Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 2.170 din 30 noiembrie 2004 privind aprobarea Strategiei de tara pentru implementarea Planului de actiune pe tara in vederea imbunatatirii raportarilor financiare in Romania si unele masuri pentru organizarea Colegiului Consultativ al Contabilitatii
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.232 din 21 decembrie 2004
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 42 din Legea contabilitãţii nr. 82/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1
(1) Se aprobã Strategia de ţarã pentru implementarea Planului de acţiune pe ţarã în vederea îmbunãtãţirii raportãrilor financiare în România, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
(2) Planul de acţiune pe ţarã cuprinde obiectivele privind dezvoltarea mediului de afaceri, ce decurg din programul de mãsuri convenit de Guvernul României cu Banca Internaţionalã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi care stau la baza Acordului de împrumut pentru ajustare programaticã (PAL), semnat la Bucureşti la 27 septembrie 2004.
ART. 2
(1) Monitorizarea procesului de implementare a Planului de acţiune pe ţarã în vederea îmbunãtãţirii raportãrilor financiare în România revine Colegiului Consultativ al Contabilitãţii, care este organizat şi funcţioneazã în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.449/2002 .
(2) În acest scop se înfiinţeazã în cadrul Colegiului Consultativ al Contabilitãţii Comitetul de coordonare a Planului de acţiune pe ţarã, format din reprezentanţi ai instituţiilor implicate în implementarea planului.
(3) Biroul executiv al Colegiului Consultativ al Contabilitãţii va aproba componenţa nominalã a Comitetului de coordonare a Planului de acţiune pe ţarã.
(4) Planul de acţiune pe ţarã poate fi completat sau modificat, la propunerea Colegiului Consultativ al Contabilitãţii, prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al conducãtorilor celorlalte instituţii implicate, în funcţie de evoluţiile şi de cerinţele procesului de implementare.
ART. 3
(1) Colegiul Consultativ al Contabilitãţii, prin Ministerul Finanţelor Publice, va informa trimestrial Guvernul României cu privire la stadiul realizãrii obiectivelor Planului de acţiune pe ţarã.
(2) Instituţiile implicate direct în implementarea Planului de acţiune pe ţarã au obligaţia respectãrii termenelor de realizare a obiectivelor ce le revin şi de raportare periodicã Guvernului României, prin Colegiul Consultativ al Contabilitãţii, asupra mãsurilor întreprinse şi stadiului realizãrii obiectivelor propuse, potrivit Strategiei de ţarã pentru implementarea Planului de acţiune pe ţarã.
(3) Dupã aprobare, Planul de acţiune pe ţarã va fi difuzat instituţiilor implicate, prin grija Ministerului Finanţelor Publice.
ART. 4
Ministerul Finanţelor Publice va lua mãsurile necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotãrâri.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemneazã:
--------------
p. Ministrul finanţelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Bucureşti, 30 noiembrie 2004.
Nr. 2.170.
ANEXĂ
STRATEGIA DE ŢARĂ
pentru implementarea Planului de acţiune pe ţarã în
vederea îmbunãtãţirii raportãrilor financiare în România
A. Introducere
Creşterea calitãţii raportãrilor financiare a fost identificatã drept una dintre componentele-cheie ale dezvoltãrii economice sustenabile din România. Aceastã cerinţã a devenit în ultimii ani prioritatea numãrul unu pentru multe ţãri ale lumii şi constituie în prezent subiectul unor reforme semnificative în domeniu.
Calitatea raportãrilor financiare, care implicã în mod direct standardele de contabilitate şi de audit, ca un cadru legal şi instituţional de implementare a acestor standarde, reprezintã un scop în sine. Scopul final este acela de a aduce un plus de valoare sistemului de raportare financiarã în sprijinul stabilitãţii sistemului financiar şi al creşterii economice în sectorul privat.
Ca parte a activitãţii de reformã, începând cu sfârşitul anului 2002 şi pânã în luna februarie 2003, experţii Bãncii Mondiale au realizat o evaluare a standardelor şi practicilor existente, referitoare la contabilitatea şi auditul financiar al situaţiilor financiare, cu scopul de a identifica reformele necesare pentru îmbunãtãţirea raportãrii financiare de cãtre sectorul privat. Recomandãrile rezultate din aceastã evaluare au fost incluse în Raportul privind respectarea standardelor şi normelor (ROSC) din 9 mai 2003.
Guvernul României împreunã cu instituţiile partenere şi-au exprimat intenţia de a implementa toate recomandãrile şi au întreprins o serie de mãsuri în acest sens.
B. Politica strategiei pentru implementarea Planului de acţiune pe ţarã în vederea îmbunãtãţirii raportãrilor financiare în România
Procesul de aderare a României la Uniunea Europeanã a furnizat Guvernului României un cadru conceptual atotcuprinzãtor pentru reforma în domeniul contabil, al auditului financiar şi al raportãrilor financiare. Acest cadru conceptual este reprezentat de acquisul comunitar şi se concentreazã pe toate activitãţile de reformã strategice şi instituţionale.
Acquisul comunitar include legislaţia primarã (tratate), legislaţia secundarã (directive, regulamente, decizii, recomandãri etc.) şi studii de caz. De aceea, ca urmare a faptului cã regulile Uniunii Europene sunt într-o continuã schimbare, acquisul comunitar nu este un document static, ci unul care cunoaşte permanente evoluţii.
Colegiul Consultativ al Contabilitãţii (CCC), care funcţioneazã pe lângã Ministerul Finanţelor Publice şi care cuprinde reprezentanţi ai Guvernului, ai autoritãţilor de reglementare, ai profesiilor contabile şi de audit, ai mediului de afaceri şi academic, care manifestã interes faţã de problematica raportãrii financiare, a fost desemnat sã elaboreze un plan de acţiune pe ţarã în vederea îmbunãtãţirii raportãrilor financiare în România.
Totuşi, din perspectiva politicii de strategie, este important de notat faptul cã, independent de consideraţiile privind accesul la Uniunea Europeanã, adoptarea, implementarea şi punerea în aplicare a tuturor pãrţilor acquisului comunitar vor permite României sã construiascã un pilon financiar puternic care sã conducã la creşterea economicã a sectorului privat şi la stabilitatea sistemului financiar.
Planul de acţiune pe ţarã pentru îmbunãtãţirea raportãrilor financiare din România este documentul care stabileşte detaliat acţiunile specifice care trebuie finalizate în scopul atingerii obiectivelor de reformã. Acest plan este mai degrabã un document dinamic decât unul static, nu doar pentru cã acquisul comunitar pe care se bazeazã evolueazã constant, dar şi datoritã faptului cã România îşi va schimba capacitatea de a adopta şi de a derula reforma pe mãsurã ce obiectivele propuse vor fi realizate.
C. Obiectivul strategic
În aprilie 2004 Colegiul Consultativ al Contabilitãţii, cu asistenţa Bãncii Mondiale, în calitate de facilitator, a demarat elaborarea Planului de acţiune pe ţarã.
Obiectivul strategic a fost identificat ca fiind "Îndeplinirea, înainte de 2007 - data aderãrii - a principalelor obligaţii privind contabilitatea şi auditul, ce decurg din acquisul comunitar".
Trebuie subliniat faptul cã îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din acquisul comunitar trebuie sã fie de jure şi de facto. Modificãrile din legislaţie trebuie sã fie urmate de schimbãri de fond şi de comportament.
D. Politici alternative şi rezultate aşteptate
Un element critic al procesului de reformã îl reprezintã procesul de consultare pentru stabilirea politicilor alternative. În Planul de acţiune pe ţarã au fost identificate mai multe politici alternative, printre care:
● Stabilirea unui program pentru introducerea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiarã (IFRS), în funcţie de capacitatea de implementare
● Definirea detaliatã a entitãţilor de interes public
● Selectarea celui mai adecvat model pentru înfiinţarea unui organism independent de supraveghere a domeniului contabil şi de audit, în totalitatea sa
● Dezvoltarea integrãrii pregãtirii profesionale, a învãţãmântului economic superior în reforma programelor de pregãtire.
Procesul de evaluare, de consultare şi de formulare de recomandãri pentru abordarea unei anumite politici se va derula la nivelul Colegiului Consultativ al Contabilitãţii, dar acţiunile vor trebui extinse la nivelul fiecãrei instituţii.
Rezultate aşteptate:
● întãrirea infrastructurii contabilitãţii şi auditului ca pilon al arhitecturii financiare a ţãrii şi reducerea riscului de producere a unor crize şi scandaluri financiare, ale cãror consecinţe ar avea un impact dãunãtor, dupã cum s-a putut observa atât în România, cât şi în alte pãrţi ale lumii;
● îmbunãtãţirea credibilitãţii raportãrii financiare care trebuie sã contribuie, la rândul ei, la atragerea investiţiilor strãine şi la promovarea creşterii întreprinderilor româneşti;
● asigurarea cã întreprinderile româneşti prezintã informaţii financiare transparente şi de o calitate ridicatã, înlãturând astfel incertitudinile, sporind încrederea internã şi sprijinind mobilizarea investiţiilor şi a economiilor.
E. Puncte centrale de implementare a Planului de acţiune pe ţarã
Pe 30 iunie Colegiul Consultativ al Contabilitãţii a finalizat prima etapã a acestei acţiuni. Colegiul Consultativ al Contabilitãţii a concluzionat cã domeniile de concentrare a atenţiei în vederea realizãrii implementãrii trebuie sã fie:
● asigurarea conformitãţii legislaţiei româneşti din domeniul contabilitãţii şi auditului cu acquisul comunitar;
● implementarea IFRS şi a Standardelor internaţionale de audit la entitãţile de interes public, pentru exerciţiul financiar care se încheie la 31 decembrie 2006;
● îmbunãtãţirea capacitãţii operaţionale a organismelor de reglementare;
● îmbunãtãţirea supravegherii profesiilor contabile şi de audit financiar, a guvernanţei corporative şi a transparenţei publice, aşa cum se subliniazã în acquisul comunitar - atât la nivel legislativ, cât şi la nivelul celor mai bune practici din Uniunea Europeanã.
Punctul central al implementãrii Planului de acţiune pe ţarã îl va constitui realizarea unei combinaţii de proiecte pe termen scurt şi mediu. Se anticipeazã cã, sub rezerva existenţei unor interdependenţe, un mare numãr de mãsuri va fi analizat simultan.
Fãrã a fi limitate, criteriile de selectare a proiectelor vor include:
● mãsuri pentru care poate exista o îmbunãtãţire imediatã, semnificativã şi palpabilã;
● proiecte-cheie pe termen mediu care, prin natura lor, necesitã o dezvoltare solidã a capacitãţii şi un program de pregãtire profesionalã înainte de a da rezultate;
● mãsuri care susţin toate proiectele şi de care depinde succesul altora, cum ar fi, de exemplu, traducerea standardelor şi normelor internaţionale.
- Obiectivele pe termen scurt includ:
● înfiinţarea Comitetului de coordonare pentru implementarea Planului de acţiune pe ţarã (Comitet de coordonare);
● amendarea legislaţiei primare şi secundare;
● îmbunãtãţirea organizãrii Colegiului Consultativ al Contabilitãţii şi a capacitãţii operaţionale a instituţiilor de reglementare;
● îmbunãtãţirea pregãtirii profesionale continue;
● evaluarea mijloacelor de îmbunãtãţire a calitãţii şi credibilitãţii auditului financiar.
Obiectivele de mai sus reprezintã şi condiţionalitãţi prevãzute de Banca Mondialã în cadrul acordului PAL pentru prima fazã de implementare a Planului de acţiune pe ţarã care se încheie în luna septembrie 2005.
- Obiectivele pe termen mediu includ:
● conformitatea legislaţiei româneşti cu legea contabilitãţii bazatã pe IFRS şi pe directive europene;
● completarea legislaţiei secundare privind piaţa de capital;
● lansarea implementãrii procesului pentru asigurarea transparenţei publice îmbunãtãţite a situaţiilor financiare ale societãţilor cotate şi ale altor entitãţi de interes public;
● îmbunãtãţirea organizãrii şi dezvoltarea celor mai bune practici pentru organismele profesionale ale domeniului contabil şi de audit financiar.
În final, credibilitatea, care va creşte prin dezvoltarea Colegiului Consultativ al Contabilitãţii ca interfaţã din ce în ce mai independentã între instituţiile de reglementare şi profesie, împreunã cu îmbunãtãţirea cooperãrii, comunicãrii, coeziunii şi a lucrului în echipã între toate instituţiile implicate în CAP vor accelera progresul României cãtre un mediu de afaceri atractiv.
F. Autoritatea Colegiului Consultativ al Contabilitãţii şi flexibilitatea procesului de implementare a Planului de acţiune pe ţarã
Guvernul României deleagã autoritatea de implementare a Planului de acţiune pe ţarã Colegiului Consultativ al Contabilitãţii şi recomandã ca acesta sã acţioneze prin intermediul Comitetului de coordonare, care sã administreze executarea planului. Modalitatea propusã de organizare şi funcţionare a Comitetului de coordonare este discutatã în Raportul Planului de acţiune pe ţarã. Un aspect deosebit îl reprezintã disponibilitatea şi aplicarea unei capacitãţi suficiente de management al proiectelor. Aceastã capacitate a fost identificatã ca fiind un factor esenţial de succes. Mai mult decât atât, este recomandat ca pentru asigurarea succesului Colegiul Consultativ al Contabilitãţii sã solicite Bãncii Mondiale sã asiste Comitetul de coordonare, în calitate de observator şi de facilitator permanent.
Dupã cum s-a subliniat în introducere, este deosebit de important ca Planul de acţiune pe ţarã sã fie flexibil, pãstrându-şi totodatã principiile de bazã. O echipã puternicã, dedicatã şi bine organizatã, care sã beneficieze de sprijinul susţinut al Guvernului şi, dacã este necesar, al altor agenţii externe, trebuie sã administreze şi sã implementeze mãsurile trasate prin Planul de acţiune pe ţarã.
Managementul acestor reforme necesitã o abordare generalã şi un "parteneriat" între Guvernul României şi celelalte instituţii implicate. Toate pãrţile implicate în Planul de acţiune pe ţarã vor trebui, în mod oficial şi necondiţionat, sã se angajeze în facilitarea executãrii proiectelor responsabile de realizarea mãsurilor. Multe dintre aceste proiecte sunt interdependente şi solicitã o coordonare semnificativã. În consecinţã, este foarte important ca Planul de acţiune pe ţarã sã fie derulat ca un tot unitar. Dacã se va înregistra succesul scontat, implementarea Planulului de acţiune pe ţarã va oferi garanţia cã România are o infrastructurã a sistemelor contabil, de audit financiar şi de raportare financiarã competitivã cu alte ţãri din Uniunea Europeanã şi din lume.
Trebuie reţinut faptul cã Planul de acţiune pe ţarã nu poate fi luat în considerare în mod izolat. Alte iniţiative, cum ar fi evaluarea capacitãţii instituţionale în baza acordului PAL şi Planul de acţiune pe ţarã pe probleme de guvernanţã corporativã, aflate în prezent în desfãşurare, sunt, de asemenea, corelate cu îmbunãtãţirea continuã a raportãrilor financiare în România. Planul de acţiune pe ţarã necesitã o coordonare totalã cu aceste iniţiative.
G. Managementul şi raportarea stadiului de realizare a Planului de acţiune pe ţarã
Managementul şi echipele de lucru se vor organiza astfel:
● Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanţi aleşi din rândul membrilor Colegiului Consultativ al Contabilitãţii care vor reprezenta instituţiile implicate în Planul de acţiune pe ţarã. Aceştia vor fi responsabili, în numele Colegiului Consultativ al Contabilitãţii, de administrarea, promovarea şi adaptarea Planului de acţiune pe ţarã şi vor întocmi rapoarte cãtre conducerea Colegiului Consultativ al Contabilitãţii în maniera stabilitã mai jos. Componenţa nominalã a Comitetului de coordonare va fi aprobatã de Biroul executiv al Colegiului Consultativ al Contabilitãţii (termen de realizare: 31 ianuarie 2005);
● Comitetul de coordonare va fi responsabil cu promovarea Planului de acţiune pe ţarã în mediile de interes;
● fiecare autoritate de reglementare şi organism profesional vor avea responsabilitatea determinãrii resurselor necesare implementãrii tuturor mãsurilor directe.
Se preconizeazã ca mãsurile sã fie implementate în primul rând de echipe alcãtuite din reprezentanţi ai instituţiilor implicate, dupã cum urmeazã:
● autoritãţile de reglementare: M.F.P., B.N.R., C.N.V.M. şi C.S.A.;
● asociaţii profesionale care reglementeazã profesia contabilã şi pe cea de audit financiar: CECCAR şi CAFR;
● mediul academic;
● alţi specialişti, dupã caz.
În completare, Comitetul de coordonare poate solicita alocarea de resurse separate pentru managementul proiectelor în scopul coordonãrii şi raportãrii evoluţiei generale a Planului de acţiune pe ţarã (termen de realizare: 31 ianuarie 2005).
Raportarea stadiului de realizare:
● coordonatorii proiectelor de la nivelul fiecãrei instituţii implicate vor întocmi rapoarte lunare cãtre Comitetul de coordonare cu privire la stadiul realizãrii acelor mãsuri detaliate din Planul de acţiune pe ţarã, care au fost alocate echipelor pe care le coordoneazã;
● Comitetul de coordonare va întocmi rapoarte lunare cãtre Colegiul Consultativ al Contabilitãţii cu privire la realizãrile şi stadiul de îndeplinire a mãsurilor detaliate şi va propune Colegiului Consultativ al Contabilitãţii completãri sau modificãri la mãsurile detaliate;
● Colegiul Consultativ al Contabilitãţii va întocmi rapoarte trimestriale cãtre Guvernul României cu privire la evoluţia, stadiul şi realizãrile generale;
● Colegiul Consultativ al Contabilitãţii va întocmi rapoarte trimestriale cãtre Banca Mondialã cu privire la evoluţia, stadiul şi realizãrile generale;
● Colegiul Consultativ al Contabilitãţii va întocmi rapoarte cu privire la evoluţia, stadiul şi realizãrile generale ale Planului de acţiune pe ţarã, care vor fi transmise Comisiei Europene, prin instituţiile abilitate, ori de câte ori se considerã necesar.
H. Programul de implementare
Strategia de ţarã pentru implementarea Planului de acţiune pe ţarã se va implementa, în principal, pe o perioadã de 3 ani de la data aprobãrii de cãtre Guvernul României, cu respectarea termenelor din mãsurile detaliate ale Planului de acţiune pe ţarã.
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
