declararea, cercetarea şi evidenta accidentelor de munca şi a bolilor profesionale, publicatã în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 4 ianuarie 1967.
(2) Pentru acele accidente care, potrivit legii pensiilor, se asimileazã cu accidentele de munca, dar a cãror constatare nu este reglementatã prin <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 2896/1966 , se iau în considerare actele de constatare încheiate de conducerile unitãţilor al cãror angajat este cel accidentat, sau în care se îndeplineşte practica profesionalã, în mãsura în care accidentul nu a fost constatat de organele de urmãrire penalã, potrivit competentei ce revine acestora prin lege.
ART. 16
(1) Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul I cauzatã de accident de munca sau boala profesionalã, pentru angajaţii, precum şi pentru cei prevãzuţi la art. 17 lit. b, c şi d din legea pensiilor, care au avut mai înainte calitatea de angajat, se stabileşte aplicindu-se la salariul tarifar care se ia în considerare la calculul pensiei procentele prevãzute în tabelele de la art. 21 alin. 1 din aceasta lege.
(2) În cazul cînd pensia este mai mica decît cuantumul minim prevãzut în acele tabele, pentru transa de salariu corespunzãtoare, se acorda cuantumul minim.
(3) Dacã din calcul rezulta o suma egala sau mai mare decît cuantumul minim al transei de salariu, se acorda pensia rezultatã din calcul.
(4) Încadrarea în grupe de munca pentru cei a cãror invaliditate a fost cauzatã de un accident de munca este determinata de condiţiile de la locul de munca prevãzut în contractul sau de munca.
(5) În cazul invaliditatii provocate de o boala profesionalã, încadrarea în grupe de munca se face ţinînd seama de condiţiile de la locul de munca ce au determinat boala profesionalã.
(6) Pentru gradele II şi III de invaliditate, cuantumul pensiei se stabileşte aplicindu-se procentele de 85 la suta, respectiv 60 la suta, la pensia de gradul I, calculatã potrivit prevederilor de la alin. 1-5.
ART. 17*)
Pensia de invaliditate cauzatã de accident de munca sau boala profesionalã, acordatã angajaţilor, precum şi celor prevãzuţi la art. 17 lit. b, c şi d din legea pensiilor, care au avut mai înainte calitatea de angajat, nu poate fi mai mica de:
- 715 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
- 650 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
- 455 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.
ART. 18*)
Pensia de invaliditate cauzatã de accident de munca sau boala profesionalã, acordatã celor care îndeplinesc obligaţii militare, studenţilor şi elevilor - inclusiv ucenicilor - care fac practica profesionalã şi celor care îndeplinesc sarcini de stat sau obşteşti, care nu au avut mai înainte calitatea de angajat, este de:
- 650 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
- 520 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
- 358 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.

-------------
*) Prevederile <>art. 17 şi 18, modificate prin Decretul nr. 386/1972 , se aplica cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.

ART. 19
Cei care îndeplinesc obligaţii militare, fãrã a fi avut mai înainte calitatea de angajat, şi au devenit invalizi în urma unei boli obişnuite, au drept la pensie de invaliditate cauzatã de boala obişnuitã, numai dacã invaliditatea a survenit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare.
ART. 20
(1) Cuantumul pensiei de invaliditate de gradul I cauzatã de accident în afarã de munca sau boala obişnuitã, pentru angajaţii care au vechimea în munca prevãzutã la art. 23 din legea pensiilor, se stabileşte aplicindu-se la salariul tarifar care se ia în considerare la calculul pensiei procentele de baza din tabelul de la art. 24 alin. 1 din aceeaşi lege.
(2) În cazul cînd pensia este mai mica decît cuantumul minim pentru transa de salariu tarifar corespunzãtoare, prevãzut în acel tabel, se acorda cuantumul minim.
(3) Dacã din calcul rezulta o suma egala sau mai mare decît cuantumul minim al transei de salariu tarifar, se acorda pensia rezultatã din calcul.
(4)*) Pentru fiecare an de vechime în munca, pînã la vechimea de 25 ani, se acorda un procent suplimentar de 1 la suta din salariul tarifar; pentru fiecare an care depãşeşte aceasta vechime se acorda un procent suplimentar de 0,5 la suta din salariul tarifar. Suma rezultatã se adauga la cuantumul minim al pensiei pentru transa de salariu tarifar în situaţia prevãzutã la alin. 2, sau la pensia rezultatã din calcul în situaţia prevãzutã la alin. 3, dupã caz.

-------------
*) Textul alin. 4 al art. 20 a fost pus de acord cu prevederile <>art. 24 din Legea nr. 27/1966 , modificatã prin <>Decretul nr. 386/1972 .

(5) Pentru gradele II şi III de invaliditate cuantumul pensiei se stabileşte aplicindu-se procentele de 85 la suta, respectiv 60 la suta, la pensia de gradul I, calculatã potrivit prevederilor de la alin. 1-4.
ART. 21*)
Pensia de invaliditate cauzatã de accident în afarã de munca sau boala obişnuitã, pentru angajaţii care au vechimea în munca prevãzutã la art. 23 din legea pensiilor, nu poate fi mai mica de:
- 650 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
- 585 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
- 390 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.
ART. 22*)
(1) Cuantumul pensiei prevãzute la art. 25 din legea pensiilor se calculeazã astfel:
a) se stabileşte mai întîi pensia corespunzãtoare gradului de invaliditate pentru vechimea minima integrala în munca prevãzutã la art. 23 din lege, în raport cu virsta celui îndreptãţit la pensie;
b) pensia astfel stabilitã se împarte la numãrul anilor de vechime în munca prevãzutã la art. 23 din lege şi se obţine pensia corespunzãtoare unui an de vechime în munca;
c) pensia pentru un an se înmulţeşte cu numãrul anilor de vechime în munca, obtinindu-se cuantumul lunar al pensiei;
d) în cazurile în care art. 23 din lege cere o vechime în munca de 1 an şi cei în cauza au cel puţin 6 luni calculul pensiei se face astfel cum s-a arãtat la lit. a, iar pensia rezultatã se împarte la 12, obtinindu-se pensia pentru o luna, care se înmulţeşte cu numãrul lunilor de vechime în munca.
(2) Pensia de invaliditate cauzatã de accident în afarã de munca sau boala obişnuitã, pentru cei care nu au vechimea minima integrala, nu poate fi mai mica de:
- 455 lei pentru cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
- 390 lei pentru cei încadraţi în gradul II de invaliditate;
- 293 lei pentru cei încadraţi în gradul III de invaliditate.

----------
*) Prevederile art. 21, <>art. 22 alin. 2, modificate potrivit Decretului nr. 386/1972 , se aplica cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.

ART. 23
Cuantumul pensiei pentru cei care îndeplinesc obligaţii militare se stabileşte dupã cum urmeazã:
a) dacã au avut calitatea de angajat mai înainte de efectuarea obligaţiilor militare şi îndeplinesc condiţiile de vechime în munca prevãzute la art. 23 sau 25 din lege, pensia se va stabili potrivit prevederilor referitoare la angajaţi;
b) dacã nu au avut calitatea de angajat mai înainte de efectuarea obligaţiilor militare, precum şi în cazul cînd au avut aceasta calitate dar nu îndeplinesc condiţia de vechime în munca pentru a primi pensia ca angajat, cuantumul pensiei va fi cel de la art. 22 alin. 2.
ART. 24
Pensionãrii de invaliditate, inclusiv cei care primesc cuantumul pensiei pentru limita de virsta, sînt supuşi revizuirii medicale, în condiţiile legii pensiilor, în ceea ce priveşte capacitatea lor de munca, la termenele stabilite de comisiile de expertiza medicalã şi recuperarea capacitãţii de munca, termene care, în raport cu starea sãnãtãţii celui expertizat pot fi:
a) între 6 şi 12 luni, pentru invaliditatile de gradul III;
b) între 12 şi 24 luni, pentru invaliditatile de gradul I şi II.

CAP. III
Pensia de urmaş

ART. 25
(1) Cuantumul pensiei de urmaş, cuvenit, potrivit art. 31 alin. 2 lit. b din legea pensiilor, sotiei care are între 15 şi 20 ani de cãsãtorie cu soţul decedat, se stabileşte astfel:
a) se determina pensia ce i s-ar fi cuvenit dacã ar fi avut 20 ani de cãsãtorie;
b) pensia rezultatã se împarte la 20 şi se obţine pensia corespunzãtoare unui an de cãsãtorie;
c) pensia pentru un an se înmulţeşte cu numãrul anilor de cãsãtorie, obtinindu-se cuantumul lunar al pensiei; pentru determinarea anilor de cãsãtorie, fracţiunile de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an.
(2) La împlinirea virstei de 55 ani sau în caz de invaliditate, pensionarei prevãzute la alin. 1 i se va acorda, la cerere, pensia intreaga de urmaş.
ART. 26
Normele privitoare la determinarea gradelor de invaliditate, precum şi la revizuirea medicalã a invalizilor cu drept la pensie de urmaş, sînt cele prevãzute pentru pensionãrii de invaliditate.

CAP. IV
Ajutorul social

ART. 27*)
(1) Cuantumul lunar al ajutorului social este de:
-----------
*) Prevederile <>art. 27 alin. 1, modificate potrivit Decretului nr. 386/1972 , se aplica cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.


─────────────────────────────────────────────────────────────
                                              Mediul
  Categoria de ajutor social          ───────────────────────
                                      urban           rural
─────────────────────────────────────────────────────────────
pentru limita de virsta               375 lei         300 lei
pentru invaliditate de gradul I       375  "          300  "
pentru invaliditate de gradul II      300  "          250  "
pentru invaliditate de gradul III     250  "          200  "
pentru 3 urmaşi sau mai mulţi         375  "          300  "
pentru 2 urmaşi                       300  "          250  "
pentru 1 urmaş                        225  "          200  "
─────────────────────────────────────────────────────────────

(2) Schimbarea definitiva a domiciliului beneficiarului de ajutor social din mediul urban în mediul rural şi invers, dupã 1 ianuarie 1967, atrage modificarea corespunzãtoare a cuantumului ajutorului social.
ART. 28
(1) Normele privitoare la determinarea gradelor de invaliditate, precum şi la revizuirea medicalã a invalizilor beneficiari de ajutor social, sînt cele prevãzute pentru pensionãrii de invaliditate.
(2) De asemenea, beneficiarilor de ajutor social li se aplica prevederile art. 23 alin. 3 şi 4 din legea pensiilor.

CAP. V
Vechimea în munca

ART. 29
În afarã de perioadele prevãzute de art. 39 din legea pensiilor, se considera vechime în munca şi timpul cît angajatul:
a) se afla în incapacitate temporarã de munca în timpul executãrii contractului de munca sau dupã desfacerea contractului de munca, dacã în acesta din urma situaţie primeşte ajutoare materiale prin asigurãrile sociale de stat;
b) se afla în concediu de studii, acordat potrivit legii;
c) se afla în concediu fãrã plata de cel mult 30 de zile într-un an calendaristic;
d) urmeazã cursuri de pregãtire profesionalã sau politica, la care a fost trimis;
e) a fost suspendat din funcţie sau a fost deţinut, dacã ulterior a intervenit încetarea procesului penal, anularea sau încetarea urmãririi, fãrã a se constata o vina în sarcina angajatului, ori s-a pronunţat achitarea. În aceste cazuri, se considera vechime în munca timpul cuprins între data suspendãrii sau arestãrii şi data reintegrarii. Dacã contractul de munca al celui suspendat a fost desfãcut din initiativa acestuia sau de unitate pentru motivul care a determinat suspendarea şi tot astfel, în cazul deţinerii, dacã contractul de munca a fost desfãcut pentru orice motiv, se considera vechime în munca timpul cuprins între data suspendãrii sau arestãrii şi data încetãrii procesului penal, a anulãrii sau încetãrii urmãririi ori a achitãrii;
f) nu a lucrat din cauza desfacerii contractului sau de munca, dacã aceasta mãsura a fost anulatã ulterior ca ilegala;
g) lipseşte din ţara pentru a-şi urma soţul trimis în misiune permanenta în strãinãtate;
h) nu a lucrat în unitate, din alte cauze decît cele de mai sus, însã contractul sau de munca era în fiinta;
i) a fost îndepãrtat din serviciu pentru activitate politica democratica, pînã la 23 August 1944;
j) a întrerupt munca din cauza persecutiilor rasiale în perioada 1 ianuarie 1938 - 19 decembrie 1944 sau a continuat sa fie deţinut în lagar în teritoriile ocupate de fascisti şi dupã data de 19 decembrie 1944, pînã la data eliberãrii;
k) a fost îndepãrtat din serviciu de cãtre autoritãţile maghiare în perioada septembrie 1940 - decembrie 1945;
l) a fost privat de libertate în locuri de deţinere pe baza unui act administrativ.
ART. 30
(1) Se considera vechime în munca şi timpul cît o persoana:
a) a cotizat, indiferent în ce calitate, la fostele asigurãri sociale ori la casele de pensii preluate de stat pe baza Legii nr. 10/1949 pentru organizarea Asigurãrilor Sociale de Stat;
b) a îndeplinit serviciul militar în termen, a fost concentrat, mobilizat sau a fost prizonier;
c) a servit ca militar în cadrul Ministerului Apãrãrii Naţionale şi Ministerului de Interne, dacã ulterior s-a angajat pe baza unui contract de munca. În aceste situaţii vechimea în munca se stabileşte potrivit normelor legale privind pensionarea cadrelor militare;
d) a lucrat în strãinãtate ca angajat, dacã la data cererii de pensie este cetãţean roman;
e) a lucrat ca angajat pe teritoriul Republicii Socialiste România, fiind cetãţean strãin;
f) a lucrat în munca de reconstrucţie, dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, în conformitate cu convenţia de armistitiu;
g) a lucrat în calitate de brigadier voluntar pe santierele naţionale;
h) a lucrat ca practicant judecãtoresc, ca asistent de farmacie dupã efectuarea stagiului obligatoriu de practica sau ca practicant în atelierele şcolilor profesionale gradul II sau ale liceelor industriale, dupã absolvirea acestora;
i) a lucrat în calitate de cãrãuş în porturi, înscris ca muncitor permanent în registrele cãpitãniei porturilor pînã la 1 ianuarie 1949;
j) a lucrat în sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurãri şi pensii, vechimea recunoscindu-se în condiţiile stabilite de art. 46 din legea pensiilor;
k) a fost internatã în lagare ori detinuta pentru activitate politica democratica, înainte de 23 August 1944.
(2) Se considera vechime în munca şi timpul cît o persoana fãrã capacitate vizuala a lucrat în atelierele de producţie în cadrul fostelor aşezãminte de binefacere.
(3) De asemenea, se considera vechime în munca timpul cît un pensionar a funcţionat în calitate de profesor consultant, conferenţiar consultant sau consultant ştiinţific.
(4) Se considera vechime în munca perioada cît cetãţeanul roman a executat o pedeapsa privatã de libertate în baza unei hotãrîri penale strãine care nu a fost recunoscuta de instanţele judecãtoreşti romane, dacã timpul înainte de condamnare se considera, potrivit legii romane, vechime în munca.
ART. 31
Perioadele cît angajaţii s-au aflat în situaţiile prevãzute la art. 29 lit. a şi c, precum şi perioada cît angajaţii s-au aflat în concedii de studii de pînã la 30 zile într-un an calendaristic, se considera ca activitate prestatã în condiţiile locului de munca în care au lucrat la data ivirii acestor situaţii.
ART. 32
Nu se considera vechime în munca timpul servit:
a) în întreprinderea soţului, sotiei, pãrinţilor sau copiilor, cu excepţia celor care dovedesc ca au cotizat în acest timp la fostele asigurãri sociale pînã la 1 ianuarie 1949;
b) ca ucenic, practicant sau elev al unei şcoli profesionale, cu excepţia celor prevãzuţi la art. 30 alin. 1 lit. h şi a celor care fac dovada ca în aceasta perioada au primit salariu ori au cotizat la fostele asigurãri sociale pînã la 1 ianuarie 1949.
ART. 33
La stabilirea vechimii în munca perioadele de 6 luni sau mai mari se intregesc la un an, iar cele mai mici de 6 luni se neglijeazã, dacã cel în cauza are minimul de vechime necesar deschiderii dreptului la pensie, dupã cum urmeazã:
a) 10 ani la pensia pentru limita de virsta;
b) 1/2 din vechimea prevãzutã la art. 23 din legea pensiilor, la pensia de invaliditate cauzatã de accident în afarã de munca sau boala obişnuitã, cu excepţia situaţiei cînd vechimea minima necesarã este de 6 luni.
ART. 34
(1) Dovada vechimii în munca în vederea pensionãrii se face cu carnetul de munca, întocmit şi eliberat în conformitate cu dispoziţiile legale sau cu o fişa de pensie întocmitã de unitate, care va cuprinde datele necesare pensionãrii, extrase din carnetul de munca.
(2) Dacã, din motive temeinice, nu s-au eliberat carnete de munca precum şi în cazuri de forta majorã, dovada vechimii în munca se face cu actele valabile conform dispoziţiilor pentru completarea carnetului de munca. Dovada vechimii în munca se face în acelaşi fel şi de cei cãrora, potrivit legii, nu li se întocmesc carnete de munca.
(3) Pentru personalul navigant profesionist din aeronautica civilã, dovada orelor de zbor, a starturilor, a salturilor sau a receptiilor de aeronave, se face cu carnetul de zbor. Pentru perioadele anterioare datei de 11 iunie 1954, dovada se face cu adeverinte eliberate de Comandamentul aviaţiei civile - TAROM, din subordinea Ministerului Apãrãrii Naţionale. Dacã nu se poate face aceasta dovada, pentru perioadele anterioare datei de 11 iunie 1954 se va lua în considerare, pentru un an calendaristic, o vechime în munca de 15 luni.
(4) Dovada vechimii în munca pentru perioada cît o persoana fãrã capacitate vizuala a lucrat în atelierele de producţie din cadrul fostelor aşezãminte de binefacere se face cu acte eliberate de acele instituţii sau de Asociaţia nevazatorilor conform dispoziţiilor legale.
(5) Pentru cei prevãzuţi la art. 81, 82 şi 87 din legea pensiilor, dovada vechimii în munca se poate face şi cu actele valabile conform dispoziţiilor pentru completarea carnetului de munca.
ART. 35
(1) Vechimea în munca cerutã pentru acordarea pensiei pentru limita de virsta trebuie sa fie doveditã cu acte oficiale pentru cel puţin 10 ani.
(2) Vechimea în munca cerutã pentru acordarea pensiei de invaliditate cauzatã de accident în afarã de munca sau boala obişnuitã trebuie sa fie doveditã cu acte oficiale, pentru cel puţin jumãtate din vechimea corespunzãtoare virstei, prevãzutã la art. 23 din legea pensiilor.
(3) Vechimea în munca reconstituita potrivit dispoziţiilor legale pe baza declaraţiilor de martori se ia în considerare în întregime, dupã dovedirea, cu acte oficiale, a perioadelor de vechime prevãzute la alin. 1 şi 2.
(4) Vechimea în munca necesarã pentru acordarea ajutorului social trebuie doveditã, în întregime, cu acte oficiale.
(5) De asemenea, cotizaţiile la fostele asigurãri sociale ori la casele de pensii preluate de stat în baza Legii nr. 10/1949 se dovedesc cu acte, conform dispoziţiilor pentru completarea carnetului de munca.
ART. 36
În cazul cînd unul dintre actele pentru dovedirea vechimii în munca nu întruneşte elementele esenţiale, în totalitatea lor, comisia de contestaţii, prevãzutã la art. 43 alin. 2 din legea pensiilor, poate hotãrî asupra valabilitãţii actului, în vederea stabilirii dreptului la pensie.
ART. 37
Vechimea în munca a membrilor celorlalte sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurãri şi pensii se dovedeşte cu acte valabile conform dispoziţiilor pentru completarea carnetului de munca; aceste acte trebuie sa fie vizate, în ceea ce priveşte recunoaşterea vechimii pentru acordarea unui drept la pensie, de cãtre organele competente din acele sectoare.

CAP. VI
Salariul tarifar

ART. 38
(1) Pentru determinarea perioadei de 5 ani lucrati consecutiv, în vederea stabilirii bazei de calcul a pensiei, potrivit art. 41 din legea pensiilor, eventualele întreruperi în munca se completeazã cu perioadele lucrate imediat anterior sau posterior acelor întreruperi, la alegerea angajatului.
(2) Pentru angajaţii care devin invalizi ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, dacã intreaga vechime în munca este mai mica de o luna, pensia se calculeazã pe baza salariului tarifar lunar de încadrare.
(3) La stabilirea mediei salariilor tarifare se iau în considerare, pentru timpul cît angajatul a fost în concediu de odihna, concediu medical pentru incapacitate temporarã de munca, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului bolnav, în carantina sau în concediu fãrã plata de pînã la 30 zile într-un an calendaristic, salariile tarifare de încadrare în aceste perioade.
(4) Pentru angajaţii trimişi sa urmeze cursuri de pregãtire profesionalã sau politica, media salariilor tarifare se stabileşte pe baza salariilor tarifare lunare, avute înainte de trimitere sau a celor primite în perioada cît urmeazã acele cursuri, dupã cum este mai avantajos.
ART. 39
Nivelul salariilor de la data cererii de transformare a pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de virsta va fi precizat de unitatea la care cel în cauza a prestat ultima activitate dupã pensionare sau de cãtre ministere, alte organe centrale ori de consiliile populare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, pe baza instrucţiunilor comune date de Ministerul Muncii şi de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.
ART. 40
Personalul navigant profesionist din aeronautica civilã, care beneficiazã de pensie tranzitorie, are drept ca, la împlinirea virstei de 50 ani, cînd solicita pensia pentru limita de virsta, sa-şi aleagã aceeaşi baza de calcul care a servit la stabilirea pensiei tranzitorii însã cu salariile aduse la nivelul celor în vigoare la data cererii pentru acordarea pensiei pentru limita de virsta, dacã aceasta este mai avantajoasã.
ART. 41
Sumele care se cuprind în salariul tarifar de încadrare pe baza cãruia se calculeazã pensia, în sensul art. 42 alin. 3 din legea pensiilor, vor fi precizate prin instrucţiunile comune date de Ministerul Muncii şi de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, pe baza dispoziţiilor legale.

CAP. VII
Stabilirea pensiilor şi ajutoarelor sociale

ART. 42
(1) Angajatul care solicita pensie sau ajutor social depune cererea la unitatea la care lucreazã. Cererea de pensionare pentru limita de virsta poate fi depusa cu 3 luni înainte de îndeplinirea condiţiei de virsta.
(2) La cererea angajatului sau a urmaşilor acestuia unitatea este obligatã sa întocmeascã dosarul de pensie sau de ajutor social şi sa-l trimitã la organul de pensii în raza cãruia domiciliazã angajatul sau urmaşii, în termen de 10 zile de la data depunerii cererii, cu excepţia situaţiilor în care se solicita pensie de invaliditate, cînd se procedeazã potrivit prevederilor art. 50 alin. 1 şi 2 şi art. 51 alin. 3.
ART. 43
(1) În cazul cînd cel care cere pensie sau ajutor social nu este în munca, acesta îşi întocmeşte personal dosarul şi-l depune, împreunã cu cererea, la organul de pensii în raza cãruia domiciliazã.
(2) Urmaşii pot, de asemenea, sa-şi întocmeascã personal dosarul şi sa-l depunã, împreunã cu cererea, la organul de pensii respectiv.
ART. 44
(1) La primirea dosarului de pensie sau de ajutor social, organul de pensii are obligaţia de a verifica dacã acesta este completat cu toate actele necesare.
(2) În cazul în care dosarul nu este complet, organul de pensii va face cunoscut, în scris, unitãţii sau solicitantului, în termen de cel mult 10 zile de la data înregistrãrii dosarului, ce acte mai sînt necesare pentru completarea lui.
(3) Actele prezentate ulterior depunerii dosarului, în vederea completãrii acestuia, vor fi înregistrate la organul de pensii.
(4) În situaţia în care cel ce solicita pensie de invaliditate sau ajutor social de invaliditate nu este în munca, organul de pensii este obligat sa ceara organului medical teritorial întocmirea dosarului medical prevãzut de art. 50 alin. 1.
ART. 45
(1) Stabilirea pensiei şi ajutorului social se face prin decizii date de cãtre organele de pensii în termen de 15 zile de la data înregistrãrii sau completãrii dosarului cu toate actele necesare.
(2) Respingerea cererii de pensie sau de ajutor social se face, de asemenea, prin decizie data de aceleaşi organe.
(3) Decizia va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau respingerea cererii de pensie sau ajutor social, precum şi termenul înãuntrul cãruia poate fi introdusã contestaţia şi organul la care se introduce aceasta.
(4) Decizia se întocmeşte în 3 exemplare şi va fi semnatã de şeful organului de pensii şi de şeful biroului de pensii.
(5) Decizia va fi comunicatã, în scris, de cãtre organul de pensii, în termen de 5 zile de la data emiterii, atît celui în cauza cît şi unitãţii la care acesta lucreazã.
(6) În cazul în care decizia de respingere a rãmas definitiva, actele depuse se restituie solicitantului de pensie sau ajutor social.
ART. 46
(1) Contestaţia prevãzutã la art. 43 alin. 2 din legea pensiilor se depune fie la organul de pensii care a emis decizia, fie la comisia de contestaţii.
(2) Cînd contestaţia a fost depusa la organul de pensii care a emis decizia, acesta este obligat ca în termen de 10 zile sa o înainteze împreunã cu dosarul la comisia de contestaţii.
(3) În cazul cînd contestaţia a fost depusa direct la comisia de contestaţii aceasta va cere de îndatã dosarul de la organul ce a emis decizia, care este obligat sa-l înainteze în termen de 10 zile.
(4) Contestaţiile adresate în termen de 60 zile prevãzute la art. 43 alin. 2 din legea pensiilor, direct organelor centrale, vor fi trimise de cãtre acestea comisiilor de contestaţii competente, fiind considerate ca depuse în termen.
ART. 47
(1) La primirea dosarului împreunã cu contestaţia, organul de pensii judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, verifica actele din dosar, întocmeşte un referat de prezentare a cazului şi supune spre judecare contestaţia, împreunã cu dosarul şi referatul, comisiei de contestaţii.
(2) Comisia de contestaţii fixeazã termen de judecata şi citeaza, în scris, pe cel care a fãcut contestaţia cu cel puţin 15 zile înainte de termenul stabilit pentru judecare.
(3) Judecarea contestaţiei se face în termen de 30 zile de la primirea dosarului, în prezenta contestatorului.
(4) În caz de neprezentare, comisia de contestaţii poate judeca şi în lipsa.
ART. 48
(1) Decizia data de comisia de contestaţii va cuprinde temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau respingerea contestaţiei.
(2) Decizia se întocmeşte în 2 exemplare şi se semneazã de toţi membrii comisiei.
(3) Un exemplar de pe decizie se comunica celui în cauza, de cãtre organul de pensii judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, în cel mult 5 zile de la data pronunţãrii deciziei.
(4) Dosarul împreunã cu un exemplar de pe decizie se restituie organului de pensii respectiv, în termenul stabilit în alineatul precedent.
ART. 49
(1) Revizuirea prevãzutã la art. 44 din legea pensiilor se face de cãtre organul a cãrui decizie este supusã revizuirii, la sesizarea pãrţilor interesate şi a organelor de îndrumare şi control competente.
(2) Drepturile stabilite ca urmare a revizuirii deciziei de pensie sau de ajutor social curg:
a) de la data stabilirii iniţiale a dreptului, în cazul în care datoritã erorii sãvîrşite s-au plãtit sume mai mici decît cele cuvenite; sumele cuvenite se vor plati pe cel mult 3 ani în urma, socotiţi de la data înregistrãrii sesizãrii la organele de pensii;
b) de la întîi a lunii urmãtoare înregistrãrii sesizãrii la organele de pensii, în toate celelalte cazuri.
(3) Sumele plãtite în plus ca urmare a unor erori de calcul se vor recupera pe o perioada de cel mult un an, socotitã de la data înregistrãrii sesizãrii la organele de pensii; cele ce sînt urmarea unor infracţiuni se vor recupera în întregime.
(4) Cînd revizuirea se face de cãtre organul de pensii, decizia poate fi contestatã în condiţiile prevãzute la art. 43 alin. 2 din legea pensiilor.

CAP. VIII
Stabilirea invaliditatii

ART. 50
(1) În vederea pensionãrii de invaliditate organul medical care propune pensionarea întocmeşte un dosar medical documentat pe care îl trimite unitãţii la care lucreazã angajatul. Dosarul medical va cuprinde în toate cazurile actele necesare stabilirii cauzei invaliditatii.
(2) Unitatea trimite dosarul medical la comisia de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, însoţit de un extras din dosarul angajatului, care va cuprinde date privitoare la starea civilã a angajatului, pregãtirea sa profesionalã, activitãţile profesionale anterioare şi vechimea în munca.
(3) Pentru cei prevãzuţi la art. 43, care cer pensie de invaliditate, organul medical teritorial întocmeşte dosarul medical prevãzut la alin. 1, pe care îl trimite organului de pensii care solicita întocmirea lui.
(4) La primirea dosarului medical organul de pensii va proceda potrivit prevederilor alin. 2.
ART. 51
(1) Comisia de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca se pronunţa asupra invaliditatii în termen de 15 zile de la data cînd este în posesia tuturor documentelor medicale necesare, prin decizie întocmitã în 3 exemplare.
În decizia de încadrare într-un grad de invaliditate trebuie sa se menţioneze data ivirii invaliditatii, cauza invaliditatii şi termenul de revizuire pentru cei revizuibili.
(2) Un exemplar din decizie rãmîne în dosarul medical care se pãstreazã de cãtre comisia de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, al doilea se trimite în termen de 5 zile unitãţii care a cerut expertizarea sau organului de pensii - pentru cei prevãzuţi la art. 50 alin. 3, iar al treilea se preda celui expertizat, în ziua expertizarii.
(3) La primirea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, unitatea, în termen de 10 zile, trimite dosarul întocmit în vederea pensionãrii, împreunã cu aceasta decizie, la organul de pensii în raza cãruia domiciliazã angajatul, pentru rezolvarea cererii de pensionare.
ART. 52
(1) Contestaţia prevãzutã de art. 47 alin. 2 din legea pensiilor se depune la comisia de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca ce a fãcut expertizarea. Aceasta are obligaţia de a inainta cererea, în termen de 10 zile de la data înregistrãrii, împreunã cu dosarul medical, comisiei judeţene de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, respectiv a municipiului Bucureşti.
(2) Contestaţiile adresate în termenul prevãzut de art. 47 alin. 2 din legea pensiilor direct organelor centrale vor fi trimise de cãtre acestea comisiilor judeţene de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca competente, fiind considerate ca depuse în termen.
(3) Comisia judeteana de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, respectiv a municipiului Bucureşti, va rezolva contestaţia în termen de 30 zile de la primirea dosarului medical.
ART. 53
(1) Deciziile comisiilor de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, necontestate în termen, precum şi deciziile comisiilor judeţene de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, respectiv a municipiului Bucureşti, sînt definitive.
(2) Deciziile rãmase definitive pot fi revizuite, în caz de erori, de cãtre comisia a carei decizie este supusã revizuirii, la sesizarea pãrţilor interesate şi a organelor de îndrumare şi control competente.
(3) Drepturile stabilite ca urmare a revizuirii se acorda potrivit prevederilor art. 49 alin. 2.
ART. 54
(1) Decizia data de comisia de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca este valabilã pînã la întîi a lunii urmãtoare aceleia în care este stabilit termenul de revizuire medicalã, potrivit art. 51 alin. 1.
(2) La termenul de revizuire medicalã pensionarul de invaliditate are obligaţia se sa prezinte, fãrã a mai fi citat, la comisia de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, în vederea revizuirii medicale.
(3) Dacã pensionarul invalid este netransportabil şi justifica acest fapt prin acte medicale oficiale, el este obligat sa anunţe din timp comisia de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca pentru a fi examinat la domiciliu sau la spital.
(4) În cazul cînd pensionarul prevãzut la alin. 3 va fi încadrat într-un grad de invaliditate, pensia i se va plati în continuare de la data expirãrii valabilitãţii deciziei anterioare.
(5) Dacã pensionarul invalid nu se prezintã la data stabilitã pentru revizuire medicalã, din motive justificate şi dovedite cu acte oficiale, pensia i se va plati, în continuare, de la data expirãrii deciziei anterioare, în cazul cînd se prezintã în termen de 30 zile de la încetarea motivelor care au determinat neprezentarea la termen, dacã este susţinut într-un grad de invaliditate.
(6) Dacã pensionarul invalid se prezintã cu intirziere la revizuirea medicalã, fãrã a avea motive justificate, sau dacã a depãşit termenul de 30 zile prevãzut la alin. 5, pensia i se va plati cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care a fost examinat, în cazul cînd va fi încadrat într-un grad de invaliditate, numai dacã s-a prezentat în cel mult 6 luni de la data stabilitã pentru revizuirea medicalã.
ART. 55
(1) Deciziile pentru stabilirea drepturilor la pensie de invaliditate sau ajutor social de invaliditate au aceeaşi valabilitate ca şi deciziile de încadrare în grade de invaliditate, date de comisiile de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca.
(2) Dupã expirarea termenului de valabilitate a deciziei de pensie sau ajutor social şi dupã ce invalidul a fost revizuit de cãtre comisia de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca, organul de pensii va da o noua decizie, în cazul cînd se schimba gradul de invaliditate ori cauza invaliditatii.
(3) Dacã se pãstreazã gradul şi cauza invaliditatii, se va prelungi valabilitatea deciziei anterioare de pensie sau de ajutor social printr-o menţiune facuta pe aceasta decizie.

CAP. IX
Dispoziţii comune pentru stabilirea şi plata pensiilor şi ajutorului social

ART. 56
(1) În cazul în care s-au depus acte pe baza cãrora se poate stabili un drept de pensie sau de ajutor social, se va proceda la stabilirea acestuia, fãrã a se mai aştepta sa fie depuse şi alte acte în completare.
(2) La prezentarea de noi acte, pensia se va recalcula şi se va acorda cu începere din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care au fost depuse noile acte.
(3) Dacã noile acte au fost depuse în termen de 3 luni de la data încetãrii plãţii ajutorului pentru incapacitate temporarã de munca sau a decesului susţinãtorului ori de la încetarea activitãţii, diferenţa de pensie se va acorda cu începere de la aceste date, dupã caz.
(4) Data completãrii dosarului de pensie sau de ajutor social cu decizia de încadrare într-un grad de invaliditate nu influenţeazã asupra datei de cînd începe plata pensiei sau ajutorului social.
(5) De asemenea, depunerea în termen de cel mult un an de la încetarea activitãţii sau a plãţii ajutorului pentru incapacitate temporarã de munca a actului prin care se constata accidentul de munca sau boala profesionalã, nu influenţeazã asupra datei de cînd se plãteşte pensia.
(6) În cazul în care depunerea actului prin care se constata accidentul de munca sau boala profesionalã se face dupã termenul prevãzut la alin. 5, plata drepturilor se face pe cel mult 12 luni în urma, socotite de la data înregistrãrii actului la organul de pensii.
ART. 57
(1) În cazul cînd de pe urma susţinãtorului decedat au rãmas urmaşi cu drept la pensie, care au domicilii diferite, pensia va fi stabilitã de cãtre organul de pensii în raza cãruia a domiciliat decedatul.
(2) Organul de pensii care are competenta de a stabili pensia va emite o decizie în care vor fi trecuţi toţi urmaşii cu drept la pensie.
ART. 58
(1) În cazul în care sînt mai mulţi urmaşi cu domicilii diferite, cuantumul total al pensiei se împarte în pãrţi egale, în raport cu numãrul acestora, intocmindu-se cîte o decizie separatã pentru fiecare urmaş care locuieşte la alt domiciliu.
(2) În fiecare dintre aceste decizii se va mentiona cuantumul total al pensiei şi modul cum a fost repartizat pe urmaşi.
(3) Dosarul se pãstreazã la organul de pensii care a dat decizia de înscriere la pensie şi care va pune în plata urmaşii domiciliaţi în raza sa.
(4) Deciziile privind pe urmaşii domiciliaţi în raza altor organe de pensii se vor trimite acestor organe, care îi vor pune în plata, începînd cu luna menţionatã în adresa de trimitere
(5) Pentru urmaşii care locuiesc la acelaşi domiciliu se va emite cîte o decizie de pensie pentru fiecare urmaş în parte, potrivit prevederilor de la alin. 1 şi 2, dacã acestea au capacitatea de exerciţiu şi cer aceasta.
ART. 59
(1) Pensia şi ajutorul social, precum şi alte drepturi aferente se achitã pe intreaga luna în care s-a produs cauza de încetare a dreptului.
(2) În caz de deces al pensionarului sau beneficiarului de ajutor social, sumele neîncasate de cel decedat, inclusiv cele pentru luna în care a avut loc decesul, se vor achitã membrilor de familie prevãzuţi la art. 29 alin. 1 din legea pensiilor, iar în lipsa acestora, persoanei în grija cãreia se afla pensionarul sau beneficiarul de ajutor social la data decesului.
(3) Cei care au îngrijit de pensionarul sau beneficiarul de ajutor social decedat fac dovada acestei situaţii cu acte sau cu declaraţii date pe proprie rãspundere.
ART. 60
Fracţiunile de leu se intregesc la un leu în favoarea pensionarului, o singura data, dupã ce s-au fãcut toate operaţiunile pentru determinarea cuantumului pensiei.

CAP. X
Transformarea şi recalcularea pensiilor şi suspendarea plãţii pensiei şi ajutorului social

ART. 61
Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de virsta, prevãzutã la art. 50 alin. 2 din legea pensiilor, pentru cei care au lucrat dupã pensionare pînã la 31 decembrie 1966 sau care nu au mai lucrat dupã pensionare, se va face prin aplicarea procentelor de la art. 13 din aceeaşi lege, la baza de calcul avutã în vedere la stabilirea pensiei de invaliditate.
ART. 62
(1) La recalcularea pensiilor, în sensul art. 51 alin. 2 din legea pensiilor, sau la transformarea acestora, pentru pensionãrii care continua activitatea dupã 1 ianuarie 1967, se vor aplica toate prevederile noii legi, inclusiv procentele de calcul.
(2) Prin salariul avut în vedere la stabilirea iniţialã a pensiei, prevãzut la art. 51 alin. 3 din legea pensiilor, se înţelege salariul funcţiei sau funcţiilor din perioada luatã în considerare la stabilirea bazei de calcul a pensiei, adus la nivelul celui în vigoare la data cererii de transformare.
(3) Pentru pensionãrii aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, la recalcularea sau transformarea pensiei prevãzutã la alin. 1 nu se acorda sporurile de vechime prevãzute la art. 6 din legea pensiilor, pentru timpul lucrat pînã la data pensionãrii.
ART. 63
(1) În caz de transformare a pensiei dintr-o categorie în alta sau de recalculare a pensiei, plata noului drept se va face din prima zi a lunii urmãtoare introducerii cererii de transformare sau recalculare, împreunã cu actele necesare.
(2) În caz de schimbare a gradului de invaliditate în condiţiile art. 27 alin. 2 din legea pensiilor sau a numãrului de urmaşi, care modifica procentul de recalculare a pensiei sau ajutorului social, dupã caz, noul drept se va plati:
a) din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care s-a emis decizia comisiei de expertiza medicalã şi recuperare a capacitãţii de munca;
b) din prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care a intervenit schimbarea numãrului de urmaşi.
ART. 64
(1) Suspendarea plãţii pensiei sau ajutorului social se face începînd cu luna în care a intervenit situaţia care determina suspendarea, dacã nu s-a efectuat plata pentru aceasta luna.
(2) În cazul cînd pensia sau ajutorul social au fost încasate, plata se suspenda începînd cu prima zi a lunii urmãtoare aceleia în care a intervenit situaţia care determina suspendarea.
ART. 65
Transformarea şi recalcularea pensiilor, precum şi suspendarea plãţii pensiei şi ajutorului social şi repunerea în plata se vor face prin decizii supuse cãilor de atac prevãzute de art. 43 şi 44 din legea pensiilor.

CAP. XI
Cumulul pensiei cu salariul

ART. 66
Pensionãrii lipsiţi de capacitate vizuala primesc pe timpul cît sînt încadraţi în munca pensia în întregime.
ART. 67
Pensionãrii care au donat statului colecţii muzeale primesc pensia în întregime pe timpul cît sînt angajaţi ai muzeelor în care sînt expuse acele colecţii.
ART. 68*)
(1) Pensionãrii mentinuti sau reincadrati în munca sînt obligaţi sa comunice unitãţii la care lucreazã calitatea de pensionar şi organul de pensii care le plãteşte pensia.

----------
*) Ca urmare a abrogãrii, prin <>Decretul nr. 96/1971 , a dispoziţiei de la <>art. 53 alin. 1 lit. d din Legea nr. 27/1966 , nu mai exista obligaţia de a anunta organul de pensii, pentru pensionãrii titulari care exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

(2) De asemenea, pensionãrii au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la angajare, sa comunice organului de pensii la care sînt în plata unitatea unde sînt angajaţi şi data de la care lucreazã. Pensionãrii care exercita o profesie sau o meserie pe cont propriu vor comunica aceasta situaţie organului de pensii respectiv în termen de 15 zile de la data obţinerii autorizaţiei de funcţionare.
(3) Prevederile alineatului precedent se aplica şi beneficiarilor de ajutor social, precum şi pensionarilor urmaşi.
(4) Unitãţile sînt obligate sa ceara celor pe care îi angajeazã sa menţioneze dacã sînt sau nu pensionari sau beneficiari de ajutor social.
(5) Pentru cei care au calitatea de pensionari sau de beneficiari de ajutor social, unitãţile vor comunica angajarea, în termen de cel mult 15 zile, organului de pensii de care aparţin cei în cauza. În acelaşi termen, unitãţile sînt obligate sa comunice organelor de pensii orice schimbare intervenita în situaţia pensionarului angajat, care ar atrage şi modificãri cu privire la plata drepturilor de pensie.
(6)*) Obligaţiile prevãzute la alin. 4 şi 5 revin şi organelor care elibereazã autorizaţia de exercitare a unei profesii pe cont propriu, dacã titularul autorizaţiei este pensionar sau beneficiar de ajutor social.

------------
*) Ca urmare a abrogãrii, prin <>Decretul nr. 96/1971 , a dispoziţiei de la <>art. 53 alin. 1 lit. d din Legea nr. 27/1966 , dispoziţiile alin. 6 au încetat de a mai avea aplicabilitate.

(7) Unitãţile care, prin nerespectarea dispoziţiilor legale, privind cumulul pensiei cu salariul, determina plata unor drepturi de pensie sau ajutor social necuvenite, sînt obligate la restituirea integrala a acestora cãtre organele de pensii.
ART. 69
Plata pensiilor cuvenite pensionarilor mentinuti sau reincadrati în munca se face, de cãtre unitãţile la care acestea sînt angajaţi din fondurile de asigurãri sociale, cu excepţia celor care, potrivit legii, primesc pe timpul cît sînt încadraţi în munca pensia în întregime şi cãrora aceasta pensie li se plãteşte în continuare de cãtre organele de pensii.

CAP. XII
Ajutoare şi asistenta socialã

ART. 70
Pensionãrii au drept la proteze şi aparate ortopedice, în condiţiile stabilite pentru angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã.
ART. 71
Pensionãrii invalizi de orice grad care se recalifica în condiţii speciale primesc, pe tot timpul calificãrii sau recalificarii, pensia în întregime.
ART. 72
(1) Pensionãrii de orice fel au drept la ajutor în caz de deces al oricãrui membru de familie din cei enumerati la art. 29 alin. 1 din legea pensiilor.
(2) În caz de deces al unui pensionar, au drept la ajutor membrii de familie ai acestuia sau persoanele strãine de familie care au suportat cheltuielile ocazionate de deces.
(3) Ajutorul de deces se acorda în cuantumul şi în condiţiile stabilite pentru angajaţii cu contracte de munca pe durata nedeterminatã şi pentru membrii lor de familie.
(4) Pensionãrii care primesc pensie pentru activitate proprie se asimileazã, în ceea ce priveşte cuantumul ajutorului de deces, cu angajaţii, iar membrii de familie ai acestora, inclusiv pensionãrii urmaşi, cu membrii de familie ai angajaţilor.
ART. 73
(1) Pensionãrii care nu sînt în munca, precum şi membrii lor de familie, primesc ajutorul, în caz de deces, prin organul de pensii în raza cãruia domiciliazã.
(2) Pensionãrii care sînt în munca, precum şi membrii lor de familie, primesc ajutor, în caz de deces, prin unitatea respectiva.
ART. 74
Prevederile art. 70-73 inclusiv se aplica şi beneficiarilor de ajutor social şi membrilor lor de familie.
ART. 75
(1) Pe timpul cît au asigurata întreţinerea în unitãţi de ocrotire socialã beneficiarii de ajutor social nu primesc acest ajutor.
(2) Pensionãrii de invaliditate de gradul I nu primesc indemnizaţia de îngrijire prevãzutã de art. 26 din legea pensiilor, pe tot timpul cît sînt internati în unitãţi de ocrotire socialã.

CAP. XIII
Pensia suplimentarã

ART. 76
(1) Pensionãrii de invaliditate de gradul III vor primi pe timpul cît sînt angajaţi, pe lîngã salariu, pensia de asigurãri sociale în întregime şi pensia suplimentarã cuvenitã, fãrã ca acestea împreunã sa poatã depãşi salariul tarifar în vigoare, corespunzãtor funcţiei avute la data pensionãrii de invaliditate.
(2) În cazul în care salariul tarifar împreunã cu pensia de asigurãri sociale şi pensia suplimentarã ori numai salariul tarifar depãşesc salariul tarifar în vigoare, corespunzãtor funcţiei avute la data pensionãrii de invaliditate, pensiile se reduc începînd cu pensia de asigurãri sociale sau se suspenda, dupã caz.
(3) Salariul tarifar în vigoare este cel din luna pentru care se face plata pensiei.
ART. 77
Pentru angajaţii care lucreazã în posturi încadrate cu mai puţin de o norma intreaga, vechimea de contribuţie li se stabileşte ca şi vechimea în munca, potrivit art. 39 alin. 2 din legea pensiilor.
ART. 78
(1) În cazul în care o persoana a lucrat în mai multe sectoare cu sisteme proprii de asigurãri şi pensii, sectorul care îi stabileşte pensia îi va stabili şi plati şi pensia suplimentarã, luind în considerare perioadele cît a contribuit în toate sectoarele.
(2) Pentru pensionãrii care continua activitatea, pensia suplimentarã se va acorda sau recalcula de cãtre sectorul care le plãteşte pensia.
(3) În situaţiile prevãzute la alin. 1 şi 2 nu se vor face decontãri între sectoare.

CAP. XIV
Dispoziţii finale

ART. 79
(1) Reducerea virstei de pensionare se face, potrivit prevederilor art. 8 din legea pensiilor, pentru fiecare an lucrat efectiv în locuri de munca încadrate în grupele I şi II.
(2) Anii efectiv lucrati se stabilesc prin totalizarea lunilor cît s-a prestat munca în fiecare grupa în parte; totalul, pentru fiecare grupa de munca, se împarte la 12, iar perioadele mai mici de 12 luni, rezultate din împãrţire, se neglijeazã.
(3) Pentru a stabili numãrul de ani cu care se reduce virsta de pensionare a celor care au lucrat în locuri de munca încadrate în grupele I şi II se aduna lunile cu care se reduce virsta, corespunzãtor timpului efectiv lucrat în astfel de grupe de munca, stabilit potrivit alin. 2 şi totalul se împarte la 12. În cazul cînd din împãrţire rezulta fracţiuni de ani, acestea se intregesc la un an, dacã sînt de 6 luni sau mai mari şi se neglijeazã, dacã sînt mai mici de 6 luni.
(4) Anii stabiliţi potrivit alin. 3 se scad din virsta de 62 ani, pentru bãrbaţi şi 57 ani, pentru femei, cînd cererea de pensie este facuta de unitate, sau din virsta de 60 ani, pentru bãrbaţi şi 55 ani, pentru femei, cînd cererea de pensie este facuta de angajat, fãrã ca virsta de pensionare astfel redusã sa poatã fi mai mica de 50 ani, cu excepţia situaţiilor prevãzute la art. 10 alin. 3, cînd aceasta virsta nu poate fi mai mica de 52 ani pentru bãrbaţi.
ART. 80
Prevederile art. 10 din legea pensiilor, referitoare la reducerea virstei de pensionare pentru femeile care au nãscut şi crescut 3 copii sau mai mulţi, se aplica şi angajatelor care au activat în calitate de personal navigant profesionist din aeronautica civilã sau ca personal artistic.
ART. 81
Pensiile acordate prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri şi ale altor organe competente, se transmit, în condiţiile legii, urmaşilor cu drept la pensie, prin decizii ale organelor de pensii la care sustinatorul se afla în plata.
ART. 82
Pensionarilor de invaliditate, aflaţi în plata la 31 decembrie 1966, li se poate acorda cuantumul pensiei pentru limita de virsta, la cererea lor, în condiţiile legii, dacã acesta este mai avantajos.
ART. 83
Încadrarea în grupe de munca pentru cei care solicita pensie de invaliditate cauzatã de accident de munca sau boala profesionalã, se face, potrivit art. 90 din legea pensiilor, dupã cum urmeazã:
a) pentru cei cu invaliditate cauzatã de accident de munca se va tine seama de munca prestatã, potrivit contractului de munca, la data accidentarii;
b) pentru cei cu invaliditate cauzate de boala profesionalã, se va tine seama de munca prestatã care, prin condiţiile în care s-a desfãşurat, a determinat îmbolnãvirea profesionalã.
ART. 84
În cazul decesului pensionarului sau beneficiarului de ajutor social, sumele rãmase nerecuperate nu se mai urmãresc nici de la cei prevãzuţi la art. 49 alin. 2 din legea pensiilor.
ART. 85
În aplicarea prevederilor art. 38 din legea pensiilor, propunerile pentru acordarea ajutoarelor sociale unor persoane prin hotãrîre a Consiliului de Miniştri se vor face de cãtre comitetele executive ale consiliilor populare judeţene sau al municipiului Bucureşti.
ART. 86
Ministerele şi celelalte organe centrale, precum şi consiliile populare, se vor îngriji sa asigure încadrarea pensionarilor de invaliditate în activitãţi corespunzãtoare capacitãţii lor de munca.

CAP. XV
Pensiile invalizilor şi accidentatilor de rãzboi şi ale urmaşilor acestora

ART. 87
Invalizii, accidentatii de rãzboi şi urmaşii acestora, precum şi urmaşii celor morţi sau dispãruţi în rãzboi, care, fãrã a mai fi fost pensionari I.O.V.R., cer aceasta pensie dupã data de 1 ianuarie 1967, vor fi înscrişi la pensie dacã îndeplinesc condiţiile prevãzute în legea pensiilor.
ART. 88*)
(1) Invalizii şi accidentatii de rãzboi proveniţi din soldati şi gradati, care nu au avut calitatea de angajat înainte de a deveni invalizi, au dreptul la pensie în urmãtoarele cuantumuri:

------------
*) Prevederile <>art. 88 alin. 1, modificate prin Decretul nr. 386/1972 , se aplica cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.


─────────────────────────────────────────────────────────────
                                          Mediul
Gradul de invaliditate       ────────────────────────────────
                              urban                   rural
─────────────────────────────────────────────────────────────
    mari mutilati            800 lei                 800 lei
           I                 615 lei                 554 lei
          II                 554 lei                 462 lei
         III                 369 lei                 277 lei
─────────────────────────────────────────────────────────────

(2) Schimbarea definitiva a domiciliului celor prevãzuţi în alin. 1, din mediul urban în mediul rural şi invers, dupã 1 ianuarie 1967, atrage modificarea corespunzãtoare a cuantumului pensiei.
(3) Invalizii şi accidentatii de rãzboi proveniţi din soldati şi gradati, care au avut calitatea de angajat înainte de a deveni invalizi, au drept la pensie calculatã conform normelor prevãzute la pensia de invaliditate cauzatã de accident de munca, în raport cu gradul de invaliditate şi salariul tarifar.
ART. 89
(1) Invalizii şi accidentatii de rãzboi proveniţi din subofiteri şi ofiţeri au drept la pensie, calculatã conform normelor prevãzute pentru pensia de invaliditate cauzatã de accident de munca, în raport cu gradul de invaliditate şi solda gradului militar.
(2) Cei prevãzuţi la alin. 1, care au avut calitatea de angajat înainte de a deveni invalizi, pot cere stabilirea pensiei pe baza salariului tarifar, dacã aceasta le este mai avantajos.
ART. 90
(1) Salariul tarifar la care se referã art. 88 şi 89 va fi cel prevãzut pentru calcularea pensiilor din cadrul asigurãrilor sociale de stat, în raport cu data încetãrii activitãţii salariate.
(2) Solda gradului militar la care se referã art. 89 va fi aceea folositã la recalcularea pensiilor în baza <>Decretului nr. 292/1959 .
ART. 91*)
Cuantumul pensiei cuvenite invalizilor mari mutilati nu poate fi mai mic de 800 lei lunar, indiferent de mediul în care îşi au domiciliul.

-----------
*) Prevederile <>art. 91, modificate prin Decretul nr. 386/1972 , se aplica cu începere de la data de 1 noiembrie 1972.

ART. 92
Pensionãrii invalizi şi accidentati de rãzboi, încadraţi în gradul I de invaliditate, au dreptul la indemnizaţia pentru îngrijire prevãzutã la art. 26 din legea pensiilor.
ART. 93
(1) Membrii de familie care au drept la pensie de urmaş sînt cei prevãzuţi la art. 29 din legea pensiilor.
(2) Pensia de urmaş se calculeazã din pensia de invaliditate de gradul I cauzatã de accident de munca, ce se cuvenea sau s-ar fi cuvenit susţinãtorului decedat.
(3) Pentru membrii de familie ai invalizilor mari mutilati decedati, pensia de urmaş se calculeazã din pensia de mare mutilat.
ART. 94
Pensionãrii invalizi şi accidentati de rãzboi de orice grad, precum şi vãduvele de rãzboi pensionare, au dreptul sa primeascã pe timpul cît sînt încadraţi în munca pensia în întregime.
ART. 95
(1) Prevederile prezentei hotãrîri se aplica de la data de 1 ianuarie 1967*).
(2) Pe aceeaşi data se abroga Regulamentul privind condiţiile de aplicare a <>Decretului nr. 292 din 30 iulie 1959 la pensiile I.O.V.R., aprobat prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1081 din 31 iulie 1959 .

-----------
*) Art. 95 alin. 1 se referã la acele prevederi din <>Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 252/1967 care nu au fost modificate dupã 1 ianuarie 1967.

-------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Consiliul de Ministri, HOTARARE nr. 252 din 25 februarie 1967

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

HOTARARE nr. 252 din 25 februarie 1967 (*republicata*) pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara

Comentarii

Atentie, Juristi!

HOTARARE nr. 252 din 25 februarie 1967 (republicata) pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara