Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 184 din 9 martie 2005 privind aprobarea Strategiei de accelerare a privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul Ministerului Economiei si Comertului pentru anul 2005, precum si a unor masuri pentru aplicarea acesteia

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 184 din 9 martie 2005 privind aprobarea Strategiei de accelerare a privatizarii si atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul Ministerului Economiei si Comertului pentru anul 2005, precum si a unor masuri pentru aplicarea acesteia

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 28 martie 2005

Comenteaza legea

HOTĂ?RÂRE nr. 184 din 9 martie 2005
privind aprobarea Strategiei de accelerare a privatizãrii şi atragere de investiţii pentru agenţii economici din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului pentru anul 2005, precum şi a unor mãsuri pentru aplicarea acesteia
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 255 din 28 martie 2005

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al 4^1 alin. (1) şi (2) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.

ARTICOL UNIC
Se aproba Strategia de accelerare a privatizãrii şi atragere de investiţii pentru agenţii economici din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului pentru anul 2005, precum şi unele mãsuri pentru aplicarea acesteia, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul economiei şi comerţului,
Codrut Ioan Seres

Ministrul finanţelor publice,
Ionel Popescu

Bucureşti, 9 martie 2005.
Nr. 184.

STRATEGIA
de accelerare a privatizãrii şi atragere de investiţii pentru
agenţii economici din portofoliul Ministerului
Economiei şi Comerţului - Oficiul Participatiilor Statului şi
Privatizãrii în Industrie pentru anul
2005, şi unele mãsuri pentru aplicarea acesteia

1. Cadrul general, premisele şi obiectivele privatizãrii
Strategia de privatizare şi atragere de investiţii pe termen mediu şi lung în domeniile de activitate coordonate de Ministerul Economiei şi Comerţului porneşte de la analiza specificitatii fiecãrui sector şi de la nevoile acestor sectoare pentru a deveni competitive pe o piata din ce în ce mai concurentiala.
În stabilirea obiectivelor fundamentale ale privatizãrii s-a pornit de la:
1. prevederile Programului de guvernare 2004-2008, care stipuleazã accelerarea privatizãrii şi restructurãrii pe baza catorva linii directoare, respectiv:
● elaborarea unei strategii integrate privind privatizarea sectorului energetic;
● continuarea privatizãrii societãţilor comerciale mari şi mijlocii;
● privatizarea societãţilor din industria de apãrare;
● vânzarea pachetelor minoritare deţinute de cãtre stat prin mecanisme de piata;
● urmãrirea contractelor încheiate prin monitorizarea acestora în perioada postprivatizare;
● restructurarea, pe criteriile competitivitatii, prin:
- restructurarea sectorului de stat, inclusiv prin inchideri de capacitãţi neviabile;
- reorganizarea activitãţilor indirect productive;
- modernizarea, retehnologizarea şi optimizarea fluxurilor tehnologice din unitãţi industriale cu potenţial de competitivitate;
2. nevoia adaptãrii strategiei şi programelor de privatizare la specificitatile sectoarelor economice şi ale societãţilor comerciale, pentru a asigura viabilitatea societãţilor comerciale postprivatizare;
3. caracteristicile specifice ale fiecãrui sector.
Obiectivele principale urmãrite în procesul de privatizare vizeazã:
● armonizarea strategiilor de privatizare cu procesul de restructurare;
● consolidarea cadrului competitiv postprivatizare în contextul integrãrii pieţei energiei şi al perspectivei aderãrii la Uniunea Europeanã;
● atragerea de investitori strategici, care demonstreaza un real potenţial managerial şi financiar necesar consolidãrii structurilor postprivatizare;
● privatizarea sa asigure ca transferul pachetului majoritar de acţiuni sa se realizeze şi cu o componenta de recapitalizare a societãţii, necesarã pentru realizarea programelor de modernizare şi investiţii.
2. Cadrul legislativ şi institutional
2.1. Cadrul legislativ
Cadrul legal în vigoare în materie de privatizare este reprezentat de <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de <>Legea nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi de <>Hotãrârea Guvernului nr. 577/2002 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societãţilor comerciale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi a <>Legii nr. 137/2002 privind unele mãsuri pentru accelerarea privatizãrii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
2.2. Cadrul institutional
Prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea Oficiului Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 552/2001 , a fost înfiinţat Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie, în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului, care asigura aplicarea strategiei Guvernului privind realizarea procesului de privatizare a societãţilor comerciale din portofoliul sau, luând mãsurile necesare în acest scop.
2.3. Competente şi atribuţii
Competentele şi atribuţiile în procesul de restructurare-privatizare sunt exercitate, în cazul în care nu se stabileşte altfel, conform actelor normative în vigoare, care, sintetic, prevãd ca:
a) privatizarea societãţilor comerciale înfiinţate ca filiale ale unor societãţi comerciale cu capital majoritar de stat se realizeazã sub autoritatea şi coordonarea Oficiului Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie, în condiţiile legii;
b) vânzarea acţiunilor deţinute de societãţi comerciale cu capital majoritar de stat la societãţi comerciale, altele decât filialele, precum şi vânzarea acţiunilor deţinute de societãţi comerciale la care pachetul de acţiuni este deţinut de o societate comercialã cu capital majoritar de stat ori de regiile autonome şi institutele naţionale se fac conform <>Legii nr. 31/1990 privind societãţile comerciale, republicatã, şi, dupã caz, conform <>Legii nr. 297/2004 privind piata de capital;
c) în pregãtirea procesului de privatizare, pentru stabilirea celei mai adecvate metode de diminuare a participatiilor statului la societãţile comerciale, Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie, poate institui procedura administrãrii speciale şi supravegherii financiare la societãţile comerciale cu capital majoritar de stat din portofoliu şi la filialele acestora;
d) Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie, coordoneazã întregul proces de gestionare a participatiilor statului, reorganizare, restructurare, privatizare a companiilor/societãţilor naţionale şi a societãţilor comerciale care funcţioneazã sub autoritatea sa.
Acesta ia toate mãsurile necesare pentru realizarea strategiei de privatizare a societãţilor comerciale aflate sub autoritatea sa şi a filialelor acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În cadrul procesului postprivatizare, monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor se face în mod direct de cãtre Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie pentru societãţile comerciale cu capital majoritar de stat, iar pentru filialele societãţilor comerciale la care Ministerul Economiei şi Comerţului este acţionar, monitorizarea în numele statului se realizeazã de cãtre aceste societãţi comerciale.
3. Portofoliul de agenţi economici al Ministerului Economiei şi Comerţului
Portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului este format din agenţi economici din domeniul:
● energie electrica;
● gaze naturale;
● minier;
● petrolier;
● apãrare;
● alte activitãţi.
Ponderea cea mai mare şi importanta o reprezintã procesul de privatizare din domeniile energiei electrice şi gazelor naturale, care sunt sectoare de utilitãţi publice de larg interes şi impact public şi economic.
Privatizarea în domeniul utilitãţilor publice este şi trebuie sa fie un mecanism complex, în care un rol decisiv îl au reforma structuralã şi regulile de piata, care trebuie realizate şi implementate înaintea lansãrii operaţiunii de privatizare propriu-zise.
Privatizarea în cazul utilitãţilor publice trebuie sa asigure întãrirea societãţii din punct de vedere financiar şi operational într-un sistem corespunzãtor de reglementãri, asa cum acesta funcţioneazã în ţãrile Uniunii Europene.
Procesele de privatizare trebuie realizate în condiţii de transparenta, competitivitate şi sa fie desfãşurate pe baza unor criterii de selecţie clare şi cuantificabile.
Analiza portofoliului de agenţi economici
Ministerul Economiei şi Comerţului (denumit în continuare M.E.C.) deţine, în prezent, în portofoliu urmãtorii agenţi economici, structurati astfel:
- 9 societãţi naţionale;
- 6 companii naţionale;
- 51 de societãţi comerciale;
- doua regii autonome;
- 8 institute - institute naţionale de cercetare-dezvoltare.
De asemenea, agenţii economici aflaţi în portofoliul M.E.C. deţin 64 de filiale, precum şi participatii la un numãr de 108 societãţi comerciale cu capital mixt.
Capitalul social/patrimoniul acestor agenţi economici, pe domenii de activitate, este prezentat în tabelul urmãtor:

Domenii de activitate, agenţi economici, capital social


 

                                                                         - mii euro -
 ────────────┬──────────────┬────────────┬──────────────┬───────────┬─────────┬────┬─────────
             │ Societãţi    │  Companii  │   Societãţi  │   Regii   │Institute│Fili│ TOTAL
             │ naţionale    │ naţionale  │   comerciale │ autonome  │naţionale│ ale│
             │              │            │              │           │         │    │
  Domeniul   ├────┬─────────┼────┬───────┼────┬─────────┼────┬──────┼────┬────┼────┼─────────
             │    │ Capital │    │Capital│    │ Capital │    │Patri-│    │Pa- │    │ Capital
             │ Nr.│ social  │ Nr.│social │ Nr.│ social  │Nr. │moniu │ Nr.│tri │ Nr.│ social
             │    │         │    │       │    │         │    │      │    │mo- │    │   şi
             │    │         │    │       │    │         │    │      │    │niu │    │ patri-
             │    │         │    │       │    │         │    │      │    │    │    │ moniu
 ────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────
 Energie     │ 1  │  312.354│  1 �.746│  7 𗈖.576.104│    │      │    │    │ 37 𗈗.048.183
 ────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────
 Petrolier   │ 1  𗈕.417.627│    │       │  4 │   30.308│    │      │    │    │    𗈕.447.934
 ────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────
 Gaze        │    │         │    │       │    │         │    │      │    │    │    │
 naturale    │ 2  │  123.075│    │       │  2 │  108.161│    │      │    │    │    │  231.236
 ────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────
 Minier      │ 4  │   48.263│  4 │ 40.542│ 17 │   98.904│    │      │    │    │ 11 │  187.710
 ────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────
 Apãrare     │    │         │  1 │ 35.945│  8 │   25.907│    │      │    │    │ 16 │   61.852
 ────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────
 Regii       │    │         │    │       │    │         │    │      │    │    │    │
 autonome    │    │         │    │       │    │         │  2 󧓢.165│    │    │    │   26.165
 ────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────
 Activitãţi  │    │         │    │       │    │         │    │      │    │    │    │
 industriale │    │         │    │       │  5 │  108.941│    │      │    │    │    │  108.941
 ────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────
 Alte        │    │         │    │       │    │         │    │      │    │    │    │
 activitãţi  │ 1  │      496│    │       │  8 │    1.505│    │      │  8 │ 824│    │    2.824
 ────────────┼────┼─────────┼────┼───────┼────┼─────────┼────┼──────┼────┼────┼────┼─────────
 TOTAL       │ 9  𗈕.901.794│  6 �.234│ 51 𗈖.949.828│  2 󧓢.165│  8 │ 824│ 64 𗈙.114.845
 ────────────┴────┴─────────┴────┴───────┴────┴─────────┴────┴──────┴────┴────┴────┴─────────

4. Metode de privatizare şi de atragere de investiţii
Pentru realizarea strategiei de privatizare se utilizeazã metodele de privatizare şi de atragere de capital permise de prevederile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 137/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi ale normelor metodologice de aplicare a acestora, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 577/2002 , cu completãrile ulterioare, inclusiv combinatii ale acestora.
Metodele prevãzute au în vedere:
- atragerea de investitori strategici cu experienta, care sa ducã la îmbunãtãţirea structurilor dupã privatizare;
- proceduri transparente de privatizare cu reguli şi criterii clare, comunicate public investitorilor;
- utilizarea unor consultanţi selecţionaţi prin procese de selecţie competitiv-publice, transparente şi echidistante;
- privatizarea sa se facã cu dobândirea a cel puţin 51% din pachetul de acţiuni în sectoarele de utilitãţi publice, iar la restul sectoarelor mergandu-se pana la 100% din acţiuni, decizia fiind legatã de analiza specifica societãţii respective, a rolului şi impactului ei în economie;
- privatizarea sa conducã la capitalizarea societãţilor comerciale de utilitãţi publice, o data cu vânzarea pachetului de acţiuni. Se are în vedere ca obţinerea pachetului majoritar sa fie realizatã prin metoda combinata de cumpãrare a unui pachet de acţiuni existent şi aport de capital în societate cu emisiune de noi acţiuni pana la o cota reprezentând cel puţin 51% din capitalul social al acesteia;
- privatizarea sa conducã la creşterea calitãţii serviciilor, mãrirea siguranţei în exploatare şi modernizarea infrastructurilor;
- promovarea unor structuri de tip "green/brown field", în care aportul de capital în numerar sa fie asigurat de investitorul strategic, iar contribuţia societãţii de stat sa fie în general sub forma de active;
- vânzarea de active ale societãţilor comerciale, iar în anumite sectoare vânzarea activelor sa fie însoţitã de obligaţii de investiţii necesare modernizãrii, retehnologizãrii sau finalizarii unor investiţii, precum şi realizãrii obiectivelor de mediu;
- evitarea fenomenelor de captivitate reciprocã postprivatizare şi luarea în considerare a unei strategii adecvate care sa ducã la crearea de structuri viabile postprivatizare;
- privatizarea sa se realizeze în condiţiile asigurãrii unui mediu concurential real şi sa se evite transferul unui monopol de stat în monopol privat;
- folosirea instrumentelor de restructurare/reorganizare a societãţilor comerciale din portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului/filialelor societãţilor comerciale, care sa asigure viabilizarea lor, urmatã de procedura de privatizare propriu-zisa, realizatã prin vânzare, în condiţiile legii, a participatiei statului atât la societãţile comerciale/filialele acestora, cat şi la noile societãţi comerciale rezultate în urma reorganizãrii sau prin aplicarea altei metode de privatizare şi atragere de investiţii;
- orice combinatie a metodelor de privatizare prevãzute de lege.
5. Politici de privatizare sectoriale, program şi acţiuni de accelerare a privatizãrii şi atragerii de investiţii în anul 2005
Pentru perioada urmãtoare se au în vedere accelerarea privatizãrii şi atragerea de investiţii pentru agenţii economici din portofoliul M.E.C., dupã cum urmeazã:
5.1. Sectorul energetic
Privatizarea în domeniul utilitãţilor publice este şi trebuie sa fie un mecanism complex, în care un rol decisiv îl are reforma structuralã şi regulile de piata, care trebuie realizate şi implementate înaintea lansãrii operaţiunii de privatizare propriu-zise. Strategia de privatizare în acest sector trebuie sa asigure crearea unor structuri stabile şi competitive pe termen mediu şi lung, pornind de la însãşi natura acestor societãţi, respectiv societãţi de larg interes şi impact public şi economic, care definesc în general osatura unei economii naţionale.
În abordarea strategiei se porneşte de la o analiza-diagnostic a sistemului naţional energetic, a sistemului naţional integrat cu cel regional şi european, de la nevoia de a fi competitiv în plan global, folosind avantajele competitive pe care sistemul energetic romanesc le are în comparatie cu alte sisteme energetice.
Privatizarea în cazul utilitãţilor publice trebuie sa asigure întãrirea societãţii din punct de vedere financiar şi operational într-un sistem corespunzãtor de reglementãri asa cum acesta funcţioneazã în ţãrile Uniunii Europene.
Instrumentul restructurãrii acestor societãţi este folosit în contextul privatizãrii pentru a asigura eficientizarea şi viabilizarea acestor societãţi.
În sectorul energetic, sector de utilitãţi publice, se au în vedere criterii clare şi transparente de atragere a unor investitori strategici, care sa asigure capitalul necesar dezvoltãrii şi eficientizarii, experienta specifica, precum şi integrarea în structuri europene mai ample în care este decisiva masa critica în procesul de selecţie naturala a structurilor viabile.
Procesele de privatizare trebuie realizate în condiţii de transparenta, competitivitate, sa fie desfãşurate pe baza unor criterii de selecţie clare şi cuantificabile, monitorizate în toate fazele sale de cãtre Guvernul României şi organismele internaţionale (Banca Mondialã, Fondul Monetar Internaţional, Comisia Uniunii Europene).
În domeniul energiei strategia de privatizare se bazeazã pe nevoia de a face din sectorul energetic din România un sector din ce în ce mai competitiv în contextul integrãrii pieţelor energetice pe plan regional (Piata Sud-Est Europeanã), precum şi pe piata Uniunii Europene.
Sistemul energetic din România are potenţial sa se menţinã şi sa devinã un important furnizor de energie atât în Zona Sud-Est Europeanã, cat şi în zona Uniunii Europene.
Sunt exemplificative în acest sens câteva mutaţii importante, precum şi aspecte legate de locul şi rolul sistemului energetic romanesc în sistemul energetic regional şi european:
5.1.1. Piata integrata a energiei şi impactul ei:
- Deschiderea pieţei energiei în toate ţãrile Uniunii Europene şi în ţãrile candidate în asa fel încât în anul 2007 piata energiei şi gazelor naturale sa fie deschisã 100%. În România pieţele de energie electrica şi de gaze naturale au fost deschise gradual, începând cu anul 2001. Începând cu 1 ianuarie 2005, gradul de deschidere a pieţei de electricitate este de 55%, iar la gaze naturale de 50%.
- Introducerea mecanismelor de tranzactionare transparente a energiei. În România, Operatorul Pieţei de Energie Electrica din România (OPCOM) va deveni bursa obligatorie de energie electrica pentru piata fizica la începutul anului 2005, urmând a evolua spre o bursa voluntara pana în anul 2007. Lansarea noii platforme de tranzactionare va determina modificãri importante şi de lungã durata ale structurii şi modului actual de operare pe piata de energie electrica. Pentru a facilita procesul de tranzitie şi pentru a tine seama, în acelaşi timp, de situaţia actuala din sectorul energiei electrice se urmãreşte introducerea unor mãsuri noi, cum sunt cele legate de plata capacitãţilor, în vederea asigurãrii unei capacitãţi de producere suficiente, introducerea şi calificarea asa-zisilor "furnizori de ultima instanta".
Ca efect al acestor mãsuri se creeazã condiţiile de concurenta deplina care vor avea drept consecinta preţuri mai competitive şi servicii de mai buna calitate.
- Principiul meritului devine regula de baza pentru calificarea pe piata, dar acest principiu trebuie combinat cu un sistem comercial care sa disciplineze piata, evitandu-se concurenta neloialã, şi cu un sistem mai adecvat de diferentiere a preţurilor de livrare a energiei în baza de sarcina fata de energia livrata în varful de sarcina.
- Creşterea capacitãţilor de interconectare între ţãrile Union for the Co-ordination of Transmission of Electricity (UCTE) este menita sa integreze pieţele de energie, dar în acelaşi timp sa dea o noua dimensiune caracterului concurential. În România se prevede o creştere a interconectarilor cu UCTE de la 1.300 MW în prezent la 2.500 MW în viitor (din care spre granita de vest cu Republica Ungara va creste de la 300 MW la 1.100 MW), ceea ce va presupune posibilitãţi de creştere a exportului, dar şi a importului de energie.
- Introducerea tarifului singular de injecţie şi extracţie faciliteazã comerţul cu energie, indiferent de distanta la care se afla producãtorul şi consumatorul, eliminandu-se dezavantajele pozitionarii geografice şi contribuind astfel la creşterea concurentialitatii.
- Finalizarea în România, în perspectiva anului 2006, a privatizãrii întregului sector de distribuţie a energiei electrice şi gazului natural creeazã premise pentru o disciplinare mai mare a sistemului şi mai ales a plãţilor, dar şi de obiectivizare mai mare a criteriilor de selecţie a producãtorilor.
5.1.2. Locul Sistemului energetic din România
În contextul integrãrii regionale şi europene, Sistemul energetic din România prezintã câteva avantaje competitive importante care trebuie avute în vedere şi care trebuie susţinute prin politici şi strategii adecvate:
- un mix de producţie concurential, în care în totalul energiei livrate energia hidro reprezintã aproximativ 30%, energia nucleara 9% şi care se va dubla începând cu anul 2006, iar energia pe baza de lignit reprezintã peste 25%;
- interesul investitorilor pentru sistemul de generare trebuie susţinut prin promovarea la privatizare şi atragere de capital a acelor obiective care au un avantaj potenţial competitiv din sectoarele: hidroenergetic, termoenergetic şi nuclear;
- un sistem de transport al energiei modern, capabil sa facã fata consecinţelor integrãrii pieţei energiei.
5.1.3. Particularitãţile Sistemului energetic din România
Piata interna de energie electrica a fost restructurata şi setul de reglementãri a fost elaborat pe baza principiilor Directivei 2003/54/EC privind regulile comune pentru piata interna de electricitate, care au la baza urmãtoarele principii de organizare şi funcţionare:
- accesul nediscriminatoriu la reţele în regim reglementat;
- relaţii directe între producãtori şi furnizori şi/sau consumatori, bazate pe contracte bilaterale în contextul liberalizarii pieţei energiei. Pe mãsura deschiderii pieţei o parte tot mai mare din consumul de energie este asigurat pe baza tranzactionata în segmentul concurential al pieţei, între producãtori, furnizori şi consumatorii eligibili de energie electrica;
- asigurarea deschiderii treptate a pieţei energiei din România în asa fel încât în anul 2007 piata sa fie 100% deschisã;
- atât participanţii traditionali de pe piata, cat şi cei care au apãrut ulterior şi îşi desfãşoarã activitatea pe piata de energie electrica sunt trataţi într-o maniera nediscriminatorie şi echidistanta;
- piata spot funcţioneazã ca un mecanism de echilibrare a consumului şi producţiei de energie electrica, în cadrul cãreia se stabileşte preţul pieţei;
- piata spot funcţioneazã în cadrul programãrii bazate pe principiul ordinii de merit şi al ofertelor grupurilor generatoare competitive. De asemenea, producãtorii care au contracte de portofoliu trebuie sa oferteze şi pentru piata cu o zi înainte;
- societatea de transport al energiei electrice reprezintã garantul unitãţii şi securitãţii Sistemului energetic naţional;
- operatorii de reţea asigura serviciile publice obligatorii (conectare la reţeaua electrica de transport şi de distribuţie) pentru toţi participanţii la piata licentiati. În cadrul pieţei, operatorul de sistem OPCOM stabileşte prognoza finala de consum, ordinea de merit pe baza orara, preţul marginal şi programul de funcţionare a unitãţilor dispecerizabile, pe baza ofertelor de generare şi a prognozelor de consum transmise. Programarea grupurilor generatoare dispecerizabile se realizeazã atât pentru generare, cat şi pentru serviciile de sistem;
- un set clar de reglementãri elaborat de autoritãţile de reglementare independente;
- integrarea pieţei energiei în piata regionala - Piata Sud-Est Europeanã şi apoi în Piata Europeanã a energiei. În acest context un eveniment important l-a reprezentat integrarea în UCTE. Compania Nationala "Transelectrica" - S.A. a devenit membru UCTE cu drepturi depline, iar la începutul lunii octombrie 2004 România a fost conectata la UCTE;
- înfiinţarea autoritãţii de reglementare în sectorul energiei electrice - Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) - şi a autoritãţii de reglementare în sectorul gazelor naturale - Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), ca instituţii independente din punct de vedere legal şi administrativ.
Pentru a rãspunde acestor deziderate sau principii de baza au fost realizate mutaţii şi schimbãri structurale importante în sistemul energetic din România, pornindu-se de la un sistem monopolist integrat vertical la un sistem descentralizat, caracterizat prin separarea activitãţilor de producţie de cele de transport, respectiv de distribuţie, de la o programare centralizata la castigarea prin ofertare a dreptului de a produce, procesul zilnic de licitaţie cuprinzând cele 24 de intervale orare ale zilei urmãtoare.
Dupã asigurarea separarii structurilor verticale s-a procedat la o separare a structurilor în entitãţi care sa ducã la crearea cadrului competitiv necesar, respectiv:
● Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. a fost reorganizata, infiintandu-se 8 filiale;
● restructurarea Societãţii Comerciale de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A. (denumita în continuare "Termoelectrica" - S.A.) s-a fãcut prin externalizarea cãtre şi în subordinea municipalitatilor a 19 centrale electrice în regim de cogenerare, iar din structura "Termoelectrica" - S.A. au fost desprinse 7 societãţi de producţie a energiei. În urma restructurãrii în pasi succesivi a producãtorului termo s-a ajuns la un indicator de concentrare rezonabil, având loc o evoluţie de la o concentrare excesiva la o concentrare moderata.
România a optat pentru modelul utilizat în Europa, de piata descentralizata a energiei electrice, în care producãtorii şi furnizorii sunt liberi sa încheie tranzacţii de vânzare-cumpãrare a energiei electrice, iar reţelele de energie şi gaz sunt deschise accesului terţilor în regim reglementat. Relaţiile dintre participanţii la piata se vor baza în principal pe contracte ce pot fi bilateral negociate sau reglementate.
Pe lângã contracte, participanţii la piata angro de energie electrica vor avea în continuare posibilitatea participãrii la o piata fizica de energie organizatã cu o zi înaintea zilei de dispecerizare. Aceasta piata va fi operata de o bursa de energie. Operaţiunile de decontare de pe piata pentru ziua urmãtoare vor fi în responsabilitatea OPCOM, în calitate de administrator de decontare.
Noua platforma de tranzactionare creata asigura introducerea graduala pana în anul 2007 a pieţei de energie electrica complet liberalizata şi competitivã, în concordanta cu practicile europene. Tinta o reprezintã realizarea în anul 2007 a unei pieţe bazate pe contracte bilaterale şi autoprogramarea producãtorilor, însoţitã de o bursa de energie voluntara (piata tranzacţiilor pentru ziua urmãtoare), precum şi de o piata de echilibrare. Aceasta piata va fi similarã pieţelor europene folosite în Scandinavia, Anglia şi Ţara Galilor, precum şi în majoritatea ţãrilor din zona continentala a Europei de Vest.
Lansarea noii platforme de tranzactionare va determina modificãri importante şi de lungã durata ale structurii şi modului actual de operare pe piata de energie electrica. Pentru a facilita procesul de tranzitie şi pentru a tine seama, în acelaşi timp, de situaţia actuala din sectorul energiei electrice a fost prevãzutã o serie de mãsuri, cum ar fi introducerea în viitor a unui mecanism de plata a capacitãţilor, în vederea asigurãrii unei capacitãţi de producere suficiente.
Se creeazã condiţiile de concurenta deplina care stimuleaza investiţiile strãine şi care vor avea drept consecinta preţuri competitive şi servicii de calitate pentru consumatori.
România şi-a arãtat disponibilitatea de a infiinta la Bucureşti o bursa de energie pentru spaţiul balcanic. Prin comparatie cu ţãrile din zona şi chiar cu unele tari din estul Europei, România are deja o experienta destul de bogata în funcţionarea pieţei interne de energie electrica, având entitãţi bine definite, orientate pe activitãţi, concurenta în sfera producerii energiei electrice şi în cea a furnizarii de energie, autoritãţi de reglementare functionale şi independente, precum şi un operator comercial activ în domeniul energiei electrice.
5.1.4. Obiective specifice de privatizare
În definirea obiectivelor specifice de privatizare se porneşte de la analiza sectoriala specifica, care poate fi particularizata pentru sectorul energetic astfel:
- sectorul energetic reprezintã un sector fundamental al infrastructurii economice de larg interes şi impact economic şi public, esenţial atât pentru dezvoltarea economicã de ansamblu, cat şi din punct de vedere al impactului social;
- privatizarea societãţilor din acest sector trebuie corelata cu dezvoltarea şi implementarea unui cadru de reglementãri şi operare specifice, de care depinde în mod direct atât succesul privatizãrii în sine, cat mai ales evoluţia pozitiva postprivatizare;
- privatizarea trebuie sa aibã în vedere, pe lângã valorificarea pachetului de acţiuni vândut, şi asigurarea consolidãrii imediate a companiei la privatizare printr-o injecţie directa de capital în societate;
- privatizarea în domeniul energiei trebuie sa ţinã cont de nevoia de capital necesar modernizãrii şi dezvoltãrii sectorului energetic. Aceasta nevoie de capital este estimatã la peste 10 miliarde euro pana în anul 2015;
- privatizarea sectorului energetic din România trebuie facuta cu parteneri strategici care sa reprezinte garanţia succesului în acest proces şi care sa contribuie la dezvoltarea unui sector energetic solid şi competitiv;
- privatizarea este strâns legatã de cadrul de operare a pieţei energiei, la a cãrui perfecţionare M.E.C. trebuie sa contribuie în mod activ. Pentru ca privatizarea sa poatã fi realizatã cu succes a fost nevoie de asigurarea mai întâi a unui cadru legal şi de reglementare a functionarii pieţei energiei, aliniat la directivele Uniunii Europene şi care sa asigure satisfacerea a doua criterii esenţiale pentru a decide o investiţie în domeniul utilitãţilor publice, respectiv:
● stabilitate prin reglementãri proiectate pe termen lung, specifice fiecãrui domeniu, care sa permitã o proiectie clara a planurilor de afaceri pe termen mediu şi lung;
● transparenta prin reglementãri obiective şi clare de tarifare şi operare a pieţei energiei, care sa diminueze la maximum o intervenţie subiectiva.
Acest lucru a fost realizat prin adoptarea <>Legii energiei electrice nr. 318/2003 şi a <>Legii gazelor nr. 351/2004 , a Foii de parcurs din domeniul energetic din România, aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 890/2003 , cu modificãrile ulterioare, precum şi a setului de reglementãri de tarifare şi operare emise de cele doua autoritãţi de reglementare.
Pornind de la premisele prezentate anterior, se pot stabili obiectivele specifice ale privatizãrii din sectorul energiei, acestea urmãrind:
- sa se realizeze atragerea de investitori strategici cu experienta, care sa ducã la îmbunãtãţirea structurilor dupã privatizare;
- sa asigure capitalizarea societãţilor comerciale de utilitãţi publice;
- sa asigure obţinerea pachetului majoritar de acţiuni de cãtre investitorul strategic (cel puţin 51% din acţiuni), iar acesta sa aibã drept de control în exercitarea atributelor de operator. Obţinerea pachetului majoritar sa fie realizatã de regula prin metoda combinata de cumpãrare a unui pachet de acţiuni existent şi aport de capital în societate, cu emisiune de noi acţiuni pana la o cota reprezentând cel puţin 51% din capitalul social al societãţii comerciale;
- sa aibã în vedere creşterea calitãţii serviciilor, mãrirea siguranţei în exploatare şi modernizarea infrastructurilor.
Este necesarã implementarea unui sistem de reglementãri, aliniat la normativele europene din domeniu, realizat înaintea privatizãrii şi care, pe de o parte, sa facã atractiv sistemul pentru investitorii/operatorii de talie şi, pe de alta parte, sa permitã operarea entitatilor din domeniul utilitãţilor publice în regim echilibrat, prevenindu-se exercitarea de cãtre monopolurile naturale a unor poziţii abuzive fata de consumatori.
5.1.5. Program şi acţiuni de accelerare a privatizãrii şi atragerii de investiţii pentru anul 2005 în sectorul de energie electrica şi termica
a) Distribuţia de electricitate:
- finalizarea procesului de privatizare la Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Banat" - S.A. şi Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Dobrogea" - S.A. prin realizarea transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor în urma îndeplinirii condiţiilor de finalizare prevãzute în contractul de privatizare;
- finalizarea procesului de privatizare a celor doua societãţi comerciale de distribuţie a energiei electrice, Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Moldova" - S.A. şi Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Oltenia" - S.A., prin semnarea contractelor de privatizare şi realizarea transferului dreptului de proprietate asupra pachetelor majoritare de acţiuni cãtre cumpãrãtori;
- continuarea procesului de privatizare a Societãţii Comerciale Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Sud" - S.A. în baza strategiei de privatizare ce va fi aprobatã prin hotãrâre a Guvernului;
- iniţierea procesului de privatizare a celorlalte 3 societãţi comerciale de distribuţie a energiei electrice, respectiv: Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Transilvania Nord" - S.A., Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Transilvania Sud" - S.A. şi Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Nord" - S.A., precum şi a filialelor de servicii, prin angajarea unor consultanţi internationali, astfel încât întregul proces de privatizare în domeniul distribuţiei de energie electrica sa fie finalizat în urmãtoarele 18-20 de luni;
- efectuarea unei oferte publice iniţiale primare, oferind spre subscriere, prin metode specifice pieţei de capital, pachete semnificative de acţiuni de pana la 15% din acţiunile societãţii, prin acţiuni nou-emise, rezultate în urma unei majorãri de capital social la Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Transilvania Nord" - S.A. şi la Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Nord" - S.A., urmatã de listarea la Bursa de Valori Bucureşti a societãţilor.
b) Producţia de energie electrica în sectorul termo:
- reanalizarea planurilor de restructurare a "Termoelectrica" - S.A., inclusiv în ceea ce priveşte închiderile de capacitãţi în contextul conservãrii securitãţii Sistemului energetic naţional şi aportul de capital privat prin folosirea unor soluţii de privatizare flexibile prevãzute de legislaţia în vigoare;
- realizarea unor studii de impact şi eficienta privind crearea de structuri mixte termo-hidro, care sa facã atractiva societatea astfel creata pentru privatizare, dar care sa evite scurgerea de fonduri de la o structura la alta pentru acoperirea unor ineficiente descalificate de sistem;
- continuarea activitãţii de privatizare a celor 3 complexuri energetice nou-înfiinţate, respectiv:
● Societatea Comercialã "Complexul Energetic Turceni" - S.A.;
● Societatea Comercialã "Complexul Energetic Rovinari" - S.A.;
● Societatea Comercialã "Complexul Energetic Craiova" - S.A.,
procesul desfasurandu-se cu asistenta unor consultanţi internationali, selectaţi în condiţiile legii, iar contractele de consultanţa urmând sa fie aprobate de Guvernul României. Consultanţii vor propune strategia de privatizare care sa defineascã soluţiile de viabilitate pe termen mediu şi lung, pe baza alternativelor de modernizare şi/sau realizãrii de grupuri energetice noi, rezolvarea optima a problemelor de mediu, pe baza cãrora sa se stabileascã metodele de privatizare care vor fi aprobate de Guvern;
- realizarea de proiecte "Green/Brown Field", în care investitorul asigura capitalul necesar, iar societatea de stat aduce ca aport unele active disponibile, astfel:
● Grup nou generare pe gaze de 400 MW la CET Iernut;
● Grup cogenerare 120 MW la CET Bucureşti Sud;
● Grup cogenerare 60 MW la CET Grozavesti;
● Grup cogenerare 120 MW la CET Galaţi;
● Grup cogenerare 150 MW la CET Constanta-Palas.
La proiectele de cogenerare definirea puterii instalate se va face pe baza studiului de fezabilitate, în contextul reglementãrii specifice pentru cogenerare şi în concordanta cu directiva europeanã care permite calificarea acestor grupuri conform reglementãrilor;
- continuarea activitãţilor de atragere a investiţiilor la sucursalele "Termoelectrica" - S.A.: Societatea Comercialã "Electrocentrale Brãila" - S.A., Societatea Comercialã "Electrocentrale Doicesti" - S.A. şi Societatea Comercialã "Electrocentrale Borzesti" - S.A.;
- continuarea activitãţilor de privatizare a "Termoelectrica" - S.A. prin vânzarea/privatizarea filialelor acesteia, prin utilizarea oricãrei metode prevãzute de lege, în paralel cu realizarea unor proiecte de atragere de investiţii prin proiecte de tip "Green/Brown Field", inclusiv prin constituirea de societãţi mixte, asocieri în participaţiune, cu modificarea în mod corespunzãtor a prevederilor pct. 3 lit. g) din anexa la <>Hotãrârea Guvernului nr. 102/2004 pentru aprobarea Strategiei de accelerare a atragerii de investiţii şi privatizãrii în sectorul de producere a energiei termoelectrice;
- iniţierea privatizãrii pentru filialele "Termoserv", urmând ca în cadrul Societãţii Comerciale "Termoelectrica" - S.A. sa se stabileascã programul de activitãţi concrete pentru privatizare.
c) Producţia de energie electrica în sectorul hidro:
- atragerea de capital privat necesar modernizãrii dezvoltãrii în sectorul hidro prin crearea unor structuri de producãtori independenţi de energie de tip IPP, în care Societatea Comercialã "Hidroelectrica" - S.A. sa aducã drept aport active din centrale hidro care au nevoie de investiţii într-un mix de producţie echilibrat, iar investitorul sa asigure aportul de capital şi sursele de finanţare pentru realizarea investiţiei. Se vor continua negocierile cu investitorii preselectionati pentru crearea a patru astfel de structuri IPP;
- continuarea procesului de restructurare-privatizare demarat pentru o serie de 8 lanturi de microhidrocentrale, situate pe râurile Doftana, Arges, Manaileasa, Olanesti, Dambovita, Targului, precum şi pentru Centrala Hidroelectrica "Paltinul", prin vânzarea de active, combinat cu asumarea unui program minim de investiţii;
- iniţierea trecerii în sectorul privat şi a altor lanturi de microhidrocentrale aflate în exploatare, prin vânzare ca active, combinat cu asumarea unui program minim de investiţii;
- iniţierea procesului de privatizare a societãţilor de servicii şi mentenanta din domeniul hidro - hidroservuri.
d) Producţia de energie nucleara:
- continuarea procesului de atragere de investiţii pentru finalizarea Unitãţii 3 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavoda, cu capital majoritar privat, într-o structura de producãtor independent de tip IPP. Societatea Nationala "Nuclearelectrica" - S.A. va aduce în principal ca aport în noua societate activele realizate pentru Unitatea 3.
e) Transportul de energie:
- Compania Nationala "Transelectrica" - S.A.: efectuarea unei oferte publice iniţiale primare, oferind spre subscriere, prin metode specifice pieţei de capital, pachete semnificative de acţiuni de pana la 15% din acţiunile societãţii, prin acţiuni nou-emise, rezultate în urma unei majorãri de capital social din acţiunile societãţii, urmatã de listarea la Bursa de Valori Bucureşti a societãţii;
- se va iniţia privatizarea filialelor Companiei Naţionale "Transelectrica" - S.A.: Societatea Comercialã pentru Servicii de Mentenanta a Reţelei Electrice de Transport "Smart" - S.A., Societatea Comercialã de Formare a Energeticienilor din România "Formenerg" - S.A., Societatea Comercialã pentru Servicii de Telecomunicaţii şi Tehnologia Informatiei "Teletrans" - S.A., Societatea Comercialã "Icemenerg Bucureşti" - S.A. şi Societatea Comercialã "Icemenerg Service" - S.A.;
- se va rezerva pentru privatizarea prin restituire un pachet de acţiuni în aplicarea <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
5.2. Sectorul petrol şi gaze
5.2.1. Societatea Nationala de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A.
Pe baza realizãrii unui studiu de piata, cu participarea unui consultant internaţional specializat, privind strategia de asigurare a unui climat concurential în producţia şi furnizarea de gaze postprivatizare se va iniţia procesul de vânzare a unui pachet majoritar de cel puţin 51% din acţiunile societãţii cu un investitor strategic. În elaborarea strategiei se vor avea în vedere aspecte ca diversificarea accesului la surse alternative de gaze, stabilirea unui calendar optim de privatizare care sa ţinã cont de contextul global al diversificãrii accesului la sursele de gaze. În procesul de privatizare se va folosi consultanţa internationala de specialitate.
Se va demara procedura de efectuare a unei oferte publice iniţiale primare, oferindu-se spre subscriere, prin metode specifice pieţei de capital, pachete semnificative de acţiuni de pana la 15% din acţiunile societãţii, prin acţiuni nou-emise, rezultate în urma unei majorãri de capital social din acţiunile societãţii, urmatã de listarea la Bursa de Valori Bucureşti a societãţii.
Se va rezerva pentru privatizarea prin restituire un pachet de acţiuni în aplicarea <>Legii nr. 10/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
5.2.2. Societatea Comercialã de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord" - S.A. Targu Mures şi Societatea Comercialã de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud" - S.A. Bucureşti
Se va urmãri finalizarea contractelor de privatizare semnate cu E.ON Ruhrgas, respectiv Gaz de France, prin transferul de proprietate asupra pachetelor reprezentând 51% din capitalul social al societãţilor, dupã îndeplinirea condiţiilor de finalizare prevãzute în contractele de privatizare.
Ministerul Economiei şi Comerţului, prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie, va gestiona în continuare un pachet de acţiuni semnificativ la aceste societãţi şi va monitoriza modalitatea de îndeplinire a obligaţiilor contractuale.
Se vor putea oferi la vânzare prin metode specifice pieţei de capital sau prin alte metode pachete minoritare din acţiunile deţinute de M.E.C. - Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie.
5.2.3. Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A.
Se va efectua o oferta publica iniţialã primara, oferindu-se spre subscriere, prin metode specifice pieţei de capital, pachete semnificative de acţiuni de pana la 15% din acţiunile societãţii, prin acţiuni nou-emise, rezultate în urma unei majorãri de capital social din acţiunile societãţii, urmatã de listarea la Bursa de Valori Bucureşti a societãţii.
Se va rezerva pentru privatizarea prin restituire un pachet de acţiuni în aplicarea <>Legii nr. 10/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
5.3. Sectorul minier
5.3.1. Se va accelera aplicarea strategiei de dezvoltare a industriei miniere, cu accent deosebit asupra demararii procedurilor de privatizare a unitãţilor ce pot prezenta un interes investitional.
5.3.2. Restructurarea sectorului minier va avea în vedere:
● restructurarea întregului sector carbonifer, cu condiţia corelãrii judicioase a capacitãţilor de producţie cu necesarul producãtorului de energie, urmatã de o privatizare accelerata;
● ofertarea spre privatizare şi a producãtorilor care nu intra în structura viitoarelor unitãţi restructurate.
5.3.3. Activitatea de restructurare a sectorului minier se va realiza prin:
● externalizarea unor sucursale şi transformarea acestora în filiale ale societãţilor comerciale pe acţiuni sau în noi societãţi comerciale pe acţiuni;
● închiderea operationala şi conservarea unor exploatãri miniere nerentabile;
● înfiinţarea unor noi societãţi comerciale cu capital mixt;
● retehnologizarea unor exploatãri miniere;
● constituirea de asocieri în participaţiune;
● vânzarea unor active.
5.3.4. Se vor angaja consultanţi internationali, selectaţi în condiţiile legii, care sa asiste M.E.C. în procesul de atragere de investiţii pentru Societatea Comercialã "Cupru Min Abrud" - S.A., Societatea Comercialã "Moldomin" - S.A., Compania Nationala "Minvest" - S.A. Deva şi altele.
Proiecte prioritare:
- Exploatarea de Cupru Rosia Poieni - pentru care s-au primit scrisori de intenţie. Se va continua procesul de atragere de investitori.
- Rosia Montanã - Ministerul Economiei şi Comerţului va putea sa stabileascã soluţii de privatizare dupã finalizarea studiului de impact de mediu.
5.3.5. Societatea Comercialã "Baita" - S.A. Stei
Se va iniţia procesul de privatizare a societãţii.
O cota de 20% din capitalul social al societãţii a fost rezervatã pentru privatizarea prin restituire prevãzutã de dispoziţiile <>Legii nr. 10/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, urmând a se atribui acţiuni persoanelor îndreptãţite care vor opta pentru aceasta societate.
5.3.6. Societatea Nationala "Ape Minerale" - S.A. şi Societatea Nationala a Sarii - S.A.
Privatizarea Societãţii Naţionale "Ape Minerale" - S.A. va avea în vedere necesitatea alinierii într-un viitor apropiat a României la standardele europene atât din punct de vedere al metodologiei de recunoaştere şi atestare a unei ape minerale naturale, a accesului direct al producãtorilor la licentele de exploatare a resurselor minerale, cat şi al controlului eficient al activitãţii din domeniu, crearea unui cadru concurential care sa asigure accesul tuturor imbuteliatorilor la licenta şi eliminarea pericolului apariţiei unui monopol privat în domeniu, dupã restructurarea societãţii.
Privatizarea Societãţii Naţionale "Ape Minerale" - S.A. se va realiza conform strategiei care va fi aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
În ceea ce priveşte Societatea Nationala a Sarii - S.A., va fi promovata o strategie de atragere de investiţii, restructurare şi privatizare, strategie în mãsura sa transforme societatea într-o structura eficienta, constituitã şi susţinutã exclusiv pe cerinţele pieţei. Va fi avutã în vedere posibilitatea creãrii unor filiale pe structura actuala a unor sucursale sau vânzarea unor active aferente activitãţilor de baza ori auxiliare. Pentru exploatãrile de sare lichidã care funcţioneazã într-un sistem de captivitate fata de beneficiarii industriali, se vor avea în vedere strategii adecvate care sa asigure viabilitatea structurilor de producţie.
În funcţie de cerinţele pieţei, de analizele de oportunitate, de studiile de fezabilitate şi impact, vor putea fi analizate şi alte posibilitãţi (societãţi cu capital mixt, asocieri în participaţiune).
Privatizarea Societãţii Naţionale a Sarii - S.A. se va realiza conform strategiei care va fi aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
5.4. Sectorul producţiei de apãrare
5.4.1. Compania Nationala "Romarm" - S.A. şi filialele sale
Privatizarea societãţilor comerciale din cadrul Companiei Naţionale "Romarm" - S.A. se va realiza avându-se în vedere prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 485/2004 pentru aprobarea Strategiei de restructurare şi privatizare a Companiei Naţionale "Romarm" - S.A. şi a filialelor sale.
- Se va continua procesul de reorganizare şi restructurare a filialelor Companiei Naţionale "Romarm" - S.A. prin:
● înfiinţarea unor societãţi comerciale cu capital mixt, cu aportul în natura al societãţii comerciale, filiala a Companiei Naţionale "Romarm" - S.A., şi aportul în numerar al unor investitori, persoane fizice sau persoane juridice cu capital majoritar privat, în principal prin desprinderea unor capacitãţi de producţie civilã, în scopul separarii patrimoniale militar-civil;
● vânzarea participatiilor deţinute de filiale în societãţile mixte.
Se va continua procesul de privatizare pentru toate cele 16 filiale ale Companiei Naţionale "Romarm" - S.A.
5.4.2. Alte societãţi din domeniul producţiei de apãrare
Privatizarea societãţilor comerciale din domeniul producţiei de apãrare va trebui sa ţinã cont de procesul de ajustare sectoriala, care vizeazã în principal modernizarea şi dezvoltarea de societãţi competitive, precum şi reorientarea altora, fãrã perspective concrete în actualul context economic, social şi politic.
O mare parte din societãţile din domeniul producţiei de apãrare (Societatea Comercialã "Avioane" - S.A. Craiova, Societatea Comercialã "IAR" - S.A. Ghimbav, Societatea Comercialã "Uzina Mecanicã Orastie" - S.A., Societatea Comercialã "Uzina Mecanicã Filiasi" - S.A., Societatea Comercialã "ROMAERO" - S.A., Societatea Comercialã "TOP THERM" - S.A. Ghimbav, Societatea Comercialã "Construcţii Aeronautice" - S.A. Ghimbav) a initiat în cursul anului 2004 procese complexe de restructurare, redimensionare şi reorganizare, pe principiul separarii patrimoniale militar-civil, cu desprinderea unor capacitãţi de producţie civilã, prin constituirea de noi societãţi comerciale cu activitate în domeniul civil, în vederea privatizãrii, care va continua sau, dupã caz, va fi initiata în anul 2005.
5.5. Alte activitãţi
În sectorul produse primare, în anul 2005 se va continua privatizarea:
● Societãţii Comerciale "Melana IV" - S.A. Savinesti;
● Societãţii Naţionale "Plafar" - S.A. Bucureşti.
Privatizarea Societãţii Naţionale "Plafar" - S.A. Bucureşti va avea în vedere urmãtoarele obiective principale:
● menţinerea obiectului de activitate al societãţii, precum şi asigurarea pãstrãrii în funcţiune a capacitãţilor de producţie existente şi dezvoltarea acestora;
● atragerea unui volum de investiţii cu participarea unui investitor strategic, care sa fructifice oportunitatile de utilizare profitabila a societãţii.
Privatizarea Societãţii Naţionale "Plafar" - S.A. Bucureşti se va realiza conform strategiei care va fi aprobatã prin hotãrâre a Guvernului.
Se va iniţia privatizarea şi a altor societãţi, cum ar fi cele preluate de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (Societatea Comercialã "FORADEX" - S.A., Societatea Comercialã "IPROCHIM" - S.A., Societatea Comercialã "Oltchim" - S.A., Societatea Comercialã "Automobile Craiova" - S.A.).

Societatea Comercialã "OLTCHIM" - S.A.
M.E.C. va pregati o strategie de privatizare specifica care sa rezolve probleme ca: furnizarea de materii prime pe termen lung, în mod special de la ARPECHIM Pitesti; selecţia investitorilor strategici care sa asigure viitorul societãţii în structuri complementare sau care intaresc masa critica în structura respectiva. Pe aceasta baza, în cursul semestrului II 2005 se va iniţia privatizarea societãţii dupã rezolvarea litigiilor cu actionarii minoritari privind conversia creanţelor Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Statului în acţiuni.

Societatea Comercialã "Daewoo Automobile ROMÂNIA" - S.A.
Având în vedere situaţia specifica de la aceasta unitate, M.E.C. va derula activitãţi în vederea atragerii de investitori.
Institutele de cercetare-dezvoltare şi proiectare din portofoliul M.E.C. vor fi reorganizate, restructurate, dupã caz, şi vor fi oferite la privatizare în conformitate cu obiectivele de dezvoltare ale acestora.
6. Promovarea unor oferte publice de acţiuni şi listarea unor societãţi comerciale la Bursa de Valori Bucureşti
Piata de capital şi sistemul bursier reprezintã o instituţie fundamentalã a economiei de piata. În ultima perioada bursa din România a înregistrat cresteri importante, clasandu-se pe primele locuri din acest punct de vedere printre bursele regionale. Cu toate acestea, lichiditatea redusã şi lipsa de diversitate reduc sau chiar anuleazã perspectivele de dezvoltare pentru viitor.
Pentru reforma în economie şi o integrare sanatoasa în Uniunea Europeanã, dezvoltarea şi întãrirea sistemului bursier reprezintã un deziderat necesar. Întãrirea pieţei de capital se poate face printr-o oferta pe piata bursiera de pachete de acţiuni ale unor societãţi de stat importante. O astfel de mãsura va avea urmãtoarele efecte pozitive:
- absorbtia unor noi capitaluri pe piata şi creşterea volumului tranzacţiilor bursiere în mod semnificativ, astfel favorizandu-se dezvoltarea bursei ca instrument al economiei de piata;
- din punct de vedere social, se va induce un semnal pozitiv, în sensul ca Guvernul lanseaza pe piata acţiuni cu evoluţie sigura, cu risc scãzut, şi oferã astfel populaţiei şi investitorilor o posibilitate de plasament cu riscuri scãzute al economiilor;
- crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea fondurilor private de pensii, care vor putea investi în companii cu imagine buna pe piata şi al cãror viitor este cert;
- inducerea transparenţei şi disciplinei financiare, specifice sistemului bursier în activitatea marilor companii de stat listate, cu efecte pozitive asupra procesului de privatizare;
- aducerea bursei la un nivel similar de capitalizare şi diversificare cu alte burse din regiune;
- în acelaşi timp societãţile din domeniul energiei au o nevoie de capital acuta, necesarã dezvoltãrii, şi din aceste considerente metoda corespunzãtoare o reprezintã metoda emiterii de noi acţiuni pe piata.
În aceste condiţii, se are în vedere efectuarea unei oferte publice iniţiale primare, oferindu-se spre subscriere, prin metode specifice pieţei de capital, pachete semnificative de acţiuni de pana la 15% din acţiunile societãţii, prin acţiuni nou-emise, rezultate în urma unei majorãri de capital social din acţiunile societãţii, urmate de listarea la Bursa de Valori Bucureşti, la urmãtoarele societãţi:
1. Compania Nationala "Transelectrica" - S.A.;
2. Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A.;
3. Societatea Nationala de Gaze Naturale "Romgaz" -S.A.;
4. Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Transilvania Nord" - S.A.;
5. Societatea Comercialã Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica Muntenia Nord" - S.A.
Au fost iniţiate procedurile de listare a companiilor "Transelectrica" - S.A. şi "Transgaz" - S.A., care sa permitã listarea pe piata în anul 2005. Prin listarea pachetului de companii, sistemul bursier din România va inregistra importante cresteri în lichiditate. Strategia avutã în vedere prevede:
1. lansarea companiilor menţionate în procesul de oferta publica şi listare la bursa, prin luarea mãsurilor necesare;
2. listarea se va face prin pachete succesive de acţiuni, determinate de M.E.C. în funcţie de rãspunsul pieţei de capital. Bazându-se pe analiza de piata şi de oportunitate, M.E.C. va putea folosi introducerea de noi instrumente bursiere (bonduri corporatiste, de stat sau ipotecare). În acest sens s-a luat mãsura infiintarii unui grup de lucru pentru dezvoltarea pieţei de capital;
3. lansarea publica a listarilor sub forma unui program susţinut, în vederea creşterii credibilitatii iniţiativei.
În procesul de pregãtire a ofertelor se realizeazã analize-diagnostic din punct de vedere legal al societãţilor respective, urmând ca ofertele publice sa fie declansate şi derulate prin intermediari autorizaţi conform legislaţiei specifice pieţei de capital. Preţul de oferta va fi stabilit prin raport de evaluare întocmit de intermediarii ofertei publice, prin metode specifice pieţei de capital, şi va fi aprobat de M.E.C.
În funcţie de evoluţia privatizãrii prin oferta publica a pachetelor de acţiuni la societãţile comerciale menţionate mai sus, M.E.C., prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie, va putea iniţia oferte publice de acţiuni şi pentru alte pachete de acţiuni la aceste societãţi sau la alte societãţi comerciale din portofoliu, respectiv în prima faza la Compania Nationala "Nuclearelectrica" - S.A.
7. Aplicarea prevederilor <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificãrile şi completãrile ulterioare
M.E.C., în calitate de instituţie publica implicata, va aplica prevederile <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în limita competentelor şi atribuţiilor pe care le are conform legislaţiei în vigoare.
Pentru aplicarea concretã a dispoziţiilor legii, Ministerul Economiei şi Comerţului - Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie a publicat în anul 2004 o oferta de privatizare prin restituire, constând într-o lista de 6 societãţi comerciale: Compania Nationala "Transelectrica" - S.A., Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A., la care s-a rezervat o cota de 5% din capitalul social, Societatea Comercialã "Minbucovina" - S.A. Vatra Dornei, Societatea Comercialã "Miniera Banat" - S.A. Anina, Societatea Comercialã "Baita" - S.A. Stei şi Societatea Comercialã "Cupru Min" - S.A. Abrud, la care s-a rezervat o cota de 20% din capitalul social. Se va putea rezerva o cota de 5% din capitalul social al Societãţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz" - S.A. şi al Companiei Naţionale "Nuclearelectrica" - S.A.
Atribuirea acţiunilor se va desfasura conform regulamentului propriu de restituire şi atribuire de acţiuni în cadrul metodei de privatizare prin restituire, care se aproba prin ordin al ministrului şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform normelor metodologice de aplicare unitarã a <>Legii nr. 10/2001 , aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 498/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Prin atribuirea de cãtre M.E.C. a acţiunilor în baza titlurilor de valoare nominalã emise de Ministerul Finanţelor Publice sau, dupã caz, a deciziilor/dispoziţiilor motivate emise de entitatile implicate în aplicarea prevederilor <>Legii nr. 10/2001 , se diminueazã în mod corespunzãtor numãrul acţiunilor deţinute de M.E.C. la societãţile comerciale, companiile şi societãţile naţionale care fac obiectul unei oferte de privatizare prin restituire.
8. Unele mãsuri pentru aplicarea Strategiei de accelerare a privatizãrii şi atragere de investiţii pentru agenţii economici din portofoliul M.E.C. - Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie, pentru anul 2005
8.1. În perioada de privatizare, la societãţile comerciale/filiale se vor institui administrarea specialã şi supravegherea financiarã, în condiţiile legii. Competentele şi atribuţiile administratorilor speciali se stabilesc prin mandat special, emis prin ordin al ministrului economiei şi comerţului. Plata remuneraţiei administratorilor speciali se face de cãtre societãţile comerciale/filiale, la care este instituitã administrarea specialã.
8.2. În situaţia în care societatea comercialã aflatã în proces de privatizare nu dispune de fondurile necesare pentru plata cheltuielilor generate de pregãtirea şi realizarea privatizãrii, inclusiv cele privind întocmirea raportului de evaluare a societãţii comerciale, a bilanţurilor de mediu necesare pentru obţinerea avizului de mediu, la solicitarea societãţii comerciale, cu aprobarea ministrului economiei şi comerţului, acestea vor fi suportate de Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie, în limita sumelor prevãzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat prin hotãrâre a Guvernului, la capitolul de cheltuieli pentru pregãtirea şi realizarea privatizãrii.
În situaţia în care filiala aflatã în proces de privatizare nu dispune de fondurile necesare pentru plata cheltuielilor generate de pregãtirea şi realizarea privatizãrii, inclusiv cele privind întocmirea raportului de evaluare a societãţii comerciale, a bilanţurilor de mediu necesare pentru obţinerea avizului de mediu, la solicitarea filialei, acestea vor fi suportate de cãtre societatea comercialã a carei filiala se privatizeazã, în limita sumelor prevãzute în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat.
8.3. Pentru derularea procesului de privatizare se vor numi comisii de evaluare şi selectare a consultantilor, comisii de analiza a posibilitãţilor de privatizare, comisii de coordonare a privatizãrii, comisii de negociere şi alte comisii pentru derularea procesului de privatizare şi atragere de investiţii, precum şi secretariate tehnice ale acestora. Stabilirea numãrului de membri titulari şi supleanţi ai comisiilor şi ai secretariatelor tehnice (inclusiv reprezentanţi ai societãţilor comerciale care se privatizeazã), competentele, atribuţiile, drepturile şi rãspunderile acestora se stabilesc prin ordine ale ministrului economiei şi comerţului şi decizii ale şefului Oficiului Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie.
8.4. În vederea depunerii de cãtre potentialii investitori a scrisorilor de intenţie sau a expresiilor de interes, listele cu societãţile comerciale/filialele care se vor privatiza în baza prezentei strategii de privatizare se publica în cotidiene naţionale de mare tiraj de cãtre Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie.
8.5. În vederea pregãtirii procesului de privatizare, Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie are dreptul de a angaja consultanţi pentru asistenta tehnica pe perioada desfãşurãrii procesului de privatizare a societãţilor comerciale din portofoliu, inclusiv pentru efectuarea de analize şi strategii de restructurare şi privatizare, precum şi firme de avocatura pentru activitatea de consultanţa juridicã de specialitate, în vederea îndeplinirii atribuţiilor prevãzute de lege şi a îndeplinirii dispoziţiilor şi ordinelor ministrului economiei şi comerţului.
Aceleaşi prevederi sunt aplicabile şi societãţilor comerciale în procesul de privatizare a filialelor.
8.6. În funcţie de condiţiile concrete în care se afla şi funcţioneazã fiecare societate comercialã/filiala, M.E.C. poate iniţia şi promova acte normative care sa asigure cadrul legal pentru aplicarea unor strategii specifice de restructurare şi privatizare.
8.7. În activitatea de evaluare a societãţilor comerciale din portofoliul sau, M.E.C. - Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie va putea utiliza şi rezultatul altor metode, inclusiv al celor specifice pieţei de capital, precum şi rezultatele analizelor întocmite de evaluatori atestaţi în condiţiile legii şi agreati de instituţia publica implicata, acestea urmând sa fie utilizate pentru stabilirea preţului de oferta.
Pentru metodele de privatizare prin negociere, preţul de oferta nu este comunicat investitorului, ci reprezintã doar o valoare de referinta a acţiunii cu care se va compara oferta financiarã a investitorului.
M.E.C. - Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie/societatea comercialã vanzatoare va stabili preţul de oferta pe baza oricãreia dintre metodele de evaluare utilizate, iar preţul de vânzare va tine seama şi de celelalte elemente care compun oferta de vânzare (investiţii, majorãri de capital, capital de lucru, datorii preluate de cumpãrãtor, elemente de protecţie socialã, situaţia economico-financiarã a societãţii comerciale şi altele asemenea).
8.8. (1) Pentru societãţile comerciale care se vor privatiza în baza prezentei strategii de privatizare se va asigura consolidarea preţului în condiţiile inflaţiei şi devalorizarii, dupã cum urmeazã:
a) pentru contractele de privatizare cu plata preţului în rate, în cazul în care preţul este stabilit şi plãtit în lei, la cuantumul fiecãrei rate se aplica o dobanda care sa acopere inflatia, la care se adauga doua procente;
b) pentru contractele de privatizare cu plata preţului în rate, în cazul în care preţul este stabilit şi plãtit în valuta, la cuantumul fiecãrei rate se aplica o dobanda LIBOR/EURIBOR plus o marja negociata de pãrţi;
c) pentru contractele de privatizare cu plata integrala în lei sau în valuta, în cazul în care plata se va face într-un termen mai mare de 5 zile lucrãtoare, dar nu mai mult de 60 de zile lucrãtoare de la data semnãrii contractului de privatizare, se vor aplica prevederile lit. a), respectiv ale lit. b), dupã caz;
d) pentru contractele de privatizare cu plata preţului în rate, în cazul în care plata avansului se va face într-un termen mai mare de 5 zile lucrãtoare, dar nu mai mult de 30 de zile lucrãtoare de la data semnãrii contractului de privatizare, la cuantumul avansului se vor aplica prevederile lit. a), respectiv ale lit. b), dupã caz.
(2) Dobanda se va calcula la suma datoratã, de la data semnãrii contractului de privatizare pana la data plãţii efective.
(3) Pentru vânzarea activelor societãţilor comerciale se vor aplica similar prevederile alin. (1) şi (3).
8.9. Dosarul de prezentare al societãţilor comerciale cu capital majoritar de stat supuse privatizãrii se întocmeşte de cãtre Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie.
Dosarul de prezentare al societãţilor comerciale la care o societate cu capital majoritar de stat sau o filiala a acesteia este acţionar se întocmeşte de cãtre societatea comercialã deţinãtoare a acţiunilor supuse vânzãrii.
Datele cuprinse în dosarul de prezentare şi menţionate la <>art. 82 alin. (1) A din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 577/2002 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt prezentate pe baza declaraţiei pe propria rãspundere, autentificatã, a membrilor consiliului de administraţie/ administratorului unic şi a cenzorilor/auditorilor financiari ai societãţii comerciale supuse privatizãrii.
Conducerea societãţii comerciale supuse privatizãrii are obligaţia sa prezinte potenţialilor investitori date referitoare la situaţia economicã, financiarã, tehnica, juridicã, patrimonialã şi de mediu a societãţii comerciale şi sa permitã accesul direct la aceste date, care pot fi organizate sub forma unei "camere de date".
Accesul direct la datele şi informaţiile de natura economicã, financiarã, tehnica, juridicã, patrimonialã şi de mediu al societãţii comerciale supuse privatizãrii se face pe baza achitãrii în avans a unei taxe de acces.
Datele privind situaţia economicã, financiarã, tehnica, juridicã, patrimonialã şi de mediu a societãţii comerciale supuse privatizãrii, cuprinse în contractul de privatizare, sunt prezentate în baza declaraţiei pe propria rãspundere, autentificatã, a membrilor consiliului de administraţie/ administratorului unic şi a cenzorilor/auditorilor financiari ai societãţii comerciale supuse privatizãrii.
Declaraţiile şi garanţiile acordate de vânzãtor cumpãrãtorului prin contractul de privatizare, referitoare la situaţia economicã, financiarã, tehnica, juridicã, patrimonialã şi de mediu a societãţii comerciale supuse privatizãrii sunt date în baza declaraţiei pe propria rãspundere, autentificatã, a membrilor consiliului de administraţie/ administratorului unic şi a cenzorilor/auditorilor financiari ai societãţii comerciale supuse privatizãrii.
8.10. Privatizarea societãţilor comerciale aflate sub autoritatea M.E.C., prin Oficiul Participatiilor Statului şi Privatizãrii în Industrie, şi a filialelor acestora se desfãşoarã în conformitate cu prevederile cadrului legal general în domeniul privatizãrii, precum şi cu actele normative conexe aplicabile societãţilor comerciale/filialelor acestora în principal din domeniul energetic, petrolier, al gazelor naturale, minier şi al apãrãrii.

------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 184 din 9 martie 2005

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"