Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 189 din 20 februarie 2008 privind recunoasterea Statutului Cultului Crestin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolica din Romania
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 214 din 20 martie 2008
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, precum şi al <>art. 49 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ARTICOL UNIC
Se recunoaşte Statutul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul culturii şi cultelor,
Adrian Iorgulescu
Bucureşti, 20 februarie 2008.
Nr. 189.
ANEXĂ
STATUTUL
Cultului Creştin Penticostal - Biserica
lui Dumnezeu Apostolicã din România
CAP. I
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA 1
Principiile fundamentale
ART. 1
În desfãşurarea activitãţii sale, Cultul Creştin Penticostal are la bazã urmãtoarele principii:
a) principiul garantãrii dreptului la libertatea de gândire, de conştiinţã şi religie al oricãrei persoane de pe teritoriul României, potrivit Constituţiei şi tratatelor religioase la care România este parte, reprezintã un principiu fundamental în activitatea Cultului Creştin Penticostal;
b) principiul nondiscriminãrii. Nicio persoanã nu poate fi pusã în situaţie de inferioritate pentru credinţa sau apartenenţa sa la o grupare, asociaţie religioasã sau cult ori pentru exercitarea libertãţii religioase. Dobândirea şi exercitarea drepturilor religioase se realizeazã fãrã constrângere, în baza legii şi a prezentului statut;
c) principiul autonomiei. În raporturile sale cu statul român, Cultul Creştin Penticostal este autonom. Exercitarea credinţei penticostale se face în baza normelor stabilite de statutul de organizare şi funcţionare;
d) principiul egalitãţii. Cultele legal recunoscute sunt egale în faţa legii şi a autoritãţilor statale de orice rang. Raporturile Cultului Creştin Penticostal cu alte culte sau organizaţii se realizeazã pe baza respectului reciproc;
e) principiul conformitãţii cu normele moral-creştine.
ART. 2
Libertatea religioasã reprezintã dreptul oricãrei persoane de a-şi manifesta credinţa religioasã în mod individual sau în public în cadrul Cultului, fãrã constrângeri sau restricţii. Norma de bazã în exercitarea credinţei penticostale este reprezentatã de Sfânta Scripturã şi de Statutul Cultului Creştin Penticostal, însoţit de Mãrturisirea de credinţã.
ART. 3
Pãrinţii, tutorii sau alţi reprezentanţi legali au dreptul exclusiv de a opta pentru educaţia religioasã a copiilor minori, conform propriilor convingeri.
SECŢIUNEA a 2-a
Consideraţii generale privind Cultul Creştin Penticostal
ART. 4
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România se fundamenteazã pe învãţãturile Sfintelor Scripturi. În toate actele şi publicaţiile oficiale denumirea este: Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România (C.C.P. - B.D.A.R.).
ART. 5
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România este format din toate bisericile locale din ţarã şi din strãinãtate, care în mod liber au adoptat Mãrturisirea de credinţã penticostalã, se organizeazã şi funcţioneazã dupã prezentul statut.
ART. 6
Sediul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România este în municipiul Bucureşti, str. Dr. Carol Davila nr. 81, sectorul 5, cu posibilitatea de a se schimba atunci când situaţia o cere.
ART. 7
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România este autonom faţã de stat. Principiile de credinţã ale Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România sunt cele cuprinse în Mãrturisirea de credinţã.
ART. 8
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România respectã Constituţia şi legile ţãrii, potrivit principiului conformitãţii legilor faţã de normele şi valorile moral-spirituale promovate de Sfânta Scripturã.
CAP. II
Organizarea Cultului Creştin Penticostal
ART. 9
(1) Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România are urmãtoarele pãrţi componente:
a) biserica localã, constituitã dintr-un numãr de cel puţin 20 de membri. De biserica localã aparţin bisericile filiale, care se pot constitui şi cu mai puţin de 20 de membri;
b) comunitatea regionalã din România, constituitã în baza unei hotãrâri a Consiliului bisericesc, formatã dintr-un numãr de biserici locale aparţinând unei anumite zone geografice din ţarã;
c) comunitatea etnicã din România, constituitã în baza unei hotãrâri a Consiliului bisericesc, formatã dintr-un numãr de biserici locale aparţinând unei anumite etnii;
d) comunitatea teritorialã din diaspora, constituitã în baza unei hotãrâri a Consiliului bisericesc, formatã dintr-un numãr de biserici locale din una sau mai multe ţãri;
e) Institutul Teologic Penticostal şi alte unitãţi de învãţãmânt de alt rang, organizate potrivit dispoziţiilor <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi altor norme în domeniu;
f) Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România, organizatã potrivit normelor legale în vigoare referitoare la sistemul de pensii şi asigurãri sociale ale cultelor, denumitã în continuare Casa de Pensii şi Ajutoare.
(2) Pãrţile componente ale Cultului Creştin Penticostal sunt persoane juridice. Ele dobândesc personalitate juridicã în condiţiile îndeplinirii cerinţelor prezentului statut.
ART. 10
Structura de conducere a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România este formatã din:
a) Adunarea generalã;
b) Consiliul bisericesc;
c) Comitetul executiv.
ART. 11
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România, bisericile penticostale locale, comunitãţile regionale, comunitãţile etnice, comunitãţile teritoriale, Institutul Teologic Penticostal şi Casa de Pensii şi Ajutoare sunt persoane juridice şi se organizeazã şi funcţioneazã potrivit prezentului statut.
CAP. III
Biserica localã
SECŢIUNEA 1
Scopurile bisericii locale
ART. 12
Biserica penticostalã localã este gruparea de credincioşi care, prin îndemnul şi cãlãuzirea Duhului Sfânt, într-un mod liber consimţit, acceptã şi respectã Mãrturisirea de credinţã şi Statutul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România.
ART. 13
Biserica penticostalã localã are autonomie funcţionalã în condiţiile prezentului statut şi are ca normã de credinţã şi practicã creştinã Sfânta Scripturã, oglinditã în Mãrturisirea de credinţã.
ART. 14
Scopurile esenţiale ale bisericii penticostale locale sunt:
a) glorificarea lui Dumnezeu;
b) pãstrarea nealteratã şi propovãduirea învãţãturii Sfintelor Scripturi;
c) ucenicia, creşterea spiritualã şi educarea credincioşilor;
d) rãspândirea Evangheliei pentru mântuirea celor pierduţi;
e) practicarea actelor de cult şi a pãrtãşiei frãţeşti;
f) ajutorarea celor în nevoi, ca manifestare a dragostei creştine.
SECŢIUNEA a 2-a
Constituire şi organizare
ART. 15
(1) Biserica penticostalã localã se constituie prin hotãrârea Adunãrii generale de constituire a Bisericii şi funcţioneazã în cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România, pe baza autorizaţiei eliberate de Comitetul executiv, la cererea comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice, şi se înscrie în Registrul unic al persoanelor juridice de la sediul cultului.
(2) În prealabil, comunitatea regionalã, teritorialã sau etnicã se va convinge cã credincioşii care solicitã autorizarea cunosc, acceptã şi respectã prezentul statut şi cã dispun de spaţiul necesar funcţionãrii ca bisericã.
(3) În aceleaşi condiţii va fi autorizatã şi biserica filialã, care însã, din punct de vedere spiritual şi administrativ, depinde de biserica localã.
ART. 16
În situaţia în care biserica localã constatã cã sunt îndeplinite condiţiile necesare, iar situaţia o cere, poate solicita comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice schimbarea autorizãrii bisericii filiale în bisericã localã.
ART. 17
Nicio bisericã localã nu poate aparţine Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România dacã nu aparţine unei comunitãţi regionale, teritoriale sau etnice.
ART. 18
Desprinderea dintr-o bisericã penticostalã a unui grup de credincioşi, în vederea înfiinţãrii, în aceeaşi localitate, a unei noi biserici, se face cu aprobarea comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice şi numai atunci când aceastã acţiune contribuie la progresul lucrãrii lui Dumnezeu.
ART. 19
Autorizarea în cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã Penticostalã din România a unei biserici dintr-o altã confesiune religioasã, care acceptã şi practicã învãţãtura penticostalã, se va face cu aprobarea Consiliului bisericesc, la solicitarea şi cu avizul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice şi în urma unei monitorizãri de minimum un an. Din momentul autorizãrii, biserica devine unitate de cult creştin penticostal.
ART. 20
Biserica penticostalã localã este legal angajatã faţã de terţi, prin semnãtura pastorului şi cea a secretarului sau a unui delegat al acestora.
ART. 21
(1) Ştampila bisericii este rotundã, cu diametrul de 35 mm. Circumferinţa ei este delimitatã de douã cercuri concentrice la distanţã de 1 mm unul faţã de celãlalt, cercul exterior fiind trasat cu o linie mai groasã. Pe circumferinţa interioarã a cercului mai mic se scrie în formã rotundã "Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România", iar pe un al doilea rând, interior, sub formã de cerc, se scrie biserica, dupã care urmeazã judeţul.
(2) În centrul ştampilei se aflã imaginea unui porumbel în zbor, care coboarã, de la care pornesc raze în toate direcţiile, pânã la circumferinţa unui cerc imaginar cu diametrul de 15 mm.
(3) Ştampila poate cuprinde de asemenea denumirea specificã a bisericii, de exemplu: Betel, Betania, Filadelfia şi altele asemenea.
(4) Modelul ştampilei este unic şi se aflã la sediul central al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România.
ART. 22
Biserica localã înceteazã sã mai existe atunci când scopurile pentru care s-a constituit nu mai pot fi îndeplinite sau când comunitatea regionalã constatã cã biserica nu mai respectã prezentul statut şi dupã ce s-au epuizat toate demersurile în soluţionarea crizei.
SECŢIUNEA a 3-a
Calitatea de membru al bisericii locale
A. Dobândirea calitãţii de membru
ART. 23
Calitatea de membru al bisericii locale se dobândeşte de cãtre persoana care:
a) s-a întors la Dumnezeu cu pocãinţã şi credinţã, fãcând dovada naşterii din nou;
b) l-a mãrturisit pe Isus Hristos în apa botezului ca Domn şi Mântuitor, conform Sfintelor Scripturi;
c) acceptã prezentul Statut al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România;
d) se înscrie ca membru în evidenţele bisericii.
ART. 24
Acceptul pentru botezul în apã al persoanelor nou-convertite se face, la cererea acestora, de cãtre pastorul bisericii, împreunã cu comitetul acesteia. Aceste persoane vor urma în prealabil un curs de pregãtire biblicã în vederea însuşirii adevãrurilor de bazã ale vieţii de credinţã. Vor fi acceptate la botez numai acele persoane care fac dovada unei întoarceri autentice la Dumnezeu.
ART. 25
Calitatea de membru este personalã şi netransmisibilã. Un credincios poate fi membru în acelaşi timp numai într-o singurã bisericã.
ART. 26
(1) Credincioşii penticostali se pot transfera, la cerere scrisã, într-o altã bisericã.
(2) Se acceptã transferul de membri în bisericile penticostale şi al credincioşilor din alte biserici evanghelice, care acceptã Mãrturisirea de credinţã şi practica Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România.
(3) Analiza şi decizia cu privire la cerea de transfer se fac de cãtre pastorul bisericii împreunã cu comitetul bisericii.
(4) Membrii care pleacã din localitate sau din ţarã pentru o perioadã mai mare de 3 luni, indiferent de motivul plecãrii, trebuie sã cearã transferul de la biserica localã, iar la întoarcere vor aduce transferul de la biserica pe care au frecventat-o în perioada absenţei din biserica localã.
ART. 27
Calitatea de membru al bisericii înceteazã prin retragere, transfer, excludere sau deces. Retragerea ca membru trebuie sã fie comunicatã conducerii bisericii în scris. Persoanele care pierd calitatea de membru nu au niciun drept asupra bunurilor şi valorilor aduse sub orice titlu în patrimoniul bisericii şi nici urmaşii lor.
B. Drepturile membrilor
ART. 28
Drepturile membrilor bisericii locale sunt:
a) sã participe la slujbele bisericii;
b) sã participe la adunãrile generale ale bisericii, cu drept de vot;
c) sã fie aleşi în diferite slujbe spirituale sau administrative, potrivit chemãrii lui Dumnezeu şi în funcţie de calitãţile spirituale şi capacitãţile intelectuale;
d) sã li se oficieze actele de cult de care au nevoie;
e) sã beneficieze de asistenţã spiritualã din partea bisericii;
f) sã se poatã transfera într-o altã bisericã, la cerere.
C. Obligaţiile membrilor
ART. 29
Îndatoririle membrilor bisericii locale sunt:
a) sã trãiascã în spiritul învãţãturilor Sfintelor Scripturi şi sã respecte prezentul statut;
b) sã frecventeze cu regularitate serviciile divine şi sã îşi aducã contribuţia la împlinirea menirii bisericii;
c) sã îi respecte pe ceilalţi membri, pe slujitorii bisericii, sã respecte rânduiala bisericii locale şi sã se supunã hotãrârilor conducerii acesteia;
d) sã contribuie cu regularitate la susţinerea financiarã a bisericii prin zeciuieli şi donaţii, potrivit învãţãturii Sfintelor Scripturi şi nevoilor lucrãrii lui Dumnezeu.
D. Disciplina membrilor. Reguli şi proceduri
ART. 30
(1) Fiecare membru al bisericii este supus disciplinei acesteia.
(2) Disciplina bisericeascã se exercitã de conducerea bisericii, sub îndrumarea pastorului, cu urmãtoarele scopuri:
a) pentru a pãstra sãnãtatea moralã şi spiritualã a bisericii;
b) pentru a pãstra unitatea şi armonia în cadrul bisericii;
c) pentru a îndemna la pocãinţã şi a-l recupera pe cel cãzut;
d) pentru a pãstra neştirbitã mãrturia bisericii în faţa lumii.
(3) Formele de disciplinare care se aplicã în bisericã sunt:
a) mustrare personalã de cãtre pastor sau conducãtorul bisericii;
b) mustrare în faţa comitetului bisericii;
c) retragerea unor drepturi, dreptul de a sluji în bisericã, dreptul de a participa la Cina Domnului, pe o perioadã determinatã;
d) retragerea tuturor drepturilor de membru pe o perioadã nedeterminatã;
e) excluderea; excluderea, dupã caz, poate fi însoţitã de interdicţia accesului persoanei excluse în locaşul de cult al bisericii care a decis excluderea.
(4) În desfãşurarea activitãţii sale, biserica poate decide, în cazuri riguros determinate, interzicerea accesului unor persoane care tulburã serviciile divine.
(5) Sancţiunile prevãzute la alin. (3) lit. c)-e) din prezentul articol se trec într-un proces-verbal semnat de conducerea bisericii, se aduc la cunoştinţã celui în cauzã şi se comunicã Adunãrii generale.
(6) Persoana faţã de care s-a aplicat o formã de disciplinare are dreptul de a se adresa în scris, prin contestaţie, comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice, ca organ ierarhic superior, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.
(7) Aplicarea formei extreme de disciplinare, excluderea, se face cu confirmarea comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice, pentru urmãtoarele abateri:
a) cãderea în pãcate grave şi trãirea în pãcat;
b) trãirea nedemnã din punct de vedere moral, trãire care aduce prejudicii grave bisericii şi lucrãrii lui Dumnezeu;
c) rãspândirea de învãţãturi şi practici contrare adevãrului biblic;
d) subminarea cu premeditare a unitãţii şi autoritãţii bisericii prin producerea de dezbinãri sau prin rãspândirea de zvonuri care pot duce la aceasta;
e) absenţa îndelungatã şi voitã de la serviciile divine şi de la activitãţile desfãşurate în cadrul bisericii.
(8) Repunerea în drepturi, respectiv reprimirea celui pus sub disciplinã, conform alin. (3) lit. c)-e) din prezentul articol, se face de cãtre pastor împreunã cu comitetul bisericii, atunci când acesta:
a) se cãieşte din toatã inima de abaterile sale;
b) face dovada cã viaţa lui s-a îndreptat şi cã a fost iertat de Domnul pentru faptele sale;
c) se supune rânduielilor bisericii;
d) cere în scris sã fie reprimit.
(9) În cazul reprimirii celui exclus, aceasta se comunicã comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice. Excluderea, precum şi reprimirea vor fi consemnate într-un proces-verbal şi operate în evidenţele de membri ale bisericii.
E. Alte categorii de persoane
ART. 31
(1) Sunt consideraţi aparţinãtori ai bisericii urmãtorii:
a) minorii nebotezaţi din familiile credincioşilor penticostali, care frecventeazã serviciile divine ale bisericii;
b) persoanele care frecventeazã în mod constant serviciile religioase şi încã nu au fost botezate, dar care şi-au exprimat opţiunea scrisã în acest sens.
(2) Aparţinãtorii beneficiazã de urmãtoarele drepturi:
a) sã participe la slujbele bisericii;
b) sã beneficieze de îndrumare spiritualã din partea bisericii.
(3) Aparţinãtorii au obligaţia de a se încadra în disciplina şi în rânduiala bisericii locale.
SECŢIUNEA a 4-a
Slujitorii bisericii
A. Categoriile de slujitori
ART. 32
Potrivit principiului Noului Testament cu privire la preoţia tuturor credincioşilor, fiecare credincios este chemat sã slujeascã în bisericã, potrivit darului încredinţat lui de Dumnezeu şi recunoscut de bisericã.
ART. 33
Biserica penticostalã recunoaşte slujbele spirituale din bisericã, potrivit Epistolei cãtre Efeseni 4: 11-13; apostoli, proroci, evanghelişti, pãstori şi învãţãtori, precum şi potrivit Epistolei 1Tim. 3: 1-13: prezbiteri şi diaconi.
ART. 34
Credincioşii care dovedesc maturitate spiritualã şi calitãţi de slujire menite sã contribuie la desãvârşirea spiritualã a celorlalţi membri ai bisericii pot sluji ca:
a) pastori - slujitorii ordinaţi care rãspund de toate problemele spirituale şi administrative ale bisericii şi oficiazã toate actele de cult. Ei pot fi pastori coordonatori, pastori asistenţi, pastori de sector sau pastori coordonatori de zonã;
b) prezbiteri - slujitorii ordinaţi care oficiazã toate actele de cult ce le sunt repartizate de pastor;
c) diaconi - slujitorii ordinaţi care oficiazã numai Cina Domnului, binecuvântãrile de copii şi înmormântãrile, sub îndrumarea pastorului, şi care se ocupã de problema ajutorãrilor în bisericã;
d) apostoli, misionari - slujitorii trimişi de bisericã în ţarã sau în strãinãtate pentru a înfiinţa biserici noi într-o altã culturã, prin rãspândirea Evangheliei, pentru a întãri bisericile mai mici sau/şi pentru a desfãşura activitãţi cu caracter social-umanitar;
e) evanghelişti - slujitorii recunoscuţi şi trimişi de bisericã sã rãspândeascã Evanghelia pentru mântuirea celor pierduţi, prin evanghelizãri publice sau de la om la om;
f) învãţãtori - slujitorii recunoscuţi de bisericã, ce se ocupã de educaţia biblicã a membrilor bisericii, a nou-convertiţilor, a tinerilor şi copiilor. Ei trebuie sã fie capabili sã predea corect şi eficient învãţãturile Sfintelor Scripturi;
g) proroci - slujitorii recunoscuţi de bisericã, ce comunicã mesaje din partea lui Dumnezeu prin manifestarea slujbei profetice.
B. Ordinarea slujitorilor. Condiţii şi proceduri
ART. 35
Pastorii împreunã cu comitetele de conducere ale bisericilor au sarcina de a o recunoaşte şi de a identifica chemarea specificã a fiecãrui slujitor din partea lui Dumnezeu, procedând la învestirea în lucrarea divinã, dupã caz, prin recunoaştere sau prin actul ordinãrii, cu rugãciune şi punerea mâinilor. Actul ordinãrii nu se aplicã femeilor.
ART. 36
Aprobarea slujitorilor în vederea ordinãrii se face de cãtre Adunarea generalã a bisericii, la propunerea conducerii bisericii, prin votul a cel puţin douã treimi din numãrul membrilor prezenţi.
ART. 37
(1) Slujitorii propuşi pentru a fi ordinaţi trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sã fie botezaţi cu Duhul Sfânt şi plini de Duhul Sfânt;
b) sã fie cãsãtoriţi şi sã aibã o bunã mãrturie în familie;
c) sã nu fi fost sancţionaţi disciplinar pe linie bisericeascã, conform art. 30 alin. (3) lit. c)-e);
d) sã nu aibã antecedente incompatibile cu calitatea de slujitor ordinat;
e) sã îndeplineascã criteriile prevãzute de Scripturã în epistolele 1 Tim. 3: 1-13 şi 1 Tit: 6-9:
- în viaţa lui personalã trebuie sã fie: cumpãtat, înţelept, blând, sã nu fie beţiv, sã nu fie bãtãuş, sã nu fie gâlcevitor, sã nu fie încãpãţânat, liber de dragostea de bani, drept, iubitor de bine, înfrânat;
- în viaţa familiei sale trebuie sã fie: bãrbatul unei singure neveste, un bun conducãtor al propriei sale case;
- în viaţa lui spiritualã trebuie sã fie sfânt, sã se ţinã de Cuvântul adevãrat, sã nu fie nou-convertit;
- în relaţiile sale interpersonale trebuie sã aibã o bunã reputaţie în afara bisericii, sã fie vrednic de cinste;
- în slujirea lui trebuie sã fie ospitalier, capabil sã înveţe pe alţii.
(2) În vederea ordinãrii sau recunoaşterii, slujitorii propuşi vor fi examinaţi din punct de vedere doctrinar, dupã cum urmeazã:
a) pastorii - de cãtre Comitetul executiv;
b) prezbiterii şi diaconii - de cãtre conducerea comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice;
c) apostolii, misionarii şi evangheliştii - de cãtre conducerea comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice.
(3) Comisia de ordinare a slujitorilor va fi formatã din cel puţin 3 pastori, în cazul ordinãrii pastorilor şi prezbiterilor, şi de cel puţin 2 pastori în cazul ordinãrii diaconilor.
ART. 38
Fiecare slujitor ordinat va semna un angajament solemn de fidelitate faţã de Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România şi va primi o legitimaţie care îi atestã dreptul de a-şi exercita slujba pentru care a fost învestit.
C. Pierderea calitãţii de slujitor. Condiţii şi proceduri
ART. 39
(1) Calitatea de slujitor poate fi suspendatã din urmãtoarele motive:
a) încãlcarea condiţiilor biblice care au stat la baza ordinãrii;
b) încãlcarea angajamentului solemn de slujitor al bisericii;
c) abateri de la prevederilor prezentului statut;
d) abateri grave sau repetate de la conduita spiritualã personalã;
e) nerespectarea sistematicã a atribuţiilor de slujire.
(2) În situaţia în care se impune suspendarea prevãzutã alin. (1), comitetul bisericii anunţã comunitatea regionala, etnicã sau teritorialã asupra necesitãţii de declanşare a procedurii de suspendare. Finalizarea cercetãrii se va face în baza unei rezoluţii. Dacã rezoluţia este aceea de suspendare, ea va fi înaintatã Comitetului executiv, care va delibera asupra situaţiei, verificând condiţiile de legalitate şi legitimitate ale cauzei. Consiliul bisericesc decide, prin hotãrâre definitivã, modalitatea de soluţionare a rezoluţiei. Pe toatã durata procesului de suspendare pãrţile implicate în cauzã au dreptul la contestaţie, potrivit procedurii de contencios.
ART. 40
(1) Calitatea de slujitor poate fi revocatã în situaţiile prevãzute în art. 39, dacã gravitatea situaţiei o impune. Revocarea opereazã de asemenea dacã în intervalul suspendãrii persoana în cauzã nu îşi revizuieşte comportamentul sau atitudinea care a dus la aplicarea suspendãrii.
(2) Procedura revocãrii se realizeazã potrivit art. 39 alin. (2).
(3) Atât pe perioada suspendãrii, cât şi în cazul revocãrii se retrage legitimaţia de slujitor.
ART. 41
Slujitorii bisericii sunt datori sã pãstreze secretul mãrturisirii personale. În relaţia cu autoritãţile de stat, slujitorul poate invoca secretul mãrturisirii, dupã caz, potrivit libertãţii de conştiinţã.
D. Angajarea slujitorilor
ART. 42
(1) Biserica hotãrãşte angajarea slujitorilor prevãzuţi la art. 37, în funcţie de nevoi şi de posibilitãţi. În afarã de aceştia, biserica mai poate angaja personal administrativ şi de specialitate.
(2) Angajarea personalului se face de cãtre comunitatea regionalã, teritorialã sau etnicã, la cererea comitetului bisericii, conform statului de funcţii, aprobat de Adunarea generalã a bisericii, atunci când biserica localã nu are posibilitatea sã facã acest lucru.
SECŢIUNEA a 5-a
Conducerea bisericii locale
A. Pastorul bisericii
ART. 43
(1) Biserica penticostalã localã este condusã de pastorul ales de Adunarea generalã a bisericii şi confirmat de comunitatea regionalã, teritorialã sau etnicã şi de Comitetul executiv al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România.
(2) Pastorul este ajutat în activitatea sa de comitetul bisericii, ales de asemenea de Adunarea generalã.
ART. 44
Pastorul bisericii are urmãtoarele atribuţii:
a) predicarea şi învãţarea Sfintelor Scripturi;
b) pregãtirea şi îndrumarea celorlalţi slujitori ai bisericii;
c) organizarea şi îndrumarea activitãţilor spirituale şi administrative ale bisericii;
d) pãstorirea membrilor bisericii;
e) coordonarea serviciilor divine la care este prezent;
f) prezidarea şedinţelor comitetului bisericii şi, în lipsa sa, delegarea acestei responsabilitãţi unui alt slujitor din comitetul bisericii;
g) coordonarea activitãţii membrilor comitetului bisericii, precum şi a tuturor compartimentelor bisericii;
h) oficierea actelor de cult, ocazii în care poate solicita ajutorul celorlalţi slujitori ordinaţi.
ART. 45
Bisericile cu peste 300 de membri pot avea pe lângã pastorul coordonator şi unul sau mai mulţi pastori asistenţi, în raport cu numãrul de membri ai bisericii. Aceştia ajutã nemijlocit la îndeplinirea atribuţiilor pastorale şi preiau responsabilitãţile ce le sunt delegate de cãtre pastorul coordonator.
ART. 46
Nimeni nu poate fi promovat direct pastor, fãrã a fi îndeplinit o stagiaturã în slujba de diacon, apoi ca prezbiter.
ART. 47
(1) În vederea bunei desfãşurãrii a activitãţii, în cadrul comunitãţii regionale, etnice sau teritoriale pot funcţiona pastori de sector sau pastori coordonatori de zonã.
(2) Pastorii de sector au atribuţiile pastorilor care deservesc bisericile locale, dar le exercitã în mai multe biserici care alcãtuiesc un sector de slujire.
(3) Pastorii coordonatori de zonã au urmãtoarele atribuţii:
a) supravegheazã şi îndrumã activitatea spiritualã şi administrativã a bisericilor de pe teritoriul cel puţin al unui judeţ;
b) primesc sesizãrile pastorilor de sector sau ale bisericilor din teritoriu cu privire la diferite nevoi spirituale sau abateri de la rânduiala duhovniceascã şi se implicã în rezolvarea lor, ţinând cont de responsabilitãţile celorlalţi slujitori şi conlucrând armonios cu aceştia;
c) sesizeazã preşedintele comunitãţii regionale cu privire la abaterile slujitorilor de la morala sau doctrina sãnãtoasã ori de la rânduiala duhovniceascã a Bisericii Penticostale şi propune analizarea acestora de comitetul comunitãţii regionale sau de Comisia de disciplinã.
B. Comitetul bisericii
ART. 48
(1) Comitetul bisericii locale se compune din pastor, conducãtor, acolo unde nu este un pastor localnic, secretar, casier, 2 cenzori şi mai mulţi membri, dupã cum decide Adunarea generalã.
(2) Pastorul coordoneazã activitatea comitetului bisericii, iar conducãtorul conduce serviciile divine în lipsa pastorului, potrivit competenţelor ce îi sunt delegate de cãtre acesta.
(3) Secretarul ţine evidenţa membrilor bisericii, efectueazã corespondenţa, întocmeşte procesele-verbale ale şedinţelor de comitet şi ale Adunãrii generale şi ţine la zi evidenţa patrimoniului acesteia.
(4) Casierul rãspunde de gestiunea casieriei, pãstreazã banii şi alte valori, ţine registrele de casa şi de bancã la zi şi efectueazã plãţi în baza hotãrârilor comitetului bisericii, respectiv a dispoziţiilor de platã semnate de cei în drept.
(5) Cu avizul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice, în caz de excepţie, casierul poate fi şi din afara comitetului bisericii.
(6) Cenzorii controleazã din proprie iniţiativã operaţiunile financiar-contabile ale bisericii, semestrial, şi consemneazã constatãrile fãcute într-un proces-verbal.
(7) Ceilalţi membri ai comitetului bisericii vor avea atribuţiile stabilite în cadrul comitetului bisericii.
ART. 49
Atribuţiile comitetului bisericii sunt:
a) conduce operativ activitatea bisericii sub coordonarea pastorului, pe tot timpul mandatului încredinţat;
b) stabileşte direcţiile şi obiectivele de dezvoltare ale bisericii;
c) urmãreşte respectarea bunei rânduieli în bisericã;
d) împreunã cu pastorul hotãrãsc şi aplicã mãsurile de disciplinare a membrilor, în caz de abateri;
e) îngrijeşte de sãraci, vãduve şi orfani;
f) întocmeşte bugetul bisericii şi îl supune spre aprobare Adunãrii generale;
g) rezolvã orice alte sarcini încredinţate de Adunarea generalã .
ART. 50
(1) Alegerile de comitet se fac o datã la 4 ani. Adunarea generalã a bisericii poate acorda cel mult un nou mandat comitetului în exerciţiu.
(2) Propunerile candidaţilor pentru a fi aleşi în noul comitet al bisericii vor fi fãcute de pastorul bisericii sau de pastor în colaborare cu o comisie de propuneri, formatã din oameni cu o experienţã deosebitã în lucrare.
(3) Candidaţii propuşi pentru a fi aleşi în comitetul bisericii trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sã aibã un caracter ales şi o înaltã ţinutã moralã şi spiritualã;
b) sã aibã o mãrturie demnã în ceea ce priveşte familia lor;
c) sã aibã capacitatea şi disponibilitatea de a îndeplini sarcinile încredinţate;
d) sã aibã o vechime de cel puţin 5 ani în cadrul Cultului Penticostal şi 2 ani în biserica respectivã; fac excepţie bisericile nou-înfiinţate;
e) sã nu fi fost sancţionat disciplinar pe linie bisericeascã pentru abateri grave, conform art. 30 alin. (7) lit. c)-e).
C. Adunarea generalã a bisericii
ART. 51
(1) Adunarea generalã a bisericii este alcãtuitã din toţi membrii care se bucurã de drepturi depline şi care se aflã în ţarã.
(2) Adunarea generalã a bisericii se întruneşte o datã pe an în şedinţã ordinarã, şi ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
(3) Adunarea generalã a bisericii are urmãtoarele atribuţii:
a) alege pastorul bisericii şi îl pune în slujbã cu acordul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice şi în prezenţa delegatului acesteia;
b) alege comitetul bisericii la expirarea mandatului sau când situaţia o impune;
c) solicitã comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice recunoaşterea prezbiterilor, a diaconilor şi a celorlalţi slujitori aleşi;
d) aprobã execuţia bugetarã şi descãrcarea de gestiune a comitetului bisericii, precum şi bugetul bisericii;
e) aprobã cumpãrãrile şi vânzãrile de bunuri mobile şi imobile, precum şi alte investiţii necesare bunei desfãşurãri a activitãţii;
f) desemneazã prin vot delegaţii bisericii pentru Adunarea generalã a comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice, Conferinţa naţionalã şi Congresul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România.
(4) Adunarea generalã a bisericii se convoacã şi este prezidatã de pastor, iar în lipsa acestuia, de cãtre un alt membru cu funcţie de rãspundere: pastor asistent, prezbiter, diacon sau conducãtor de bisericã, delegat de pastor ori de Comunitatea regionalã, teritorialã sau etnicã.
(5) Adunarea generalã a bisericii se convoacã cu douã sãptãmâni înainte de data fixatã pentru întrunirea ei şi se considerã statutarã dacã întruneşte cel puţin jumãtate plus unu din numãrul membrilor. În cazul neîntrunirii numãrului statutar, Adunarea generalã se va ţine peste o sãptãmânã, cu numãrul membrilor prezenţi la aceastã datã.
(6) În situaţii deosebite, ca urmare a sesizãrii scrise, motivate şi semnate de majoritatea membrilor comitetului bisericii sau cel puţin de o treime din numãrul membrilor bisericii, comunitatea regionalã, teritorialã sau etnicã convoacã Adunarea generalã a bisericii, cu anunţarea în scris, cu cel puţin o sãptãmânã înainte.
SECŢIUNEA a 6-a
Activitãţile bisericii locale
ART. 52
Biserica, prin slujitorii, membrii şi aparţinãtorii ei, îşi desfãşoarã activitatea spiritualã, culturalã, de învãţãmânt, social-caritabilã şi administrativ-gospodãreascã.
ART. 53
Biserica are datoria sã depunã mãrturie creştinã prin cuvânt şi faptã, pentru a rãspândi Evanghelia şi dragostea lui Dumnezeu în societate.
ART. 54
Biserica acordã asistenţã spiritualã membrilor şi aparţinãtorilor ei, persoanelor din afara ei care i-o solicitã, precum şi tuturor categoriilor sociale care au nevoie de asistenţã în orfelinate, aziluri, unitãţi de învãţãmânt, spitale, unitãţi militare, penitenciare, alte unitãţi şi altele asemenea.
ART. 55
(1) Biserica îşi desfãşoarã slujbele religioase obişnuite în lãcaşul propriu, închiriat sau în orice alt spaţiu destinat acestui scop.
(2) Zilele şi orele în care au loc serviciile divine se stabilesc de cãtre fiecare bisericã în parte.
(3) Slujbele speciale sau ocazionale ale bisericii pot fi organizate în aer liber, în sãli publice, în alte spaţii amenajate special sau pe stadioane.
(4) La serviciile divine participã credincioşii penticostali. Pot participa şi alte persoane, cu condiţia respectãrii rânduielii stabilite de cãtre bisericã.
ART. 56
Biserica poate organiza studii biblice şi grupe de pãrtãşie în casele membrilor sau aparţinãtorilor ei. Grupele de studiu biblic şi cele de pãrtãşie frãţeascã nu constituie organizaţii bisericeşti de sine stãtãtoare.
ART. 57
Biserica poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singurã sau în asociere cu alte biserici, unitãţi de învãţãmânt religios de orice grad, societãţi misionare, tabere şcolare şi de tineret, orfelinate, aziluri, case de odihnã, edituri, tipografii, mijloace de informare în masã, unitãţi productive, cimitire confesionale şi alte activitãţi pe linia scopului propus, în spiritul prezentului statut.
ART. 58
Biserica poate trimite misionari în ţarã şi în strãinãtate pentru rãspândirea Evangheliei şi pentru activitãţi cu caracter social-umanitar.
SECŢIUNEA a 7-a
Patrimoniul bisericii
ART. 59
Biserica localã, prin Adunarea generalã, dispune de patrimoniul şi de fondurile ei, fãrã niciun amestec din afarã. Gestionarea acestora se face de cãtre comitetul bisericii.
ART. 60
Biserica poate avea în proprietate lãcaşul de cult cu anexele şi terenurile aferente, case pastorale şi pentru personalul de serviciu, clãdiri şi terenuri pentru unitãţile de învãţãmânt, unitãţi sanitare, de caritate şi de odihnã, mijloace materiale şi tehnice necesare desfãşurãrii activitãţii proprii, cimitir confesional şi alte bunuri.
ART. 61
În vederea dobândirii sau înstrãinãrii bunurilor mobile şi imobile, biserica nu are nevoie de avizul sau aprobarea unui organ ierarhic superior, cu excepţia bunurilor imobile care au destinaţia de lãcaş de cult.
ART. 62
Biserica se întreţine din contribuţiile şi zeciuielile membrilor ei, din donaţii din partea persoanelor fizice sau juridice din ţarã şi din strãinãtate, cu respectarea principiului biblic privind moralitatea provenienţei acestora, şi din alte activitãţi proprii.
ART. 63
Donaţiile de orice naturã fãcute bisericii în mod legal intrã în proprietatea acesteia şi nu pot fi restituite sub nicio formã donatorilor.
ART. 64
Conform învãţãturii Sfintelor Scripturi şi potrivit nevoilor concrete ale lucrãrii lui Dumnezeu, fiecare bisericã are datoria sã participe la susţinerea financiarã a comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România.
CAP. IV
Comunitatea regionalã, teritorialã sau etnicã
SECŢIUNEA 1
Constituirea comunitãţii
ART. 65
Bisericile penticostale locale de pe raza unuia sau a mai multor judeţe se pot uni pentru a constitui o comunitate penticostalã regionalã, cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea de evanghelizare şi de zidire duhovniceascã, precum şi pentru a avea un mijloc de reprezentare colectivã în faţa autoritãţilor locale şi în relaţiile lor cu conducerea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din Romania.
ART. 66
(1) Bisericile locale dintr-una sau mai multe ţãri învecinate se pot uni pentru a forma o comunitate penticostalã teritorialã din diaspora, cu scopul de a se sprijini reciproc în lucrarea de evanghelizare şi de zidire duhovniceascã, precum şi pentru a avea un mijloc de reprezentare colectivã în faţa autoritãţilor locale şi în relaţiile lor cu conducerea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din Romania.
(2) Dobândirea personalitãţii juridice se face cu respectarea dispoziţiilor legale specifice statului pe al cãrui teritoriu îşi deşfãşoarã activitatea.
ART. 67
Bisericile penticostale locale aparţinând unei anumite etnii se pot uni pentru a constitui o comunitate penticostalã etnicã, având acelaşi scop prevãzut la art. 53.
ART. 68
Înfiinţarea unei comunitãţi regionale, teritoriale sau etnice se face prin hotãrârea Adunãrii de constituire, a delegaţilor tuturor bisericilor implicate, cu votul a cel puţin trei pãtrimi din numãrul acestora şi cu aprobarea Consiliului bisericesc. Din rândul delegaţilor trebuie sã facã parte pastorii şi conducãtorii bisericilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice
ART. 69
Atribuţiile comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice sunt:
a) asistã bisericile locale în lucrarea de zidire spiritualã, de vestire a Evangheliei şi de educaţie creştinã;
b) încurajeazã şi ajutã la înfiinţarea de noi biserici;
c) pregãteşte slujitori duhovniceşti pentru bisericile din cadrul comunitãţii;
d) asistã bisericile, la solicitarea acestora, şi intervine, când situaţia o impune, în probleme de disciplinã bisericeascã;
e) hotãrãşte asupra propunerilor fãcute de biserici cu privire la ordinarea de noi slujitori;
f) efectueazã, la cerere, angajarea şi plata personalului deservent al bisericilor locale, din fondurile provenite de la acestea, precum şi angajarea şi plata personalului propriu;
g) îndrumã şi exercitã controlul de legalitate în problemele financiare ale bisericilor;
h) îndeplineşte alte activitãţi specifice pentru realizarea obiectivului pentru care a fost constituitã.
SECŢIUNEA a 3-a
Conducerea comunitãţii regionale
ART. 70
Organele de conducere ale comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice sunt:
a) Adunarea generalã;
b) Comitetul comunitãţii;
c) Biroul permanent.
A. Adunarea generalã a comunitãţii regionale
ART. 71
(1) Adunarea generalã a comunitãţii regionale se compune din toţi pãstorii legitimaţi în cadrul comunitãţii şi câte un delegat la 200 de membri.
(2) Adunarea generalã a comunitãţii teritoriale se compune din toţi pãstorii legitimaţi în cadrul comunitãţii şi câte un delegat la 50 de membri.
(3) Adunarea generalã a comunitãţii etnice se compune din toţi pãstorii legitimaţi în cadrul comunitãţii şi câte un delegat pentru fiecare bisericã.
(4) Adunarea generalã a comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice se convoacã de Biroul permanent al comunitãţii o datã la 4 ani, în şedinţã ordinarã electivã, şi ori de câte ori este nevoie în şedinţã extraordinarã.
(5) Şedinţele ordinare elective ale Adunãrii generale a comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice vor fi prezidate de cãtre un membru al Comitetului executiv.
(6) Atribuţiile Adunãrii generale a comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice sunt:
a) primeşte raportul Comitetului comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice şi aprobã descãrcarea de gestiune pe baza raportului Comisiei de cenzori;
b) alege Comitetul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice, Biroul permanent şi Comisia de cenzori formatã din 3 membri;
c) revocã Comitetul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice şi Biroul Permanent atunci când constatã cã membrii acestora nu mai corespund condiţiilor statutare care au stat la baza alegerii lor;
d) alege pentru urmãtorii 4 ani reprezentanţii comunitãţii în Consiliul bisericesc;
e) ia hotãrâri privind cumpãrarea şi vânzarea de bunuri mobile şi imobile şi alte materiale necesare activitãţii proprii;
f) ia orice hotãrâri care privesc bunul mers al comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice.
B. Comitetul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice
ART. 72
(1) Comitetul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice este ales de Adunarea generalã şi se compune din 5 pânã la 11 pastori.
(2) Pentru a fi aleşi în Comitetul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice, pastorii trebuie îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sã aibã o vechime de cel puţin 5 ani în pastoraţie, cu excepţia comunitãţilor nou-înfiinţate;
b) sã fie recunoscuţi pentru ataşamentul lor ferm la doctrina, rânduiala şi valorile morale şi spirituale ale Cultului Penticostal;
c) sã fie recunoscuţi pentru principialitatea şi probitatea caracterului lor;
d) sã fi dovedit eficienţã şi competenţã în lucrarea lor pastoralã;
e) sã nu fi fost sancţionaţi disciplinar pentru abateri.
(3) Comitetul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice se compune din preşedinte, unul sau 2 vicepreşedinţi, secretar şi mai mulţi membri, pânã la completarea numãrului statutar. Dintre aceştia se aleg pastorii coordonatori de zonã.
(4) Preşedintele comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice are urmãtoarele atribuţii:
a) conduce activitatea curentã a comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice şi stabileşte sarcini concrete pentru membrii Comitetului comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice;
b) rãspunde nemijlocit de activitatea spiritualã din cadrul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice, emite decizii de angajare a personalului şi de modificare a drepturilor salariale ale personalului angajat;
c) prezideazã şedinţele Comitetului comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice şi şedinţele extraordinare ale Adunãrii generale.
(5) Vicepreşedinţii asigurã conducerea comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice în lipsa preşedintelui şi preiau orice responsabilitate stabilitã în fişa de post, pe principiul delegãrii de autoritate. Delegarea de autoritate se va face în scris atunci când intervin deplasãri de lungã duratã, incapacitate fizicã sau de altã naturã.
(6) Secretarul efectueazã corespondenţa, întocmeşte procesele-verbale ale Adunãrii generale şi ale Comitetului comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice, ţine evidenţa cãrţilor de muncã ale personalului angajat şi orice alte evidenţe necesare activitãţii comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice.
(7) Ceilalţi membri ai Comitetului comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice vor avea sarcinile stabilite în sedinţele comitetului.
(8) Comitetul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice are urmãtoarele atribuţii:
a) conduce activitatea Comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice pe durata mandatului încredinţat;
b) duce la îndeplinire hotãrârile Adunãrii generale ale comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice;
c) pregãteşte lucrãrile Adunãrii generale ale comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice;
d) ia orice hotãrâri necesare pentru bunul mers al comunitãţii;
e) cerceteazã abaterile de la morala creştinã sau de la doctrina penticostalã a pastorilor şi face propuneri Comitetului executiv în vederea sancţionãrii celor vinovaţi;
f) cerceteazã abaterile de la morala creştinã sau de la doctrina penticostalã a celorlalţi slujitori şi ia mãsurile ce se impun.
C. Biroul permanent al comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice
ART. 73
Biroul permanent al comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice este format din preşedinte, vicepreşedinţi şi secretar şi rezolvã problemele curente din cadrul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice.
ART. 74
Ceilalţi angajaţi ai comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice rãspund de activitatea lor conform fişei postului şi contractului de muncã în baza cãruia au fost angajaţi.
ART. 75
În cadrul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice pot funcţiona diferite comisii pe domenii de activitate, care îşi vor desfãşura activitatea specificã în baza regulamentelor proprii, avizate de conducerea comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice.
SECŢIUNEA a 4-a
Patrimoniul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice
ART. 76
Comunitatea regionalã, teritorialã sau etnicã poate avea imobile proprii, aziluri pentru bãtrâni, case de odihnã, edituri, tipografii, unitãţi de învãţãmânt de toate gradele, societãţi misionare, studio radio sau TV şi alte unitãţi pentru realizarea scopului propus.
ART. 77
(1) Comunitatea regionalã, teritorialã sau etnicã se susţine financiar din contribuţia tuturor bisericilor din cadrul ei. Ea poate primi donaţii de la orice persoanã fizicã sau juridicã din ţarã ori din strãinãtate, cu respectarea principiului biblic privind moralitatea provenienţei acestora.
(2) Donaţiile de orice naturã fãcute în mod legal comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice intrã în proprietatea acesteia şi nu pot fi restituite.
ART. 78
La nivelul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice funcţioneazã unul sau mai multe seminarii biblice penticostale, pentru pregãtirea de noi lucrãtori în cadrul bisericilor din zonã şi pentru instruirea celor deja implicaţi în lucrare.
ART. 79
(1) Ştampila comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice este rotundã, cu diametrul de 35 mm. Circumferinţa ei este delimitatã de douã cercuri concentrice la distanţã de 1 mm unul faţã de celãlalt, cercul exterior fiind trasat cu o linie mai groasã. Pe circumferinţa interioarã a cercului mai mic se scrie, în formã rotundã, "Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România", iar pe un al doilea rând interior, sub formã de cerc, se scrie comunitatea regionalã, teritorialã sau etnicã, dupã care urmeazã denumirea comunitãţii.
(2) În centrul ştampilei se aflã imaginea unui porumbel în zbor care coboarã, de la care pornesc raze în toate direcţiile, pânã la circumferinţa unui cerc imaginar cu diametrul de 15 mm.
ART. 80
Comunitatea regionalã, teritorialã sau etnicã se dizolvã atunci când nu mai sunt îndeplinite condiţiile care au stat la baza înfiinţãrii ei. În caz de dizolvare, patrimoniul comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice trece la Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România.
CAP. V
Conducerea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România
ART. 81
(1) Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România este format din toate bisericile penticostale locale, organizate în comunitãţi regionale, teritoriale sau etnice, Institutul Teologic Penticostal şi Casa de Pensii şi Ajutoare a C.C.P. - B.D.A.R.
(2) Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România este organizaţia centralã de reprezentare a intereselor generale ale pãrţilor ei componente.
(3) Organele de conducere ale Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România sunt:
a) Adunarea generalã;
b) Consiliul bisericesc;
c) Comitetul executiv.
SECŢIUNEA 1
Adunarea generalã
A. Organizare şi funcţionare
ART. 82
(1) Adunarea generalã a Cultului Creştin Penticostal se compune din toţi pastorii în exerciţiu şi din câte un delegat la 1.500 de membri. Bisericile locale care au un numãr mai mic de membri se vor asocia prin bunã înţelegere şi vor alege delegatul lor la Adunarea generalã a Cultului Creştin Penticostal, cu prioritate dintre prezbiteri sau diaconi.
(2) Adunarea generalã a Cultului Creştin Penticostal se convoacã de Comitetul executiv în şedinţe ordinare cu caracter electiv o datã la 4 ani, când se constituie în Congresul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã.
(3) Adunarea generalã a Cultului Creştin Penticostal se convoacã anual de Comitetul executiv, în şedinţe ordinare cu caracter spiritual şi organizatoric, constituindu-se în Conferinţa naţionalã a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã, la care vor participa toţi pastorii în exerciţiu.
(4) Adunarea generalã a cultului se convoacã de Comitetul executiv în şedinţe extraordinare pentru modificarea actelor normative, când se constituie în Congresul de lucru al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã.
B. Atribuţiile Adunãrii generale
ART. 83
(1) Atribuţiile Adunãrii generale a Cultului Creştin Penticostal sunt:
a) primeşte raportul de activitate al Consiliului bisericesc şi al Comisiei de cenzori;
b) descarcã de gestiune Consiliul bisericesc;
c) alege din cadrul Consiliului bisericesc membrii Comitetului executiv, care trebuie sã aibã o vechime în pastoraţie de cel puţin 8 ani;
d) alege Comisia de cenzori alcãtuitã din 3 membri;
e) face modificãri în Statutul Cultului Creştin Penticostal, la propunerea Consiliului bisericesc;
f) aduce îmbunãtãţiri la Mãrturisirea de credinţã, la propunerea Consiliului bisericesc;
g) voteazã moţiuni şi rezoluţii referitoare la morala creştinã, libertatea religioasã, drepturile omului, mediul încojurãtor şi alte probleme de interes major;
h) hotãrãşte în privinţa colaborãrii Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã cu alte organizaţii religioase din ţarã şi din strãinãtate, în condiţiile pãstrãrii identitãţii sale spirituale şi administrative.
ART. 84
(1) Lucrãrile Congresului Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã vor fi prezidate de un birou de zi, format din 5 membri, condus de un preşedinte ales, la propunerea Adunãrii generale.
(2) Conferinţa naţionalã a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã va fi condusã de Comitetul executiv.
SECŢIUNEA a 2-a
Consiliul bisericesc
A. Organizare şi funcţionare
ART. 85
(1) Consiliul bisericesc este forul superior de conducere al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România între adunãrile generale elective.
(2) Consiliul bisericesc este format din 31 de membri, aleşi dintre pastorii care au cel puţin 8 ani în pastoraţie.
(3) Fac parte de drept din Consiliul bisericesc preşedinţii comunitãţilor penticostale regionale şi un reprezentant al comunitãţilor etnice.
(4) Consiliul bisericesc se întruneşte de cel puţin douã ori pe an şi este convocat de Comitetul executiv sau de cel puţin jumãtate din numãrul consilierilor. Hotãrârile consiliului se iau cu majoritate simplã, în prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul membrilor.
(5) Consiliul bisericesc este prezidat de preşedintele Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România, asistat de secretarul general.
B. Atribuţiile Consiliului bisericesc
ART. 86
Consiliul bisericesc are urmãtoarele atribuţii:
a) îndrumã şi controleazã activitatea Comitetului executiv;
b) înfiinţeazã şi organizeazã departamente de lucru şi aprobã regulamentele acestora;
c) duce la îndeplinire hotãrârile Congresului şi ale Conferinţei naţionale ale Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România, delegând sarcini specifice Comitetului executiv şi comisiilor de specialitate;
d) analizeazã situaţia generalã din cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România şi face recomandãri bisericilor şi celorlalte organizaţii membre pentru buna desfãşurare a activitãţii acestora;
e) hotãrãşte, când situaţia o impune, excluderea din Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România a unei biserici sau a altei organizaţii membre, care s-a abãtut de la doctrina penticostalã sau de la morala creştinã;
f) propune Conferinţei naţionale colaborarea Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România cu organizaţii penticostale, evanghelice, ecumenice sau filantropice atât din interiorul, cât şi din exteriorul ţãrii, în condiţiile pãstrãrii identitãţii spirituale şi administrative;
g) descarcã de gestiunea anualã Comitetul executiv, dupã prezentarea raportului Comisiei de cenzori;
h) voteazã bugetul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România;
i) îi revocã pe acei membri ai Comitetului executiv care nu corespund sau demisioneazã, iar în caz de deces completeazã locurile rãmase libere, cu informarea Adunãrii generale;
j) aprobã cumpãrãri şi vânzãri de bunuri imobile necesare activitãţii centrale;
k) îi valideazã sau îi invalideazã, atunci când situaţia o impune, pe rectorul Institutului Teologic Penticostal, pe redactorul-şef al publicaţiei centrale de presã şi pe preşedintele şi pe directorul Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România;
l) judecã abaterile de la conduita creştinã sau de la Mãrturisirea de credinţã ale slujitorilor şi ia hotãrâri în acest sens, ca instanţã de apel;
m) stabileşte perioadele pentru alegeri în bisericile locale, la comunitãţile regionale, teritoriale sau etnice şi la nivel central.
SECŢIUNEA a 3-a
Comitetul executiv
A. Organizare şi funcţionare
ART. 87
(1) Comitetul executiv este însãrcinat cu conducerea curentã a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România prin Biroul permanent şi se compune din: preşedinte, 2 vicepreşedinţi, secretar general, trezorier şi 2 membri.
(2) Preşedintele reprezintã Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România în relaţiile oficiale, coordoneazã activitatea Consiliului bisericesc şi a Comitetului executiv, emite decizii cu privire la personalul angajat, ordoneazã plãţile şi semneazã actele şi documentele împreunã cu secretarul general, ia orice alte hotãrâri în limita competenţei sale.
(3) Secretarul general coordoneazã personalul angajat al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România. El are rãspunderea activitãţii operative privind personalul administrativ şi de specialitate. În situaţii speciale reprezintã Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România în relaţiile oficiale. Împreunã cu preşedintele ordoneazã plãţile şi semneazã actele şi documentele Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România.
(4) El are în subordine secretarul, care efectueazã corespondenţa şi ţine la zi evidenţa necesarã activitãţii centrale.
(5) Vicepreşedinţii asigurã conducerea Comitetului executiv în lipsa preşedintelui şi se implicã activ în rezolvarea sarcinilor ce le sunt încredinţate în cadrul şedinţelor acestuia.
(6) Trezorierul rãspunde de gestiunea financiar-contabilã a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România şi îl are în subordine pe contabilul-şef.
(7) Ceilalţi membri ai Comitetului executiv participã la întrunirile acestuia cu drept de vot şi se implicã activ în rezolvarea sarcinilor ce le revin.
B. Atribuţiile Comitetului executiv
ART. 88
(1) Atribuţiile Comitetului executiv sunt:
a) conduce activitatea curentã a Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România;
b) duce la îndeplinire hotãrârile Consiliului bisericesc;
c) rezolvã, la solicitarea comunitãţii regionale, teritoriale sau etnice, problemele deosebite care apar în cadrul bisericilor;
d) susţine şi apãrã interesele bisericilor şi ale celorlalte organizaţii penticostale, la cererea acestora;
e) aprobã angajarea personalului necesar desfãşurãrii activitãţii centrale;
f) întocmeşte proiectul de buget al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România şi urmãreşte execuţia bugetarã;
g) aprobã achiziţionarea bunurilor mobile necesare activitãţii centrale.
(2) Hotãrârile Comitetului executiv au valabilitate numai dacã au fost votate de majoritatea simplã a membrilor sãi.
(3) Comitetul executiv se convoacã de cãtre preşedintele Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România şi se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.
(4) Nu se admite cumulul de funcţii pentru funcţiile executive (preşedinte, vicepreşedinte, secretar) la nivelul Comitetului executiv şi la nivelul comunitãţilor regionale, teritoriale sau etnice.
ART. 89
(1) În desfãşurarea activitãţii sale, Comitetul executiv este ajutat de cãtre Biroul permanent, care este format din: preşedintele cultului, vicepreşedinţi şi secretar general.
(2) Biroul permanent este un instrument de lucru, ajutãtor în susţinerea activitãţii Comitetului executiv.
(3) Biroul permanent soluţioneazã probleme cu caracter urgent, de naturã administrativã, prezintã referate, rapoarte, informãri din partea departamentelor de specialitate sau orice alt tip de documente în vederea informãrii corecte şi exacte a Comitetului executiv.
(4) Biroul permanent analizeazã şi investigheazã problemele ivite şi prezintã concluziile Comitetului executiv, care decide asupra modului de soluţionare a acestora.
CAP. VI
Învãţãmântul confesional
SECŢIUNEA 1
Organizare şi funcţionare
ART. 90
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România înfiinţeazã şi organizeazã unitãţi de învãţãmânt pentru pregãtirea personalului de cult, a profesorilor de religie, precum şi a altor specialişti necesari desfãşurãrii activitãţii religioase.
ART. 91
Forma, gradul, numãrul şi planul de şcolarizare pentru instituţiile de învãţãmânt propriu se decid de Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România în condiţii de autonomie a unitãţilor administrativ-teritoriale ale cultului şi potrivit legii.
ART. 92
Principalele forme de învãţãmânt din cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România sunt:
a) şcoala duminicalã, în cadrul bisericii locale;
b) grãdiniţele pentru preşcolari; ele se organizeazã de biserica localã potrivit metodologiei şi normelor legale specifice;
c) şcolile primare;
d) şcolile gimnaziale;
e) seminariile biblice, în cadrul comunitãţilor regionale, teritoriale, etnice;
f) liceele cu profil teologic;
g) unitãţile de învãţãmânt superior.
SECŢIUNEA a 2-a
Organizarea învãţãmântului în biserica localã. Şcoala duminicalã
ART. 93
Şcoala duminicalã reprezintã o formã specificã învãţãmântului confesional şi se organizeazã în baza principiului potrivit cãruia pãrinţii sau, dupã caz, reprezentantul legal sau tutorele copilului aleg confesiunea copilului şi, respectiv, forma de învãţãmânt specificã confesiunii.
ART. 94
Şcoala duminicalã se organizeazã şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit programei Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România. În cadrul şcolii duminicale îşi desfãşoarã activitatea învãţãtori care sunt aleşi de biserica localã. Elevii primesc calificative sau note care, la cerere, pot fi transmise şcolilor, pe care aceştia le frecventeazã, pentru disciplina Religie.
SECŢIUNEA a 3-a
Organizarea învãţãmântului superior în Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România
ART. 95
(1) Învãţãmântul teologic superior cuprinde Institutul Teologic Penticostal, facultãţi de teologie, asistenţã socialã, precum şi orice alte forme necesare desfãşurãrii în condiţii optime a procesului de instruire şi formare a slujitorilor şi personalului de specialitate.
(2) Învãţãmântul teologic superior se organizeazã în condiţiile legii. Senatul este principalul for de conducere. Senatul este condus de cãtre un preşedinte, care este rectorul unitãţii de învãţãmânt.
(3) Rectorul Institutului Teologic Penticostal este ales sau revocat de senatul instituţiei de învãţãmânt şi confirmat de Consiliul bisericesc în ceea ce priveşte alegerea sau revocarea sa. El reprezintã instituţia din punct de vedere administrativ şi juridic.
(4) Fiecare facultate este condusã de un consiliu profesoral care stabileşte modul operativ de desfãşurare a activitãţilor de învãţãmânt planificate.
CAP. VII
Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Penticostal
ART. 96
(1) Casa de Pensii şi Ajutoare se organizeazã potrivit regulamentului propriu de organizare şi funcţionare şi conform normelor legale în vigoare referitoare la sistemul de pensii şi asigurãri sociale.
(2) Casa de Pensii şi Ajutoare are personalitate juridicã şi patrimoniu propriu.
ART. 97
Casa de Pensii şi Ajutoare este condusã de Consiliul de administraţie, din care fac parte consilieri aprobaţi de Consiliul bisericesc. Consiliul de administraţie este condus de cãtre un preşedinte, care devine preşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare.
ART. 98
Preşedintele Casei de Pensii şi Ajutoare reprezintã aceastã instituţie în raporturile sale cu Consiliul bisericesc, precum şi în alte domenii de interes major.
ART. 99
Conducerea operativã a Casei de Pensii şi Ajutoare se realizezã de cãtre directorul Casei de Pensii şi Ajutoare. Acestuia îi revine sarcina gestionãrii în bune condiţii a activitãţii curente a Casei de Pensii şi Ajutoare.
ART. 100
Directorul Casei de Pensii şi Ajutoare coordoneazã Biroul permanent al Casei de Pensii şi Ajutoare, care îndeplineşte sarcinile stabilite potrivit regulamentului.
ART. 101
Principalele atribuţii ale Casei de Pensii şi Ajutoare sunt:
a) asigurã pensii pentru persoanele care au fost contribuabili potrivit normelor în materie;
b) asigurã diferite indemnizaţii, sporuri şi plãţi caracteristice sistemului de asigurãri sociale şi pensii;
c) acordã ajutoare şi efectueazã plãţi cu caracter umanitar în condiţiile stabilite de prevederile regulamentului.
CAP. VIII
Asistenţa socialã în Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România
ART. 102
În desfãşurarea activitãţii sale, Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România poate înfiinţa unitãţi de asistenţã socialã de orice tip, precum: centre de plasament, centre de zi, case de tip familial, centre de urgenţã, cantine, centre de prevenire sau informare, centre maternale, aziluri şi altele asemenea.
ART. 103
(1) Unitãţile de asistenţã socialã pot funcţiona atât în cadrul unor organizaţii de tip fundaţii sau asociaţii, cât şi în cadrul bisericii locale, în condiţii dispuse de normele specifice în vigoare.
(2) Asistenţa religioasã din unitãţile care funcţioneazã în cadrul bisericii locale se va face potrivit confesiunii penticostale.
CAP. IX
Publicaţii şi mass-media în atenţia Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România
ART. 104
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România are ca principalã publicaţie revista "Cuvântul Adevãrului". În desfãşurarea activitãţii sale, Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România poate edita şi tipãri diverse publicaţii, potrivit principiului dreptului la liberã exprimare.
ART. 105
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România poate înfiinţa studiouri de înregistrare audio sau video, posturi de radio şi de televiziune şi poate imprima casete audio, compact-discuri, DVD-uri audio ori video, pe linia scopului propus.
ART. 106
Materialele muzicale, poeziile ori mesajele din cadrul serviciilor divine de închinare pot fi folosite fãrã a atrage responsabilitãţi financiare sau de orice altã naturã în sarcina bisericii locale.
CAP. X
Dispoziţii finale
ART. 107
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România se susţine din contribuţia tuturor comunitãţilor regionale, teritoriale şi etnice. El poate primi donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice, din ţarã şi din strãinãtate, cu respectarea principiului biblic privind moralitatea provenienţei acestora, şi din alte activitãţi proprii.
ART. 108
Donaţiile de orice naturã fãcute în mod legal Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România intrã în proprietatea acestuia şi nu pot fi restituite sub nicio formã donatorilor.
ART. 109
Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România poate avea imobile proprii, aziluri pentru bãtrâni, case de odihnã, edituri, tipografii, unitãţi de învãţãmânt de orice grad, societãţi misionare, studiouri radio sau TV, unitãţi sanitare şi orice alte unitãţi şi instituţii, pe linia îndeplinirii activitãţii propuse.
ART. 110
În cadrul Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România pot funcţiona comisii sau departamente de lucru, precum şi birouri de specialitate, în baza unor regulamente proprii aprobate de Consiliul bisericesc, care sunt subordonate acestuia.
ART. 111
(1) Ştampila Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România este rotundã, cu diametrul de 35 mm. Circumferinţa ştampilei este delimitatã de douã cercuri concentrice la distanţã de 1 mm unul faţã de celãlalt, cercul exterior fiind trasat cu o linie mai groasã. Pe circumferinţa interioarã a cercului mai mic se scrie în formã rotundã "Cultul Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România".
(2) În centrul ştampilei se aflã imaginea unui porumbel în zbor, care coboarã, de la care pornesc raze în toate direcţiile, pânã la circumferinţa unui cerc imaginar cu diametrul de 15 mm.
ART. 112
Prezentul statut a fost dezbãtut şi aprobat în cadrul Congresului de lucru al Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolicã din România în data de 23 noiembrie 2005, la Baia Mare.
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
