Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 190 din 8 aprilie 1976 pentru aprobarea Acordului dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Portugheze privind navigatia comerciala maritima, semnat la Lisabona la 31 octombrie 1975
Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte:
ARTICOL UNIC Se aproba Acordul dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Portugheze privind navigaţia comercialã maritima, semnat la Lisabona la 31 octombrie 1975.
CONSILIUL DE MINIŞTRI AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Primul ministru, MANEA MANESCU
ACORD
între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Portugheze privind navigaţia comercialã maritima
Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Portugheze, în dorinta de a promova relaţiile prieteneşti care exista între cele doua state, de a adânci relaţiile lor economice şi de a intensifica cooperarea în domeniul navigaţiei comerciale maritime, au cãzut de acord asupra celor ce urmeazã:
ART. 1 În prezentul acord: 1. Prin termenul nava unei pãrţi contractante se înţelege orice nava care poarta pavilionul acestei pãrţi în conformitate cu legislaţia sa. Termenul de mai sus nu include: a) navele de rãzboi; b) alte nave în servicii exclusiv al armatei; c) nave de cercetare (hidrografice, oceanografice şi ştiinţifice); d) nave de pescuit. 2. Prin termenul membru al echipajului navei se înţelege orice persoana angajata la bordul navei, care îndeplineşte în timpul voiajului îndatoririle legale de exploatarea sau de întreţinerea navei şi este înscrisã în rolul de echipaj. ART. 2 1. pãrţile contractante convin sa se abţinã de la orice acţiune care ar conduce la limitarea liberei participari a navelor celeilalte pãrţi contractante la transporturile maritime internaţionale. Prin aceasta se înţelege, în mod special: a) sa promoveze participarea navelor Republicii Socialiste România şi Republicii Portugheze la transporturile maritime între porturile celor doua state; b) sa coopereze la înlãturarea obstacolelor care pot dãuna dezvoltãrii transporturilor maritime între porturile celor doua state; c) sa nu punã nici un obstacol la participarea navelor unei pãrţi contractante la transporturile maritime dintre porturile celeilalte pãrţi contractante şi porturile unei tari terţe, fãrã a prejudicia acordurile de navigaţie încheiate între fiecare dintre pãrţile contractante cu tari terţe. 2. Întreprinderile de transporturi maritime ale pãrţilor contractante vor avea aceleaşi drepturi de a participa la transporturile de mãrfuri care fac obiectul schimburilor comerciale dintre cele doua tari. 3. Prevederile acestui articol nu vor afecta drepturile navelor unor terţe tari de a participa la transporturile maritime dintre porturile celor doua tari. ART. 3 Fiecare dintre pãrţile contractante, în limitele legislaţiei sale şi ale regulilor portuare, va lua mãsurile pe care le va considera necesare, în scopul de a se facilita dezvoltarea activitãţii de navigaţie între cele doua state, de a se reduce pe cat posibil timpul de stationare a navelor în porturi şi a se simplifica îndeplinirea formalitãţilor administrative, vamale şi sanitare în vigoare. Dispoziţiile prezentului acord nu ingradesc dreptul pãrţilor contractante de a efectua controlul de frontiera la navele celeilalte pãrţi contractante. ART. 4 Navelor unei pãrţi contractante, precum şi incarcaturilor acestor nave, li se va acorda la sosire, plecare şi stationare în porturile şi locurile de ancorare ale celeilalte pãrţi contractante regimul naţiunii celei mai favorizate. Dispoziţiile alineatului precedent nu indreptatesc nici una dintre pãrţile contractante sa execute servicii portuare, inclusiv servicii de pilotaj şi remorcare în porturile şi apele celeilalte pãrţi, şi nici alte operaţii (cabotaj, ranfluare, salvare şi asistenta), care sunt rezervate pavilionului naţional al fiecãrei pãrţi contractante. Nu se vor considera cabotaj situaţiile în care navele uneia dintre pãrţile contractante navigheaza dintr-un port în alt port al celeilalte pãrţi contractante, pentru a debarca mãrfuri sau pasageri adusi de navele respective din afarã sau pentru a lua la bord mãrfuri sau pasageri, având locul de destinaţie într-un alt stat. Regimul naţiunii celei mai favorizate prevãzut în prezentul acord nu se aplica în ceea ce priveşte avantajele pe care fiecare dintre pãrţile contractante le acorda sau le va acorda altor state, în baza unor acorduri speciale. ART. 5 1. Dacã nava uneia dintre pãrţile contractante suferã un naufragiu, eşuare sau o alta catastrofa lângã tarmul celeilalte pãrţi contractante, nava şi incarcatura se vor bucura de acelaşi tratament pe care aceasta parte contractantã îl acorda în situaţii similare navelor sub pavilion propriu. 2. Comandantului, echipajului şi pasagerilor, precum şi navei şi încãrcãturii ei, li se vor acorda, în orice timp, ajutorul şi asistenta necesare în aceeaşi mãsura ca şi navelor sub pavilion propriu aflate în situaţie similarã. 3. Bunurile salvate (incarcatura, echipamentul, proviziile şi alte articole) de pe nava aflatã în pericol sau care a suferit un naufragiu, eşuare sau o alta catastrofa nu vor fi supuse la nici un fel de taxe vamale, afarã de cazul când acestora li se va da destinaţia sa fie folosite în consumul intern al partii contractante pe teritoriul cãreia au fost debarcate. 4. Pentru depozitarea încãrcãturii în spaţii special amenajate din porturi se vor percepe taxele de depozitare aplicate în asemenea cazuri navelor naţiunii celei mai favorizate. 5. Prevederile acestui articol nu vor afecta drepturile referitoare la ranfluare sau ajutorul şi asistenta acordate navei, pasagerilor sãi, echipajului sau încãrcãturii. 6. Organele competente ale unei pãrţi contractante lângã tarmul cãreia o nava a celeilalte pãrţi contractante a suferit un naufragiu, eşuare sau o alta catastrofa vor notifica de îndatã cele intamplate celui mai apropiat reprezentant consular al statului al cãrui pavilion îl poarta nava sau, în lipsa acestuia, misiunii diplomatice a acestui stat. ART. 6 Naţionalitatea navelor unei pãrţi contractante se recunoaşte de cealaltã parte pe baza documentelor aflate la bordul navei, eliberate de organele competente în conformitate cu legile şi dispoziţiile statului sub pavilionul cãruia navigheaza nava, vor fi recunoscute de autoritãţile celuilalt stat. Certificatele de tonaj emise de cãtre autoritãţile competente ale unuia dintre cele doua state vor fi recunoscute de cãtre celãlalt stat şi navele nu vor fi supuse la o noua mãsurare a tonajului în porturile acestui din urma stat. În cazul modificãrii sistemului de mãsurare a capacitãţii de cãtre unul dintre cele doua state, celãlalt stat va trebui sa fie informat despre modificarea intervenita în scopul stabilirii condiţiilor de echivalenta. ART. 7 Pãrţile contractante îşi recunosc reciproc documentele de identitate ale marinarilor şi membrilor lor de familie imbarcati pe aceeaşi nava, eliberate de organele competente ale statului sub pavilionul cãruia se afla nava. Aceste documente de identitate sunt: "Carnetul de marinar" şi "Legitimatia de imbarcare pentru membrii de familie ai marinarului", în ceea ce priveşte Republica Socialistã România, şi "Cedula maritime" şi "licenca para efeita de embarque", în ceea ce priveşte Republica Portughezã. ART. 8 Marinarii care au documentele de identitate prevãzute la art. VII şi figureazã pe lista echipajului navei, precum şi membrii lor de familie imbarcati pe aceeaşi nava, au acces la uscat pentru şederea temporarã în localitatea portuara în perioada stationarii navei în acest port. Accesul la uscat şi şederea acestora în localitatea portuara, precum şi deplasarea din localitatea portuara în alta localitate sau port al aceluiaşi stat, pentru motive de serviciu, luare de contact cu misiunea diplomaticã sau oficiul consular al statului cãruia îi aparţin, îngrijirea sãnãtãţii, tranzit sau alte motive admise de autoritãţile competente, se fac cu respectarea reglementãrilor în vigoare în statul cãruia îi aparţine portul de escala. ART. 9 Vor fi scutite de taxele pentru tonaj în porturile fiecãruia dintre cele doua state: 1. navele care intra, pe lest, din orice parte ar veni şi vor pleca tot pe lest; 2. navele care intra în port cu incarcatura, în mod voit sau obligate, şi pleacã din port fãrã a efectua vreo operaţiune comercialã de încãrcare-descãrcare; 3. navele care fac escala în porturi pentru aprovizionari cu apa, combustibil, provizii, pentru transmiterea poştei sau în scopul de a obţine ajutor medical pentru membrii echipajului şi pasageri, pentru cel mult 24 de ore. Nu vor fi socotite, în caz de intrare forţatã în port, ca operaţiuni comerciale descãrcarea şi reincarcarea mãrfurilor pe nava - fãrã depozitare -, transbordarea pe o alta nava în caz de nenavigabilitate a primei nave, cheltuielile necesare pentru aprovizionarea echipajului şi nici vânzarea mãrfurilor atunci când administraţia vamalã va fi dat autorizaţie. Se înţelege ca prevederile acestui articol nu se referã la drepturile sanitare, de pilotaj şi de salvare, care vor fi percepute, în toate cazurile, în aceleaşi condiţii ca şi navelor naţiunilor celei mai favorizate. ART. 10 Navele fiecãrei pãrţi contractante, care intra în portul celuilalt stat pentru a descarca o parte din incarcatura lor adusã din strãinãtate, vor putea, conformându-se reglementãrilor interne ale acestui stat, sa pãstreze la bord o parte din incarcatura care este destinatã unui alt port - fie al aceluiaşi stat, fie a altui stat - şi sa o transporte fãrã sa plãteascã alte taxe în afarã celor care sunt impuse în asemenea cazuri navelor naţiunii celei mai favorizate. De asemenea, navele fiecãrei pãrţi contractante vor putea trece dintr-un port în altul al celuilalt stat pentru a completa incarcatura destinatã pentru strãinãtate, fãrã a mai plati alte drepturi în afarã celor ce sunt impuse în asemenea cazuri navelor naţiunii celei mai favorizate. ART. 11 În scopul usurarii operaţiunilor şi asigurãrii unei exploatãri eficiente a navelor proprii, autoritãţile competente ale pãrţilor contractante pot trimite delegaţi permanenţi pe teritoriul celuilalt stat. ART. 12 În ce priveşte navigaţia pe Dunare, prevederile prezentului acord se vor aplica ţinându-se seama de regimul juridic al navigaţiei pe Dunare. ART. 13 Fiecare parte contractantã notifica celeilalte pãrţi contractante care sunt autoritãţile competente însãrcinate sa soluţioneze problemele referitoare la îndeplinirea prezentului acord. Reprezentanţii acestor autoritãţi se întâlnesc în comisie mixtã, de preferinta o data pe an, alternativ în Republica Socialistã România şi în Republica Portughezã, pentru a soluţiona orice eventuale dificultãţi care ar putea sa apara cu privire la îndeplinirea prezentului acord, precum şi pentru consultãri asupra principalelor probleme de interes din domeniul navigaţiei comerciale maritime. ART. 14 Autoritãţile şi tribunalele fiecãrei pãrţi contractante nu vor putea sa se sesizeze cu litigii care ar surveni pe navele sub pavilionul celeilalte pãrţi contractante, în timpul voiajului sau în porturi, între comandant, ofiţeri şi membrii echipajului înscrişi în rolul echipajului navei şi care ar avea legatura cu efectele personale ale echipajului, cu salariul şi în general cu munca la bord. Prevederile alineatului precedent nu se aplica când litigiile respective aduc atingere ordinii publice. ART. 16 Orice diferend privitor la interpretarea sau aplicarea prezentului acord va fi soluţionat pe cale de negocieri directe între autoritãţile competente ale celor doua pãrţi contractante. În cazul în care aceste autoritãţi nu vor ajunge la o înţelegere, diferendul va fi soluţionat pe cale diplomaticã. ART. 17 Prezentul acord va fi supus aprobãrii, conform dispoziţiilor legislative ale fiecãreia dintre cele doua pãrţi contractante, care îşi vor notifica reciproc, pe cale diplomaticã, aprobarea acordului. Acordul va intra în vigoare la data primirii ultimei notificãri. Acordul este încheiat pentru o durata de 5 ani şi va fi prelungit în mod automat pentru perioade de câte un an, în afarã de cazul când una dintre pãrţile contractante va comunica, cu cel puţin 3 luni înainte de expirarea valabilitãţii acordului, hotãrârea de a renunţa la prelungirea acestuia. Fãcut la Lisabona la 31 octombrie 1975, în doua exemplare originale, fiecare în limba romana şi în limba portughezã, ambele texte având aceeaşi valabilitate.
Pentru guvernul Republicii Socialiste România, Emil Draganescu
Pentru guvernul Republicii Portugheze Ernesto Melo Antunes -------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
