Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 20 din 23 aprilie 2013 cu privire la transmiterea raspunsurilor Senatului la intrebarile continute de documentul european de consultare Carte Verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lantului de aprovizionare intre intreprinderi cu produse alimentare si nealimentare in Europa - COM (2013) 37 final
În temeiul dispoziţiilor art. 67, ale art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 1) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008, având în vedere punctul de vedere comun al Comisiei pentru afaceri europene şi al Comisiei economice, industrii şi servicii nr. LXII/238 din 10 aprilie 2013,
ART. 1 Senatul adoptă prezentul punct de vedere. Cartea Verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lanţului de aprovizionare între întreprinderi cu produse alimentare şi nealimentare în Europa - COM (2013) 37 final vizează lanţul de aprovizionare B2B (business-to-business) cu produse alimentare şi nealimentare, definit ca lanţul de tranzacţii care au loc între întreprinderi sau între întreprinderi şi autorităţile publice în scopul distribuţiei de bunuri destinate în principal publicului larg pentru consum sau uz personal ori casnic. Documentul conţine o evaluare preliminară şi vizează obţinerea mai multor informaţii şi opinii cu privire la posibilele probleme generate de practici comerciale neloiale în relaţiile dea lungul lanţului de aprovizionare B2B (business-to-business) cu produse alimentare şi nealimentare, la asigurarea aplicării eficiente a normelor naţionale existente care vizează combaterea practicilor comerciale neloiale şi la impactul practicilor comerciale neloiale asupra pieţei unice. Obiectivul Cărţii Verzi este de a lansa o consultare cu părţile interesate cu privire la această analiză, în scopul de a culege informaţii şi, dacă este cazul, de a identifica eventualele măsuri care ar trebui întreprinse în viitor pentru a aborda această problemă. Membrii Comisiei pentru afaceri europene şi ai Comisiei economice, industrii şi servicii au examinat Cartea Verde şi au răspuns la 17 întrebări din 25, ţinând cont de analiza documentului european şi de punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România şi Consiliului Concurenţei, după cum urmează:
2.1. Conceptul de practici comerciale neloiale 1. Sunteţi de acord cu definiţia de mai sus a PCN? Da. Conform documentului supus atenţiei, practicile comerciale neloiale sunt practici ce se abat în mod vădit de la buna conduită comercială şi sunt contrare bunei-credinţe şi corectitudinii necesare desfăşurării unui act comercial. 2. Conceptul de PCN este recunoscut în statul dumneavoastră membru? Dacă da, vă rugăm să explicaţi în ce mod. Conceptul de practici comerciale neloiale este recunoscut în România prin Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare care prevede şi evidenţiază aspecte care se regăsesc în documentul transmis şi care pot fi inserate în categoria PCN, respectiv legea interzice comercianţilor: - să solicite şi să încaseze de la furnizor plata de servicii care nu au legătură directă cu operaţiunea de vânzare; - să solicite şi să încaseze de la furnizor plata unor servicii legate de extinderea reţelei de distribuţie a comerciantului, amenajările spaţiului de vânzare ale comerciantului sau de operaţiunile şi evenimentele de promovare a activităţii şi imaginii comerciantului; - să solicite furnizorului să nu vândă altor comercianţi aceleaşi produse la un cost de achiziţie mai mic sau egal cu cel care a achiziţionat produsele respective. În legislaţia românească în vigoare, conform art. 1 din Legea nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurenţei neloiale, comercianţii sunt obligaţi să îşi exercite activitatea cu bună-credinţă, potrivit uzanţelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor şi a cerinţelor concurenţei loiale. Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, în forma sa actuală, conţine prevederi referitoare doar la aspectele legate de relaţia întreprindere-salariat sau divulgare de secrete comerciale ori afirmaţii înşelătoare în legătură cu activitatea întreprinderilor. 3. În opinia dumneavoastră, conceptul de PCN ar trebui să fie limitat la negocieri contractuale sau ar trebui să includă şi etapele precontractuale şi/sau postcontractuale? Conceptul de PCN ar trebui să includă şi etapele precontractuale şi/sau postcontractuale. 4. În ce stadiu al lanţului de aprovizionare B2B în sectorul comerţului cu amănuntul pot apărea PCN? Acestea pot apărea în orice stadiu al lanţului de aprovizionare B2B (business-to-business) cu produse alimentare şi nealimentare şi sunt de obicei unul dintre efectele asimetriei puterii de negociere dintre părţile participante la tranzacţii. 5. Ce părere aveţi despre conceptul "factor teamă"? Sunteţi de acord cu evaluarea de mai sus pe această temă? Vă rugăm să explicaţi. Da, suntem de acord cu evaluarea făcută de Comisie. Partea mai vulnerabilă se teme de încetarea relaţiilor comerciale în cazul în care ar depune plângere. Din păcate, datorită acestui "factor teamă" scade probabilitatea ca astfel de plângeri să apară şi este, prin urmare, unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie examinate atunci când se evaluează caracterul adecvat al unui mecanism de aplicare.
2.3. Efectele potenţiale ale practicilor comerciale neloiale 6. Din experienţa dumneavoastră, în ce măsură şi cât de des apar PCN în sectorul alimentar? În ce stadiu al relaţiilor comerciale apar aceste practici şi cum se manifestă ele? S-a constatat, în urma investigaţiei pe sectorul retail alimentar, că PCN pot apărea pe toate segmentele lanţului de aprovizionare. În ceea ce priveşte furnizorii marilor lanţuri de magazine, sa constatat la acel moment faptul că un segment de 30-35% dintre aceştia resimte efectele unei puteri de negociere inferioare în raport cu aceşti retaileri, în timp ce restul consideră, generic, că beneficiază de o putere de negociere medie. Majoritatea furnizorilor chestionaţi au apreciat calitatea relaţiilor comerciale cu cei mai importanţi retaileri ca fiind cel puţin acceptabilă (83%). Astfel, ca urmare a puterii de negociere sporite în raport cu unii dintre furnizorii lor, unele lanţuri de magazine sunt acuzate că nu au returnat contravaloarea unor taxe de raft, în cazul unor delistări, că solicită anual modificarea clauzelor contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor, că refuză să modifice clauzele contractuale la cererea furnizorilor, au o atitudine inflexibilă, întârzie plata facturilor, delistează în mod nerezonabil, blochează livrările fără a rambursa taxele de intrare ori de listare plătite sau că solicită discounturi retroactive. 7. Există PCN şi în sectoarele de comercializare cu amănuntul a produselor nealimentare? Dacă da, vă rugăm să prezentaţi exemple concrete. Pot exista PCN şi în sectoarele de comercializare cu amănuntul, respectiv în orice sector unde intervine o anumită asimetrie a puterii de negociere între părţi. 9. PCN afectează consumatorii (de exemplu, influenţând preţurile, gama de produse sau inovarea)? Vă rugăm să prezentaţi exemple concrete şi, în măsura posibilităţilor, să cuantificaţi acest impact. Practici comerciale neloiale care au afectat consumatorii au fost identificate în sectorul comercializării laptelui. S-a constatat că producătorii români de lapte se găsesc într-o poziţie defavorabilă din punctul de vedere al puterii de negociere, deoarece încheie contracte de livrare în mod individual şi nu deţin acţiuni în cadrul industriei din aval, reprezentată în cazul de faţă de industria de procesare. Pentru reducerea asimetriei între puterea de negociere a fermierilor şi cea a procesatorilor, o soluţie ar putea fi reprezentată de încurajarea formelor asociative pe segmentul producţie, cu respectarea prevederilor legii concurenţei, dar şi realizarea unui contract-cadru care să evite clauzele dezavantajoase pentru fermieri. 10. PCN au un impact asupra comerţului transfrontalier din UE? PCN duc la fragmentarea pieţei unice? Dacă da, vă rugăm să explicaţi în ce măsură PCN au un impact asupra capacităţii societăţii dumneavoastră de a efectua tranzacţii transfrontaliere. Practicile comerciale neloiale pot avea un impact negativ asupra schimburilor comerciale transfrontaliere şi pot împiedica buna funcţionare a pieţei unice. Furnizorii pot fi reticenţi la ideea de a lucra cu comercianţi cu amănuntul din străinătate de teamă de a nu fi victime ale unor practici comerciale neloiale. Cu toate acestea, indiferent de aceşti factori, PCN poate împiedica dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere, în principal din cauza dificultăţii de a pune în aplicare normele care le reglementează într-un context transfrontalier.
3.2. Protecţia împotriva practicilor comerciale neloiale la nivelul UE 11. Cadrele de reglementare/autoreglementare instituite la nivel naţional permit o abordare suficientă a PCN în unele state membre? Dacă nu, de ce? 12. Lipsa unor cadre naţionale specifice de reglementare/autoreglementare pentru combaterea PCN este o problemă în statele în care acestea nu există? Cadrul de reglementare existent nu cuprinde toate practicile amintite în documentul transmis de Comisia Europeană. În România, autoritatea naţională competentă a avizat Codul de bune practici în sectorul alimentar şi, ulterior, a transmis punctele sale de vedere asupra Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare prin care acest cod a fost transpus în legislaţia naţională. S-a susţinut faptul că este esenţial ca, prin aplicarea codului, să nu se creeze o platformă de schimb de informaţii care să faciliteze transferul de date sensibile din punct de vedere concurenţial în raporturile dintre semnatari. 15. Reglementările în domeniul PCN, acolo unde există, au un impact pozitiv? Există posibile dezavantaje/preocupări legate de introducerea unor reglementări în domeniul PCN, de exemplu, prin impunerea unor restricţii nejustificate ale libertăţii contractuale? Vă rugăm să explicaţi. La aproximativ un an de la intrarea în vigoare a Legii nr. 321/2009, autoritatea naţională competentă a analizat impactul aplicării prevederilor acesteia în relaţia producători/distribuitori şi retaileri/achizitori şi a constatat următoarele: - afectarea cash flow-ului la nivel de retail - retailerii au susţinut că au întâmpinat probleme datorate termenelor de plată fixe şi scurte stabilite de lege; - diminuarea valorii comenzilor şi, în acelaşi timp, creşterea numărului de comenzi cu valoare mai mică, ceea ce a condus la creşterea costurilor logistice; - afectarea stocurilor şi probleme cu oferta de produse către consumatori - datorate comenzilor mai mici făcute către furnizori; - unii dintre producători/distribuitori considerau că "taxele din retail" ce urmau a fi eliminate conform Codului de bune practici vor fi înlocuite sau redenumite şi, ca atare, efectele în piaţă vor fi inexistente. Opinia generală a actorilor din piaţă cu referire la impactul Legii nr. 321/2009 a fost aceea că nu se poate observa un impact concret al acestor reglementări, că acestea nu au condus la diminuarea condiţiilor generale suportate de furnizori sau la reducerea preţurilor pentru consumatori. Reglementările naţionale şi europene existente în materie de concurenţă şi concurenţă neloială sunt menite să vegheze la menţinerea unui mediu concurenţial normal, însă nu trebuie ignorat principiul libertăţii contractuale a relaţiilor dintre întreprinderi, care s-au constituit în scopul realizării de profit.
4.2. Mecanisme de aplicare la nivelul UE 16. Există discrepanţe semnificative în tratamentul juridic aplicat PCN între statele membre? Dacă da, împiedică aceste discrepanţe comerţul transfrontalier? Vă rugăm să prezentaţi exemple concrete şi să cuantificaţi impactul, în măsura posibilităţilor. Chiar dacă s-a menţionat problema practicilor comerciale neloiale în contextul mai multor iniţiative recente, nu există deocamdată un cadru de reglementare specific la nivelul UE pentru combaterea practicilor comerciale neloiale din cadrul lanţului de aprovizionare B2B cu produse alimentare şi nealimentare. 17. În cazul în care există efecte negative, în ce măsură o abordare comună la nivelul UE privind asigurarea respectării legii ar trebui să trateze această problemă? Nu au fost identificate efecte negative.
5.8. Caracteristicile comune ale PCN 19. Lista de mai sus cuprinde detalii privind cele mai importante PCN? Există şi alte tipuri de PCN? În cadrul investigaţiei derulate pe piaţa de retail alimentar au fost identificate anumite comportamente care pot fi integrate în cadrul conceptului PCN, acestea fiind: - nereturnarea contravalorii unor taxe de raft, în cazul unor delistări; - solicitarea anuală a modificării unor clauze contractuale, cel mai adesea, în sensul creşterii anumitor retribuţii din partea furnizorilor; - refuzul de a modifica clauze contractuale; - întârziere la plata facturilor; - delistări nerezonabile; - blocarea livrărilor, fără a rambursa taxele de intrare sau de listare plătite; - solicitări de discounturi retroactive; - returnarea unor produse către furnizor atunci când acestea nu se vindeau. 20. Crearea unei liste de PCN interzise ar putea fi un mijloc eficient de a soluţiona această problemă? O astfel de listă ar trebui să fie actualizată în mod regulat? Există şi alte soluţii posibile? Da, ar fi utilă o listă a practicilor comerciale neloiale interzise, dar nu este o soluţie pentru eliminarea definitivă a acestei probleme. 23. Ar trebui ca eventualele bune practici de mai sus să fie incluse într-un cadru la nivelul UE? Această abordare ar prezenta vreun dezavantaj? Da, ar trebui incluse într-un cadru legislativ unitar la nivel european. În urma dezbaterilor membrii comisiilor au apreciat că sunt necesare norme juridice care să sancţioneze actele de concurenţă neloială, pentru ca politica privind concurenţa să fie una completă şi eficientă, dezideratul constituindu-l asigurarea unui mediu concurenţial onest între operatorii economici, în acord cu interesele consumatorilor.
ART. 2 Punctul de vedere cuprins în prezenta hotărâre se transmite către instituţiile europene şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această hotărâre a fost adoptată de către Senatul României în şedinţa din 23 aprilie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
