Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 191 din 12 aprilie 1963 privind organizarea si profilarea activitatii de proiectare, precum si unele masuri pentru marirea capacitatii de lucru a organizatiilor de proiectare si imbunatatirea activitatii acestora
Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Romane hotãrãşte:
CAP. 1 Organizarea activitãţii de proiectare
1. Activitatea de proiectare se desfãşoarã în urmãtoarele organizaţii: a) institute de proiectare în subordinea ministerelor, a celorlalte organe centrale şi a Sfatului popular al oraşului Bucureşti; b) direcţii de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor în subordinea sfaturilor populare regionale şi al oraşului Constanta; c) servicii, secţii, birouri şi ateliere de proiectare ale ministerelor, ale celorlalte organe centrale, ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, precum şi ale organizaţiilor socialiste aflate în subordinea acestora (inclusiv serviciul tehnolog şef, metalurg şef şi constructor şef din cadrul întreprinderilor constructoare de maşini, pentru proiectarea de utilaj). Aceste organizaţii de proiectare pot lua fiinta şi în cazul cînd în cadrul organelor prevãzute la literele a şi b funcţioneazã institute de proiectare sau direcţii de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor. 2. Institutele de proiectare şi direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor se înfiinţeazã prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri şi funcţioneazã pe baza Decretului nr. 199/1949 . Serviciile, secţiile, birourile şi atelierele de proiectare se pot infiinta dupã cum urmeazã: a) Prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri pentru cele care elaboreazã documentaţii tehnice privind: - partea tehnologicã specifica unei ramuri sau sector de activitate a economiei naţionale pentru care nu este profilat un institut de proiectare; în acest caz serviciile, secţiile, birourile şi atelierele de proiectare tehnologice îndeplinesc şi rolul de proiectant general pentru investiţiile specifice ramurilor sau sectoarelor respective; - lucrãri de construcţii-montaj de a anumitã specialitate al cãror volum nu justifica înfiinţarea unui institut de proiectare; b) Pe baza aprobãrilor date de conducãtorii ministerelor, ai celorlalte organe centrale şi de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta - în limita fondurilor de salarii şi a indicatorilor financiari aprobaţi - pentru elaborarea documentaţiilor tehnice privind: lucrãri de reparaţii de orice valoare, lucrãri de amenajãri, dezvoltãri şi lucrãri noi cu valori pînã la 5 milioane lei cu excepţia construcţiilor de locuinţe şi a lucrãrilor social-culturale şi administrative, precum şi proiecte de execuţie pentru obiecte cu valori pînã la 5 milioane lei, în cadrul unor complexe industriale noi sau existente care au proiecte de ansamblu aprobate, întocmite de institute de proiectare sau direcţii de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor. Aprobarea prevãzutã la litera b se va da, de la caz la caz, în principal întreprinderilor mari şi uzinelor constructoare de maşini, în funcţie de volumul sarcinilor de întocmire a documentaţiilor tehnice şi în urma unei analize a tuturor factorilor care asigura elaborarea unor documentaţii tehnice de buna calitate: personalul de proiectare (calificarea, specialitatea şi experienta în proiectare), natura lucrãrilor (specificul, complexitatea şi volumul lucrãrilor), asigurarea desfãşurãrii normale a procesului de proiectare (întocmirea, verificarea şi controlul calitãţii proiectelor) precum şi a altor factori care conditioneaza buna calitate a proiectelor. Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale, precum şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, vor stabili în mod diferenţiat atribuţiile de proiectare ale serviciilor, secţiilor, birourilor şi atelierelor, atît ca valoare, în limita plafonului stabilit la art. 2, litera b, cît şi ca natura (categorii) de lucrãri pentru care pot elabora documentaţii tehnice. 3. În afarã organizaţiilor de proiectare prevãzute la art. 1, activitatea de proiectare se mai poate desfasura şi în: - institute de cercetãri, pentru partea de tehnologie, din specificul activitãţii lor de cercetare, pe baza aprobãrii conducerii organelor în subordinea cãrora se afla. Institutele de cercetãri în domeniul construcţiilor pot elabora documentaţii tehnice pentru lucrãri de investiţii proprii de orice valori; - institute de învãţãmînt tehnic superior pentru lucrãri de orice valori din specialitatea respectiva, pe baza aprobãrii Ministerului Învãţãmîntului şi a contractelor încheiate cu institutele de proiectare şi direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor. 4. Activitatea organizaţiilor de proiectare înfiinţate prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri se desfãşoarã pe baza programelor de proiectare, avizate de Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de elaborare a programului de proiectare. Celelalte organizaţii de proiectare lucreazã pe baza de programe de proiectare aprobate de organele în subordinea cãrora se afla.
CAP. 2 Profilarea organizaţiilor de proiectare
5. Institutele de proiectare şi direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor elaboreazã în mod complex documentaţii tehnice conform profilului aprobat, în afarã unor documentaţii tehnice care se asigura pe plan republican prin organizaţii de proiectare specializate, conform prevederilor prezentului capitol. 6. Documentaţiile tehnice pentru locuinţe, clãdiri social-culturale şi pentru lucrãrile de sistematizare se elaboreazã de direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, iar pentru oraşul Bucureşti de cãtre Institutul Proiect Bucureşti. Proiectele pentru sistematizari teritoriale şi cele pentru localitãţile importante, exclusiv oraşul Bucureşti, precum şi documentaţiile tehnice pentru ansambluri orãşeneşti de importanta deosebita, se elaboreazã de Institutul de studii şi proiectari în construcţii, arhitectura şi sistematizare. Documentaţiile tehnice pentru clãdirile social-culturale din incinta unor complexe industriale, pot fi elaborate de institutele de proiectare care proiecteazã complexele industriale respective, utilizînd în principal proiecte tip şi refolosibile. 7. Documentaţiile tehnice pentru centrale de energie electrica-termo şi centrale electrice de termoficare se elaboreazã de cãtre Institutul de studii şi proiectari energetice, cu excepţia documentaţiilor pentru centrale electrice noi pînã la 1.000 kW şi sporirea capacitãţii centralelor termo existente cu maximum 1.000 kW, care se elaboreazã de întreprinderile regionale de electricitate. Documentaţiile tehnice pentru centrale de energie electrica-hidro se elaboreazã de Institutul de studii şi proiectari hidroenergetice. Institutele de proiectare pot elabora, cu avizul Ministerului Minelor şi Energiei Electrice, pentru fiecare caz în parte, documentaţii tehnice pentru centrale electrice uzinale de termoficare avînd putere şi debit de aburi pînã la 10 MW şi 100 tone abur/ora, dacã procesul tehnologic al întreprinderii proiectate este strins legat de gospodãria termica. Dacã sînt şi alţi consumatori urbani sau industriali în localitatea respectiva, studiul tehnico-economic pentru întregul ansamblu se va asigura de Ministerul Minelor şi Energiei Electrice. 8. Documentaţiile tehnice pentru reţele-drumuri şi cai ferate cu lucrãrile de arta aferente, telecomunicalii, electrice, termoficare, alimentari cu apa, canalizare, gaze, transport în comun etc. - din afarã complexelor industriale, social-culturale şi a cartierelor de locuinţe în construcţie - se elaboreazã de cãtre organizaţiile de proiectare de specialitate, ţinînd seama de interesul general, de nevoile în perspectiva ale tuturor organelor interesate şi de necesitãţile determinate de dezvoltarea localitãţilor respective. Documentaţiile tehnice pentru reţelele din interiorul cartierelor de locuinţe şi a complexelor industriale şi social-culturale se elaboreazã de organizaţiile de proiectare care întocmesc documentaţiile tehnice pentru locuinţe sau complexele industriale şi social-culturale respective, cu excepţia celor pentru reţelele electrice din cadrul cartierelor de locuinţe şi ansamblurilor social-culturale, care se elaboreazã de organizaţiile de proiectare ale Ministerului Minelor şi Energiei Electrice, ţinînd seama de sistematizarea localitãţilor. 9. Documentaţiile tehnice pentru lucrãrile de alimentari cu apa şi de canalizari, din afarã centrelor populate urbane şi a incintelor industriale, precum şi pentru lucrãrile importante de alimentari cu apa şi canalizari din interiorul centrelor populate urbane, cu excepţia reţelelor de distribuţie a apei şi a reţelelor secundare de canalizare, se elaboreazã de cãtre organizaţiile de proiectare din cadrul Comitetului de Stat al Apelor, în conformitate cu prevederile programului de proiectare. Documentaţiile tehnice pentru reţelele de distribuţie pentru alimentari cu apa şi pentru reţelele secundare de canalizare a1e centrelor populate urbane, precum şi documentaţiile tehnice pentru lucrãrile de mai mica importanta privind alimentarile cu apa şi canalizarile din interiorul centrelor populate urbane, se elaboreazã de Institutul de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor de gospodãrie comunalã (I.P.G.C.) din cadrul Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare şi de cãtre direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, - conform programului de proiectare. 10. Documentaţiile tehnice pentru lucrãrile de investiţii cu caracter industrial din planul ministerelor şi a celorlalte organe centrale, care nu au în subordine institute de proiectare şi care nu sînt cuprinse în profilul organizaţiilor de proiectare existente, se elaboreazã de Institutul de proiectare a construcţiilor şi materialelor de construcţii şi de cercetãri pentru materialele de construcţii. Partea tehnologicã a acestor documentaţii tehnice se elaboreazã de cãtre serviciile de proiectari tehnologice ale titularilor de investiţii, care îndeplinesc şi rolul de proiectant general. 11. Documentaţiile tehnice pentru utilajele tehnologice, utilajele auxiliare şi de întreţinere, specifice investiţiilor ce se proiecteazã, vor fi elaborate de cãtre institutele de proiectare numai pînã la faza de proiect tehnic, inclusiv. Elaborarea desenelor de execuţie pentru aceste utilaje se asigura de cãtre întreprinderile producãtoare, în afarã celor prevãzute în anexa nr. 1, care se elaboreazã de institutele de proiectare respective. Proiectarea utilajelor independente şi de serie (maşini unelte, maşini agricole, de construcţii, transporturi şi alte maşini şi utilaje ce nu necesita montaj) se asigura în întregime de cãtre întreprinderile specializate pentru producerea acestor utilaje, prin serviciul tehnolog şef, metalurg şef şi constructor şef, care în cazul cînd primesc programe de proiectare din partea ministerului sau organului central în subordinea cãruia se afla, pot fi asimilate ca organizaţii de proiectare. Pentru reglementarea şi simplificarea modului în care trebuie desfasurata activitatea de proiectare a maşinilor, utilajelor, aparatelor şi instalaţiilor tehnologice, se aproba mãsurile cuprinse în anexa nr. 2. 12. Documentaţiile tehnice pentru automatizarea proceselor tehnologice, a maşinilor şi agregatelor din toate ramurile industriale - în afarã de sectoarele electro-energetic, transporturi şi telecomunicaţii - inclusiv studiile şi cercetãrile experimentale necesare, atît pentru nevoile interne cît şi pentru instalaţiile ce se exporta, se elaboreazã în principal de Institutul pentru proiectarea aparatajului electrotehnic şi instalaţiilor de automatizare din subordinea Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini. Automatizarile de mica importanta pot fi proiectate de celelalte institute de proiectari sau de beneficiarii respectivi. Proiectele de ansamblu pentru automatizãri elaborate de celelalte institute de proiectari se supun expertizarii Institutului pentru proiectarea aparatajului electrotehnic şi instalaţiilor de automatizare. Proiectarea elementelor de automatizare se face de întreprinderile producãtoare ale acestora, iar cele de o tehnicitate deosebita pot fi proiectate prin Institutul pentru proiectarea aparatajului electro-tehnic şi instalaţiilor de automatizare. Proiectarea şi cercetarea privind elementele de automatizare, bazatã pe folosirea de izotopi radioactivi, se fac de Institutul de fizica atomica. 13. Prospectiunile geologice, studiile geotehnice topografice şi hidrologice pentru elaborarea documentaţiilor tehnice, precum şi studiile necesare întreţinerii navigaţiei maritime şi fluviale, se executa de unitãţile specializate pentru aceste lucrãri, iar studiile de mica importanta se pot executa de cãtre organizaţiile de proiectare. Fotografierea aerianã şi prelucrarea fotografiilor necesare planurilor topografice ale centrelor populate se executa de Ministerul Forţelor Armate. 14. Proiectele tip şi secţiunile tip pentru locuinţe, clãdiri social-culturale şi cele pentru obiecte sau elemente de construcţii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale, se elaboreazã de Institutul de proiectare a construcţiilor tip; celelalte proiecte tip se întocmesc de organizaţiile de proiectare în a cãror profil intra proiectarea investiţiilor respective. 15. Proiectele de mobilier tip pentru construcţiile de locuinţe şi social-culturale se elaboreazã de Institutul de proiectare a construcţiilor tip, cu excepţia adaptãrii acestor proiecte la tehnologia de fabricaţie (proiectele de execuţie) care se întocmesc de întreprinderile producãtoare. Institutul de cercetãri forestiere proiecteazã prototipurile de mobilier tip pentru construcţii de locuinţe şi social-culturale rezultate din cercetãrile ştiinţifice privind tehnologia şi materialele noi în sectorul lemnului, iar întreprinderile producãtoare pot proiecta mobilier de serie; proiectarea acestui mobilier se face pe baza caracteristicilor stabilite împreunã cu Institutul de proiectare a construcţiilor tip, ţinînd seama de proiectele ce se elaboreazã pentru construcţiile de locuinţe şi clãdiri social-culturale. 16. Institutele de proiectare acorda asistenta tehnica necesarã direcţiilor de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, pentru activitãţile corespunzãtoare profilelor lor. De asemenea pentru lucrãrile de specialitate, institutele de proiectare sînt obligate sa-şi asigure reciproc asistenta tehnica necesarã, în conformitate cu profilul aprobat. Institutele de cercetãri acorda asistenta tehnica organizaţiilor de proiectare pentru rezolvarea problemelor legate de specificul lor de cercetare.
CAP. 3 Organizaţiile de proiectare
17. Organizaţiile de proiectare şi profilul acestora sînt cele prevãzute în anexa nr. 1 care face parte integrantã din prezenta hotãrîre. 18. Documentaţiile tehnice pentru lucrãrile care nu se încadreazã în profilul organizaţiilor de proiectare prevãzute în anexa nr. 1, se elaboreazã de cãtre acele organizaţii ce se vor stabili de Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare.
CAP. 4 Mãsuri pentru mãrirea capacitãţii de lucru a organizaţiilor de proiectare şi pentru îmbunãtãţirea activitãţii de proiectare
19. Pe data de 1 aprilie 1963, se înfiinţeazã urmãtoarele institute de proiectare: a) La Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini: - Institutul de proiectare pentru uzine şi instalaţii din industria construcţiilor de maşini (IPCM), cu sediul în Bucureşti şi cu filiala la Timişoara, organizatã pe baza de gospodãrire socialistã interna, prin preluarea activitãţilor respective de la Institutul de studii, cercetãri şi proiectari tehnologice pentru industria constructoare de maşini şi utilaje şi industria electrotehnica (ITCME) şi de la filiala acestuia din Timişoara, împreunã cu sarcinile şi personalul aferent; - Institutul de cercetare şi proiectare pentru industria electrotehnica (ICPE), cu sediul în Bucureşti, prin reorganizarea Institutului de cercetãri electrotehnice (ICET) şi preluarea activitãţii respective de la Institutul de studii, cercetãri şi proiectari tehnologice pentru industria constructoare de maşini şi utilaje şi industria electrotehnica (ITCME) împreunã cu sarcinile şi personalul aferent. Pe aceiaşi data se reorganizeazã Institutul de studii, cercetãri şi proiectari tehnologice pentru industria constructoare de maşini şi utilaje şi industria electrotehnica (ITCME) ca Institut de cercetare tehnologicã pentru procese tehnologice specifice industriei construcţiilor de maşini - ICTCM -, şi va fi dotat cu laboratoare şi atelier de prototipuri, prin preluarea acestora de la Întreprinderea Prototip, cu sediul în Bucureşti, care se desfiinţeazã. b) La Ministerul Minelor şi Energiei Electrice: - Institutul de studii şi proiectari hidroenergetice (ISPH), cu sediul în Bucureşti, prin preluarea Întreprinderii de cercetãri şi studii de teren pentru lucrãri energetice (ICSE) şi a activitãţii de proiectare hidroenergetica de la Institutul de studii şi proiectari energetice (ISPE). c) La Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei: - Institutul de proiectare pentru industria chimica anorganica şi a metalurgiei neferoase (IPRAN), cu sediul în Bucureşti, prin preluarea activitãţii de proiectare în domeniul industriei chimice anorganice şi metalurgiei neferoase de la Institutul de proiectari chimice (IPROCHIM), împreunã cu sarcinile şi personalul aferent; - Institutul de proiectare pentru foraje, extracţie, transportul şi depozitarea ţiţeiului, gazelor şi produselor petrolifere (IPETTG), cu sediul în oraşul Ploiesti, prin comasarea Institutului de proiectari schele (IPS) cu Grupa de proiectare din Braşov a Direcţiei generale a gazului metan din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei. d) La Consiliul Superior al Agriculturii: - Institutul de studii şi proiectari pentru organizarea teritoriului agricol (ISPOTA), cu sediul în Bucureşti. e) La Comitetul de Stat al Apelor: - Institutul de studii şi prospecţiuni (ISP), cu sediul în Bucureşti, prin dezvoltarea activitãţii Întreprinderii de cercetãri, studii şi prospecţiuni pentru construcţii din cadrul Comitetului de Stat al Apelor, care îşi desfãşoarã activitatea pe baza de program de lucru avizat de Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare. f) La Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare: - Institutul de proiectare a construcţiilor tip (IPCT), cu sediul în Bucureşti, prin preluarea activitãţii de proiectare tip de la Institutul de studii şi proiectari în construcţii, arhitectura şi sistematizare (ISCAS) şi de la Institutul Proiect - Bucureşti (IPB), împreunã cu sarcinile, inventarul şi personalul aferent. 20. Pe data de 1 iulie 1963 se înfiinţeazã sub îndrumarea şi controlul Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, Institutul de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor de gospodãrie comunalã (IPGC), cu sediul în Bucureşti. 21. Institutele prevãzute la <>art. 19 şi 20 funcţioneazã în conformitate cu prevederile Decretului nr. 199/1949 , cu excepţia Institutului de studii şi proiectare pentru organizarea teritoriului agricol (ISPOTA) şi a Institutului de proiectare a construcţiilor tip (IPCT), care funcţioneazã ca unitãţi bugetare. 22. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, vor lua mãsuri de intarire a organizaţiilor de proiectare, pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor ce le revin în realizarea lucrãrilor de investiţii, prin concentrarea forţelor de proiectare în cadrul acestor organizaţii de proiectare, transferind cei mai buni specialişti din producţie în proiectare. 23. Pentru reducerea volumului proiectelor de execuţie şi pentru îmbunãtãţirea lucrãrilor de montaj a instalaţiilor complexe: a) Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, vor elabora şi prezenta spre avizare la Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare - în termen de 90 zile de la data aprobãrii prezentei hotãrîri - propuneri privind gradul de detaliere a proiectelor de execuţie pentru lucrãri de construcţii-montaj, întocmite în colaborare cu organizaţiile de proiectare şi de execuţie, în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3. Aceste propuneri vor avea în vedere reducerea volumului proiectelor de execuţie necesare lucrãrilor de investiţii, astfel, încît conţinutul acestora sa cuprindã numai elemente - strict necesare şi se vor face diferenţiat, pe genuri de lucrãri, în specificul fiecãrei ramuri. b) Se va extinde metoda de proiectare pe machete la institutele de proiectare care elaboreazã documentaţii tehnice pentru instalaţii tehnologice complexe şi pentru montajul prefabricatelor. În acest scop, ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine institute de proiectare, vor lua mãsuri de organizare a atelierelor de proiectare pe machete, dotindu-le cu aparatura necesarã - inclusiv aparatura foto pentru reproducerea detaliilor de pe machete - precum şi de pregãtire a cadrelor necesare. Cadrele tehnice de proiectare care vor lucra în atelierele de macheta vor fi încadrate pe funcţiuni specifice necesare întocmirii proiectelor. 24. La elaborarea documentaţiilor tehnice necesare lucrãrilor de investiţii, organizaţiile de proiectare vor utiliza proiectele, secţiunile şi elementele tip şi refolosibile, precum şi proiectele şi pãrţile de proiecte unicale cu nivel corespunzãtor tehnicii moderne. Proiectele tip, directive şi refolosibile, precum şi proiectele şi pãrţile de proiecte unicale, se vor utiliza în elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrãri de investiţii chiar şi în cazul în care sînt diferenţe între dimensiunile şi capacitatile obiectelor pentru care exista proiecte şi cele necesare a fi proiectate, dacã acest lucru se justifica din punct de vedere al eficientei economice, prin reducerea duratei şi a costului proiectãrii, prin reducerea duratei de execuţie, prin obţinerea unor indicatori tehnici-economici ridicati etc. Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare va transmite la începutul fiecãrui an ministerelor, celorlalte organe centrale, comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta precum şi institutelor de proiectare, lista proiectelor tip care urmeazã a se elabora în anul respectiv. Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare va completa semestrial catalogul de prezentare a proiectelor tip, directive şi refolosibile, astfel încît acesta sa conţinã toate proiectele tip, directive şi refolosibile în vigoare. 25. Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare va intensifica activitatea de tipizare a detaliilor de construcţii-montaj de folosinta generalã şi va iniţia în cadrul fiecãrei organizaţii de proiectare o acţiune de tipizare interna a detaliilor, controlind totodatã folosirea acestora de cãtre organizaţiile de proiectare. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, care au în subordine organizaţii de proiectare, vor lua mãsuri pentru analizarea şi trierea detaliilor de construcţii-montaj - existente în cadrul fiecãrei organizaţii de proiectare, întocmind în termen de 80 zile de la data prezentei hotãrîri, cataloage interne de detalii. Aceste cataloage se vor revizui şi completa periodic şi vor fi înaintate semestrial la Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare însoţite de propuneri privind îmbunãtãţirea cataloagelor cu detalii tip republicane. Pe baza analizei acestor propuneri şi a detaliilor primite, Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare va completa semestrial cataloagele de detalii tip republicane. 26. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini va continua şi perfectiona centralizarea şi îndrumarea metodologicã a întocmirii evidentei proiectelor de maşini, utilaje, pãrţi de utilaje şi aparataje diverse, elaborate în ţara sau primite din strãinãtate, prin institutele prevãzute în anexa nr. 4. Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine organizaţii de proiectare vor lua urmãtoarele mãsuri: - în termen de 90 zile de la data prezentei hotãrîri, vor analiza şi tria proiectele de utilaje, pãrţi de utilaje şi aparataje specifice elaborate în institutele respective; - vor trimite, în acelaşi termen, institutelor coordonatoare arãtate în anexa nr. 4 fişele tehnice pentru toate proiectele existente care corespund nivelului tehnic actual; - vor trimite, trimestrial, institutelor coordonatoare, fişele tehnice pentru toate proiectele elaborate dupã aprobarea prezentei hotãrîri. Fişele tehnice pentru proiectele prevãzute în alineatele precedente se vor întocmi conform modelului de fise care se va da de Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini. Institutele coordonatoare vor difuza trimestrial, tuturor organizaţiilor de proiectare interesate, completãri la evidentele difuzate anterior. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini va coordona din punct de vedere metodologic, toatã activitatea de întocmire, ţinere la curent şi difuzare a evidentei proiectelor de maşini, utilaje, pãrţi de utilaje şi aparataje diverse, realizate în ţara sau obţinute din alte tari, urmãrind pãstrarea în evidenta pentru refolosire numai a proiectelor de maşini şi utilaje corespunzãtoare din punct de vedere al nivelului tehnic. 27. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini va organiza difuzarea trimestriala a listelor de utilaje, maşini şi instalaţii, ce se produc de cãtre uzine şi întreprinderi cu indicarea principalelor date tehnice şi a preţurilor cu ridicatã, apãrute dupã editarea cataloagelor preţurilor cu ridicatã reasezate. 28. Ministerele şi celelalte organe centrale care au în subordine institute de proiectare vor infiinta, în cazurile în care se justifica, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii şi Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, servicii de utilaje. Aceste servicii vor tine evidenta utilajelor necesare liniilor tehnologice proiectate, vor întocmi listele separatoare pentru instalaţiile din import, vor impulsiona refolosirea proiectelor de utilaje existente care corespund din punct de vedere al nivelului tehnic, vor întocmi teme de proiectare pentru furnizorii de utilaje şi studii tehnico-economice pentru asimilarea de utilaje şi linii tehnologice şi vor tine evidenta modului de comportare a utilajelor în exploatare şi a realizãrii indicatorilor tehnici-economici. 29. Refolosirea în proiectare a documentaţiilor tehnice existente pentru maşini, utilaje, pãrţi de utilaje şi aparataje diverse, cuprinse în evidentele centralizatoare întocmite sub îndrumarea Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, este obligatorie. Reproiectarea acestor maşini, utilaje, pãrţi de utilaje şi aparataje diverse, se va putea face numai în cazul în care proiectele existente nu sînt de nivel tehnic corespunzãtor sau cînd se justifica economic introducerea anumitor modificãri. 30. Pentru a stimula scurtarea duratei de elaborare a proiectelor prin refolosirea în mai mare mãsura a documentaţiilor tehnice existente (proiecte, secţiuni şi elemente tip, precum şi proiecte unicate corespunzãtoare din punct de vedere al nivelului tehnic) şi pentru elaborarea unor proiecte tip de importanta sau calitate deosebita, se aloca pentru anul 1963 un fond de 5 milioane lei la dispoziţia Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, care va fi atribuit semestrial institutelor de proiectare şi direcţiilor de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, la cererea organelor în subordinea cãrora se afla acestea, pentru acordarea de premii suplimentare. Acordarea premiilor suplimentare se va face pe baza unui regulament de premiere elaborat de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare şi Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii, cu avizul Consiliului Central al Sindicatelor. Începînd din anul 1964, premierea pentru refolosirea în mãsura cît mai mare a documentaţiilor tehnice existente va fi cuprinsã în regulamentul de premiere a organizaţiilor de proiectare. În acest scop, în trimestrul III/1963 Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare şi Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii vor introduce completãrile necesare în regulamentul de premiere în vigoare al organizaţiilor de proiectare. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini va face propuneri Comitetului de Stat al Planificarii şi Comitetului de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii, pentru anul 1963, în termen de 90 zile de la data prezentei hotãrîri, în vederea stimulãrii personalului de proiectare care contribuie la scurtarea duratei de elaborare a proiectelor de maşini, utilaje, pãrţi de utilaje şi aparataje diverse, prin refolosirea documentaţiilor tehnice existente, precum şi pentru elaborarea de proiecte tip în acest domeniu. Pentru a stimula elaborarea proiectelor tip, ministerele şi celelalte organizaţii centrale vor încadra în aceasta activitate cadre cu o buna pregãtire profesionalã, asigurind o salarizare şi o premiere preferentiala pentru acest personal de proiectare. 31. La elaborarea programului activitãţii de proiectare, Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare vor putea aviza introducerea în programele de proiectare anuale, a unor lucrãri privind îmbunãtãţirea calitativã a documentaţiilor tehnice existente, costul proiectãrii acestora urmînd a se suporta din regia organizaţiilor de proiectare respective, în cazul în care nu exista un titular al acestor lucrãri. 32. Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, vor stabili în termen de 6 luni de la data prezentei hotãrîri, pe baza propunerilor fãcute de organele în subordinea cãrora se afla institutele de proiectare şi direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, raportul optim ce trebuie sa existe în aceste unitãţi de proiectare între cadrele tehnice cu pregãtire superioarã şi cele cu pregãtire medie, pe specialitãţi. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta care au în subordine institute de proiectare şi direcţii de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, vor lua mãsuri de pregãtire a cadrelor medii tehnice în cadrul organizaţiilor de proiectare respective, pentru a îmbunãtãţi treptat raportul între cadrele tehnice cu pregãtire superioarã şi cele cu pregãtire medie, astfel încît la sfîrşitul anului 1965, sa se realizeze raportul optim stabilit de Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, în conformitate cu alineatul precedent. 33. Repartizarea şi perioada de activitate nemijlocitã în producţie a absolvenţilor ingineri şi arhitecti, ce vor fi folosiţi în activitatea de proiectare, se va face - pînã la sfîrşitul anului 1965 - dupã cum urmeazã: Perioada de activitate nemijlocitã în producţie va putea fi redusã la cel puţin un an pentru absolvenţii institutelor de învãţãmînt tehnic superior şi la cel puţin 6 luni pentru absolvenţii Institutului de Arhitectura. Aceste prevederi se aplica începînd cu seriile de absolvenţi ale anului 1958-1959. Se interzice fractionarea perioadelor de stagiu în producţie. Repartizarea acestor absolvenţi se va putea face direct organizatiilor de proiectare, în cazurile în care necesitatea maririi capacitãţii de lucru impune aceasta mãsura. Absolvenţii astfel repartizaţi organizaţiilor de proiectare vor fi trimişi în producţie în primul an dupã absolvire de cãtre organizaţiile de proiectare la care au fost repartizaţi, în vederea efectuãrii perioadei de stagiu în producţie. În primul an de activitate absolvenţii vor fi salarizaţi cu salariul tarifar de stagiar. 34. Personalul de proiectare care intra în calculul capacitãţii de proiectare şi membrii permanenţi ai Comisiei tehnice interne din institutele de proiectare şi din direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, precum şi personalul de proiectare din servicii, secţii, birouri şi ateliere de proiectare, inclusiv serviciul tehnolog şef, metalurg şef şi constructor şef din cadrul întreprinderilor constructoare de maşini, poate lucra, pînã la sfîrşitul anului 1965, pe timpul perioadelor de virf, în regim prelungit de lucru pînã la maximum 10 ore pe zi în medie trimestriala de fiecare salariat, fãrã a depãşi 12 ore pe zi. Orele efectuate în regim prelungit de lucru se plãtesc ca ore normale, din urmãtoarele fonduri: - pentru personalul de proiectare al institutelor de proiectare şi al direcţiilor de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, din fondul de salarii tarifar aferent personalului care intra în calculul capacitãţii de proiectare; - pentru personalul de proiectare din celelalte organizaţii de proiectare, din fondul de salarii aferent numãrului de posturi "personal de proiectare", aprobat de cãtre miniştri, conducãtorii celorlalte organe centrale, de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta. Aprobarea regimului prelungit de lucru se va da semestrial de cãtre miniştri, conducãtorii celorlalte organe centrale şi de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, de comun acord cu organul sindical corespunzãtor, în caz de necesitate şi ţinînd seama de gradul de încãrcare al organizaţiilor de proiectare respective stabilit pe baza programelor de proiectare aprobate. Pe baza acestor aprobãri, conducãtorii institutelor de proiectare, direcţiilor de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor şi a celorlalte organe care au în subordine secţii, servicii, birouri şi ateliere de proiectare, inclusiv serviciul tehnolog şef, metalurg şef şi constructor şef din cadrul întreprinderilor constructoare de maşini, de comun acord cu comitetul sindicatului din cadrul unitãţilor, vor stabili nominal şi pe perioade delimitate, personalul care lucreazã în regim prelungit de lucru. 35. Ministerele şi celelalte organe centrale precum şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, în mod excepţional, vor putea angaja pînã la sfîrşitul anului 1965, în institutele de proiectare, direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor precum şi în celelalte organizaţii de proiectare (secţii, servicii, birouri şi ateliere de proiectare, inclusiv serviciile tehnolog şef, metalurg şef şi constructor şef din cadrul întreprinderilor constructoare de maşini), prin cumul, cu pînã la o jumãtate de norma, personal de proiectare dintre cadrele cu studii superioare tehnice din organele centrale ale administraţiei de stat, din instituţiile de învãţãmînt, din aparatul comitetelor executive ale sfaturilor populare, din institute de cercetãri şi din întreprinderi. În serviciile, secţiile, birourile şi atelierele de proiectare se pot angaja prin cumul cu pînã la o jumãtate de norma şi personalul cu studii superioare tehnice din celelalte secţii şi servicii ale unitãţii respective. În cadrul serviciilor de proiectare din uzinele constructoare de maşini, inclusiv serviciile tehnolog şef, metalurg şef şi constructor şef, pot fi angajaţi în aceleaşi condiţiuni maistrii şi tehnicienii I cu îndelungatã experienta în producţie. Angajarea de personal de proiectare prin cumul se va putea face numai în limita numãrului de posturi "personal de proiectare" stabilit de cãtre Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, odatã cu avizarea programului de proiectare şi a fondului de salarii tarifare aferent acestui personal. Pentru organizaţiile de proiectare care nu au programe de proiectare avizate de Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, inclusiv serviciul tehnolog şef, metalurg şef şi constructor şef din cadrul întreprinderilor constructoare de maşini, angajarea de personal de proiectare prin cumul se va putea face numai în limita numãrului de posturi "personal de proiectare" şi a fondului de salarii tarifare aferent acestui personal, stabilit pe baza programelor de proiectare şi aprobat de cãtre miniştri, conducãtorii celorlalte organizaţii centrale şi de comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta. Cumulul în activitatea de proiectare nu poate depãşi 1/2 norma în afarã normei pe care o efectueazã salariatul respectiv la locul de munca unde îndeplineşte funcţia de baza, în cadrul regimului normal de lucru. Se interzice angajarea prin cumul a personalului de proiectare din aceeaşi organizaţie de proiectare sau de la o organizaţie de proiectare la alta organizaţie de proiectare, precum şi personalului care avizeazã documentaţiile tehnice. În cazuri justificate, pentru specialitãţi care nu intra în profilul organizaţiilor de proiectare şi numai cu aprobarea conducerii organelor în subordinea cãrora se afla aceste organizaţii, se poate angaja, prin cumul, personalul de proiectare de la o organizaţie de proiectare la alta organizaţie de proiectare. 36. Pentru a asigura elaborarea proiectelor de anumite specialitãţi pentru care nu se justifica angajarea de salariaţi permanenţi, organizaţiile de proiectare vor putea folosi angajaţi plãtiţi cu ora dintre cadrele cu calificare superioarã tehnica sau ştiinţificã. Utilizarea acestor angajaţi se va putea face numai cu aprobarea ministrului, conducatorului organului central sau a comitetului executiv al sfatului popular regional şi al oraşului Bucureşti şi Constanta, în subordinea cãrora se afla organizaţia de proiectare. Modul de plata al acestor specialişti se va stabili de cãtre Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare şi Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii, în termen de 60 zile de la data prezentei hotãrîri. 37. Salarizarea personalului de proiectare din serviciile, secţiile, birourile şi atelierele de proiectare, precum şi din serviciile constructor şef, metalurg şef şi tehnolog şef din întreprinderile constructoare de maşini, care lucreazã pe baza de programe de proiectare aprobate de organul ierarhic superior, se va putea face conform anexei I/9 A, la Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1053 din 1960 . În acest caz premierea personalului de proiectare mai sus arãtat se va face pe aceleaşi criterii ce se aplica institutelor de proiectare, pe baza realizãrii sarcinilor proprii, independent de realizarea condiţiilor şi criteriilor de premiere specifice unitãţii din care face parte. Fondul de premiere pentru acest personal de proiectare se va constitui separat, pe baza cotelor de premiere avizate de Comitetul de Stat pentru Problemele de Munca şi Salarii şi va fi asigurat de cãtre organele în subordinea cãrora se gãsesc unitãţile din care fac parte aceste organizaţii de proiectare. Pentru contribuţia adusã la întocmirea proiectelor efectuate pe baza de contracte de cãtre institutele de învãţãmînt tehnic superior, cadrele care au participat la elaborarea acestor proiecte vor beneficia de premii în condiţiile stabilite prin anexa nr. 2 la H.C.M. nr. 1924/1960 , privind aprobarea unor forme de premiere cu caracter limitat. 38. Comitetul de Stat al Planificarii şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare vor pune de acord capacitatea de proiectare cu sarcinile ce rezulta din normele legale, majorind în caz de necesitate numãrul proiectanţilor şi fondul de salarii al organizaţiilor de proiectare a cãror programe de lucru se avizeazã de cãtre aceste organe. Numãrul salariaţilor şi fondul de salarii al acestor organizaţii de proiectare se vor putea modifica numai cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii şi Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare. 39. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, care au în subordine institute de proiectare şi direcţii de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, vor lua mãsuri de dotare a acestora cu aparatura tehnica de mecanizare a muncii de proiectare, pentru obţinerea scurtarii timpului de efectuare a calculelor tehnice şi economice, pentru trecerea la aplicarea metodei moderne de proiectare pe modele de montaj (machete), pentru mãrirea capacitãţii de lucru a atelierelor de studii de teren şi asigurarea activitãţii speciale de studii şi cercetãri geotehnice (determinarea cotei de fundare a lucrãrilor vechi ce nu mai au proiecte, urmãrirea deplasarii terenurilor în cazul alunecarilor etc.), pentru mãrirea capacitãţii de editare a documentaţiilor tehnice, pentru organizarea arhivelor tehnice (filmoteci şi altele). Comitetul de Stat al Planificarii va prevedea în planurile anuale de investiţii pe titulari, fondurile necesare pentru asigurarea din ţara şi din import a acestei aparaturi, la propunerea Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare care va coordona şi centraliza cererile ministerelor, organelor centrale şi comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, pentru institutele de proiectare şi direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor pe care le au în subordine. 40. Ministerul Forţelor Armate şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, vor lua mãsuri pentru executarea ridicarilor topografice a oraşelor, comunelor resedinte de raion, centrelor muncitoresti şi staţiunilor balneo-climaterice, în vederea elaborãrii schitelor de sistematizare ale acestora. În termen de 60 zile de la data prezentei hotãrîri, Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare şi Comitetul de Stat al Planificarii vor stabili ordinea de urgenta în elaborarea schitelor de sistematizare a localitãţilor şi a zonelor industriale, în funcţie de necesitãţile de realizare în perspectiva a lucrãrilor de investiţii, pe baza cãreia Ministerul Forţelor Armate va întocmi programul ridicarilor topografice. 41. Pentru asigurarea locuinţelor necesare proiectanţilor ce se transfera din alte localitãţi la institutele de proiectare din Bucureşti, Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Bucureşti va pãstra anual, începînd cu anul 1963, o rezerva de 200 apartamente la dispoziţia ministerelor, pe care le va repartiza la cererea justificatã a acestora. 42. Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei va lua mãsuri de a produce treptat detalii din masa plastica ce se folosesc în serie mare la aplicarea metodei de proiectare pe machete, pe baza comenzilor de la ministere şi de la celelalte organizaţii centrale care au în subordine institute de proiectare.
Dispoziţiuni comune şi finale
43. Decontarea cheltuielilor de proiectare se face astfel: a) la institutele de proiectare şi direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, pe baza de norme aprobate de conducerea organelor în subordinea cãrora se afla, avizate de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare şi a tarifelor stabilite prin hotãrîri ale Consiliului de Miniştri; b) la celelalte organizaţii de proiectare, pe baza de norme aprobate de conducerea organului în subordinea cãruia se afla şi tarif orar aprobat de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, cu avizul Comitetului pentru Preţuri; c) la institutele de cercetãri şi institutele de învãţãmînt tehnic superior, pe baza de ore efectiv prestate - în limita orelor normate existente la institutele de proiectare pentru lucrãri respective - şi tarif orar, stabilit de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, cu avizul Comitetului pentru Preţuri. Cheltuielile de proiectare aferente documentaţiilor tehnice pentru lucrãri proprii elaborate de cãtre serviciile, secţiile, birourile şi atelierele de proiectare din subordinea unitãţilor bugetare, nu se deconteazã, iar sumele încasate drept cote de proiectare de la terţi se vor depune ca venit la buget. Cheltuielile privind elaborarea documentaţiilor tehnice pentru producţia întreprinderilor (tehnologie, maşini, utilaje şi aparataje diverse) se suporta din cheltuielile de producţie ale întreprinderilor respective. 44. În scopul reducerii costului proiectãrii, Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor şi Comitetul pentru Preţuri, vor face propuneri Consiliului de Miniştri în termen de 90 zile de la data prezentei hotãrîri, pentru noi tarife ale orei de proiectare la institutele de proiectare şi la direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, ţinînd seama de reducerea normelor de proiectare, de cheltuielile efective ale orei de proiectare şi de un beneficiu maxim de 1,5%. Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, care au în subordine institute de proiectare şi direcţii de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, vor lua mãsuri sa intensifice - prin organizaţiile de proiectare respective şi în baza instrucţiunilor metodologice întocmite de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare elaborarea normelor de proiectare globale, pe obiecte sau capacitãţi, specifice ramurilor şi sectoarelor respective. Pe mãsura verificãrii în practica a justetei acestor norme, Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare va stabili - cu avizul Comitetului pentru Preţuri - preţuri curente de plata a proiectelor, începînd din anul 1963. De asemenea, Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare va lua mãsuri de reducere a tarifelor unice existente pentru lucrãri accesorii efectuate de cãtre organizaţiile de proiectare, cum sînt: copiile de pe proiectele tip şi refolosibile, copiile la maşini de scris şi reprodus etc. şi va stabili noi tarife pentru alte lucrãri asemãnãtoare. 45. Documentaţiile tehnice pentru lucrãrile noi necesare beneficiarilor particulari se elaboreazã de cãtre serviciile de sistematizare şi arhitectura din cadrul sfaturilor populare, iar cele de reparaţii, amenajãri şi transformãri, de cãtre întreprinderile de stat sau cooperatiste care fac reparaţii şi intretineri la imobile. Aceste întreprinderi pot elabora, cu aprobarea organului în subordinea cãrora se afla, şi documentaţii pentru lucrãri noi. Cu autorizarea comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, aceste lucrãri pot fi proiectate şi de tehnicienii cu calificare superioarã, salariaţi ai organizaţiilor de stat sau pensionari. Plata cheltuielilor de proiectare se face pe baza de tarife stabilite de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, la propunerea comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta şi cu avizul Comitetului pentru Preţuri. 46. Pentru înfiinţarea noilor institute de proiectare în conformitate cu prevederile art. 19 şi 20 din prezenta hotãrîre, ministerele şi celelalte organe centrale interesate, precum şi Comitetul executiv al sfatului popular al oraşului Bucureşti, vor efectua în termen de 30 zile de la data aprobãrii prezentei hotãrîri - pe baza de protocoale, transferul inventarului şi a personalului corespunzãtor existent la data de 31 decembrie 1962. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini va transfera de la Institutul de studii, cercetãri şi proiectari tehnologice pentru industria constructoare de maşini şi utilaje şi industria electrotehnica - treptat şi cel mai tirziu pînã la 31 decembrie 1963 - sarcinile, personalul şi inventarul aferent întocmirii studiilor tehnico-economice şi proiectelor tehnice, pentru utilajele petroliere, la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei pentru utilajele tehnologice din industria cimentului la Ministerul Industriei Construcţiilor şi pentru utilaje tehnologice de exploatare şi transport din industria lemnului, la Ministerul Economiei Forestiere. Transmiterea sarcinilor, a personalului şi a inventarului mai sus arãtat se va face pe baza de protocol semnat de conducãtorii organelor centrale respective, în condiţiile prevãzute de normele legale. 47. Ministerele şi celelalte organizaţii centrale care au în subordine institute de proiectare ce întocmesc în prezent desene de execuţie pentru maşini şi utilaje, iar potrivit profilului aprobat prin prezenta hotãrîre nu vor mai elabora aceste documentaţii, vor transfera - treptat şi cel mai tirziu pînã la 31 decembrie 1963 - sarcina de elaborare a desenelor de execuţie pentru maşini şi utilaje tehnologice, auxiliare şi de întreţinere, cu personalul de proiectare aferent existent la data de 31 decembrie 1962, de la institutele de proiectare respective la Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini va raporta trimestrial Consiliului de Miniştri modul de aducere la îndeplinire a acestei prevederi şi va lua mãsuri pentru întãrirea organizaţiilor de proiectare din uzinele constructoare de maşini prin încadrarea acestora cu personalul de proiectare necesar asigurãrii desenelor de execuţie pentru maşini şi utilaje. La cererea Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, comitetele executive ale sfaturilor populare vor repartiza cu prioritate locuintele necesare personalului de proiectare transferat în conformitate cu prevederile prezentului articol. 48. Se autoriza Comitetul de Stat al Planificarii sa suplimenteze fondul de salarii al Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare necesar pentru angajarea de personal de coordonare şi îndrumare a problemelor de proiectare a lucrãrilor de gospodãrie comunalã. Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare va face propuneri Consiliului de Miniştri privind concentrarea la Institutul de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor de gospodãrie comunalã (I.P.G.C.) a specialiştilor în probleme de gospodãrie comunalã care lucreazã în alte organe centrale. 49. Comitetul de Stat al Apelor va asigura prin Institutul pentru planuri de amenajare şi construcţii hidrotehnice elaborarea în continuare, pînã la înfiinţarea Institutului de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor de gospodãrie comunalã, a documentaţiilor tehnice necesare lucrãrilor de investiţii, în conformitate cu profilul aprobat prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 393/1959 . 50. Se abroga: - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 946 din 9 iulie 1950 privind unele mãsuri în vederea întocmirii la timp a documentaţiilor tehnice necesare lucrãrilor de investiţii, prelungitã prin Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 665 din 13 octombrie 1961; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1741 din 30 octombrie 1957 privind organizarea şi profilarea unitãţilor de proiectare; - Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1231 din 2 septembrie 1958 privind modificarea şi completarea Hotãrîrii Consiliului de Miniştri nr. 1741/1957 ; - Anexa nr. 2 la Hotãrîrea Consiliului de Miniştri nr. 1678 din 20 noiembrie 1959 privind îmbunãtãţirea activitãţii de sistematizare şi de proiectarea construcţiilor în cadrul sfaturilor populare, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei hotãrîri.
Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer
ANEXA 1 Organizaţiile de proiectare şi profilul acestora
Organizaţiile de proiectare şi profilul acestora sînt urmãtoarele:
I. Institute de proiectare şi direcţii de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor.
1. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini. a) Institutul pentru proiectarea uzinelor şi instalaţiilor metalurgice (IPROMET), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile din ramurile industriei metalurgiei feroase, industriei cocsochimice şi pentru lucrãrile necesare industriei refractare, cu excepţia documentaţiilor tehnice pentru laminoare; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului, precum şi elaborarea desenelor de execuţie pentru utilajele specifice cu caracter unical din profilul institutului: pentru furnale, instalaţii de aglomerare, cuptoare, otelarii şi fabrici de refractare; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale. b) Institutul de proiectare pentru uzine şi instalaţii din industria construcţiilor de maşini (IPCM), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile din ramura industriei construcţiilor de maşini; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilaje tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului, precum şi pentru utilaje de ridicat şi transportat; - elaborarea de studii, cercetãri şi experimentari, în domeniul maşinilor şi utilajelor de ridicat şi transportat; - elaborarea de proiecte tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului. c) Institutul pentru proiectarea de laminare (IPL), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru laminoare, tragatorii şi trefilarii în ramurile industriei metalurgiei feroase şi industriei metalurgiei neferoase; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului, precum şi elaborarea desenelor de execuţie pentru utilajele specifice cu caracter unica din profilul institutului: laminoare şi cuptoare; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale. d) Institutul de proiectari de aparataj electrotehnic şi instalaţii de automatizare (IPA), cu urmãtorul profil: - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru seriile unitare de elemente de automatizare şi acţionari şi pentru aparatele din profilul întreprinderilor care formeazã "Grupul de uzine de aparataj electrotehnic şi instalaţii de automatizare"; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru instalaţii complexe de automatizãri şi acţionari electrice; - elaborarea proiectelor tip specifice sectorului de automatizãri. e) Institutul de cercetare şi proiectare pentru industria electrotehnica (ICPE), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile de investiţii din industria electrotehnica; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilaje tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului şi pentru produse noi cu caracter deosebit de cele din producţia curenta a uzinelor, în domeniul industriei electrotehnice; - elaborarea de studii, cercetãri, proiectari şi experimentari pentru perfecţionarea procedeelor tehnologice folosite şi pentru omologarea şi introducerea în uzinele electrotehnice a unor procedee tehnologice noi; - elaborarea de proiecte tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului. f) Institutul de Cercetãri tehnologice pentru procese tehnologice specifice industriei construcţiilor de maşini (ICTCM), cu urmãtorul profil: - cercetarea, experimentarea şi elaborarea de studii de procedee şi procese tehnologice noi în ramura constructoare de maşini; - elaborarea de studii de tipizare şi proiecte tip pentru maşini şi utilaje aferente procedeelor tehnologice studiate şi experimentate; - proiectarea, executarea şi experimentarea prototipurilor de maşini şi utilaje specifice tehnologiei din industria constructoare de maşini şi SDV-uri ce nu pot fi încadrate în profilul uzinelor.
2. Ministerul Minelor şi Energiei Electrice a) Institutul de proiectari miniere (IPROMIN), cu urmãtorul profil: - elaborarea în mod complex a documentaţiei tehnice necesare industriei miniere (ramurile: cãrbuni, sare, minereuri feroase, neferoase, nemetalifere, aurifere şi metale rare); - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru funiculare miniere; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate a pãrţilor de documentaţii tehnice, pentru lucrãrile din profilul institutului, necesare documentaţiilor tehnice complexe ale altor organizaţii de proiectare. b) Institutul de studii şi proiectari energetice (ISPE), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru centrale termoelectrice cu caracter republican, centrale industriale de termoficare, staţii electrice de transformare şi conexiuni, linii de transport şi reţele electrice, sisteme energetice şi reţele de termoficari industriale şi orãşeneşti; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii, comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale. c) Institutul de studii şi proiectari hidroenergetice (ISPH), cu urmãtorul profil: - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru amenajarea de complexe hidroenergetice şi pentru centrale hidroelectrice; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a obiectivelor din profilul sau (baraje, tunele, galerii şi canale pentru lucrãri hidroenergetice, clãdiri de centrale hidroelectrice), necesare documentaţiilor tehnice complexe ale altor organizaţii de proiectare; - cercetãri pe teren şi de laborator cu caracter geotehnic pentru lianti, betoane, chimismul apelor, pe modele hidraulice şi modele structurale etc., necesare elaborãrii şi fundamentarii documentaţiilor tehnico-economice, precum şi pentru alte obiecte energetice, necesare activitãţii proprii şi Institutului de studii şi proiectari energetice; - studii de teren geologice, geotehnice, hidrologice, geodezice şi topografice, precum şi alte studii şi cercetãri necesare activitãţii proprii şi Institutului de studii şi proiectari energetice.
3. Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei a) Institutul de proiectare pentru industria chimiei organice şi petrochimice (IPROCHIM), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile industriei chimiei organice şi petrochimice; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile din profilul institutului, necesare proiectelor complexe ale altor organizaţii de proiectare. b) Institutul de proiectare pentru industria chimiei anorganice şi metalelor neferoase (IPRAN), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile industriei chimiei anorganice şi metalurgiei neferoase; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile din profilul institutului, necesare proiectelor complexe ale altor organizaţii de proiectare. c) Institutul de studii, experimentari şi proiectare pentru industria celulozei, hirtiei, fibrelor artificiale şi valorificarea stufului (IPCFS), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea studiilor şi efectuarea experimentarilor necesare industriei celulozei, hirtiei, fibrelor şi firelor artificiale, precum şi exploatãrii şi valorificãrii stufului; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile industriei de celuloza, hirtie, fire şi fibre artificiale şi pentru exploatarea şi valorificarea stufului; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii, comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a pãrţilor de documentaţii tehnice pentru lucrãrile din profilul institutului, necesare documentaţiilor tehnice complexe ale altor organizaţii de proiectare. d) Institutul de proiectare pentru instalaţiile petrolifere (IPIP), cu urmãtorul profil: - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile industriei de prelucrare a ţiţeiului; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului precum şi elaborarea desenelor de execuţie pentru utilajele specifice cu caracter unical necesare rafinariilor de ţiţei; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale. e) Institutul de proiectare pentru foraje, extracţie, transportul şi depozitarea ţiţeiului, gazelor şi produselor petrolifere (IPETTG), cu urmãtorul profil: - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice necesare pentru foraje, industriei extractiei, transportului şi depozitarii ţiţeiului, gazelor şi produselor petrolifere, inclusiv lucrãrile de arta aferente; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului, precum şi pentru utilajul petrolier; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii, comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a pãrţilor de documentaţii tehnice pentru lucrãrile din profilul institutului, necesare documentaţiilor tehnice complexe ale altor organizaţii de proiectare.
4. Ministerul Industriei Uşoare Institutul de proiectari al industriei uşoare (IPIU), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile necesare industriei uşoare; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a pãrţilor de documentaţii tehnice pentru lucrãrile din profilul institutului, necesare documentaţiilor tehnice complexe ale altor organizaţii de proiectare.
5. Ministerul Industriei Alimentare Institutul de proiectari pentru industria alimentara (IPIA), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile necesare industriei alimentare, industriei de morarit şi pentru frigorifere; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a pãrţilor de documentaţii tehnice pentru lucrãri din profilul institutului, necesare documentaţiilor tehnice complexe ale altor organizaţii de proiectare.
6. Ministerul Industriei Construcţiilor - Institutul de proiectari a construcţiilor şi materialelor de construcţii şi de cercetãri pentru materiale de construcţii (IPCMC), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile din ramura industriei materialelor de construcţii; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere (inclusiv utilajele tehnologice din industria cimentului), necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, pentru lucrãri de construcţii-montaj, a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile industriale ale altor titulari de investiţii care nu au institute de proiectare, partea tehnologicã a acestor documentaţii tehnice elaborindu-se de cãtre serviciile de proiectare tehnologicã ale titularilor de investiţii respectivi, care îndeplinesc şi rolul de proiectant general; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru carierele şi balastierele cu caracter republican şi asigurarea asistenţei tehnice pentru celelalte organizaţii de proiectare care elaboreazã documentaţii tehnice pentru cariere şi balastiere; - elaborarea de studii şi cercetãri privind materialele de construcţii; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a documentaţiilor tehnice pentru obiectele din profilul institutului, necesare proiectelor complexe ale altor organizaţii de proiectare.
7. Ministerul Economiei Forestiere. Institutul de studii şi proiectari forestiere (ISPF), cu urmãtorul profil: - elaborarea detaliilor de sistematizare a zonelor industriale pentru care ministerul este coordonator; - elaborarea de studii tehnico-economice privind cultura, exploatarea, transportul şi prelucrarea lemnului, precum şi studii privind ridicarea în plan şi amenajarea pãdurilor; - prelucrarea fotogramelor necesare planurilor topografice aferente studiilor şi proiectelor Ministerului Economiei Forestiere; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru combaterea eroziunii solului şi stingerea torenţilor în patrimoniul forestier precum şi pentru protecţia lucrãrilor hidrotehnice; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru exploatarea şi transportul lemnului şi pentru investiţiile cu caracter specific industriei lemnului; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru funiculare, exclusiv cele pentru ramura miniera; - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului, cu excepţia celor pentru obiecte sau elemente de construcţii comune mai multor ramuri sau sectoare ale economiei naţionale; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a pãrţilor de documentaţii tehnice pentru obiectele din profilul institutului, necesare documentaţiilor tehnice complexe ale altor organizaţii de proiectare;
8. Consiliul Superior al Agriculturii a) Institutul de studii şi proiectari agricole (ISPA), cu urmãtorul profil: - elaborarea normativelor privind sistematizarea şi proiectarea construcţiilor centrelor de producţie din unitãţile agricole; - elaborarea proiectelor tip şi directive pentru construcţii agrozootehnice, elaborarea schemelor tehnologice directive pentru investiţii cu caracter agricol şi a schemelor directive pentru sistematizarea unitãţilor agricole; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru investiţiile importante agrozootehnice, pentru instalaţiile de producţie a furajelor concentrate (inclusiv instalaţiile industriale aferente), precum şi pentru alimentarile cu apa şi canalizarile din unitãţile agricole socialiste; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea în calitate de proiectant de specialitate, a pãrţilor din documentaţii tehnice pentru lucrãri de profilul institutului, necesare documentaţiilor tehnice complexe ale altor organizaţii de proiectare; - acordarea asistenţei tehnice de specialitate direcţiilor de sistematizare; arhitectura şi proiectare a construcţiilor şi trusturilor GOSTAT. b) Institutul de studii şi proiectare pentru organizarea teritoriului agricol (ISPOTA), cu urmãtorul profil: - elaborarea de studii, instrucţiuni şi normative tehnice privind lucrãrile de geodezie, topografie şi fotogrametrie, pentru agricultura; - executarea de lucrãri geodezice, topografice şi fotogrametrice, de mai mare dificultate, pentru oficiile regionale de proiectare şi de organizarea teritoriului agricol precum şi pentru alte necesitaţi ale agriculturii; - întocmirea planurilor topografice necesare sistematizãrii centrelor populate rurale (reţele de sprijin, exploatare fotogrametrica şi multiplicare), pe baza operaţiilor de descifrare executate de cei interesaţi, atunci cînd acestea intra în zonele ridicate pentru nevoile agricole; - elaborarea de studii şi normative tehnice pentru cartarea şi clasificarea solurilor; - elaborarea de proiecte model şi tip, instrucţiuni şi normative tehnice de proiectare pentru proiectele de organizarea inter-gospodareasca, de organizarea interioarã a teritoriului unitãţilor agricole socialiste şi de combatere a eroziunii solului, ţinînd seama de buna gospodãrire a fondului funciar, de sporirea şi folosirea raţionalã a suprafeţelor agricole şi de conservarea şi ridicarea continua a fertilitatii solului; - elaborarea schemelor de sistematizare a teritoriului agricol, în cadrul raioanelor sau pe zone economice; - acordarea de asistenta tehnica de specialitate oficiilor regionale de proiectare şi de organizarea teritoriului agricol; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a pãrţilor de documentaţii tehnice pentru lucrãri de profilul institutului, necesare documentaţiilor tehnice complexe ale altor organizaţii de proiectare.
9. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor Institutul de proiectare a transporturilor şi telecomunicatiilor (IPTTc), cu urmãtorul profil: - elaborarea studiilor de perspectiva în vederea dezvoltãrii capacitãţii de transport a cãilor ferate, a reţelelor rutiere, navale şi aeriene, precum şi în vederea dezvoltãrii capacitãţii reţelelor complexe de telecomunicaţii; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru cai ferate şi drumuri naţionale, inclusiv lucrãrile de arta aferente, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru lucrãri de telecomunicaţii; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru construcţiile, instalaţiile şi clãdirile de pe zona cãilor ferate, legate de reţeaua cãilor ferate; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a documentaţiilor tehnice pentru racordurile la reţelele existente de cale feratã pînã la intrarea în incintele complexelor industriale, inclusiv lucrãrile de arta aferente; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru amenajãri şi regularizari ale cursurilor de apa navigabile, pentru lucrãri portuare, fluviale şi maritime şi pentru consolidãrile legate de cãile de comunicaţii; - elaborarea studiilor tehnico-economice pentru materialul rulant de cale feratã; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi a proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, necesare lucrãrilor care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile specifice transporturilor aeriene şi navale (aerodromuri, porturi-cheiuri etc.); - elaborarea proiectelor tip pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului; - elaborarea, în calitate de proiectant de specialitate, a pãrţilor de documentaţii tehnice pentru obiectele din profilul institutului, necesare documentaţiilor tehnice complexe şi ale altor organizaţii de proiectare.
10. Comitetul de Stat al Apelor a) Institutul pentru planurile de amenajare şi construcţii hidrotehnice (IPACH), cu urmãtorul profil: - elaborarea planurilor de amenajare a apelor; - elaborarea studiilor de bilanţ şi de gospodãrire a apelor, precum şi asupra regimului de scurgere a acestora; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru sistemele hidrotehnice de folosinta complexa, în colaborare cu organizaţiile de proiectare ale titularilor acestor folosinţe; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile de alimentari cu apa (surse, aductiuni, staţii de tratare, rezervoare de acumulare) şi pentru lucrãrile de canalizare a apelor uzate şi meteorice (staţii de epurare, canalul de evacuare pînã la emisar) - din afarã centrelor populate urbane şi a incintelor industriale, - precum şi pentru lucrãrile importante de alimentari cu apa şi canalizari din interiorul centrelor populate urbane, cu excepţia reţelelor de distribuţie a apei şi a reţelelor secundare de canalizare; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile importante de combatere a efectelor distructive ale apelor (îndiguiri, apãrãri şi consolidãri de maluri, acumulari pentru atenuarea undelor de viitura) precum şi pentru consolidarea litoralului Marii Negre; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile importante hidroameliorative (desecãri, drenaje, irigaţii, desaraturi) şi pentru amenajãrile piscicole importante; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile importante de regularizare a cursurilor de apa; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile de valorificare a unor noi resurse (acumulari şi derivatii) şi pentru obiectele componente ale acestora (baraje, descarcatori, prize, canale, galerii etc.); - elaborarea proiectelor tip, normativelor şi instrucţiunilor pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul institutului. b) Institutul de studii şi prospecţiuni (ISP) cu urmãtorul profil: - elaborarea studiilor şi prospectiunilor geotehnice, hidrologice, topografice şi geologice necesare întocmirii documentaţiilor tehnice pentru investiţii.
11. Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare a) Institutul de studii şi proiectare pentru construcţii, arhitectura şi sistematizare (ISCAS), cu urmãtorul profil: - elaborarea de studii în problemele teoretice şi practice ale sistematizãrii; - elaborarea studiilor de sistematizari teritoriale, a schitelor şi planurilor de sistematizare a localitãţilor importante şi a detaliilor de sistematizare pentru ansambluri de importanta deosebita; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru ansambluri orãşeneşti de importanta deosebita (stabilite prin programul de proiectare). b) Institutul de proiectare a construcţiilor tip (IPCT), cu urmãtorul profil: - elaborarea de studii legate de activitatea de tipizare; - elaborarea de elemente, secţiuni şi proiecte tip pentru clãdiri de locuinţe, social-culturale, administrative şi comerciale; - elaborarea de elemente, secţiuni şi obiecte tip industriale, comune la mai multe ramuri sau sectoare ale economiei naţionale; - elaborarea de cataloage pentru proiecte, secţiuni, detalii şi elemente tip; - elaborarea proiectelor pentru clãdirile experimentale şi urmãrirea execuţiei şi comportãrii lor dupã darea în folosinta; - elaborarea proiectelor de mobilier tip pentru locuinţe şi clãdiri social-culturale, cu excepţia adaptãrii acestor proiecte la tehnologia de fabricaţie respectiva, care se face de întreprinderile producãtoare. De asemenea elaboreazã caracteristicile pentru prototipurile de mobilier tip pentru construcţii de locuinţe şi social-culturale ce se întocmesc de Institutul de cercetãri forestiere; - elaborarea de normative, standarde şi instrucţiuni privind proiectarea tip; - urmãrirea comportãrii dupã darea în folosinta a construcţiilor executate pe baza de proiecte tip; - multiplicarea şi difuzarea proiectelor, secţiunilor, detaliilor şi elementelor tip. c) Institutul de proiectare a construcţiilor şi instalaţiilor de gospodãrie comunalã (IPGC), cu urmãtorul profil: - elaborarea de studii în probleme de gospodãrie comunalã (alimentari cu apa şi canalizari de ape uzate şi meteorice din interiorul centrelor populate urbane, transport orasenesc de cãlãtori şi mãrfuri, reţele de gaze, ecarisaj, salubritate, strãzi etc.); - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile de gospodãrie comunalã ale centrelor populate urbane (exclusiv cele pentru oraşul Bucureşti), privind: reţelele de distribuţie pentru alimentari cu apa şi reţelele secundare de canalizare ale centrelor populate urbane, inclusiv construcţiile aferente, precum şi lucrãrile de mai mica importanta privind alimentarile cu apa (surse, staţii de tratare etc.) şi canalizarile (staţii de pompare, staţii de epurare localã etc.) din interiorul centrelor populate urbane - conform prevederilor programului de proiectare -, transporturi orãşeneşti (linii de transport exclusiv cai ferate, substatii electrice de tracţiune, reţele de alimentare, baze de exploatare etc.) strãzi cu lucrãrile de arta aferente reţelei principale de gaze, salubrizarea centrelor populate (crematorii de gunoi, staţii de compostare, centre de salubrizare, rampe de gunoi etc.). Proiectarea surselor de alimentare cu apa din interiorul centrelor populate urbane se face pe baza studiilor hidrologice întocmite de organizaţiile de specialitate ale Comitetului de Stat al Apelor; - elaborarea de proiecte tip pentru obiectele care se încadreazã în profilul institutului şi documentaţii tehnice (studii tehnico-economice şi proiecte tehnice) pentru prototipurile utilajelor de salubrizare; - expertizarea documentaţiilor tehnice de profilul sau, elaborate de direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, pentru lucrãrile care necesita o tehnicitate ridicatã.
12. Sfatul popular al oraşului Bucureşti Institutul Proiect-Bucureşti (IPB), cu urmãtorul profil: - elaborarea proiectelor de sistematizare şi elaborarea complexa a documentaţiilor tehnice pentru clãdiri de locuit, social-culturale, administrative şi comerciale; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru reţele de alimentare cu apa şi canalizare, gaze naturale şi termoficari; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile industriei locale; - elaborarea în mod complex a studiilor tehnico-economice şi proiectelor tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere necesare industriei locale şi pentru ascensoarele clãdirilor de locuit şi a celor social-culturale; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru restaurari, reparaţii şi consolidãri de monumente istorice de mai mica importanta; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru salubrizare (crematorii pentru gunoi, staţii de compostare, rampe de gunoi etc.); - elaborarea şi ţinerea evidentei fondului topogeotehnic şi geodezic. Institutul Proiect-Bucureşti elaboreazã studiile şi documentaţiile prevãzute în alineatele precedente, pentru acoperirea necesitãţilor oraşului Bucureşti.
13. Direcţiile de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor (DSAPC), din cadrul sfaturilor populare regionale şi al oraşului Constanta, cu urmãtorul profil: - elaborarea proiectelor de sistematizare a centrelor populate din regiune şi a proiectelor de sistematizare teritorialã, conform prevederilor programului de proiectare; - elaborarea în mod complex a documentaţiilor tehnice pentru: clãdiri de locuit şi social-culturale, inclusiv instalaţiile aferente, reţele de alimentari cu apa şi canalizari precum şi alimentari cu apa şi canalizari din interiorul centrelor populate, transporturi în comun, reţele de gaze naturale exploatate de sfaturile populare, îndiguiri ale cursurilor de apa şi apãrãri de maluri din interiorul centrelor populate urbane, drumurile şi podurile exploatate de sfaturile populare, spaţii verzi, pieţe etc., lucrãri de reparaţii capitale, precum şi lucrãri necesare industriei locale (inclusiv studiile tehnico-economice şi proiectele tehnice pentru utilajele tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere), conform prevederilor programelor de proiectare; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru reţele de termoficare, cu avizul, de la caz la caz, al Institutului de studii şi proiectari energetice; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru construcţiile agrozootehnice ale unitãţilor agricole de stat şi colective (sistematizari de unitãţi agricole pe baza schemelor directive elaborate de Institutul de studii şi proiectari agricole, adaptari la teren ale proiectelor tip agro-zootehnice, proiecte pentru magazii, remize, sere, crame, alimentari cu apa şi energie electrica, cai de acces etc.); - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru restaurari, reparaţii şi consolidãri de monumente istorice de mai mica importanta; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrãrile care se executa prin contribuţia voluntara a cetãţenilor; - ţinerea evidentei fondului topogeotehnic şi geodezic al centrelor populate; - elaborarea documentaţiilor tehnice pentru lucrãri din profilul direcţiilor de sistematizare, arhitectura şi proiectarea construcţiilor, necesare altor titulari de investiţii.
14. Institutele de proiectare care elaboreazã studii tehnico-economice şi proiecte tehnice pentru utilaje tehnologice, în conformitate cu profilul aprobat: - pot elabora proiecte de execuţie pentru utilaje tehnologice specifice, auxiliare şi de întreţinere, în cazul în care acestea se confectioneaza direct pe santiere; - vor asigura asistenta tehnica necesarã uzinelor constructoare de maşini, care elaboreazã proiectele de execuţie a utilajelor respective.
II. Alte organizaţii de proiectare ale ministerelor, celorlalte organe centrale şi ale sfaturilor populare
15. Ministerul Învãţãmîntului, Comitetul de Stat pentru Cultura şi Arta, Comitetul de Stat pentru Valorificarea Produselor Agricole, Direcţia Generalã a Rezervelor de Stat, Uniunea pentru Cultura Fizica şi Sport, Uniunea Centrala a Cooperativelor de Consum, pot elabora prin serviciile proprii de proiectare, documentaţii tehnice pentru partea tehnologicã specifica ramurii sau sectorului respectiv, pentru lucrãri de orice valoare. Aceste servicii de proiectare pot elabora şi documentaţii tehnice în condiţiile prevãzute în prezenta hotãrîre.
16. Serviciul de proiectare din Ministerul Sãnãtãţii şi Prevederilor Sociale elaboreazã documentaţii tehnice pentru lucrãri de orice valoare privind partea tehnologicã a construcţiilor sanitare şi de prevederi sociale, pentru mobilierul şi utilajul sanitar şi documentaţii tehnice pentru adaptari la teren a proiectelor tip şi a celor refolosibile necesare reţelei sanitare şi de prevederi sociale. De asemenea poate elabora documentaţii tehnice pentru dezvoltãri, transformãri, amenajãri şi reparaţii de orice valoare la unitãţile sanitare şi de prevederi sociale şi lucrãri de construcţii-montaj pentru investiţii noi de profilul sau, cu valori pînã la 5 milioane lei.
17. Serviciul de studii şi proiectare din Ministerul Comerţului Interior elaboreazã documentaţii tehnice cuprinzînd soluţii tip şi directive pentru procesele tehnologice specifice comerţului şi pentru mobilierul necesar unitãţilor comerciale, pentru lucrãri de orice valoare. De asemenea poate elabora documentaţii tehnice pentru reparaţii de orice valori şi lucrãri de investiţii cu valori pînã la 5 milioane lei pentru comerţ, în condiţiile prevãzute în prezenta hotãrîre.
18. Serviciul de proiectare de drumuri din secţiunea de gospodãrie comunalã a Sfatului popular al oraşului Bucureşti elaboreazã documentaţii tehnice pentru lucrãri de drumuri de orice valoare din planul Sfatului popular al oraşului Bucureşti.
19. Serviciile de proiectare ale întreprinderilor de electricitate din cadrul Ministerului Minelor şi Energiei Electrice elaboreazã - pe baza normativelor în vigoare şi cu asistenta tehnica a Institutului de studii şi proiectari energetice - documentaţii tehnice pentru lucrãri pe care le exploateazã acest minister, dupã urmãtorul profil: - studii tehnico-economice de perspectiva privind sistematizarea, modernizarea şi dezvoltarea instalaţiilor electro-energetice; - documentaţii tehnice pentru lucrãri de electrificari rurale; sistematizari şi dezvoltãri ale reţelelor de distribuţie orãşeneşti, racorduri şi bransamente electrice, linii de transport şi distribuţie, posturi şi staţii de transformare pînã la tensiunea de 110 kV inclusiv; - studii pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali care nu necesita consum de aburi; - centrale termoelectrice pînã la puterea de 1000 kW precum şi extinderi în centralele existente de 1000 kW; - documentaţii tehnice de protecţie prin relee şi automatizãri pentru instalaţii pînã la tensiunea 110 kV inclusiv.
20. Serviciul de proiectare al Întreprinderii de transporturi Bucureşti (ITB) a Sfatului popular al oraşului Bucureşti, elaboreazã documentaţii tehnice pentru lucrãri de orice valoare necesare transportului în comun în oraşul Bucureşti, precum şi studii tehnico-economice şi proiecte tehnice pentru utilajele şi maşinile respective. În condiţiile prevãzute în prezenta hotãrîre, poate elabora şi documentaţii tehnice pentru reparaţii, amenajãri şi transformãri necesare lucrãrilor industriale specifice transportului în comun.
21. Serviciul de proiectare al Întreprinderii de stat "Decorativa" a Comitetului de Stat pentru Cultura şi Arta, elaboreazã documentaţii tehnice pentru amenajarea expozitiilor importante şi pentru instalaţii mecanice şi electrice de scena, de orice valoare.
22. Trusturile şi întreprinderile de construcţii-montaj elaboreazã documentaţii tehnice pentru organizarea santierelor (faza II-a), construcţii provizorii de şantier, detalii de execuţie care nu sînt legate de stabilitatea şi plastica construcţiilor, precum şi documentaţii tehnice pentru modernizarea procesului de producţie al trusturilor şi întreprinderilor respective. Trusturile şi întreprinderile de construcţii-montaj vor trece treptat, pe mãsura intaririi lor cu cadre tehnice, la elaborarea proiectelor de execuţie pentru lucrãri de orice valoare din planul lor de producţie - în cazul elaborãrii documentaţiilor tehnice în doua faze de proiectare, cu asistenta tehnica a organizaţiei de proiectare care a elaborat proiectul de ansamblu, sau în cazul adaptãrii la teren a proiectelor tip şi refolosibile - pentru acele categorii de obiecte care se vor stabili de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare. În termen de 90 de zile de la data prezentei hotãrîri, Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare va întocmi Regulamentul privind reglementarea elaborãrii documentaţiilor tehnice de cãtre organizaţiile de execuţie.
23. Întreprinderile pentru fabricarea şi montarea ascensoarelor ale Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini elaboreazã proiecte de execuţie pentru lucrãri de orice valoare privind execuţia şi montarea ascensoarelor.
24. Întreprinderile pentru extragerea, prelucrarea şi montarea marmorei şi pietrei de construcţii - Bucureşti şi Simeria - ale Ministerului Industriei Construcţiilor, elaboreazã documentaţii tehnice pentru lucrãri de orice valoare privind releveele necesare construcţiilor la care se executa lucrãri de piatra sau marmora, detaliile de stereotomie, planurile de montaj şi cataloagele de piese pentru lucrãrile de piatra sau marmura.
25. Combinatele, trusturile şi întreprinderile miniere ale Ministerului Minelor şi Energiei Electrice elaboreazã documentaţii tehnice pentru lucrãri de orice valoare, în baza studiilor tehnico-economice, respectiv a proiectelor de ansamblu elaborate de Institutul de proiectari miniere şi Direcţia metale rare, dupã urmãtoarele profile: a) Combinatul carbonifer Valea Jiului: - elaboreazã în mod complex documentaţiile tehnice pentru lucrãrile aferente bazinului carbonifer Valea Jiului, inclusiv studiile tehnico-economice, precum şi instalaţiile industriale aferente; - elaboreazã documentaţii tehnice pentru utilajul tehnologic şi prototipurile de maşini miniere; - elaboreazã proiecte de funiculare miniere. b) Trustul minier Baia Mare, Trustul minier Deva şi Trustul minier Oltenia, elaboreazã documentaţii tehnice dupã cum urmeazã: - studii tehnico-economice şi proiecte de ansamblu pentru secţii noi în minele existente sau sectoare independente mici; - proiecte de execuţie pentru lucrãri miniere; - proiecte de execuţie pentru obiective de la suprafata care nu presupun o specialitate deosebita. Celelalte trusturi şi întreprinderi miniere ale Ministerului Minelor şi Energiei Electrice, neprevãzute la alineatele a şi b de mai sus, vor putea elabora proiecte de execuţie pentru lucrãrile miniere în subteran, de orice valoare, în baza studiilor tehnico-economice, respectiv a proiectelor de ansamblu, precum şi proiectele de execuţie pentru reparaţii şi obiecte care se construiesc la suprafata. c) Direcţia metale rare elaboreazã în mod complex documentaţii tehnice pentru lucrãrile aferente sectorului sau de activitate, inclusiv instalaţiile industriale. d) În afarã organizaţiilor de proiectare arãtate la punctele a, b şi c de mai sus, Ministerul Minelor şi Energiei Electrice poate autoriza, potrivit necesitãţilor şi posibilitãţilor - cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii şi al Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare - ca şi alte trusturi şi întreprinderi sa elaboreze documentaţii tehnice, dupã profilul celor arãtate la punctul b.
26. Direcţiile de gospodãrire a apelor şi districtele hidrotehnice ale Comitetului de Stat al Apelor elaboreazã documentaţiile tehnice şi studiile aferente pentru lucrãri de profilul IPACH, în conformitate cu delimitarile stabilite de Comitetul de Stat al Apelor prin programele de proiectare departamentale ale acestor unitãţi, precum şi documentaţii tehnice pentru alimentarea cu apa şi canalizarea localitãţilor rurale şi unitãţilor agricole socialiste. Trustul de construcţii hidrotehnice şi amenajãri hidroameliorative (TCH) elaboreazã documentaţii tehnice de execuţie şi adaptari la teren pentru lucrãrile care se încadreazã în profilul sau de activitate.
27. Birourile de proiectare din direcţiile regionale de cai ferate, direcţiile regionale PTTR şi Direcţia PTTR a Capitalei şi regiunii Bucureşti, elaboreazã documentaţii tehnice pentru lucrãri de orice valoare necesare titularilor de investiţii, dupã urmãtorul profil: a) Racorduri de cai ferate cu instalaţiile aferente ca: - modificãri şi instalaţii noi de centralizare electromecanica: - instalaţii de asigurare cu încuietori, cu şi fãrã bloc; - instalaţii de telecomunicaţii feroviare numai pînã la valoarea de 200.000 lei; - modificãri la instalaţiile de centralizare electrodinamica, cu avizul Direcţiei centralizare şi telecomunicaţii; b) Racorduri de telecomunicaţii: - instalaţii de posturi telefonice; - construcţii de trasee şi circuite pentru abonati; - instalaţii de centrale telefonice manuale cu baterie localã şi baterie centrala (exclusiv baterie centrala multiplu) de orice capacitate; - instalãri de centrale telefonice automate pînã la 50 linii, iar Direcţia PTTR a Capitalei şi regiunii Bucureşti pînã la 100 linii; - extensii de reţele de radioficare de la 40 V pînã la 240 V; - mutari de trasee telefonice şi telegrafice de categoria II-a şi a III-a, în afarã acelora care sînt legate de modernizãrile de drumuri; - alte lucrãri legate de racorduri de telecomunicaţii. Birourile de proiectare din direcţiile regionale de cai ferate, direcţiile regionale PTTR şi Direcţia PTTR a Capitalei şi regiunii Bucureşti pot elabora - în condiţiile prevãzute în prezenta hotãrîre - documentaţii tehnice pentru reparaţii şi lucrãri de investiţii din planul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor.
28. Oficiile de proiectare şi de organizare a teritoriului ale sfaturilor populare regionale şi al oraşului Bucureşti elaboreazã documentaţii tehnice pentru lucrãri de orice valoare privind organizarea teritoriului agricol şi combaterea eroziunii solului, pe baza directivelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Consiliul Superior al Agriculturii. De asemenea ţin evidenta fondului geodezic şi topografic pentru întregul teritoriu agricol al regiunii.
29. Secţiunile de arhitectura şi sistematizare (SAS) ale sfaturilor populare al oraşului Bucureşti şi al regiunii Dobrogea, precum şi serviciile de sistematizare şi arhitectura (SSA) ale sfaturilor populare raionale şi orãşeneşti pot elabora în condiţiile prevederilor prezentei hotãrîri - cu asistenta tehnica a direcţiilor de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor respective - documentaţii tehnice pentru urmãtoarele categorii de lucrãri: - teme, studii, schite şi detalii de sistematizare a localitãţilor şi în special cele pentru sate; - studii de amplasament; - adaptari la teren a proiectelor-tip de locuinţe şi social-culturale, lucrãri edilitare, intretineri şi reparaţii de strãzi şi podeţe, pieţe comerciale, spaţii verzi, lucrãri noi pentru beneficiarii particulari şi lucrãri ce se executa din fondurile de contribuţie voluntara a cetãţenilor.
30. Institutul de Cercetãri şi Proiectari Piscicole din Ministerul Industriei Alimentare elaboreazã documentaţii tehnice pentru lucrãri de interes republican, privind amenajãrile piscicole şi asigura asistenta tehnica în acest domeniu, pentru lucrãrile sfaturilor populare.
31. Secţiile de proiectari ale Ministerului Forţelor Armate şi Ministerului Afacerilor Interne, elaboreazã documentaţii, tehnice pentru lucrãri de orice valoare din incinta unitãţilor militare precum şi pentru lucrãrile privind crearea unor unitãţi sau obiective militare în interiorul sau în afarã localitãţilor. De asemenea aceste secţii pot elabora documentaţii tehnice numai pentru localitãţile şi clãdirile social-culturale din incintele unitãţilor militare.
32. Direcţia monumentelor istorice a Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare elaboreazã documentaţii tehnice pentru restaurari de monumente istorice şi de arhitectura, indiferent de valoarea lucrãrilor.
33. Proiectarea expozitiilor pentru strãinãtate se face prin serviciul de proiectare al Camerei de Comerţ, indiferent de valoarea lucrãrilor.
34. Organizaţiile economice socialiste pot elabora, prin serviciile sau birourile de proiectare proprii, cu aprobarea conducerii organului central în subordinea cãruia se afla, atît pentru nevoi proprii cît şi pentru alte unitãţi aparţinînd aceluiaşi organ central, documentaţii tehnice pentru piese de schimb, dispozitive mecanice şi accesorii, amenajãri şi reparaţii capitale ale utilajelor şi mici mecanizari. Întreprinderile de specialitate ale Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini pot elabora, prin serviciile sau birourile de proiectare proprii, cu aprobarea conducerii ministerului, atît pentru nevoi proprii cît şi pentru alte unitãţi din cadrul aceluiaşi minister, documentaţii tehnice pentru construcţii navale de orice valoare. Aceste întreprinderi şi organizaţii economice pot elabora, cu aprobarea conducerii ministerului respectiv şi documentaţiile tehnice de profilul prevãzut mai sus, necesare unitãţilor subordonate altor ministere.
35. Serviciile de proiectare pentru investiţii, existente la Uzinele Steagul Roşu şi Uzina de tractoare din Braşov vor putea proiecta în continuare investiţiile proprii pînã la terminarea lucrãrilor în curs.
ANEXA 2
Mãsuri privind reglementarea şi simplificarea activitãţii de proiectare pentru maşini, utilaje, aparate şi instalaţii
Activitatea de proiectare de maşini, utilaje, aparate şi instalaţii în organizaţiile de proiectare şi în uzinele constructoare de maşini va fi coordonata şi indrumata din punct de vedere metodologic - pentru toate ramurile economiei - de cãtre Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, ţinînd seama de urmãtoarele:
A. Cu privire la fazele în care trebuie realizatã documentaţia tehnica
1. Documentaţii tehnice şi faze de proiectare pentru maşini, utilaje, aparate şi instalaţii care se produc de cãtre industria constructoare de maşini sînt urmãtoarele: a) Documentaţia de proiectare constructivã avînd ca faze: - studiul tehnico-economic (inclusiv tema de proiectare); - proiect tehnic; - desene de execuţie. b) Documentaţia de proiectare tehnologicã avînd ca faze: - fise şi desene de execuţie pentru tehnologia de fabricaţie; - desene de execuţie pentru echipamentul tehnologic (SDV); 2. Studiul tehnico-economic, inclusiv tema de proiectare, desenele de execuţie şi documentaţia de proiectare tehnologicã reprezintã elemente obligatorii pentru asimilarea maşinilor, utilajelor, aparatelor şi instalaţiilor de serie, precum şi a unicatelor importante. 3. Pentru maşinile, utilajele şi aparatele de mare complexitate şi pentru liniile tehnologice de fabricaţie şi instalaţiile complexe este obligatorie şi faza de proiect tehnic. În toate cazurile în care este necesarã elaborarea proiectului tehnic, aceasta se va preciza prin studiul tehnico-economic care se supune spre aprobare. 4. Pentru utilajele unicate care nu se încadreazã la pct. 2 (nu sînt utilaje de serie şi nici unicate importante) şi pentru care justificarea asimilarii şi caracteristicile tehnice rezulta din proiectele investiţiilor respective, asimilarea se va putea face pe baza temei de proiectare şi a desenelor de execuţie.
B. Cu privire la conţinutul fazelor de proiectare
1. Conţinutul studiului tehnico-economic este cel definit prin Hotãrîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman şi a Consiliului de Miniştri nr. 877/1960. În cazul utilajelor menţionate la Capitolul A, pct. 4, pentru care nu se întocmeşte studii tehnico-economice (STE), se va elabora numai tema de proiectare care va cuprinde toate caracteristicile tehnice şi constructive necesare pentru a se putea trece la elaborarea desenelor de execuţie. 2. Proiectul tehnic trebuie sa determine toate elementele principale de calcul şi constructive, necesare întocmirii desenelor de execuţie. Proiectul tehnic trebuie sa cuprindã: - elementele principale de calcul pentru produsul sau instalatia respectiva; - desenul de ansamblu cu secţiuni şi la nevoie desene pentru subansamblele principale (în orice caz pentru subansamblele independente ale instalaţiilor complexe) inclusiv cotele principale şi planurile de pozitionare ale diverselor pãrţi componente ale instalaţiilor şi utilajelor; - caietul de sarcini; - memoriul de prezentare. Conţinutul amãnunţit şi modul de întocmire al proiectelor tehnice pentru maşinile, utilajele şi instalaţiile specifice diverselor ramuri economice se vor stabili prin normative elaborate de cãtre institutele de proiectare ale ministerelor respective şi celorlalte organe centrale în subordinea cãrora se afla aceste institute, cu avizul Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini. 3. Desenele de execuţie trebuie sa cuprindã toate elementele necesare pentru elaborarea tehnologiei şi realizarea produsului în uzina precum şi: - notite tehnice pentru deservire şi întreţinere; - caietul de sarcini şi memoriu de prezentare, dacã nu se executa faza de proiect tehnic.
C. Cu privire la stabilirea sarcinilor de elaborare şi avizare a fazelor de proiectare
1. Studiile tehnico-economice se vor elabora şi aviza în conformitate cu prevederile Hotãrîrii Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman şi a Consiliului de Miniştri nr. 877/1960. 2. Temele de proiectare, în cazurile în care asimilarea produselor se poate face fãrã studiu tehnico-economic, conform prevederilor prezentei hotãrîri, se întocmesc şi se avizeazã în aceleaşi condiţii ca şi studiile tehnico-economice. 3. Proiectele tehnice se vor elabora de cãtre: - producãtor, pentru toate utilajele de serie de utilizare comuna; - beneficiari, prin organizaţiile de proiectare de ramura, pentru utilajele destinate liniilor tehnologice şi instalaţiilor complexe specifice, precum şi pentru utilajele individuale specifice de mare complexitate. Uzinele constructoare de maşini în al cãror profil intra maşini şi agregate din categoria celor de uz general, care fac parte din instalaţiile complexe şi liniile tehnologice pentru care organizaţiile de proiectare urmeazã sa întocmeascã proiecte tehnice, sînt obligate sa punã la dispoziţia acestora toate datele şi caracteristicile produselor respective, inclusiv în cazurile referitoare la produse noi pentru care uzina este specializatã. În cazul în care în proiectele tehnice ale liniilor tehnologice şi instalaţiilor complexe se cuprind maşini şi agregate care nu se încadreazã în categoria celor de uz general, organizaţiile de proiectare, care au calitatea de proiectant general, sînt obligate sa precizeze prin proiectul tehnic toate caracteristicile acestora, astfel încît uzinele producãtoare sa poatã elabora desenele de execuţie şi tehnologia corespunzãtoare. Proiectele tehnice ale utilajelor de serie de uz general se vor aviza de cãtre Consiliul Tehnic al ministerului producãtor şi se vor aproba de cãtre ministru. Proiectele tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor specifice diverselor ramuri economice se vor aviza de cãtre Consiliile Tehnice ale ministerului beneficiar şi ale ministerului producãtor şi se vor aproba de cãtre conducãtorii ministerelor respective. 4. Desenele de execuţie se vor întocmi de cãtre uzinele care produc maşinile, utilajele, aparatele şi instalaţiile respective, în afarã de cele prevãzute la anexa nr. 1 la prezenta hotãrîre, care se elaboreazã de institutele de proiectare respective. 5. În vederea realizãrii utilajelor, liniilor tehnologice şi instalaţiilor complexe, la nivelul tehnicii mondiale, la elaborarea proiectelor tehnice şi a desenelor de execuţie ministerele în subordinea cãrora se afla întreprinderile producãtoare şi beneficiare de utilaje sînt obligate sa urmãreascã realizarea unei strinse colaborãri între institutele de proiectare şi întreprinderi producãtoare, astfel încît sa se asigure promovarea soluţiilor tehnice cele mai moderne, economicitatea producţiei şi posibilitãţile reale de execuţie, în conformitate cu dotarea tehnologicã a uzinelor respective. Ministerele şi celelalte organe centrale vor lua mãsuri pentru interzicerea elaborãrii în cadrul institutelor de proiectare a desenelor de execuţie pentru utilaje care se încadreazã în profilul şi specializarea uzinelor producãtoare, în afarã de cele prevãzute la anexa nr. 1.
D. Cu privire la asimilarea produselor noi pe baza de licenţe şi modele
1. Asimilarea liniilor tehnologice de fabricaţie şi a instalaţiilor complexe care urmeazã a se produce în stricta conformitate cu instalaţiile similare existente în ţara şi verificate în exploatare, se poate face fãrã faza de studiu tehnico-economic, prin introducerea directa în planul de producţie, pe baza analizarii posibilitãţilor de execuţie. De acelaşi regim pot beneficia şi utilajele unicale de mare complexitate pentru care s-a hotãrît asimilarea conform unor modele existente în ţara şi verificate în exploatare (de exemplu: utilaje energetice, maşini unelte de mare complexitate, nave maritime etc). 2. În cazurile în care asimilarea produselor se face pe baza de licenţe sau documentaţii tehnice achiziţionate din strãinãtate sau puse la dispoziţie în cadrul convenţiilor de colaborare sau pe alte cai, etapele de proiectare constructivã vor fi: - studiul tehnico-economic, inclusiv tema de proiectare; - desenele de execuţie. Achiziţionarea licenţei sau documentaţiei tehnice este în sarcina ministerului sau a organului central beneficiar ai cãrui reprezentanţi vor fi asistaţi de specialişti ai Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini. Ministerul beneficiar este integral rãspunzãtor de alegerea tipului şi nivelului tehnic al produsului care formeazã obiectul licenţei sau documentaţiei respective. Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini urmãreşte şi rãspunde integral asupra felului în care sînt cuprinse în licentele şi documentaţiile care se achiziţioneazã toate elementele necesare realizãrii în perfecte condiţiuni a produsului respectiv. În acest scop Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini va aviza fişele tehnice de import, cererile de colaborare pentru obţinerea de documentaţii tehnice sau alte forme de acorduri şi protocoale care au drept rezultat achiziţionarea sau obţinerea de documentaţii tehnice pentru produse noi care urmeazã a se executa în întreprinderile sale. 3. Modelele determinate prin studiile tehnico-economice pentru a sta la baza asimilarii unor produse noi, se vor achizitiona de cãtre beneficiari, acoperindu-se din fondul valutar prevãzut în acest scop prin planul centralizat la dispoziţia Comitetului de Stat al Planificarii. Beneficiarii de modele îşi vor prevedea modelele necesare, în planul de investiţii, plata lor urmînd a se face conform normelor legale în vigoare. Costul modelelor care prin specificul lor nu pot fi folosite ca mijloace de producţie, ci servesc exclusiv pentru asimilare, se va suporta din fondurile prevãzute pentru introducerea tehnicii noi. Pe baza studiilor tehnico-economice beneficiarii de utilaje vor introduce fişele tehnice de import, urmînd ca la primirea modelelor acestea sa fie puse la dispoziţie de îndatã Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini care le va înapoia ulterior beneficiarilor pentru a fi date în folosinta, în toate cazurile în care acest lucru este posibil. Achiziţionarea modelelor înainte de elaborarea studiilor tehnice economice pentru a servi la fundumentarea acestora, cînd nu exista în ţara produse similare pentru experimentari, procurarea lor se face de cãtre beneficiari din fondurile valutare proprii de import, respectiv investiţii, urmînd ca utilajele sa fie ulterior date în exploatare. În cazurile în care asimilarea produselor pe baza de modele face necesarã dezmembrarea sau distrugerea acestora astfel încît nu mai pot fi date ulterior în exploatare, beneficiarii modelelor vor face formele de casare, conform prevederilor în vigoare. În cazul în care acţiunea de asimilare face necesarã distrugerea unor piese componente ale modelelor de referinta în vederea studiului amãnunţit al realizãrii lor, cheltuielile necesare pentru confecţionarea acestor piese, în scopul completãrii şi dãrii în funcţiune a utilajelor respective, se vor suporta de cãtre întreprinderile care asimileazã produsul în cauza, din fondurile prevãzute pentru introducerea tehnicii noi. Modelele pentru produsele noi de uz comun, necesare mai multor beneficiari se vor achizitiona de cãtre Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini care este beneficiarul lor în înţelesul prevederilor prezentului articol. Dupã asimilare, modelele produselor din aceasta categorie, care nu au fost scoase din uz prin acţiunea de asimilare, pot fi transferate diversilor beneficiari specifici, în vederea folosirii în exploatare. 4. La asimilarea produselor pe baza de modele existente în ţara, care sînt în exploatare, beneficiarii de produse sînt obligaţi a le tine la dispoziţia Ministerului Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini, în termenele şi condiţiile care se vor stabili de conducãtorii ministerelor respective, în conformitate cu termenele planificate pentru însuşirea produselor. 5. Beneficiarii de linii tehnologice de fabricaţie şi instalaţii complexe, care urmeazã a se asimila în ţara pe baza de modele încã nesosite sau nedate în exploatare, vor încheia cu Ministerul Metalurgiei şi Construcţiilor de Maşini convenţii, prin care se obliga sa punã la dispoziţie acestuia, la termenele şi în condiţiile stabilite de comun acord, utilajele respective, în vederea proiectãrii înaintea dãrii lor în funcţiune şi - pe cît posibil - înaintea sau în timpul montajului lor definitiv. Documentele respective vor fi aprobate de conducãtorii ministerelor interesate.
ANEXA 3 Repartizarea sarcinilor privind gradul de detaliere a proiectelor de execuţie
Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale sfaturilor populare regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi Constanta, care au în subordine institute de proiectare şi direcţii de sistematizare, arhitectura şi proiectare a construcţiilor, vor prezenta propuneri privind gradul de detaliere a proiectelor de execuţie, pentru categoriile de proiecte din profilul organizaţiei de proiectare respective, cu excepţia urmãtoarelor categorii de lucrãri, pentru care se vor prezenta propuneri centralizate dupã cum urmeazã: 1. Comitetul executiv al Sfatului popular al oraşului Bucureşti şi Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectura şi Sistematizare, pentru construcţii de locuinţe, clãdiri social-culturale şi transport în comun. 2. Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor, pentru drumuri, cai ferate, poduri, tunele, telecomunicaţii. 3. Ministerul Minelor şi Energiei Electrice, pentru centrale electrice, centrale electrice de termoficare, reţele de termoficare şi staţii de transformare. 4. Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, pentru reţele de gaze şi staţii de reglare a presiunii gazelor. 5. Comitetul de Stat al Apelor, pentru alimentari cu apa, canalizari şi epurarea apelor reziduale.
ANEXA 4 Institutele de proiectare şi cercetare care vor centraliza evidenta proiectelor de maşini, utilaje, pãrţi de utilaje şi aparataje diverse
- Institutul de proiectare a uzinelor şi instalaţiilor metalurgice (IPROMET) - pentru utilaje specifice industriei siderurgice şi materialelor refractare (exclusiv laminoare); - Institutul pentru proiectarea de laminoare (IPL) - pentru utilaje de laminoare şi foraje inclusiv cuptoarele aferente; - Institutul de proiectari miniere (IPROMIN), pentru utilaje specifice miniere; - Institutul de cercetare şi proiectare pentru industria electrotehnica (ICPE), pentru maşini electrice, utilaje şi aparatura electrica; - Întreprinderea de prototipuri maşini agricole (IPMA), pentru maşini agricole, utilaje, aparate şi unelte agricole; - Institutul de proiectare pentru industria chimiei organice şi petrochimice (IPROCHIM) şi Institutul de proiectare pentru industria chimiei anorganice şi metalelor neferoase (IPRAN) - pentru utilaje specifice industriei chimice; - Institutul de proiectare pentru foraje, extracţie, transportul şi depozitarea ţiţeiului, gazelor şi produselor petrolifere (IPETG) şi Institutul de proiectare al instalaţiilor petrolifere (IPIP), pentru utilaje petroliere; - Institutul de cercetare tehnologicã pentru procese tehnologice specifice industriei construcţiilor de maşini (ICTCM), pentru maşinile, utilajele şi aparatele de uz general şi specifice, necuprinse la punctele de mai sus. Organizaţiile de proiectare şi cercetare arãtate mai sus vor revizui şi completa evidentele întocmite şi le vor difuza, în termen de 90 zile de la data prezentei hotãrîri, tuturor organizaţiilor de proiectare interesate.
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
