Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 16/IV din 23 aprilie 2002 privind aprobarea Manualului de operare al Fondului Roman de Dezvoltare Sociala si a Procedurii de dobandire a personalitatii juridice de catre grupurile din comunitatile rurale sarace si grupurile productive provenite din comunitatile sarace Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 16/IV din 23 aprilie 2002 privind aprobarea Manualului de operare al Fondului Roman de Dezvoltare Sociala si a Procedurii de dobandire a personalitatii juridice de catre grupurile din comunitatile rurale sarace si grupurile productive provenite din comunitatile sarace

EMITENT: FONDUL ROMAN DE DEZVOLTARE SOCIALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 581 bis din 6 august 2002
Comenteaza legea
În condiţiile <>art. 13 alin. (1)-(3) din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Roman de Dezvoltare Socialã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
în temeiul <>art. 12 din Legea nr. 129/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

Consiliul director al Fondului Roman de Dezvoltare Socialã hotãrãşte:

ART. 1
Se aproba urmãtoarele reglementãri ale Fondului Roman de Dezvoltare Socialã:
a) Manualul de operare al Fondului, modificat şi completat în vederea derulãrii celui de-al doilea Acord de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, ratificat prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 46/2002 ;
b) Procedura de dobândire a personalitãţii juridice de cãtre grupurile din comunitatile rurale sarace şi grupurile productive provenite din comunitatile sarace.
Reglementãrile adoptate formeazã obiectul anexelor nr. I şi II care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
Prevederile Manualului de operare modificat şi completat nu se vor aplica proiectelor finanţate în cadrul Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 3 august 2000 şi la Bucureşti la 14 august 2000, ratificat prin <>Ordonanta Guvernului nr. 84/2000 , care vor fi derulate în conformitate cu Manualul de operare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 bis din 20 mai 1999.
ART. 3
În conformitate cu prevederile <>art. 4 alin. (2) din Legea nr. 129/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reglementãrile prevãzute la art. 1 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Consiliului director
al Fondului Roman de Dezvoltare Socialã,
Virgil Ioanid


Bucureşti, 23 aprilie 2002.
Nr. 16/IV.


ANEXA 1


FONDUL ROMAN DE DEZVOLTARE SOCIALĂ


MANUAL DE OPERARE

CUPRINS

1. INTRODUCERE
1.1. Misiune
1.2. Obiective
1.3. Principii generale
1.3.1. Orientarea resurselor cãtre nevoi exprimate
1.3.2. Participarea comunitara
1.3.3. Facilitarea
1.3.4. Parteneriatul
1.3.5. Dezvoltarea durabila
1.3.6. Descentralizarea activitãţii Fondului
2. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ
2.1. Conducerea Fondului
2.2. Personalul Fondului
2.3. Structura funcţionalã a Fondului
2.3.1. Funcţia de instruire, comunicare şi mobilizare de resurse
financiare
2.3.2. Funcţia operationala
2.3.3. Funcţia de monitorizare şi evaluare a activitãţii Fondului
2.3.4. Funcţia de control intern
2.3.5. Funcţia de dezvoltare resurse umane şi coordonare
administrativã
2.3.6. Funcţia financiar-contabila
3. INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A BENEFICIARILOR
3.1. Harti ale saraciei
3.2. Criterii de eligibilitate a potenţialilor beneficiari
3.3. Campania de informare, educare şi comunicare (IEC)
3.4. Facilitarea
3.5. Tipuri de proiecte eligibile
3.6. Criterii de eligibilitate şi evaluare
4. CATEGORII DE PROIECTE
4.1. Mica infrastructura ruralã
4.2. Activitãţi generatoare de venit
4.3. Servicii sociale comunitare
4.4. Proiecte privind activitãţi ulterioare (follow-up)
4.4.1. Proiecte de rezolvare a unor probleme tehnice neprevãzute
sau de forta majorã
4.4.2. Proiecte inovative
5. ACTIVITĂŢILE FONDULUI ŞI CICLUL PROIECTELOR
5.1. Campania de informare, educare şi comunicare (IEC)
5.2. Facilitarea
5.3. Înregistrarea şi selecţia cererilor de finanţare
5.4. Evaluarea
5.5. Aprobarea
5.6. Instruirea reprezentanţilor beneficiarilor de grant
5.7. Încheierea Acordului de Grant
5.8. Lansarea proiectului
5.9. Executarea proiectelor
5.10. Monitorizarea localã
5.11. Supervizarea
5.12. Evaluarea de impact asupra mediului
5.13. Controlul intern de teren (CÎT)
5.14. Modificãri ulterioare
5.15. Închiderea proiectului
5.16. Supervizarea post-implementare
5.17. Promovarea schimbului de experienta şi dezvoltarea de
parteneriate
6. GESTIUNEA FINANCIARĂ
6.1. Reguli şi proceduri pentru eliberarea fondurilor
6.2. Procedurile de achiziţie a bunurilor, lucrãrilor şi
serviciilor de consultanţa
7. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR FONDULUI
7.1. Indicatori de performanta şi monitorizare a progresului


1. INTRODUCERE

1.1. Misiune
1.1.1. Fondul Roman de Dezvoltare Socialã, înfiinţat prin <>Legea nr. 129/1998 , modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 628/2001 privind aprobarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 120/2000 pentru modificarea şi completarea <>Legii nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Roman de Dezvoltare Socialã, denumit în continuare Fond, este un organism de interes public, apolitic, aflat sub autoritatea Guvernului, cu personalitate juridicã.
Sediul Fondului este în Bucureşti, Bulevardul Regina Elisabeta, nr. 3, etj. 3, cam. 304-310, tel/fax: 315.34.15 tel: 315.34.40; 315.34.95.
Fondul este creat ca un mecanism de combatere a saraciei la nivelul comunitãţilor rurale sarace şi al grupurilor dezavantajate. Fondul oferã comunitãţilor sarace posibilitatea de a-şi identifica problemele prioritare, de a participa la elaborarea unor cereri de finanţare şi la realizarea unor proiecte care sa ducã la rezolvarea acestor probleme, iar prin intermediul organizaţiilor intermediare asigura accesul grupurilor dezavantajate la serviciile sociale de care au nevoie.
Prin activitatea sa, Fondul susţine dezvoltarea de legãturi de colaborare durabile între comunitãţi rurale sarace, organizaţii neguvernamentale şi ale administraţiei publice locale şi alte organisme.
1.1.2. În îndeplinirea rolului sau, Fondul acţioneazã prin:
● finanţarea proiectelor menite sa imbunatateasca modul de viata al beneficiarilor proiectelor respective (locuitori ai comunitãţilor rurale sarace şi grupuri dezavantajate);
● acordarea de asistenta tehnica menita sa stimuleze capacitatea comunitãţilor de a se auto-organiza şi de a reusi sa-şi rezolve problemele prin eforturi proprii;
● favorizarea schimbului de experienta între comunitatile rurale sarace, susţinerea dezvoltãrii de reţele de comunicare şi colaborare şi parteneriate cu autoritãţile locale;
● realizarea de analize şi studii de evaluare a saraciei bazate pe informaţii culese în procesul de monitorizare a proiectelor, care vor fi puse la dispoziţia instituţiilor guvernamentale implicate în activitãţi de atenuare a saraciei, precum şi a publicului larg;
● recunoaşterea şi promovarea bunelor practici în dezvoltarea comunitara;
● colaborarea şi coordonarea activitãţii cu alte organisme în susţinerea politicilor publice de combatere a saraciei.

1.2. Obiective
1.2.1. Fondul contribuie la procesul de combatere a saraciei şi stimularea dezvoltãrii sociale, proces initiat din interiorul comunitãţilor sarace.
Obiectivele generale ale Fondului sunt:
a) îmbunãtãţirea calitãţii vieţii beneficiarilor proiectelor din comunitatile rurale sarace şi a grupurilor dezavantajate;
b) întãrirea capacitãţii comunitãţilor de a se organiza şi intrajutora la nivel local prin eforturi proprii.
1.2.2. Rezultatele urmãrite de cãtre Fond în activitatea sa sunt urmãtoarele:
● construcţia şi reabilitarea unor lucrãri de mica infrastructura din comunitatile rurale sarace;
● creşterea accesului grupurilor dezavantajate la serviciile sociale comunitare;
● venituri mai mari şi noi locuri de munca pentru beneficiari;
● creşterea capacitãţii de organizare a comunitãţilor rurale sarace, a autoritãţilor locale şi a ONG-urilor în abordarea participativa a problemelor categoriilor sociale defavorizate;
● creşterea nivelului de încredere în propriile forte, în instituţii şi autoritãţi şi între membrii comunitãţii.

1.3. Principii generale
Principiile pe care Fondul le promoveazã în activitatea sa sunt urmãtoarele:
● orientarea resurselor cãtre nevoile şi cererile exprimate de grupurile din comunitatile rurale sarace şi de grupurile dezavantajate;
● creşterea gradului de participare comunitara şi a angajamentului civic;
● dezvoltarea "capitalului social" prin promovarea unor norme şi valori precum: încredere, transparenta, întrajutorare şi implicare în viata comunitara;
● responsabilizarea beneficiarilor prin acordarea autoritãţii în gestionarea tehnica şi financiarã a proiectelor şi solicitarea contribuţiei la realizarea lor, prin aporturi în munca, în natura şi/sau în numerar;
● încurajarea parteneriatului cu autoritãţi locale, organizaţii neguvernamentale şi alte organizaţii civice;
● durabilitatea în timp a proiectelor realizate;
● competiţie în finanţarea proiectelor (cererile de finanţare sunt supuse procedurilor de selecţie şi evaluare ale Fondului);
● descentralizarea activitãţilor sale şi crearea de reţele de comunicare şi colaborare;
● transparenta şi rãspundere în gestionarea bugetului propriu.

1.3.1. Orientarea resurselor cãtre nevoi exprimate
Fondul finanţeazã numai proiectele care au la baza o cerere de finanţare care demonstreaza interesul şi implicarea comunitãţii sarace în rezolvarea problemelor cu care se confrunta sau nevoia grupului defavorizat pentru serviciul social furnizat de organizaţia intermediara.
1.3.1.1. Pentru a putea solicita Fondului finanţarea unui proiect, comunitatile sarace şi grupurile productive provenite din comunitatile sarace trebuie sa se înregistreze ca persoane juridice, conform <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare şi sa desemneze un Comitet de Conducere a Proiectului (CCP), care sa fie format dintr-un preşedinte, un trezorier şi un secretar. CCP îşi asuma în fata Fondului responsabilitatea de a implementa proiectul respectiv.
1.3.1.2. Organizaţiile intermediare care propun proiecte spre finanţare trebuie sa-şi informeze beneficiarii şi sa le ofere posibilitatea de a alege între anumite servicii sociale comunitare, în funcţie de nevoile prioritare ale beneficiarilor, stimuland participarea acestora la elaborarea proiectului şi luarea deciziilor în cunostinta de cauza.
1.3.1.3. Fondul oferã comunitãţilor rurale sarace şi grupurilor productive provenite din comunitãţi sarace informaţii impartiale legate de costurile unitare, tipurile de proiecte eligibile, precum şi servicii adecvate menite sa sprijine categoriile foarte sarace şi sa le incurajeze sa decidã şi sa acţioneze în cunostinta de cauza.
1.3.1.4. Fondul ia toate mãsurile necesare pentru a descuraja şi evita manipularea comunitãţilor rurale sarace de cãtre grupuri de interese din comunitate sau din afarã comunitãţilor.

1.3.2. Participarea comunitara
Participarea comunitara este esenţialã în definirea şi ierarhizarea nevoilor, precum şi în elaborarea şi realizarea proiectelor. Experienta de pana acum a dovedit ca un grad înalt de participare permite realizarea cu succes a proiectelor pentru ca asigura sentimentul de proprietate a comunitãţii asupra proiectului şi utilizarea pe termen lung a rezultatelor acestuia, chiar şi dupã terminarea finanţãrii. La depunerea cererilor de finanţare, solicitantii eligibili vor face dovada participãrii membrilor comunitãţii la operaţiunile pregãtitoare pentru elaborarea proiectelor.
1.3.2.1. În solicitarea finanţãrii cãtre Fond, comunitatea ruralã saraca sau grupul productiv provenit dintr-o comunitate saraca, persoana juridicã cu personalitate limitatã recunoscuta de Fond prin prevederile <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, trebuie sa certifice faptul ca membrii comunitãţii au luat parte la: identificarea nevoilor, ierarhizarea lor în funcţie de prioritati, alegerea grupului de initiativa şi a CCP şi la elaborarea propunerii de proiect. Aceste elemente vor fi specificate în cererea de finanţare. Aceasta va cuprinde şi documente care sa certifice implicarea membrilor comunitãţii în administrarea proiectului, în realizarea lui şi în activitatea ulterioara de întreţinere. Un Comitet de Conducere a Proiectului, ales de comunitate prin întrunirea membrilor ei, reprezintã interesele acesteia şi deţine controlul, autoritatea şi responsabilitatea în legatura cu realizarea proiectului, gestionarea resurselor şi implicarea continua a membrilor comunitãţii.
1.3.2.2. În cazul grupurilor dezavantajate din mediul urban şi rural, acţioneazã ca Agenţi de Executare şi pot solicita finanţare pentru realizarea unor proiecte de servicii sociale comunitare organizaţiile intermediare definite prin <>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Acestea sunt reprezentate fie de organizaţiile neguvernamentale specializate în furnizarea de servicii sociale comunitare, fie de autoritãţi ale administraţiei publice locale aflate în relaţii contractuale cu organizaţiile neguvernamentale şi grupurile dezavantajate. Aceste organizaţii intermediare trebuie sa probeze implicarea beneficiarilor în procesul de identificare a problemelor. În acest scop, se vor consulta cu beneficiarii şi cu membrii comunitãţii şi vor colabora cu aceştia la realizarea proiectului.
1.3.2.3. Numãrul beneficiarilor unui proiect depinde de natura proiectului respectiv, dar Fondul urmãreşte asigurarea unui raport optim între costuri şi rezultatele proiectelor.

1.3.3. Facilitarea
Numeroase comunitãţi sarace sunt caracterizate de absenta raporturilor de încredere între oameni, dublata de lipsa de organizare. Ca soluţie pentru corectarea acestei stãri de fapt, Fondul furnizeazã servicii de facilitare.
1.3.3.1 Facilitatorul este o persoana fizica sau juridicã selectata de Fond, care îşi asuma obligaţia de a ajuta o comunitate ruralã saraca sa se organizeze, sa-şi identifice nevoile şi sa elaboreze un proiect. Facilitatorii Fondului sprijinã dezvoltarea spiritului organizatoric şi participativ în comunitatile rurale sarace aflate în judeţele cele mai sarace ale tarii.
1.3.3.2. Fondul recruteaza, instruieste şi trimite facilitatori în comunitatile rurale sarace. Fondul poate antrena în activitatea de facilitare şi fosti membri din grupurile de initiativa care şi-au încheiat cu succes activitatea de realizare a unui proiect finanţat de Fond.

1.3.4. Parteneriatul
Fondul promoveazã principiul colaborãrii, al parteneriatului între diferite entitãţi (persoane fizice sau juridice) la toate nivelurile.

1.3.4.1. Relaţiile Fondului cu alte entitãţi
Fondul poate participa la dialogul între instituţiile interesate în dezvoltarea localã: ministere de resort, agenţii de dezvoltare, consilii locale, consilii judeţene şi beneficiari, în scopul asigurãrii unei transparente depline a operaţiunilor pe care le desfãşoarã şi pentru furnizarea de asistenta tehnica comunitãţilor rurale sarace.
1.3.4.1.1. Fondul solicita informaţii de la comunitãţi, ONG-uri, organisme locale şi naţionale, clarificand, de comun acord cu autoritãţile administraţiei publice şi comunitatile locale, problema proprietãţii şi a exploatãrii bunurilor rezultate din executarea proiectului.
1.3.4.1.2. Fondul este membru în "Comisia Antisaracie, Promovare şi Incluziune Socialã", condusã de Primul Ministru al României. Aceasta colaborare contribuie la integrarea politicilor şi strategiilor Fondului în contextul strategiei naţionale de combatere a saraciei; ea va antrena coordonarea acţiunilor întreprinse şi cooperarea cu alte proiecte naţionale consacrate problemelor saraciei.
1.3.4.1.3. În fundamentarea deciziilor sale, Fondul utilizeazã informaţiile puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistica, de autoritãţile administraţiei publice locale, de ONG-uri, precum şi informaţiile furnizate de comunitãţi prin solicitarile lor.

1.3.4.2. Relaţiile de parteneriat în realizarea proiectelor
Construirea de parteneriate este esenţialã în cursul realizãrii proiectelor finanţate de Fond. De aceea, solicitantii de finanţare sunt incurajati sa stabileascã relaţii de parteneriat încã din procesul de formulare a propunerilor de proiecte care sta la baza elaborãrii cererilor de finanţare. Factorii principali implicaţi la acest nivel sunt beneficiarii, autoritãţile administraţiei publice locale şi ONG-urile.
1.3.4.2.1. Fondul încurajeazã parteneriatul dintre comunitatile rurale sarace/grupurile productive provenind din comunitãţi sarace şi autoritãţile administraţiei publice locale. Acest parteneriat accelereaza obţinerea personalitãţii juridice şi resurselor suplimentare menite sa garanteze viabilitatea proiectului (suportarea cheltuielilor de întreţinere şi a reparaţiilor ulterioare sau, dupã caz, a cheltuielilor de funcţionare).
1.3.4.2.2. Fondul solicita organizaţiilor intermediare care propun proiecte de servicii sociale comunitare sa creeze parteneriate, dupã caz, cu autoritãţile locale, cu ONG-uri specializate în furnizarea serviciilor sociale şi/sau cu experţi independenţi în domeniu, cu instituţii guvernamentale descentralizate din teritoriu. Parteneriatele sunt menite sa asigure durabilitatea proiectului dupã încetarea finanţãrii din partea Fondului.

1.3.5. Dezvoltarea durabila
1.3.5.1. Fondul cere Agenţilor de Executare sa prezinte la depunerea proiectului un plan prin care se urmãreşte menţinerea în funcţiune pe termen lung a obiectivelor realizate prin proiect dupã terminarea finanţãrii de la Fond, plan în care sunt descrise demersurile fãcute şi sursele financiare identificate pentru întreţinerea şi acoperirea cheltuielilor curente cu obiectivele respective (la închiderea proiectului, acest plan va fi prezentat în forma finala).
1.3.5.2. Pentru proiectele de mica infrastructura ruralã, comunitatile rurale sarace trebuie sa aleagã în prealabil un Comitet de întreţinere care sa întocmeascã un plan de întreţinere. Comitetul de întreţinere trebuie sa estimeze din timp costurile de funcţionare şi întreţinere şi sa identifice surse din care acestea pot fi acoperite, dupã terminarea finanţãrii Fondului.
1.3.5.3. Fondul poate asigura, la cererea venita din partea Agentului de Executare, pregãtirea necesarã membrilor acestui comitet de întreţinere.
1.3.5.4. În cazul proiectelor de activitãţi generatoare de venit, durabilitatea acestora se asigura prin reactualizarea planului de afaceri la încheierea finanţãrii de la Fond.

1.3.6. Descentralizarea activitãţii Fondului
1.3.6.1. Pe lângã promovarea parteneriatelor cu organisme locale, pentru creşterea eficientei şi eficacitatii, Fondul îşi propune descentralizarea administrativã a propriilor activitãţi. Pentru apropierea de comunitatile rurale sarace şi mai buna înţelegerea a problemelor lor, Fondul va infiinta sucursale în teritoriu, fãrã personalitate juridicã, în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
1.3.6.2. Descentralizarea activitãţii Fondului este un proces în mai multe etape, în funcţie de nevoile şi posibilitãţile de descentralizare şi de etapa în care se realizeazã, sucursalele pot avea ca responsabilitãţi:
● informarea cu privire la activitãţile şi procedurile operationale ale Fondului;
● stabilirea şi menţinerea comunicãrii cu potentialii beneficiari eligibili din zona;
● furnizarea de servicii de facilitare, prin personalul asociat remunerat de cãtre Fond sau prin facilitatori locali voluntari selectaţi şi instruiti de cãtre Fond;
● derularea programelor de instruire pentru reprezentanţii beneficiarilor proiectelor aprobate de cãtre Fond;
● coordonarea pe plan local a activitãţilor de supervizare a proiectelor finanţate de Fond.
1.3.6.3. Pe perioada de funcţionare a Fondului, cu luarea în considerare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor de funcţionare a sucursalelor şi în funcţie de rezultatele functionarii primei sucursale, Consiliul Director pune în discuţie şi adopta mãsuri de imbunatatire a activitãţii sucursalei şi stabileşte politica Fondului de descentralizare ulterioara.

2. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ

2.1. Conducerea Fondului
2.1.1. Conducerea Fondului este asigurata de un Consiliu Director format din 9 membri. Potrivit <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Consiliul Director are competenta de a elabora politica şi strategia Fondului, în acord cu politicile şi strategiile naţionale în domeniul combaterii saraciei, de a adopta reglementãrile Fondului şi de a decide finanţarea proiectelor şi sumele alocate.
2.1.2. Activitatea curenta a Fondului este condusã de o echipa managerialã formatã dintr-un Director Executiv, numit de Primul Ministru, la propunerea Consiliului Director şi un Director adjunct, în baza calificãrii şi a experienţei profesionale impuse de ocuparea acestor posturi. Competentele Directorului Executiv şi ale Directorului adjunct sunt stabilite şi detaliate în conformitate cu prevederile legii şi cu reglementãrile Fondului. Persoanele numite în posturile de director executiv, şef departament financiar-contabil, contabil principal, coordonator achiziţii şi coordonator al sistemului de management al informaţiilor, precum şi termenii de angajare ai acestora nu vor fi schimbati fãrã aprobarea prealabilã a Ministerului Finanţelor Publice şi a Bãncii Mondiale.
2.1.3. Fondul lucreazã cu personal permanent şi cu personal asociat care este angajat prin contract de munca sau prin alte tipuri de contracte prevãzute de lege. Numãrul maxim de posturi care se finanţeazã din sume alocate de la bugetul de stat este de 32. Pe perioada implementarii acordurilor de împrumut încheiate între România şi organismele financiare internaţionale, Fondul va avea o structura organizationala şi de management cu personal şi resurse acceptabile MFP şi finantatorilor externi, care sa-i permitã implementarea eficienta a acestor acorduri.

2.2. Personalul Fondului
2.2.1. Personalul permanent al Fondului are ca principale atribuţii:
● sa asigure în mod eficient punerea în practica a obiectivelor Fondului;
● sa propunã reglementãrile Fondului şi sa punã la dispoziţia Consiliului Director datele şi informaţiile necesare stabilirii politicilor Fondului;
● sa prezinte rapoartele de evaluare în fata subcomitetului care aproba recomandãrile de finanţare a proiectelor selecţionate în urma procesului de evaluare;
● sa supunã aprobãrii Consiliului Director cererile pentru proiectele viabile;
● sa asigure, prin personalul asociat, evaluarea tuturor proiectelor primite care întrunesc criteriile de eligibilitate;
● sa asigure, prin contractarea personalului asociat, asistenta tehnica şi sa supravegheze derularea finanţãrii tuturor proiectelor aprobate;
● sa creeze parteneriate cu organisme interesate în dezvoltarea localã;
● sa identifice surse de finanţare.
2.2.2. Personalul asociat este format din:
● facilitatori;
● evaluatori;
● supervizori;
● consultanţi/colaboratori în diferite domenii de activitate (instruire, asistenta generalã sau specifica, etc).
2.2.2.1. Fondul recruteaza, pregãteşte, atesteaza şi încheie contracte cu facilitatori, evaluatori, supervizori şi alte categorii de colaboratori pe baza cerinţelor funcţiei şi a termenilor de referinta aprobaţi de Consiliul Director. Personalul asociat selectat este inclus în programe de pregãtire ale Fondului menite sa verifice şi sa asigure cunoştinţele tehnice, economice şi abilitatile de comunicare necesare desfãşurãrii acestei activitãţi în conformitate cu politica şi cu procedurile operationale ale Fondului.
2.2.2.2. Pentru a-şi duce la îndeplinire obiectivele, Fondul constituie, în funcţie de necesitaţi, echipe interdisciplinare mixte formate din membri ai personalului permanent şi din personal asociat. De asemenea, Fondul poate selecta, dintre facilitatori şi supervizori, coordonatori zonali ai acestor tipuri de activitãţi.

2.3. Structura funcţionalã a Fondului
Structura funcţionalã a Fondului este aprobatã de cãtre Consiliul Director, pe baza propunerii formulate de Directorul Executiv.
În vederea atingerii obiectivelor sale Fondul îndeplineşte, în principal, urmãtoarele funcţii:
2.3.1. Funcţia de Instruire, Comunicare şi Mobilizare de Resurse Financiare
2.3.2. Funcţia Operationala
2.3.3. Funcţia de Monitorizare şi Evaluare
2.3.4. Funcţia de Control Intern
2.3.5. Funcţia de Dezvoltare Resurse Umane şi Coordonare Administrativã
2.3.6. Funcţia Financiar-Contabila

2.3.1. Funcţia de instruire, comunicare şi mobilizare de resurse financiare
Prin aceasta funcţie, Fondul asigura furnizarea de informaţii cãtre beneficiari, dezvoltarea de capacitãţi locale de organizare, relationare şi promovarea activitãţii sale. În îndeplinirea acestei funcţii Fondul realizeazã, prin compartimentul de specialitate, urmãtoarele atributiuni:
a. propune strategia de informare, educare şi comunicare (IEC) a Fondului şi implementeaza planul anual de lucru al activitãţii de IEC;
b. verifica, evalueaza şi propune îmbunãtãţiri în realizarea programelor incluse în strategia de IEC;
c. asigura coerenta strategiei de comunicare externa prin coordonarea şi interactiunea cu alte compartimente şi tipuri de activitãţi întreprinse de Fond;
d. identifica satele cele mai sarace în care este necesarã munca de facilitare şi înregistreazã solicitarile de facilitare, le analizeazã, selecteaza şi asigura serviciile facilitatorilor în comunitatile selectate;
e. recruteaza şi instruieste un numãr corespunzãtor de facilitatori comunitari, inclusiv dintre cei care provin din comunitatile care au realizat cu succes proiecte, precum şi vorbitori de limba maghiara şi limba rroma;
f. supravegheazã planul de lucru şi activitãţile facilitatorilor aflaţi în teren şi întocmeşte documentele necesare remunerãrii corespunzãtoare a acestora;
g. elaboreazã şi pune în aplicare sistemul de selecţie, înregistrare, instruire şi acreditare a facilitatorilor institutionali voluntari;
h. elaboreazã şi promoveazã manuale şi ghiduri de participare comunitara şi contribuie la elaborarea procedurilor şi instrumentelor de lucru ale Fondului pe componenta socialã;
i. asigura punerea în aplicare a programelor aprobate pentru schimb de experienta între comunitatile rurale sarace, grupuri productive provenind din comunitãţi rurale pentru stimularea procesului de invatare reciprocã şi crearea de reţele de comunicare şi colaborare, crearea de parteneriate la nivel local;
j. elaboreazã planul anual de training pentru beneficiari şi asigura instruirea acestora privind aspectele sociale;
k. pregãteşte editarea unui Buletin Informativ al Fondului care se adreseazã comunitãţilor rurale sarace, care sa constituie un mijloc de comunicare între aceştia, şi un instrument de informare a factorilor de decizie, potenţialilor finanţatori şi donatori;
l. asigura distribuirea gratuita a Buletinului Informativ în conformitate cu o lista aprobatã de Consiliul Director al Fondului. Buletinul Informativ va avea un sumar în limba engleza care va fi distribuit sub forma de e-buletin;
m. iniţiazã şi dezvolta parteneriatele Fondului cu alte organizaţii;
n. identifica alţi potenţiali donatori şi surse suplimentare de finanţare a activitãţilor Fondului şi face demersurile necesare obţinerii acestora;
o. colecteazã date şi informaţii din comunitatile rurale sarace facilitate şi le pune la dispoziţia compartimentului de analize şi studii.

2.3.2. Funcţia operationala
2.3.2.1. Funcţia operationala este îndeplinitã prin intermediul compartimentelor de specialitate pentru fiecare categorie de proiecte pe care Fondul o finanţeazã: mica infrastructura ruralã, activitãţi generatoare de venit, servicii sociale comunitare (acestea incluzând şi proiectele privind activitãţi ulterioare).
2.3.2.2. În îndeplinirea acestei funcţii Fondul, prin compartimentele de specialitate, are urmãtoarele atributiuni:
a. elaborarea şi îmbunãtãţirea formularelor standard de cerere de finanţare de proiect, adaptandu-le la nevoile comunitãţilor rurale sarace, cu respectarea principiilor şi regulilor Fondului;
b. examinarea informaţiilor din cererile de finanţare primite şi introducerea lor în baza de date;
c. asigurarea comunicãrii cu solicitantii care au trimis proiecte la Fond, pe parcursul întregului proces de evaluare, aprobare şi implementare;
d. confirmarea primirii şi înregistrãrii cererilor de finanţare - în cazul transmiterii cererilor de finanţare prin posta se va solicita, ca în mãsura posibilului, transmiterea acestora sa fie cu confirmare de primire; în cazul în care cererile de finanţare se vor depune direct la Fond, se va confirma pe loc primirea, prin numerele de înregistrare care se vor acorda;
e. elaborarea termenilor de referinta pentru personalul asociat care va desfasura activitatea de evaluare şi supervizare şi asistenta tehnica;
f. participarea şi asigurarea suportului tehnic în activitatea de instruire şi selecţie a personalului asociat (evaluatori, supervizori şi alte categorii);
g. organizarea şi coordonarea procesului de evaluare de birou şi pe teren a proiectelor care întrunesc criteriile de eligibilitate şi selecţie;
h. identificarea, în baza informaţiilor din evaluarea pe teren, a riscurilor majore şi previzibile care ar putea afecta buna realizare a proiectelor recomandate pentru aprobare şi pregãtirea, împreunã cu evaluatorii respectivi şi solicitantii de finanţare, a mãsurilor de reducere a riscurilor;
i. urmãrirea, în procesul de supervizare, a riscurilor identificate ca previzibile la evaluare şi aplicarea de mãsuri de reducere a acestora, inclusiv prin facilitarea de remediere a situaţiilor de criza;
j. asigurarea derulãrii unui proces de supervizare de buna calitate, la timp şi cu stimularea participãrii comunitãţii;
k. efectuarea plãţii grantului, în colaborare cu departamentul financiar-contabilitate, conform eşalonãrii şi în limitele bugetului aprobat;
l. urmãrirea realizãrii proiectelor aflate în derulare cu respectarea normelor de calitate în vigoare şi a procedurilor Fondului;
m. elaborarea şi difuzarea de manuale şi ghiduri pentru uzul beneficiarilor, Agenţilor de Executare, autoritãţilor administraţiei publice locale implicate în realizarea proiectelor;
n. asigurarea sprijinului necesar Agenţilor de Executare în realizarea proiectelor, inclusiv în selecţia consultantilor remuneraţi din grant;
o. asigurarea pregãtirii Agenţilor de Executare pentru buna administrare şi conducere a proiectelor;
p. desfãşurarea de activitãţi, inclusiv de instruire, pentru creşterea gradului de constientizare a comunitãţilor rurale sarace asupra importantei menţinerii în funcţiune pe termen lung a obiectivelor realizate;
q. asigurarea închiderii proiectelor în conformitate cu procedurile Fondului.

2.3.3. Funcţia de monitorizare şi evaluare a activitãţii Fondului
2.3.3.1. Funcţia de monitorizare şi evaluare a activitãţii Fondului este asigurata prin intermediul compartimentelor de specialitate, care asigura managementul informaţiilor la nivelul Fondului şi efectuarea de analize şi studii.
2.3.3.2. Sistemul de Management al Informaţiilor (SMI) sprijinã activitatea Fondului, precum şi administrarea şi monitorizarea proiectelor, prin colectarea, prelucrarea informaţiilor şi editarea de rapoarte referitoare la execuţia fizica, tehnica şi financiarã a proiectelor şi are urmãtoarele atribuţii:
a. furnizeazã informaţiile şi elaboreazã situaţiile cerute de conducerea Fondului, Ministerul Finanţelor Publice, Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi alţi finanţatori, în conformitate cu cerinţele de raportare stabilite cu aceştia;
b. sintetizeaza intreaga activitate a Fondului şi a sucursalelor sale din teritoriu;
c. oferã informaţii operative pe toate fazele ciclului proiectelor, începând cu înregistrarea acestora şi pana la închidere;
d. oferã informaţii operative referitoare la monitorizarea cererilor de finanţare înregistrate, etapele din procesul de evaluare şi selecţie, precum şi deciziile din procesul de aprobare;
e. elaboreazã manualul de proceduri de utilizare a aplicatiilor sistemului, care sta la baza unui proces de instruire cu toate categoriile de utilizatori ai SMI;
f. elaboreazã regulamentul privind obligaţiile şi rãspunderile celor care acceseaza SMI, mecanismul de control al drepturilor de accesare şi monitorizeazã accesarile în baza de date a Fondului;
g. instruieste personalul permanent şi asociat (facilitatori, evaluatori, supervizori şi alte categorii de colaboratori) al Fondului, de la nivel central şi din sucursalele Fondului, ori de câte ori este nevoie, în funcţie de modificãrile de proceduri aduse SMI;
h. întreţine şi actualizeazã site-ul pe Internet al Fondului în concordanta cu evoluţia proiectului, precum şi cu realizarile tehnice în domeniul tehnologiei informatiei şi comunicãrii;
i. menţine şi dezvolta sistemul informatic al Fondului;
j. ia toate mãsurile tehnice de protecţie şi securizare a bazei de date a Fondului şi a accesului la informaţiile cuprinse în baza, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare.
2.3.3.3. Realizarea funcţiei de monitorizare şi evaluare a activitãţii Fondului prin studii şi analize este asigurata prin compartimentul/unitatea de specialitate. Principalele sale atribuţii sunt urmãtoarele:
a. realizeazã în mod continuu, împreunã cu SMI, analize cantitative şi calitative ale activitãţii Fondului privind realizarea obiectivelor sale;
b. pune la dispoziţia conducerii executive şi Consiliului Director informaţii şi fundamentari pentru luarea deciziilor şi elaborarea strategiilor;
c. efectueazã, în baza informaţiilor din SMI al Fondului şi din cercetãri calitative pe teren, studii şi analize cu privire la modul de combatere a saraciei, cu scopul de a oferi factorilor de rãspundere şi instituţiilor aferente concluzii şi recomandãri;
d. furnizeazã celorlalte compartimente informaţii, analize şi sinteze legate de activitatea Fondului în teritoriu, pe baza cãrora coordonatorii de specialitate sa-şi poatã fundamenta deciziile operative;
e. furnizeazã compartimentelor de specialitate informaţii pentru elaborarea de studii de caz şi editarea materialelor de informare şi educare a beneficiarilor Fondului;
f. coordoneazã efectuarea studiilor contractate de Fond cu alte entitãţi;
g. contribuie la elaborarea formularelor de evaluare şi supervizare ale Fondului privind aspectele sociale necesare a fi monitorizate, precum şi la îmbunãtãţirea procedurilor operationale ale Fondului;
h. urmãreşte, prin informaţiile din supervizarea post-implementare, evoluţia capitalului social în comunitatile finanţate de Fond.

2.3.4. Funcţia de control intern
Prin aceasta funcţie Fondul urmãreşte, cu respectarea legislaţiei în domeniu, controlul activitãţii sale în totalitate, inclusiv controlul la nivelul proiectelor.
2.3.4.1. Fondul organizeazã şi desfãşoarã, în conformitate cu legislaţia în vigoare, activitatea de audit public intern şi controlul financiar preventiv, în scopul respectãrii legalitãţii şi utilizãrii cu eficacitate şi eficienta a resurselor financiare, umane şi materiale pentru îndeplinirea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor stabilite.
2.3.4.2. Controlul la nivelul proiectelor se asigura şi prin controlul intern de teren, efectuat prin sondaj şi de câte ori este nevoie, din dispoziţia conducerii Fondului şi urmãreşte respectarea de cãtre Agenţii de Executare a procedurilor financiar-contabile şi de achiziţii, precum şi stadiul fizic şi calitatea lucrãrilor realizate, indicatorii tehnico-economici şi participarea comunitãţii la proiectele finanţate de Fond.
2.3.4.3. Controlul intern de teren se realizeazã prin intermediul unor echipe de control care au urmãtoarele atribuţii:
a. verifica modul de realizare a proiectelor finanţate, din punct de vedere tehnic, calitativ, financiar şi al respectãrii regulilor şi procedurilor Fondului;
b. întocmesc procese verbale, rapoarte şi sinteze cu privire la aspectele controlate;
c. pun la dispoziţia conducerii executive şi a compartimentelor de specialitate informaţiile obţinute şi propun mãsurile care se impun pentru remedierea situaţiei, în colaborare cu juristul Fondului (dacã este cazul).

2.3.5. Funcţia de dezvoltare resurse umane şi coordonare administrativã
2.3.5.1. Funcţia de dezvoltare resurse umane şi coordonare administrativã este îndeplinitã prin intermediul compartimentelor de specialitate.
2.3.5.2. Prin funcţia de dezvoltare a resurselor umane se asigura:
a. respectarea prevederilor legislaţiei muncii la nivelul Fondului şi menţinerea legãturii cu instituţiile de stat cu responsabilitãţi în domeniu;
b. aplicarea politicii de personal a Fondului în privinta recrutarii, selectãrii, formãrii, menţinerii şi perfecţionãrii a personalului permanent şi asociat al Fondului;
c. organizarea şi coordonarea activitãţii de pregãtire şi selecţie a personalului permanent şi asociat, urmãrind, împreunã cu compartimentele de specialitate, menţinerea unui nivel profesional corespunzãtor posturilor şi îndeplinirii atribuţiilor Fondului;
d. elaborarea planului anual de training pentru personalul Fondului;
e. pãstrarea în condiţiile legii a documentelor de angajare a personalului permanent şi asociat al Fondului;
f. crearea şi aplicarea unui sistem de evaluare anuala a performantelor personalului permanent şi asociat în conformitate cu cerinţele posturilor şi atribuţiilor Fondului;
g. înregistrarea şi actualizarea în baza de date a Fondului a informaţiilor privind personalul permanent şi asociat;
h. colaborarea cu compartimentele de specialitate în vederea calculãrii drepturilor bãneşti cuvenite personalului permanent şi asociat.
2.3.5.3. În îndeplinirea funcţiei administrative, Fondul realizeazã, prin compartimentul de specialitate, urmãtoarelor atribuţii:
a. elaborarea planului anual de achiziţii al Fondului, pe baza solicitãrilor fundamentate ale fiecãrui compartiment al Fondului;
b. efectuarea tuturor achiziţiilor la nivelul Fondului, cu respectarea prevederilor legale aplicabile Fondului;
c. urmãrirea şi avizarea achiziţiilor cu caracter de excepţie la nivelul proiectelor, atunci când prevederile în materie de achiziţie impun avizul Fondului;
d. urmãrirea, prin sondaj, a achiziţiilor efectuate în cadrul proiectelor, în ceea ce priveşte respectarea procedurilor de achiziţii ale Fondului;
e. acordarea de asistenta şi sprijin personalului asociat şi permanent al Fondului în efectuarea achiziţiilor fãcute de beneficiari, atunci când aceştia solicita;
f. asigurarea instruirii beneficiarilor, personalului asociat şi permanent al Fondului în materie de prevederi aplicabile la achiziţiile de bunuri, lucrãri şi servicii;
g. adaptarea şi actualizarea ghidului de achiziţii şi bunuri, lucrãri şi servicii din Manualul Comunitãţii;
h. inventarierea şi întreţinerea bunurilor aflate în dotarea Fondului şi asigurarea bunei funcţionari a utilitãţilor Fondului.

2.3.6. Funcţia financiar-contabila
În vederea îndeplinirii acestei funcţii, compartimentul de specialitate al Fondului realizeazã urmãtoarele atribuţii:
a. elaboreazã bugetele anuale şi rapoartele financiare care se supun aprobãrii Consiliului Director;
b. asigura aplicarea procedurilor contabile pentru a putea urmãri cheltuielile efectuate de Fond şi ia mãsuri pentru a asigura respectarea acestor proceduri;
c. tine evidentele financiar-contabile şi contabilitatea Fondului în conformitate cu standardele contabile naţionale în vigoare şi cu cerinţele formulate de finanţatori;
d. pregãteşte bilanţurile şi prezintã rapoarte în conformitate cu cerinţele legislaţiei romane în vigoare şi ale organismelor financiare internaţionale;
e. asista conducerea Fondului în probleme de legislaţie fiscalã şi asigura respectarea prevederilor legale în domeniul taxelor şi impozitelor;
f. întocmeşte documentele de plata, în baza justificarilor compartimentelor de specialitate şi le prezintã pentru verificare şi aviz controlului financiar preventiv, apoi le propune pentru aprobare, respectiv semnare, conducerii executive. Dupã semnarea acestora de cãtre conducerea executivã, efectueazã plãţile respective;
g. rãspunde de administrarea resurselor financiare;
h. întocmeşte statele pentru plata drepturilor bãneşti cuvenite personalului permanent şi asociat al Fondului, în baza contractelor de munca şi a convenţiilor civile încheiate;
i. urmãreşte decontarea avansurilor acordate personalului Fondului;
j. elibereazã sumele cu titlu de avans şi tranşele ulterioare pentru proiectele aprobate de Consiliul Director în condiţiile stabilite de prezentul manual şi ale procedurilor operationale ale Fondului;
k. coordoneazã actualizarea Manualului procedurilor financiare şi administrative;
l. efectueazã alimentarea conturilor speciale prin trageri de la finanţatori în condiţiile stipulate prin acordurile subsidiare.

3. INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE A BENEFICIARILOR
Pentru a-şi identifica beneficiarii, Fondul utilizeazã urmãtoarele instrumente:
1) harti ale saraciei (pentru clasificarea satelor în funcţie de nivelul lor de saracie);
2) criterii de eligibilitate a potenţialilor beneficiari;
3) campania de informare şi educare;
4) facilitarea;
5) tipuri de proiecte eligibile;
6) criterii de eligibilitate şi evaluare a cererilor de finanţare.

3.1. Harti ale saraciei
3.1.1. Fondul acorda o atentie deosebita satelor şi microzonelor sarace. Pe baza studiilor de saracie efectuate în beneficiul Fondului, utilizând indicii de dezvoltare, rezulta o clasificare (facuta publica) a satelor în funcţie de gradul de saracie.
3.1.2. Hartile saraciei sunt utilizate pentru a interveni cu prioritate în satele sarace din judeţele cele mai sarace, prin acordarea de servicii de facilitare comunitãţilor şi pentru a informa şi educa în mod direct potentialii beneficiari ai Fondului.
3.1.3. Consiliul Director stabileşte strategii de finanţare pentru a asigura accesul echitabil al comunitãţilor rurale sarace la granturi, cu respectare prevederilor <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu respectarea termenelor şi condiţiilor convenite cu partenerii externi şi cu Ministerul Finanţelor Publice.

3.2. Criterii de eligibilitate a potenţialilor beneficiari
Fondul vizeazã doua grupuri mari de beneficiari: comunitãţi rurale sarace şi grupuri dezavantajate.

3.2.1. Comunitãţi rurale sarace
O comunitate ruralã saraca este acel grup de gospodãrii şi familii care se confrunta cu aceleaşi probleme şi obstacole, au interese comune şi trãiesc într-un sat sau într-o aşezare umanã izolata care îndeplineşte criteriile de saracie definite de Fond.
În viziunea Fondului, un sat este considerat sarac dacã cumuleazã cel puţin trei din urmãtoarele criterii:
1. Mai mult de 50% din gospodãrii nu au acces la apa potabilã în curte sau la poarta;
2. Mai mult de 60% din gospodãrii nu sunt conectate la reţeaua de electricitate;
3. Mai mult de 50 % dintre copiii din clasele I-IV şi/sau V-VIII fac mai mult de o ora pana la şcoala folosind mijloacele de transport obişnuite;
4. Pentru a ajunge la un doctor cu mijloacele de transport obişnuite, majoritatea locuitorilor au nevoie de mai mult de doua ore;
5. Distanta fata de cel mai apropiat oraş cu mai mult de 50.000 de locuitori este mai mare de 25 km;
6. Nu exista nici un mijloc de transport în comun (privat sau de stat) care sa treacã cel puţin o data pe zi prin sat sau care sa aibã statie la o distanta mai mica de 2 km de sat;
7. Mai puţin de 5% din gospodãrii au telefon funcţional;
8. Singurii agenţi economici din sat activeazã în domeniul comerţului sau al alimentaţiei publice.

3.2.2. Grupuri dezavantajate
Fondul defineste un grup dezavantajat ca fiind grupul de persoane sarace, caracterizate printr-o nevoie de baza comuna, relativ omogenã, pe care nu şi-o pot satisface prin propriile eforturi. Aceste persoane nu beneficiazã de sprijinul necesar care se acorda în mod normal prin programele de asistenta socialã (de exemplu, nu sunt instituţionalizate) şi nu beneficiazã de suportul familiei sau de alte forme de sprijin.
Grupul este alcãtuit, dupã caz, din: vârstnici saraci, fãrã sprijin familial, anumite categorii de bolnavi, persoane lipsite de locuinţe sau adapost, femei victime ale violenţei domestice, femei sarace, pãrinţi saraci cu copii în întreţinere, copii ai strazii, adolescente sarace gravide, tineri aflaţi în situaţii de risc şi alte asemenea categorii.
Grupurile dezavantajate eligibile pentru proiectele Fondului pot proveni atât din comunitatile rurale, cat şi din mediul urban.
Exemple de beneficiari eligibili pentru categoria grupuri dezavantajate:
3.2.2.1 Copii defavorizati
● copii abandonaţi de pãrinţi, care nu beneficiazã de sprijinul material şi afectiv al familiei;
● copii proveniţi din familii sarace, care sunt în pericol de abandon şcolar sau care au abandonat cursurile şcolii obligatorii, fiind nevoiti sa munceasca;
● copii din familii aflate în situaţii de criza (sunt orfani saraci crescuti de bunici, au unul sau ambii pãrinţi în una din urmãtoarele situaţii: someri, alcoolici, privati de libertate, suferã de o boala cronica invalidanta, analfabeti sau cu nivel scãzut al educaţiei, consumatori de droguri şi aflaţi în centre de recuperare);
● orfani din centrele de plasament (case de copii) care traverseaza criza dezinstitutionalizarii (copii aflaţi în pragul vârstei de 18 ani, când trebuie sa pãrãseascã centrul);
● copii cu varsta între 0 şi 5 ani proveniţi din familii sarace şi care sunt supuşi riscurilor asociate saraciei: malnutritie, anemie, risc ridicat de mortalitate infantila.
3.2.2.2 Femei defavorizate
● femei sarace cu mulţi copii, având rolul de cap de familie;
● femei cu copii care sunt supuse violenţei domestice, precum şi adolescente care sunt mame şi nu beneficiazã de sprijin din partea familiei;
● femei sarace nestiutoare de carte.
3.2.2.3. Vârstnici
● persoane în varsta, sarace şi dependente din punct de vedere fizic (imobilizate la pat sau la domiciliu, care nu pot ieşi din casa şi nu se pot autogospodari din cauza unor boli/deficiente);
● vârstnici singuri şi saraci (fãrã soţ/sotie, copii, rude sau alt sprijin din partea rudelor, prietenilor sau vecinilor).
3.2.2.4. Tineri aflaţi în situaţii de risc, inclusiv tineri rromi
● potenţiali şi/sau actuali delicventi;
● "gasti de cartier" cu comportament deviant şi/sau antisocial;
● tineri, consumatori de droguri.
3.2.2.5. Alte categorii (de toate varstele):
● persoane fãrã adapost (persoane care dorm pe strada, care nu au casa, nu au un loc de munca, nu au rude, nu au documente de identitate, nu au nici un fel de venit);
● persoane sarace analfabete, care trãiesc în locuri izolate şi nu beneficiazã de drepturile sau serviciile sociale publice de care sunt îndreptãţite sa beneficieze;
● familii monoparentale sarace cu mai mulţi copii;
● persoane sarace, dependente din punct de vedere fizic, care nu beneficiazã de drepturile şi serviciile sociale publice de care sunt îndreptãţite sa beneficieze.

3.3. Campania de informare, educare şi comunicare (IEC)
Fondul organizeazã campania de IEC pentru a ajunge cu informaţia şi asistenta pe care o poate furniza la grupurile sale tinta, respectiv comunitãţi rurale sarace şi grupuri dezavantajate din mediul urban şi rural.
3.3.1. Fondul concentreaza campania de informare, educare şi comunicare cãtre potentialii beneficiari şi subliniaza principiile de baza ale participãrii şi implicarii lor la identificarea, elaborarea şi implementarea proiectelor. Fondul pune la dispoziţie informaţii clare şi folositoare despre activitãţile pe care le deruleazã, criterii de identificare a beneficiarilor, încurajeazã initiativa localã şi crearea de parteneriate.
3.3.2. Pentru a ajunge la potentialii beneficiari de etnie maghiara şi rroma, Fondul utilizeazã materiale şi informaţii adecvate în limba maghiara şi personal asociat (facilitatori, evaluatori, supervizori) vorbitor de maghiara şi rroma.
3.3.3. Rolul administraţiei publice locale în identificarea beneficiarilor. Pentru înlesnirea accesului comunitãţilor rurale sarace izolate la informaţia privind activitatea Fondului, administraţiile publice locale pot asigura transferul de informaţie în ce priveşte criteriile de eligibilitate a beneficiarilor, tipurile de proiecte finanţate de Fond şi criteriile de evaluare a acestora, asigurând, în acelaşi timp, accesul egal al fiecãrui membru al comunitãţii şi promovand principiul participãrii beneficiarilor la identificarea, elaborarea şi implementarea proiectelor.

3.4. Facilitarea
Fondul oferã asistenta specialã comunitãţilor rurale sarace din judeţele sarace, furnizand servicii de facilitare pentru dezvoltarea comunitara şi asistenta tehnica.
3.4.1. Rolul facilitatorului este de a sprijini comunitatea sa se organizeze, sa-şi identifice şi sa-şi ierarhizeze nevoile şi sa pregãteascã dosarul de finanţare în mod participativ. De asemenea, facilitatorul intervine, atunci când este cazul, în vederea acordãrii de sprijin comunitãţii şi în alte etape ale vieţii proiectului.
3.4.2. În cazul în care comunitatile intampina dificultãţi în elaborarea componentei tehnice a proiectului (studiu de fezabilitate sau plan de afaceri) şi în estimarea costurilor necesare realizãrii proiectului, Fondul acorda, la cererea comunitãţii şi în funcţie de resursele umane şi financiare de care dispune, asistenta tehnica necesarã.

3.5. Tipuri de proiecte eligibile
În procesul de identificare a beneficiarilor se apreciazã ca, pe lângã precedentele instrumente (hartile saraciei, definirea clara a comunitãţilor rurale sarace şi a grupurilor dezavantajate, facilitarea furnizatã de Fond, etc), urmãtoarele tipuri de proiecte finantabile de cãtre Fond tintesc şi rãspund unor nevoi stringente ale beneficiarilor vizati.
3.5.1. În domeniul micii infrastructuri, tipuri de proiecte eligibile sunt, de exemplu: construirea sau reabilitarea de sisteme de alimentare cu apa, reabilitarea de centre comunitare, reabilitari şi reparaţii de drumuri, construirea, reabilitarea de poduri şi podeţe, îndiguiri, împãduriri, etc.
3.5.2. În domeniul serviciilor sociale comunitare, tipuri de proiecte eligibile sunt, de exemplu: reabilitarea, amenajarea şi/sau dotarea de centre educaţionale; adapost şi mediu protejat pentru ţinerii în varsta de peste 18 ani care provin din centrele de plasament; educare şi consiliere privind planificarea familialã; educaţie pentru igiena şi sãnãtate; servicii de îngrijiri la domiciliu pentru persoane în varsta; adapost tip azil de noapte pentru persoanele fãrã locuinta; servicii de asistenta juridicã, reabilitarea, amenajarea şi/sau dotarea de cluburi educative, centre comunitare pentru reintegrare socialã, etc.
3.5.3. În domeniul activitãţilor generatoare de venit sunt eligibile proiecte ca: prelucrarea şi comercializarea materiilor prime disponibile pe plan local (lemn, lana, fructe, legume, lapte, carne), producerea şi comercializarea artizanatului, construirea şi/sau reabilitarea pieţelor, depozitelor, solariilor, serelor, brutariilor comunitare, etc.
3.5.4. În domeniul activitãţilor ulterioare sunt eligibile doua tipuri mari de proiecte: (a) proiecte pentru rezolvarea unor probleme tehnice neprevãzute sau de forta majorã apãrute în cadrul proiectelor deja finanţate de Fondul (ex.: reamenajarea unor construcţii, achiziţionarea de echipamente suplimentare s.a.) şi (b) proiecte inovative (ex.: amenajarea de gropi ecologice, împãduriri s.a.).
3.5.5. Proiectele de mica infrastructura ruralã şi activitãţi generatoare de venit sunt destinate exclusiv mediului rural. Serviciile sociale comunitare destinate grupurilor dezavantajate din mediul rural şi urban vor fi iniţiate de cãtre organizaţii intermediare. Toţi finantatorii Fondului au dreptul sa stabileascã propriile optiuni de finanţare a unor categorii sau tipuri de proiecte eligibile pentru Fond.
3.5.6. Prin campaniile de informare, Fondul are obligaţia sa aducã la cunostinta potenţialilor beneficiari opţiunile negociate, în limita prerogativelor sale legale, cu fiecare finanţator în parte.
3.5.7. Prin exemplificarea acestor tipuri de proiecte Fondul nu-şi propune sa descurajeze sau sa limiteze identificarea de nevoi speciale şi proiecte inovative, ci doar sa prezinte pentru fiecare categorie în parte o lista orientativa de proiecte eligibile.
3.5.8. Pentru a cunoaşte cu exactitate ce este eligibil şi ce nu poate fi finanţat de cãtre Fond, beneficiarii trebuie sa ia cunostinta de listele de proiecte şi operaţiuni neeligibile din prezentul Manual de operare.
3.5.9. Valoarea maxima a unui grant care poate fi acordat de Fond pentru finanţarea unui proiect depinde de categoria de proiecte pentru care se acorda grantul, şi anume:
- pentru proiecte de mica infrastructura ruralã valoarea maxima este de 75.000 dolari SUA;
- pentru proiecte de servicii sociale comunitare valoarea maxima este de 20.000 dolari SUA;
- pentru proiecte de activitãţi generatoare de venit valoarea maxima este de 20.000 dolari SUA;
- pentru proiecte privind activitãţi ulterioare valoarea maxima pentru proiectele destinate rezolvarii unor probleme tehnice neprevãzute sau de forta majorã este de 10.000 dolari SUA pentru mica infrastructura şi de 5.000 dolari SUA pentru activitãţi generatoare de venit şi servicii sociale comunitare şi pentru proiectele inovative de 45.000 dolari SUA.
Aceasta dimensionare a valorii maxime a unui grant, precum şi tipurile de proiecte considerate eligibile reprezintã o garanţie a faptului ca beneficiile rezultate vor ajunge la tintele pe care Fondul le vizeazã cu precãdere, iar prin criteriile de eligibilitate stabilite în vederea beneficierii de aceste granturi, se vor descuraja solicitarile din partea celor mai puţin afectaţi de saracie şi manipularea comunitãţilor rurale sarace de cãtre grupurile locale de interese.

3.6. Criterii de eligibilitate şi evaluare
3.6.1. Criterii de eligibilitate
3.6.1.1. Toate cererile de finanţare primite de Fond sunt examinate. Sunt luate în considerare pentru evaluare numai cele care întrunesc urmãtoarele criterii de eligibilitate:
1. beneficiarii se încadreazã în criteriile de definire a satului sarac (în cazul comunitãţilor rurale) sau a grupului dezavantajat (criterii enumerate în capitolul 3.2);
2. tipul de proiect şi activitãţile propuse sunt eligibile, în conformitate cu cerinţele Fondului şi pot fi realizate cu sprijinul Fondului;
3. se prezintã dovezi clare ca membrii comunitãţii/grupului dezavantajat au participat la identificarea nevoii care face obiectul cererii de finanţare şi la elaborarea proiectului;
4. se certifica contribuţia comunitãţii (sau a organizaţiei intermediare, în cazul serviciilor sociale) în bani sau în natura conform prevederilor Fondului;
5. setul de documente necesar prezentãrii cererii este complet, potrivit cerinţelor Fondului.
Propunerea de proiect care nu întruneşte criteriile pentru intrarea în competiţie este respinsã.
3.6.1.2. În cazul fondurilor obţinute de la alţi donatori decât BIRD, spre a fi derulate de Fondul - donaţii condiţionate - criteriile de eligibilitate de mai sus sunt stabilite de comun acord cu donatorul respectiv.

3.6.2. Criterii de evaluare de birou şi pe teren
Toate cererile acceptate în urma trierii iniţiale (care întrunesc criteriile de eligibilitate) sunt supuse evaluãrii pe baza criteriilor de evaluare.
Se folosesc diferite ponderi şi criterii definite în funcţie de tipul de acţiune avut în vedere. Criteriile de evaluare şi ponderile lor sunt prezentate în Tabelul 1.



    Tabelul 1. Criterii de evaluare
┌──────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬────────────┐
│                                  │              │   Ponderea   │  Ponderea  │
│                                  │   Ponderea   │ criteriilor  │ criteriilor│
│             Criterii             │ criteriilor  │    pentru    │   pentru   │
│                                  │ pentru mica  │ activitãţile │ serviciile │
│                                  │infrastructura│ generatoare  │   sociale  │
│                                  │              │   de venit   │ comunitare │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│Consistenta tehnica               │      15      │      10      │     20     │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│Soliditate economicã şi financiarã│      10      │      20      │     10     │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│Beneficii asteptate               │      15      │      15      │     15     │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│Capacitate de realizare           │      20      │      20      │     20     │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│Participarea beneficiarilor       │      20      │      10      │     15     │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│Durabilitatea proiectului         │      10      │      20      │     20     │
├──────────────────────────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────┤
│Protecţia mediului                │      10      │       5      │      0     │
└──────────────────────────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────┘



4. CATEGORII DE PROIECTE

4.1. Mica infrastructura ruralã
4.1.1. Obiective:
● îmbunãtãţirea accesului comunitãţilor rurale sarace la pieţe de aprovizionare şi desfacere, servicii publice şi sociale;
● îmbunãtãţirea condiţiilor de igiena prin asigurarea apei potabile;
● furnizarea de oportunitati pentru o mai buna viata socialã la nivelul comunitãţilor rurale sarace;
● întãrirea capacitãţii comunitãţilor rurale de a acţiona într-un mediu orientat cãtre cerinţele pieţei.
4.1.2. Beneficiari vizati
Comunitãţi rurale sarace descrise la capitolul 3.2.1. al Manualului de Operare, în conformitate cu <>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
4.1.3. Dimensiunea financiarã a cererii
Suma pe care o poate acorda Fondul pentru un proiect de mica infrastructura ruralã se va încadra în plafonul maxim de 75.000 dolari SUA. În cazuri excepţionale, pe deplin justificate şi cu avizul finanţatorului, Fondul poate decide ridicarea plafonului maxim de finanţare pentru un proiect la 100.000 dolari SUA.
4.1.4. Exemple de proiecte eligibile
Pot fi finanţate urmãtoarele tipuri de obiective de mica infrastructura tehnico-edilitara, la nivelul comunitãţii (lista este orientativa):
● reabilitarea, modernizarea sau construcţia de: sisteme de alimentare cu apa, rezervoare pentru apa, staţii de pompare şi instalaţii de tratare, fantani sapate manual, puţuri forate, puţuri forate şi sapate etc.;
● reabilitarea sau modernizarea sau construirea drumurilor comunale: cu balast, macadam etc.;
● reabilitarea şi reamenajarea centrelor comunitare;
● reabilitarea sau construcţia de poduri, rigole, santuri de scurgere, drenuri etc.;
● sisteme de canalizare incluzând mici instalaţii de tratare a apei.
4.1.5. Exemple de proiecte neeligibile
Fondul nu finanţeazã:
● Conectarea gospodariilor la lucrãrile de infrastructura (apa, ulite etc.);
● Cumpãrarea sau închirierea de pãmânt;
● Lucrãri de reabilitare sau construcţii pe terenuri aflate în proprietate particularã;
● Latrine individuale;
● Reabilitarea sau construirea de sisteme de canalizare a apei acolo unde nu exista suficienta apa pentru gospodãrii.
4.1.6. Exemple de operaţiuni eligibile şi neeligibile
Fondul finanţeazã:
● lucrãri de execuţie a obiectivului (investiţia de baza);
● servicii de proiectare, inclusiv verificãri de proiect, expertiza tehnica, asistenta tehnica şi juridicã;
● studii tehnice (de ex: studii geohidrologice, topo);
● taxe, avize şi autorizaţii de construcţii;
● cheltuieli de deplasare, pentru consumabile şi telecomunicaţii, efectuate în scopul realizãrii proiectului;
● cheltuieli pentru realizare de schimburi de experienta şi creare de parteneriate în scopul asigurãrii durabilitatii proiectului;
● cheltuieli de promovare a rezultatelor proiectului;
● consultanţa în dirigentie de şantier şi evidenta contabila.
Fondul nu finanţeazã:
● cheltuieli curente de exploatare şi de întreţinere;
● lucrãri de reabilitare sau de construcţie pe terenuri private;
● cumpãrare sau arendare de terenuri;
● chirii;
● achiziţia de mijloace de transport;
● salarii pentru membrii CCP.
4.1.7. Solicitanti eligibili
Solicitantii eligibili pentru aceasta categorie de proiecte sunt comunitatile rurale sarace, care vor trebui sa fie înregistrate ca persoane juridice (conform <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare) şi sa aibã ales un Comitet de Conducere a Proiectului.
4.1.8. Contribuţia localã
Prin contribuţia localã se înţelege aportul efectiv al membrilor comunitãţii şi orice alta contribuţie a administraţiei publice locale, a altor parteneri sau sponsori. Comunitatea ruralã saraca trebuie sa contribuie cu cel puţin 10% din suma cerutã ca finanţare de la Fond; contribuţia poate fi facuta în bani sau în natura. Contribuţia altor parteneri (consiliul local, consiliul judeţean, etc.) se evidenţiazã separat de contribuţia comunitãţii rurale sarace.
4.1.9. Dosarul de solicitare a finanţãrii cuprinde:
1. Formularul pentru cererea de finanţare în limba romana, completat corespunzãtor pe formatul standard, numerotat şi înregistrat, pus la dispoziţie gratuit de cãtre Fond pe baza unei cereri înaintate de membrii comunitãţii;
2. Documentele legale referitoare la forma de organizare juridicã a solicitanţilor;
3. Documentele solicitate în formularul pentru cererea de finanţare.
4.1.10. Administrarea proiectului
Agentul de Executare în cazul proiectelor de mica infrastructura ruralã este Comitetul de Conducere a Proiectului ales din cadrul comunitãţii rurale sarace.
4.1.11. Durata de implementare a proiectului
Perioada estimatã de realizare a unui proiect este de 12 luni calendaristice de la data semnãrii Acordului de grant.

4.2. Activitãţi generatoare de venit
4.2.1. Obiective:
● întãrirea capacitãţii grupurilor productive provenite din comunitatile sarace de a face fata cerinţelor pieţei;
● sporirea sanselor de creare a unor locuri de munca şi a unor surse suplimentare de venit pentru beneficiarii direcţi şi indirecti.
4.2.2. Beneficiarii vizati
Ţinând cont de specificul categoriei, proiectele din aceasta categorie sunt propuse şi apoi administrate de un numãr mic de beneficiari organizati ca persoana juridicã (minimum 10 locuitori ai satului), în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Grupul productiv din comunitatea ruralã saraca, constituit în condiţiile legii ca persoana juridicã, trebuie sa facã dovada ca în timpul şi ulterior realizãrii proiectului acesta aduce beneficii sub forma de venituri suplimentare şi unor beneficiari indirecti (angajaţi, furnizori locali, clienţi etc.) astfel încât sa contribuie la dezvoltarea localã.
4.2.3. Dimensiunea financiarã a cererii
Cererea de finanţare a proiectului se va încadra în plafonul maxim de 20.000 dolari SUA.
4.2.4. Exemple de proiecte şi activitãţi eligibile
4.2.4.1. În domeniul activitãţilor generatoare de venit sunt eligibile proiecte ca: prelucrarea şi comercializarea materiilor prime disponibile pe plan local (lemn, lana, fructe, legume, lapte, carne), producerea şi comercializarea artizanatului, construirea sau reabilitarea pieţelor, depozitelor, solariilor, serelor, brutariilor, etc.
4.2.4.2. În cadrul fiecãrui tip de proiect sunt eligibile activitãţi ca:
● asistenta tehnica (instruire, consultanţa inclusiv tehnica);
● însuşirea cunoştinţelor în domeniul conducerii micilor afaceri, a tehnologiilor de fabricaţie la scara mica şi în regim gospodãresc;
● promovarea unor tehnologii corespunzãtoare pentru prelucrarea materiilor prime existente pe plan local;
● reabilitarea infrastructurii economice locale (pieţe agroalimentare, solarii, sere, silozuri şi alte obiective de infrastructura economicã localã).
4.2.5. Exemple de operaţiuni eligibile şi neeligibile
Fondul finanţeazã:
● asistenta şi expertiza tehnica, sanitar veterinara;
● instruire în domeniul managementului de proiect şi dezvoltãrii capacitãţii manageriale a noii entitãţi juridice (inclusiv diurnele pentru cei care asigura instruirea, materialele de baza şi suporturile didactice);
● asistenta juridicã acordatã în condiţiile legii;
● operaţiuni legate de distribuţia/desfacerea producţiei;
● închiriere de echipament pentru cursurile de instruire;
● operaţiuni de transport şi asistenta tehnica pentru organizarea activitãţii de distribuţie;
● reabilitare de clãdiri pentru desfãşurarea activitãţilor corespunzãtoare obiectivelor propuse;
● echipamente şi utilaje de capacitate mica pentru tehnologie adecvatã prelucrãrii materiilor prime locale;
● centrale termice care folosesc combustibili locali sau uşor de achiziţionat pe plan local;
● sisteme de ventilaţie corespunzãtoare pentru pãstrarea în condiţii de siguranta a calitãţii materiilor prime sau produselor finite;
● montaj şi punere în funcţiune;
● achiziţionarea materiilor prime pentru primul proces de producţie;
● cheltuieli pentru efectuarea de schimburi de experienta şi crearea de parteneriate în scopul asigurãrii durabilitatii proiectului;
● cheltuieli de promovare a rezultatelor proiectului;
● reabilitarea infrastructurii economice locale.
Fondul nu finanţeazã:
● chiria pentru clãdiri sau orice alte spaţii de producţie sau administrative;
● achiziţionarea de mijloace de transport;
● cumpãrarea de terenuri;
● salariile personalului administrativ;
● producţia de bãuturi alcoolice;
● prelucrarea tutunului;
● achiziţionarea exclusiva de echipament.
4.2.6. Solicitanti eligibili
Solicitantii eligibili la aceasta categorie sunt grupurile productive provenite din comunitãţi rurale sarace, constituite ca persoana juridicã potrivit prevederilor <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care reglementeazã activitatea Fondului.
În definirea grupului productiv se are în vedere îndeplinirea cumulativa a caracteristicilor de mai jos:
● Grupuri productive de gospodãrii şi familii provenite din comunitatile rurale sarace care se încadreazã în criteriile de definire a saraciei şi se confrunta cu urmãtoarele dificultãţi:
1. nu poseda mijloacele de producţie necesare dezvoltãrii unei activitãţi economice (echipamente, maşini şi utilaje proprii);
2. nu au acces la credite, pieţe şi tehnologie;
3. nu deţin control asupra resurselor locale şi nu pot influenta procese decizionale la nivel local.
● Grupuri productive (producãtori agricoli, mestesugari, artizani), provenite din comunitãţi sarace, care pot stabili parteneriate cu autoritãţile administraţiei publice locale sau cu ONG-uri din mediul rural.
Îndeplinirea criteriilor de mai sus se va constata în baza declaraţiei pe proprie rãspundere facuta de cãtre Comitetul de Conducerea al Proiectului (CCP) şi a verificãrii în timpul evaluãrii pe teren.
4.2.7. Contribuţia localã
Prin contribuţia localã se înţelege aportul efectiv al membrilor grupului productiv şi orice alta contribuţie a altor parteneri sau sponsori. Grupul productiv trebuie sa contribuie cu cel puţin 15% din suma cerutã ca finanţare de la Fond; contribuţia poate fi în bani sau în natura.
4.2.8. Dosarul de solicitare a finanţãrii cuprinde:
1. Formularul pentru cererea de finanţare în limba romana, completat corespunzãtor pe formatul standard, numerotat şi înregistrat, pus la dispoziţie gratuit de cãtre fond pe baza unei cereri înaintate de membrii comunitãţii;
2. Planul de afaceri (completat pe baza unui formular standard al Fondului);
3. Documentele legale necesare (completate conform formularului pentru cerere de finanţare şi altor proceduri operationale elaborate de Fond).
4.2.9. Administrarea proiectului
Dupã aprobarea finanţãrii proiectului, grupul productiv se transforma, la alegere, conform <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în societate agricolã, cooperativa de consum sau asociaţie ori fundaţie. Fondul acorda grantul entitatii nou create, care în calitate de Agent de Executare va purta responsabilitatea realizãrii proiectului şi întreţinerii acestuia dupã finalizare.
4.2.10. Durata de implementare a proiectului
Perioada estimatã de realizare a unui proiect este de 12 luni calendaristice de la data semnãrii Acordului de grant.

4.3. Servicii sociale comunitare
4.3.1. Obiective
● Creşterea accesului grupurilor dezavantajate vizate la serviciile sociale comunitare care rãspund nevoilor lor imediate;
● Întãrirea capacitãţii ONG-urilor şi autoritãţilor locale de a rãspunde nevoilor în schimbare ale grupurilor dezavantajate.
4.3.2. Beneficiari vizati
Beneficiarii eligibili sunt grupuri dezavantajate descrise la capitolul 3.2.2. al Manualului de Operare, în conformitate cu <>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
4.3.3. Dimensiunea financiarã a cererii
Cererea de finanţare a proiectului se va încadra în plafonul maxim de 20.000 dolari SUA.
4.3.4. Exemple de proiecte eligibile
4.3.4.1. Tipurile de proiecte eligibile pentru finanţare de cãtre Fond sunt caracterizate prin urmãtoarele criterii:
● se adreseazã uneia sau mai multor categorii din grupurile dezavantajate eligibile;
● serviciile propuse în proiect rãspund nevoilor reale ale beneficiarilor;
● exista, din partea solicitantului, un efort explicit şi dovedit de implicare a beneficiarilor în definirea nevoilor şi a tipurilor de servicii necesare;
● se adreseazã unui numãr minim de beneficiari, în funcţie de tipul de proiect.
4.3.4.2. Lista exemplelor de proiecte eligibile prezentate în continuare este indicativa şi nu exclude posibilitatea ca organizaţiile solicitante de finanţare sa propunã proiecte în baza unor idei noi, diferite de cele exemplificate, cu condiţia îndeplinirii caracteristicilor de la punctul 4.3.4.1. şi a celorlalte cerinţe ale Fondului.
A) Centre de zi
● centre educative pentru copiii saraci (de exemplu: copii care au abandonat şcoala sau care fac parte din familii aflate în situaţii de criza);
● centre sociale multifunctionale, în comunitatile rurale sarace izolate.
Numãr minim de beneficiari: 20.
B) Servicii de promovare a sãnãtãţii
● planificare familialã;
● educaţie pentru sãnãtate în diverse domenii importante pentru starea de sãnãtate a comunitãţii (prevenirea imbolnavirii ca urmare a poluarii apei cu nitriti/azbest; tuberculoza; prevenirea anemiei la copii, etc.).
Numãr minim de beneficiari: 100.
C) Servicii de îngrijiri la domiciliu
● îngrijiri la domiciliu pentru persoane în varsta sarace şi dependente fizic.
Numãr minim de beneficiari: 30.
D) Adaposturi
● adaposturi tip azil de noapte, temporare, pentru copii şi adulti lipsiţi de locuinta;
● adaposturi temporare sau medii protejate pentru ţinerii de 18 ani care pãrãsesc centrele de plasament;
● centre saptamanale pentru copiii saraci din comunitatile rurale sarace în care accesul la şcoli este dificil din cauza distantelor mari pe care trebuie sa le parcurga.
Numãr minim de beneficiari: 15.
E) Centre comunitare de informare şi consiliere
● centre comunitare de informare şi consiliere cu privire la drepturile persoanelor dezavantajate.
Numãr minim de beneficiari: 200.
F) Centre de integrare socialã pentru tineri aflaţi în situaţii de risc
● centre de probaţiune;
● cluburi educative;
● tabere educative;
● formaţii artistice şi echipe sportive.
Numãr minim de beneficiari: 20.
Deoarece Fondul îşi propune sa finanteze iniţiative complementare serviciilor existente, beneficiazã de sprijin numai proiectele care nu se suprapun cu programe derulate sau resurse alocate de ministere ori alte instituţii.
Ca urmare, serviciile oferite prin proiect nu trebuie sa duplice serviciile care se oferã deja în sistem public (ex. asistenta medicalã, centru de plasament, cantina socialã), venind astfel în sprijinul dezvoltãrii sistemului naţional de asistenta socialã.
Fondul susţine proiecte care înfiinţeazã, într-o comunitate, noi tipuri de servicii sociale comunitare, care rãspund nevoilor identificate ale beneficiarilor, precum şi componente inovatoare ale unor proiecte aflate în derulare, finanţate de alţi finanţatori şi care nu au mai beneficiat anterior de finanţarea Fondului.
Exemple de operaţiuni eligibile şi neeligibile
Fondul finanţeazã:
● cheltuielile pentru reparaţii/renovare a spaţiilor în care se vor derula proiectele (ex. igienizare, recompartimentare, reparaţii, instalaţii termice şi ventilaţie etc);
● obiecte de mic inventar (paturi, lenjerie, instalaţii sanitare, aparate de bucatarie şi pentru prepararea hranei);
● echipamente cu rol în procesul educativ în cazul centrelor şi cluburilor comunitare, adaposturilor (ex. flipchart, televizor, video, computer);
● echipament ajutator de mici dimensiuni şi materiale de baza necesare pentru suport/îngrijiri la domiciliu;
● maşini de spãlat, materiale de igienizare (ex. detergenti);
● costuri adiţionale pentru minimum de echipamente suplimentare care pot permite extinderea serviciilor speciale şi la alte grupuri dezavantajate;
● co-finanţare, pe o perioada de maxim 6 luni, pentru salariile angajaţilor organizaţiilor neguvernamentale care furnizeazã servicii beneficiarilor (personal de îngrijire/educare/suport social) în cazul serviciilor nou înfiinţate, precum şi în cazul componentelor noi ale unor proiecte aflate în curs de implementare;
● co-finanţare (pe o perioada de maxim 6 luni) pentru cheltuieli de întreţinere a serviciilor noi şi pentru componentele noi ale unor proiecte aflate în derulare;
● suplimente nutritive pentru copii şi bãtrâni (respectiv lapte şi derivate din lapte, vitamine, fructe, miere);
● programe comunitare de educaţie pentru sãnãtate adresate grupurilor din comunitãţi rurale sarace sau specialiştilor în domeniul sãnãtãţii, dacã este nevoie;
● programe de pregãtire a personalului şi a voluntarilor pentru asigurarea unui nivel minim al calitãţii în furnizarea serviciilor (mai ales în cazul organizaţiilor ţinere, care implementeaza proiecte în judeţe sarace);
● pregãtire specialã a tinerilor peste 18 ani proveniţi din centrele de plasament pentru crearea unor deprinderi/abilitaţi de a se orienta în viata;
● activitãţi de consiliere şi reintegrare socialã şi profesionalã pentru tineri aflaţi în situaţii de risc;
● cheltuieli pentru activitãţi legate de gãsirea unui loc de munca (însoţire, transport, cheltuieli de deplasare pentru participarea la interviuri şi selecţie de personal etc.);
● co-finanţare pe o perioada limitatã de timp (maxim 6 luni) pentru menţinerea într-un mediu protejat (de exemplu, locuinţe protejate) a tinerilor care au împlinit varsta de 18 ani şi au pãrãsit centrele de plasament;
● elaborarea şi multiplicarea materialelor informative şi educaţionale;
● elaborarea şi multiplicarea materialelor specifice necesare educaţiei şi informãrii persoanelor sarace nestiutoare de carte;
● cheltuielile pentru organizarea voluntarilor (decontare diurne, comunicaţii, transport - de exemplu, decontarea abonamentelor lunare de transport în comun);
● cheltuielile de transport şi diurna care sa permitã accesul în comunitatile izolate, la nevoie;
● în condiţii cu totul excepţionale, reglementate prin hotãrâri ale Consiliului Director, achizitionare de mijloace de transport (când nu exista alta alternativa de transport mai avantajoasã din punct de vedere financiar).
Fondul nu finanţeazã:
● construirea de noi clãdiri, cumpãrarea sau închirierea de clãdiri sau alte spaţii;
● achiziţionarea de echipament de baza de birou pentru scopuri administrative (calculatoare, imprimante) pentru organizaţiile intermediare, cum ar fi ONG-uri sau autoritãţi locale;
● costurile de funcţionare curenta pentru Agenţii de Executare.
4.3.5 Solicitanti eligibili
Solicitanti eligibili sunt organizaţii intermediare, potrivit <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dupã cum urmeazã:
4.3.5.1. Organizaţii neguvernamentale (persoane de drept privat, fãrã scop lucrativ), care trebuie sa demonstreze ca:
● au capacitatea necesarã pentru derularea proiectului (organizaţia şi/sau membrii echipei din proiect au cel puţin un an experienta în furnizarea serviciilor sociale; echipa are competentele şi abilitatile necesare; solicitantul poate pune la dispoziţie documente referitoare la beneficiarii proiectelor sale din ultimul an);
● au capacitatea şi dorinta de a consulta beneficiarii (pot pune la dispoziţie documente referitoare la implicarea membrilor grupului tinta în elaborarea şi implementarea proiectului);
● au bonitatea necesarã şi îşi pot susţine cu dovezi calitatea muncii lor (se bucura de recunoaştere ca furnizor de servicii sociale comunitare; demonstreaza ca au condiţii de administrare a proiectului: sediu, echipamente, dotare adecvatã);
● au capacitatea de a continua proiectul la sfârşitul finanţãrii de cãtre Fond (demonstreaza capacitatea de a acoperi cheltuielile curente ale proiectului prin acorduri scrise încheiate fie cu autoritãţile locale, fie cu comunitatea care doreşte menţinerea respectivului serviciu social).
4.3.5.2. Autoritãţi ale administraţiei publice locale aflate în raporturi contractuale de parteneriat cu organizaţii neguvernamentale şi grupuri dezavantajate.
Autoritãţile administraţiei publice locale vor trebui sa demonstreze ca:
● au capacitatea necesarã pentru derularea proiectului (membrii echipei din proiect au cel puţin un an experienta în furnizarea serviciilor sociale; echipa are competentele şi abilitatile necesare);
● consulta beneficiarii (pun la dispoziţie documente referitoare la implicarea membrilor grupului tinta în elaborarea şi implementarea proiectului);
● au condiţii de administrare a proiectului (personal administrativ, sediu, echipamente, dotare adecvatã);
● au capacitatea de a continua proiectul la sfârşitul finanţãrii de cãtre Fond (demonstreaza capacitatea de a acoperi cheltuielile curente ale proiectului).
Organizaţiile neguvernamentale partenere vor trebui sa respecte condiţiile enumerate la paragraful 4.3.5.1.
4.3.6. Contribuţia localã
Solicitantul va trebui sa facã dovada angajamentului şi interesului sau, printr-o contribuţie în bani şi/sau în natura în valoare de cel puţin 5% din suma cerutã de la Fond; contribuţia poate fi a ONG-ului, a autoritãţii locale şi a oricãrui partener implicat în proiect.
4.3.7. Dosarul de solicitare a finanţãrii cuprinde:
1. Formularul pentru cererea de finanţare în limba romana, completat corespunzãtor pe formatul standard pus la dispoziţie gratuit de cãtre Fond.
2. Alte formulare ataşate la cererea de finanţare în momentul înregistrãrii la Fond sunt:
● formularul pentru evaluarea iniţialã a nevoilor grupului dezavantajat;
● formularul de descriere a parteneriatului;
● formularul de evaluare a capacitãţii organizaţiei intermediare;
● formular de evaluare periodicã a satisfactiei beneficiarilor.
(Acestea vor fi completate în conformitate cu formularele standard emise de Fond).
3. Documentele legale necesare (completate conform formularului pentru cerere de finanţare şi altor proceduri operationale elaborate de Fond).
4.3.8. Administrarea proiectului
În cazul proiectelor de servicii sociale comunitare, Agentul de Executare este organizaţia intermediara definitã prin <>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi care îndeplineşte condiţiile descrise în paragraful 4.3.5.
4.3.9. Durata de implementare a proiectului
Perioada de realizare a unui proiect este estimatã la 12 luni calendaristice de la data semnãrii Acordului de grant.

4.4. Proiecte privind activitãţi ulterioare (follow-up)
În aceasta categorie sunt eligibile doua tipuri mari de proiecte care pot asigura continuarea unora dintre cele finanţate anterior de Fond

4.4.1. Proiecte de rezolvare a unor probleme tehnice neprevãzute sau de forta majorã
4.4.1.1. Aceasta categorie de proiecte urmãreşte remedierea unor probleme care pot aparea în cazuri excepţionale şi care impiedica buna funcţionare a obiectivului finanţat anterior, în cadrul celor trei categorii de proiecte (mica infrastructura ruralã, activitãţi generatoare de venit şi servicii sociale comunitare pentru grupuri dezavantajate). Sunt vizate activitãţi precum:
● repararea unor obiective ca urmare a unor deficiente tehnice apãrute dupã recepţie şi care nu sunt imputabile subcontractorilor sau care nu intra în garanţiile acordate de constructori;
● repunerea în funcţiune şi înlãturarea efectelor unor calamitati precum inundatii, seceta, incendii şi altele asemenea, care sunt probate ca situaţii de forta majorã.
4.4.1.2. Beneficiari vizati
Comunitãţi rurale sarace şi grupuri productive din comunitãţi rurale sarace transformate în condiţiile <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în asociaţie/fundaţie, cooperativa de consum sau societate agricolã, precum şi organizaţii intermediare (autoritãţi locale sau ONG), care au implementat un proiect finanţat de Fond.
4.4.1.3. Dimensiunea financiarã a cererii
Suma pe care o poate acorda Fondul pentru proiectele din aceasta categorie este de maxim 10.000 dolari SUA pentru continuarea unui proiect de mica infrastructura ruralã şi maxim 5.000 dolari SUA pentru continuarea unui proiect din categoria activitãţi generatoare de venit sau servicii sociale comunitare.
4.4.1.4. Exemple de proiecte:
(a) pentru proiecte de mica infrastructura ruralã: reparaţii de drumuri, poduri, podeţe şi clãdiri, îndiguiri ale malurilor, reimpaduriri pe arii restrânse pentru consolidarea terenului şi protecţia impotriva alunecarilor de teren, liziere de pãduri pentru protecţia drumurilor, etc.
(b) pentru activitãţi generatoare de venit: consolidãri ale spaţiilor de producţie şi depozitare, îmbunãtãţirea fluxului tehnologic, expertize tehnice şi instruiri profesionale cerute de lege pentru obţinerea licenţei de fabricaţie, protecţia mediului etc.
(c) pentru servicii sociale comunitare: reparaţii şi consolidãri de clãdiri.
4.4.1.5. Solicitantii eligibili sunt aceiaşi care au depus şi au implementat proiectul iniţial.
4.4.1.6. Contribuţia localã
Beneficiarii trebuie sa facã dovada contribuţiei, în funcţie de natura proiectului, dar care trebuie sa fie de cel puţin 5% din suma cerutã de la Fond. Contribuţia localã poate fi în bani sau în natura.

4.4.2. Proiecte inovative
4.4.2.1. Obiectivul urmãrit în cadrul acestei categorii este strâns legat de consolidarea capacitãţii grupurilor comunitare şi constientizarea diferitelor probleme (ca de exemplu probleme de protecţie a mediului în zona în care locuiesc), prin acordarea unui al doilea grant pentru proiecte inovative, comunitãţilor care au realizat cu succes un alt proiect cu finanţare de la Fond.
4.4.2.2. Beneficiari vizati
Comunitatea ruralã saraca, în parteneriat cu autoritãţi ale administraţiei locale şi cu alte comunitãţi din cadrul aceleiaşi comune sau zone invecinate.
4.4.2.3 Dimensiunea financiarã a cererii
Suma maxima alocata de la Fond este de 45.000 dolari SUA.
4.4.2.4. Exemple de proiecte eligibile sunt: gropile ecologice pentru gunoi menajer, impaduririle s.a. Datoritã specificitatii şi complexitatii acestor proiecte, Fondul va dezvolta proiecte inovative pilot; în funcţie de rezultate, aceste proiecte se vor putea extinde pe arii mai largi, în cadrul acestei categorii, acolo unde este cazul, se vor forma parteneriate între autoritãţile locale din comunele de care aparţin satele beneficiare.
4.4.2.5. Exemple de operaţiuni eligibile şi neeligibile
Fondul finanţeazã partea de construcţie a gropilor ecologice, amenajarea terenului, achiziţionarea de puieţi etc. Fondul nu finanţeazã cumpãrarea sau închirierea de terenuri şi nici partea de întreţinere şi exploatare: echipamente, personal, colectarea gunoiului din gospodãrii.
4.4.2.6. Solicitantii eligibili sunt autoritãţile locale în parteneriat cu comunitatile rurale sarace sau cu organizaţii neguvernamentale care au implementat cu succes un alt proiect finanţat de cãtre Fond.
4.4.2.7. Contribuţia localã
Beneficiarii trebuie sa facã dovada contribuţiei locale care trebuie sa fie de cel puţin 5% din suma cerutã de la Fond, aceasta cuprinzând contribuţia partenerilor, evidenţiatã separat. Contribuţia localã poate fi în bani sau în natura.
Autoritãţile locale trebuie sa punã la dispoziţie (acolo unde este cazul), un teren de o suprafata corespunzãtoare şi alãturi de comunitatea beneficiara sa facã dovada garanţiei menţinerii standardelor de igiena publica şi protecţia mediului atât la amenajãrile efectuate, cat şi în jurul acestora.
Procedurile operationale pentru aceasta categorie de proiecte urmeazã a fi elaborate.

5. ACTIVITĂŢILE FONDULUI ŞI CICLUL PROIECTELOR
În activitatea de finanţare a tipurilor de proiecte, Fondul desfãşoarã o serie de activitãţi, ordonate dupã cum urmeazã:
1. informeazã şi comunica în mod eficient cu beneficiarii şi factorii interesaţi;
2. furnizeazã servicii de facilitare şi asistenta tehnica pentru unele din comunitatile rurale din judeţele cele mai sarace;
3. organizeazã evaluarea şi selecţia proiectelor şi aproba cererile de finanţare;
4. instruieste reprezentanţii beneficiarilor de grant cu privire la regulile şi modalitãţile de realizare a proiectelor;
5. încheie Acordul de grant cu reprezentanţii persoanelor juridice solicitante;
6. monitorizeazã, supervizeaza şi evalueaza realizarea proiectelor;
7. evalueaza îndeplinirea condiţiilor din Acordul de grant, pe baza raportului final al supervizorului de proiect din partea Fondului;
8. deruleazã activitãţi specifice de stimulare a schimbului de experienta între comunitatile eligibile aflate în diferite stadii ale realizãrii proiectelor şi încurajeazã crearea de reţele de comunicare şi colaborare între acestea;
9. supervizarea post-implementare.

5.1. Campania de informare, educare şi comunicare (IEC)
5.1.1. Campania de informare şi educare a Fondului va avea ca scop:
● asigurarea transparenţei activitãţilor Fondului;
● constientizarea potenţialilor beneficiari, a administraţiei publice de la nivel central, judeţean şi local asupra principiilor de baza ale dezvoltãrii: participare, parteneriate, durabilitate, etc;
● dezvoltarea unor atitudini şi comportamente de relationare bazate pe încredere şi sustinere reciprocã pentru acţiune colectivã;
● crearea unei "culturi" a succesului prin mediatizarea proiectelor de succes.
5.1.2. În îndeplinirea scopului sau, campania de informare şi educare:
● oferã beneficiarilor vizati informaţii clare şi utile în legatura cu Fondul, cu activitãţile, principiile şi reglementãrile acestei instituţii;
● sensibilizeaza publicul, beneficiarii, reprezentanţii Guvernului, autoritãţile administraţiei publice locale, alţi factori de decizie, liderii de opinie nationali şi locali, în legatura cu importanta dezvoltãrii spiritului comunitar şi a initierii dezvoltãrii locale de la nivel de comunitate;
● stimuleaza initiativele locale de combatere a saraciei;
● contribuie la formarea unei atitudini deschise cãtre parteneriate locale între comunitãţi, între comunitãţi şi autoritãţi locale, pentru implementarea cu succes a proiectelor de dezvoltare localã;
● încurajeazã disponibilitatea pentru parteneriat, participare şi dezvoltare comunitara;
● contribuie la creşterea încrederii beneficiarilor şi a potenţialilor beneficiari în mecanismele de piata, precum şi la motivarea acestora de a iniţia şi derula programe de dezvoltare;
● pe termen lung, contribuie la obţinerea de resurse financiare suplimentare necesare activitãţilor.
5.1.3. Fondul se adreseazã potenţialilor beneficiari, adaptandu-şi strategia de informare şi educare dupã cum urmeazã:
● utilizeazã modalitãţi de comunicare directa (caravane şi campanii itinerante);
● utilizeazã mediile de informare naţionale şi locale aflate la indemana comunitãţilor vizate (presa localã, radioul şi televiziunea);
● foloseşte sprijinul liderilor locali de opinie care pot acţiona ca agenţi de difuzare directa a informatiei (preoti, medici, profesori, consilieri locali etc);
● foloseşte experientele de succes în pregãtirea şi elaborarea proiectelor pentru încurajarea şi motivarea potenţialilor beneficiari prin facilitarea unor intalniri directe cu membrii comunitãţilor care deruleazã cu succes proiecte;
● utilizeazã mesaje accesibile grupurilor tinta, elaborand materiale de promovare şi informare adaptate mediului cultural şi specificului comunitãţilor rurale;
● sprijinã membrii grupurilor comunitare în mediatizarea localã cu ocazia lansãrii sau recepţiei unor proiecte;
● solicita ONG-urilor sa practice transparenta în promovarea serviciilor proprii destinate grupurilor dezavantajate vizate.
5.1.4. Campania de IEC a Fondului implica o mare diversitate de activitãţi. Apelul la mediile de informare şi la alte mijloace de comunicare consta în:
● Elaborarea unui buletin informativ al Fondului. Trimestrial, Fondul elaboreazã acest buletin prin intermediul cãruia promoveazã cele mai bune practici de realizare a proiectelor, exemplele de succes ale comunitãţilor, diferite informaţii de interes pentru beneficiarii direcţi şi articole de sensibilizare a opiniei publice generale privind încurajarea aplicãrii principiilor de baza ale Fondului.
● intalniri şi discuţii cu membrii comunitãţilor, caravane; vizite de documentare ale Agenţilor de Executare în diverse localitãţi model în care s-au derulat proiecte de succes. Acestea asigura contactul direct, extrem de important în viziunea Fondului, cu reprezentanţii comunitãţilor sarace şi ai ONG-urilor de profil.
● Corespondenta cu liderii de opinie ai comunitãţii. Pentru menţinerea interesului potenţialilor beneficiari şi stimularea lor în a-şi asuma initiativa mobilizãrii comunitãţii, Fondul trimite scrisori personalizate persoanelor identificate, într-o acţiune precedenta, ca potenţiali lideri sau având bune abilitaţi de comunicare.
● Documentare consacrate unor iniţiative locale de succes. Mesajul acestui tip de programe insista asupra eficientei şi rezultatelor procesului de dezvoltare initiat din interiorul comunitãţii.
● Seminarii şi ateliere de lucru. Acestea au o dubla finalitate: o buna informare asupra procesului de dezvoltare initiat din interiorul comunitãţii şi asupra rolului şi regulilor Fondului; pregãtirea de specialitate menita sa creeze, la nivelul organizaţiilor locale, capacitatea de a elabora, administra şi realiza proiecte în spiritul parteneriatului şi al eficientei economice.
● Programe pentru radio (programe speciale sau alte tipuri de emisiuni). Programele respective valorizeaza ideea de participare comunitara în procesul de identificare a nevoilor şi ierarhizare a prioritatilor, ideea de contribuţie la realizarea proiectelor, incurajand dezvoltarea simtului proprietãţii şi schimbul de experienta între comunitãţi din intreaga ţara.
● Interviuri şi mese rotunde difuzate de posturi locale de radio/TV. Invitaţii sunt reprezentanţi ai comunitãţilor rurale sarace şi grupurilor productive provenind din comunitãţi sarace şi reprezentanţi ai Fondului, ai autoritãţilor administraţiei publice locale şi ONG-urilor.
● Publicaţii (broşuri de informare, pliante şi afişe). Acestea conţin informaţii clare despre obiectivele programului, beneficiarii vizati, tipurile de proiecte şi procedurile de solicitare. Publicaţiile sunt difuzate prin posta, prin intermediari (relaţii la nivel local, ONG-uri etc.) sau în timpul caravanelor.
● Articole de opinie pe teme ca: participarea comunitara, relaţiile de parteneriat, problemele de mediu, interviuri cu beneficiari sau Agenţi de Executare, evaluãri ale rezultatelor proiectelor. Acestea sunt redactate şi publicate în presa scrisã (cotidiene, reviste etc).
● Logo şi alte simboluri. Acestea contribuie la informarea publicului şi sintetizeaza principiile noului tip de acţiune promovat de Fondul Roman de Dezvoltare Socialã. Logo-ul figureazã în toate materialele Fondului şi pe pancarte etc.
● Evenimente speciale (lansarea unui proiect într-o comunitate saraca, finalizarea unui proiect etc.). Acestea fac obiectul unor emisiuni speciale şi constituie prilejuri de a invita diversi reprezentanţi ai instituţiilor interesate sau donatori care pot aprecia modul de abordare a problematicii saraciei, specific Fondului.
● Alte evenimente deosebite - prezentate prin comunicate şi conferinţe de presa, suplimente ale cotidianelor etc.
● Anunţuri publicate în ziarele locale şi centrale, difuzate la radio şi televiziune, care fac publice termenele şi condiţiile de participare ale rundelor de finanţare.
5.1.5. Coordonarea, administrarea şi dezvoltarea strategiei de IEC a Fondului este asigurata de cãtre coordonatorul de specialitate, în mãsura necesitãţilor şi a urgentelor, Fondul apeleazã la subcontractori, persoane fizice sau juridice selectate în conformitate cu procedurile şi regulile de achiziţii de bunuri, lucari şi servicii.

5.2. Facilitarea
În viziunea Fondului, procesul de facilitare constituie un factor cheie al succesului de ansamblu al programului Guvernului pentru combaterea saraciei la nivel comunitar. Dezvoltarea comunitara este un camp de activitate care abia a luat fiinta în România şi care reprezintã o cale de realizare a unei schimbãri de mentalitate şi cultura organizationala prin antrenarea societãţii civile şi a comunitãţilor.
5.2.1. Procesul de facilitare comunitara este unul din pasii prin care Fondul îşi propune sa creascã accesibilitatea comunitãţilor rurale sarace la proiectele sale (acestea dovedindu-se mai puţin pregãtite sa beneficieze de oportunitatile de finanţare) şi prin care urmãreşte creşterea capitalului social la nivel comunitar.
5.2.2. La baza acestui instrument de facilitare comunitara stau experienţe similare din proiecte anterioare în care activarea comunitãţii, definirea participativa de cãtre aceasta a nevoilor cu care se confrunta, stabilirea de prioritati şi de soluţii în cadrul comunitãţii, au fost puternic corelate cu un grad mai mare de durabilitate a proiectelor odatã cu încheierea finanţãrii.
5.2.3. O mare parte a eforturilor în cadrul procesului de facilitare se concentreaza asupra transferului de informaţii, cunoştinţe, abilitaţi şi atitudini menite sa stimuleze implicarea, participarea şi organizarea comunitara.
În accepţiunea Fondului, obiectivele urmãrite prin procesul de facilitare sunt:
● dezvoltarea societãţii civile şi a spiritului comunitar;
● creşterea gradului de participare a membrilor comunitãţii la procesele de identificare şi de ierarhizare a nevoilor, la elaborarea şi realizarea proiectelor de dezvoltare;
● promovarea unui proces de alegere a membrilor CCP în mod democratic şi pe baza calitãţilor acestora;
● crearea unei echipe de coordonare a proiectului care sa antreneze pe ceilalţi membri ai comunitãţii la realizarea proiectului;
● stimularea unui mediu de lucru în comunitate care sa permitã realizarea cu succes a proiectului.
5.2.4. Intervenţia Fondului la nivel de comunitate cu scopul de a susţine dezvoltarea capacitãţilor de organizare şi relationare între membrii comunitãţii se face la momente de timp diferite:
A. facilitare de pregãtire, în perioada de iniţiere şi de definire a ideii de dezvoltare comunitara prin intermediul unui proiect;
B. facilitare de remediere: (a) dupã evaluarea de cãtre Fond a proiectului, în cazul constatarii unor deficiente de participare la identificarea şi elaborarea proiectului şi a unui capital social scãzut în comunitate; (b) în perioada de implementare a proiectului de cãtre comunitate, atunci când exista riscul unor conflicte, situaţii de criza sau al scaderii capitalului de încredere în comunitate, care pot perturba implementarea cu succes a proiectului.
5.2.5. În acest proces, facilitatorii ajuta comunitatile sa întreprindã urmãtorii pasi:
● sa identifice lideri oficiali, precum şi alte persoane respectate de membrii comunitãţii şi sa stimuleze dezvoltarea de abilitaţi organizatorice;
● sa evalueze participativ nevoile, sa identifice resursele şi sa stabileascã prioritãţile;
● sa stabileascã parteneriate cu autoritãţile administraţiei publice locale, cu alte persoane juridice fãrã scop lucrativ care pot contribui la elaborarea proiectului şi la durabilitatea acestuia odatã cu încheierea finanţãrii proiectului de cãtre Fond;
● sa stimuleze participarea membrilor comunitãţii în procesul de luare a deciziilor;
● sa caute soluţii la problemele existente în interiorul comunitãţii, insistand asupra a ceea ce se poate realiza cu forte proprii;
● sa parcurga procesul de organizare ca persoana juridicã şi de elaborare a cererii de finanţare;
● sa caute sprijin pentru estimarea costurilor şi pentru pregãtirea studiului de prefezabilitate, unde este cazul;
● sa previnã şi sa rezolve situaţiile conflictuale din timpul pregãtirii sau implementarii proiectului;
● sa caute parteneri şi oportunitati de finanţare în vederea creşterii sanselor de sustinere în timp a rezultatelor proiectului.
5.2.6. Abordarea în detaliu a componentelor facilitãrii comunitare şi a rolului facilitatorului este descrisã în Ghidul facilitatorului.
5.2.7. Se considera ca timpul minim necesar pentru sprijinirea unei comunitãţi în efortul de identificare şi ierarhizare a nevoilor şi de pregãtire a unui proiect de dezvoltare este de trei luni, dar contactul unui facilitator cu comunitatea nu trebuie sa fie permanent. Un facilitator va pregati maxim trei comunitãţi în decurs de trei luni.
5.2.8. Perioada de facilitare a comunitãţii dupã procesul de evaluare şi în perioada de implementare variaza în funcţie de complexitatea problemei apãrute, dar în totalitate nu poate depãşi 5 zile pentru o comunitate.
5.2.9. Performanta procesului de facilitare este examinata în funcţie de indicatori precum: numãrul de comunitãţi facilitate, numãrul proiectelor aprobate trimise spre finanţare de comunitãţi facilitate pe judeţe facilitate, nivelul capitalului social în proiecte facilitate fata de proiecte nefacilitate, etc. Evaluarea performantei facilitãrii ia în considerare şi capitalul social existent în comunitatile în care s-a intervenit.
Analiza acestor indicatori este utila în adaptarea politicilor legate de procesul de facilitare desfãşurat pe durata de existenta a Fondului. De asemenea, Fondul va investiga şi utiliza în studiile şi analizele sale modalitãţi de mãsurare a capitalului social la nivel comunitar, înainte şi dupã intervenţia facilitatorului.
5.2.10. Facilitare voluntara. Fondul încurajeazã initiativele voluntare ale organizaţiilor şi persoanelor fizice care sprijinã efortul comunitãţilor de a se mobiliza şi realiza proiecte de dezvoltare localã în baza principiilor şi abordarii participative a Fondului. În funcţie de interesul arãtat şi solicitarile primite, Fondul organizeazã pregãtirea facilitatorilor voluntari şi le comunica datele şi informaţiile de care au nevoie în procesul de facilitare, în funcţie de performanţele lor, facilitatorii voluntari pot fi incluşi pe lista facilitatorilor agreati de Fond.
5.2.11. Asistenta tehnica pentru pregãtirea proiectului. Posibilitãţile financiare ale comunitãţilor rurale sarace de a acoperi costurile elaborãrii unor studii de pre-fezabilitate în cazul proiectelor de mica infrastructura ruralã sau de consultanţa în elaborarea unor planuri de afaceri în cazul activitãţilor generatoare de venit sunt reduse.
5.2.11.1. Atunci când nici administraţia publica localã, ca partener şi nici comunitatea nu poate susţine financiar astfel de costuri sau atunci când exigenţele tehnice ale elaborãrii proiectului o impun, Fondul poate acorda asistenta tehnica necesarã pregãtirii proiectului.
5.2.11.2. Cererile de asistenta tehnica vor fi analizate de cãtre Fond, care va decide oportunitatea şi tipul de asistenta şi consultanţa necesarã comunitãţii. Durata asistenţei tehnice acordatã de Fond într-o comunitate este de maxim 3 zile.
5.2.11.3. Pe baza experienţei acumulate pana acum, Fondul va elabora, acolo unde este posibil, module de proiecte standard în cazul micii infrastructuri rurale. Astfel, comunitatile pot avea acces la specificaţii tehnice şi costuri unitare pe baza cãrora sa-şi poatã estima costurile de execuţie conform procedurilor Fondului şi sa elaboreze cererea de finanţare.
5.2.12. Pentru a putea beneficia de servicii de facilitare şi asistenta tehnica, comunitatile rurale din judeţele sarace pot solicita la Fond acordarea acestui sprijin. Fondul intervine acolo unde capacitatea de organizare şi realizare participativa a unui proiect este scãzutã.

5.3. Înregistrarea şi selecţia cererilor de finanţare
5.3.1. Cererile de finanţare se primesc din partea solicitanţilor eligibili, asa cum sunt definiţi în capitolul 4 pentru fiecare categorie de proiecte, pentru fiecare runda de competiţie anunţatã de cãtre Fond pana la data limita precizatã.
5.3.2. Pentru formularea unei cereri de finanţare, potentialii beneficiari trebuie sa solicite, sa completeze şi sa depunã la Fond un dosar de finanţare care cuprinde, dupã caz: formularul standard de cerere de finanţare, planul de afaceri, date tehnice precum şi alte documente solicitate. Acestea se distribuie direct potenţialilor beneficiari la sediul Fondului sau prin posta, în urma solicitãrilor membrilor comunitãţii.
Toate documentele care intra în dosarul de finanţare vor fi completate conform cerinţelor Fondului şi vor conţine formularele standard corespunzãtoare fiecãrui tip de proiect: mica infrastructura ruralã, activitãţi generatoare de venit, servicii sociale comunitare şi proiecte privind activitãţi ulterioare.
5.3.3. Fondul organizeazã competitii pentru finantari conform strategiei anuale stabilite de Consiliul Director. Fondul va anunta termenele limita de depunere a proiectelor şi condiţiile de finanţare pentru fiecare runda de finanţare. Cererile de finanţare intra în competiţie pentru a fi selecţionate.
Personalul Fondului oferã informaţii suplimentare şi consultanţa pentru elaborarea dosarelor de finanţare celor care solicita sprijin.
5.3.4. Comunitatile rurale sarace şi grupurile productive provenind din comunitãţi sarace pot prezenta, la o runda de finanţare, cerere de finanţare pentru un singur proiect care se adreseazã nevoii prioritare a acelei comunitãţi. În timpul implementarii unui proiect şi în condiţiile în care acesta se deruleazã cu succes, comunitatile pot depune o noua cerere de finanţare, la o noua runda de finanţare, dar pentru o alta categorie/tip de proiect.
În cazul proiectelor de activitãţi generatoare de venit, cel de-al doilea proiect propus de acelaşi sat trebuie sa fie înaintat de un alt grup productiv şi nu poate fi o extindere a sau o replica similarã a primului proiect finanţat de Fond, ci un proiect nou, de alt tip decât primul.
5.3.5. În cazul grupurilor dezavantajate, organizaţiile intermediare, în calitate de Agent de Executare, pot prezenta o singura cerere de finanţare pentru un proiect la o runda de finanţare. În timpul implementarii unui proiect şi în condiţiile în care acesta se deruleazã cu succes, Agentul de Executare poate depune o noua cerere de finanţare, la o urmãtoare runda de finanţare, pentru un alt tip de proiect sau/şi alţi beneficiari.
5.3.6. Formularul de cerere de finanţare corespunzãtor fiecãrei categorii de proiect în parte cuprinde informaţii necesare pentru aprecierea:
- nevoii comunitare şi oportunitãţii proiectului;
- tipurilor şi numãrului de beneficiari;
- obiectivelor şi tipului de proiect solicitat;
- costului estimat al proiectului;
- capacitãţii Agentului de Executare de realizare a proiectului;
- participãrii beneficiarilor la alegerea, elaborarea şi implementarea proiectului;
- capacitãţii de întreţinere ulterioara a rezultatelor proiectului;
- impactul asupra mediului.
5.3.7. La depunerea dosarelor de finanţare la Fond, solicitantii prezintã: cererea de finanţare completatã, procesele-verbale ale întrunirilor comunitare, listele de participanţi, documentele de constituire, dovezi ale contribuţiei locale, planul de întreţinere, rapoarte ale facilitatorilor (în cazul comunitãţilor facilitate) şi orice alte documente cerute în mod expres în formularul de cerere de finanţare. Doua exemplare ale dosarului de finanţare (dintre care unul original) sunt transmise la Fond. O copie a dosarului va fi pastrata de comunitate.
5.3.8. Dupã primirea cererilor de finanţare de cãtre Fond şi înregistrarea acestora, compartimentele de specialitate verifica dosarul pentru a se asigura ca au fost depuse toate actele şi formularele şi ca acesta corespunde criteriilor generale de eligibilitate conform paragrafului 3.6.1.
5.3.9. Dacã nu sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate, cererea de finanţare este respinsã. Solicitanţilor li se comunica motivele respingerii în circa 2 luni de la termenul limita de depunere a cererilor de finanţare.
5.3.10. Cererile de finanţare complete din punctul de vedere al documentelor care compun dosarul şi care întrunesc criteriile de eligibilitate sunt trecute în faza urmãtoare a competitiei, respectiv evaluare de birou, în conformitate cu criteriile de evaluare ale Fondului.
5.3.11. Toate operaţiile efectuate şi rezoluţiile aferente unei cereri de finanţare sunt înregistrate în Sistemul de Management al Informatiei, imediat dupã efectuarea lor, în toate etapele ciclului proiectului, începând de la înregistrare.

5.4. Evaluarea
5.4.1. Evaluarea cererilor de finanţare se face în doua etape:
● evaluare de birou, pe baza documentelor prezentate de solicitant;
● evaluare pe teren (la fata locului).
5.4.2. Evaluarea urmãreşte oportunitatea şi fezabilitatea din punct de vedere tehnic, analiza economicã, soliditatea financiarã, evaluarea institutionala a Agenţilor de Executare, participarea comunitãţii sau a beneficiarilor, durabilitatea proiectului la încetarea finanţãrii de cãtre Fond şi problemele de mediu (dupã caz).
Evaluarea de birou
5.4.3. Pe baza documentelor prezentate în dosarul cererii de finanţare se face în mod independent evaluarea propunerii de proiect de cãtre doi evaluatori. Fiecare cerere de finanţare obţine un punctaj în funcţie de criteriile şi ponderile menţionate în paragraful 3.6.2 şi o recomandare/rezoluţie pentru urmãtoarea etapa de evaluare, dupã cum urmeazã:
- recomandat pentru evaluare pe teren;
- respins la evaluarea de birou.
5.4.4. Nota finala se obţine din media aritmetica a punctajelor proprii acordate de fiecare evaluator pentru fiecare criteriu de selecţie (a se vedea paragraful 3.6.2.). În cazul în care diferenţa de punctare la nota finala între cei doi evaluatori este mai mare de 2 puncte, urmeazã o mediere în care cei doi evaluatori, care îşi prezintã argumentele, cad de acord asupra unei note comune.
5.4.5. În timpul evaluãrii de birou, evaluatorii pot solicita informaţii şi clarificãri suplimentare pentru o apreciere corecta şi completa a proiectului, cu încadrarea în termenul limita stabilit de Fond pentru evaluarea de birou a rundei respective (termen care va fi comunicat solicitanţilor).
5.4.6. Evaluarea pe teren se face numai pentru cererile de finanţare care au întrunit un punctaj final mai mare sau egal cu nota 6 în urma evaluãrii de birou şi care sunt recomandate pentru evaluarea pe teren.
Evaluarea pe teren
5.4.7. Dupã ce trece de evaluarea de birou, cererea de finanţare se înmâneazã unui evaluator care se deplaseaza pe teren, pentru a aprecia şi nota consistenta şi calitatea proiectului şi pentru a verifica conformitatea datelor menţionate în cerere cu realitatea. Evaluatorului i se poate alãturã, pentru evaluarea pe teren, facilitatorul, în cazul în care proiectul a fost facilitat, precum şi partenerii care s-au angajat (conform documentelor anexate la dosarul de finanţare) la realizarea proiectului transmis la Fond.
5.4.8. Fondul anunta din timp efectuarea vizitei pe teren pentru a asigura prezenta factorilor implicaţi.
5.4.9. Principalele obiective ale evaluãrii pe teren sunt de a verifica urmãtoarele:
● proiectul reprezintã o prioritate pentru comunitate şi este oportun;
● comunitatea ruralã saraca/grupul productiv provenit din comunitatea saraca/organizaţia intermediara este pregãtit şi şi-a planificat modalitãţile de atingere a obiectivelor;
● exista dovada participãrii şi a contribuţiei beneficiarilor;
● proiectul este realizabil din punct de vedere tehnico-economic.
5.4.10. Evaluarea pe teren consta din urmãtoarele acţiuni:
● verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate de cãtre beneficiari;
● determinarea gradului în care proiectul satisface o nevoie prioritara a beneficiarilor;
● verificarea capacitãţii Agentului de Executare de realizare a proiectului;
● obţinerea şi verificarea dovezilor asupra participãrii comunitãţii/beneficiarilor la elaborarea proiectului prin aplicarea în comunitate a unui chestionar;
● verificarea optiunilor tehnice existente în soluţionarea problemei;
● evaluarea complexitatii proiectului;
● evaluarea modului în care soluţia tehnica rãspunde cerinţelor legate de protecţia mediului;
● verificarea datelor tehnice, a planurilor şi mãsurãtorilor, descrierea detaliatã a activitãţilor şi costurilor acestora;
● comunicarea condiţiilor Fondului potenţialilor beneficiari şi partenerilor acestora;
● verificarea faptului ca Agentul de Executare reprezintã beneficiarii/comunitatea;
● identificarea împreunã cu reprezentanţii comunitãţii a riscurilor care pot sa apara în timpul executãrii proiectului şi încadrarea lor în categoriile de risc (vezi 5.4.15.);
● stabilirea de mãsuri pentru minimizarea riscurilor identificate.
5.4.11. Evaluarea pe teren are un caracter obiectiv şi participativ. Evaluatorul verifica împreunã cu Agentul de Executare îndeplinirea condiţiilor, face propuneri de imbunatatire în timpul evaluãrii în teren şi sprijinã comunitatea în creşterea gradului de participare la implementarea proiectului, în cazul în care evaluatorul constata neîndeplinirea oricãreia dintre condiţiile prevãzute de procedurile Fondului (neîndeplinire care nu poate fi remediata în timpul evaluãrii pe teren), el poate indruma comunitatea sa imbunatateasca proiectul şi sa-l redepuna în runda urmãtoare:
● prin trimitere de documentaţie de cãtre Fond (ex.: Ghid pentru completarea formularelor pentru cererea de finanţare, Ghid al facilitatorului, ghiduri tehnice, etc.);
● prin intermediul unui facilitator şi prin asistenta tehnica.
5.4.12. Analiza economicã a proiectului consta în:
● aprecierea costurilor şi beneficiilor pentru toate proiectele ale cãror beneficii sunt masurabile. Acolo unde acestea nu pot fi cuantificate, se foloseşte rentabilitatea şi analiza celor mai mici costuri. În cazul proiectelor de mica infrastructura ruralã, Fondul elaboreazã module standard de proiecte cu costuri unitare (ex.: km de drumuri reabilitate, metru de sãpãtura sau forare puţuri, conducte de alimentare cu apa etc.);
● urmãrirea încadrãrii în estimarile indicative ale Fondului privind diferite proiecte, pe total buget şi pe linii bugetare şi a estimarii contribuţiei comunitãţii sau/şi a Agentului de Executare.
Pentru a face observaţii şi constatãri comparabile şi valabile în timp, evaluatorul ajuta comunitatea sa transpuna bugetul proiectului, pe total şi în structura sa pe linii de buget, în dolari SUA, în situaţia în care nu este astfel prezentat la Fond.
5.4.13. Nivelul asteptat al contribuţiei comunitãţii (în bani sau în natura) pe tip de proiect este urmãtorul:
a. lucrãri de mica infrastructura ruralã - cel puţin 10 % din suma solicitatã de la Fond;
b. servicii sociale comunitare - cel puţin 5 % din suma solicitatã de la Fond;
c. activitãţi generatoare de venit - cel puţin 15 % din suma solicitatã de la Fond;
d. proiecte inovative - cel puţin 5% din suma cerutã de la Fond (a se vedea paragraful 4.4.2.).
5.4.14. Pe baza procedurilor urmate, a observaţiilor şi constatãrilor sale, a formularului de evaluare completat, evaluatorul face un raport al celor constatate pe teren. În acesta vor fi descrise: verificarea criteriilor de eligibilitate, soliditatea tehnica a proiectului, participarea beneficiarilor, capacitatea de implementare, soliditatea economicã şi financiarã, durabilitatea proiectului la încetarea finanţãrii din partea Fondului, aspecte ce vizeazã protecţia mediului şi alte informaţii relevante.
5.4.15. Fiecare raport de evaluare conţine separat şi explicit o recomandare a evaluatorului de teren privind propunerea sau respingerea de la finanţare, precum şi evidentierea gradului de risc care poate aparea în implementarea proiectului, dupã cum urmeazã:



┌────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│                                    │        Grad de risc           │
│              Criterii              ├──────┬──────┬─────┬───────────┤
│                                    │Foarte│ Mare │ Mic │Neglijabil │
│                                    │ mare │      │     │           │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────┼───────────┤
│Capacitatea comunitãţii de a realiza│      │      │     │           │
│proiectul şi capitalul social       │      │      │     │           │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────┼───────────┤
│Calitatea tehnica a proiectului şi  │      │      │     │           │
│raportul calitate/preţ              │      │      │     │           │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────┼───────────┤
│Întreţinerea obiectivului dupã      │      │      │     │           │
│încheierea finanţãrii de la Fond    │      │      │     │           │
├────────────────────────────────────┼──────┼──────┼─────┼───────────┤
│Impactul asupra mediului            │      │      │     │           │
└────────────────────────────────────┴──────┴──────┴─────┴───────────┘



5.4.16. Raportul şi formularul de evaluare se predau compartimentului de specialitate în termen de 5 zile de la data încheierii deplasarii şi se înregistreazã în SMI. Coordonatorul de specialitate analizeazã conformitatea acestora cu procedurile şi reglementãrile Fondului în materie de evaluare.
5.4.17. În cazul proiectelor de servicii sociale comunitare şi activitãţi generatoare de venit care au o componenta importanta de infrastructura (ca valoare şi grad de complexitate), aceasta poate fi evaluatã separat de un specialist (inginer constructor, colaborator în cadrul compartimentului infrastructura).
5.4.18. Abordarea în detaliu a componentelor evaluãrii şi a rolului evaluatorului sunt descrise în Ghidul evaluatorului şi în Regulamentul de evaluare.
5.4.19. Controlul calitãţii procesului de evaluare. Având în vedere ca evaluarea se bazeazã pe analiza multor informaţii calitative şi pentru asigurarea unei evaluãri obiective şi comparative a diferitelor proiecte cu diferiţi evaluatori, Fondul apeleazã la instrumente de control. Evaluarea calitãţii procesului de evaluare se va face de cãtre personalul permanent al compartimentelor de specialitate şi/sau de colaboratorii Fondului desemnaţi. Pentru componenta de evaluare socialã a comunitãţii pot participa şi facilitatori. Compartimentele operationale au responsabilitatea controlului calitãţii procesului de evaluare. Controlul calitãţii procesului de evaluare va cuprinde doua etape, corespunzãtoare fazelor evaluãrii:
(a) controlul calitãţii evaluãrii de birou se va face prin evaluarea de conformitate. Pentru asigurarea corelatiilor în apreciere de la evaluarile de birou la evaluarile pe teren, se va evalua pe teren un esantion de proiecte dintre cele care nu au întrunit punctajul minim necesar sau care nu au fost recomandate spre a fi evaluate pe teren.
(b) Controlul calitãţii evaluãrii de teren se va face prin evaluarea incrucisata. Fondul asigura, în mod aleator, la 10% din proiectele deja evaluate pe teren, efectuarea de evaluãri incrucisate, astfel încât sa se verifice acuratetea datelor faptice şi informaţiilor calitative fãcute de evaluatori şi, în acelaşi timp, sa se dezvolte compatibilitatea de judecare a multiplelor situaţii din teren prin prisma procedurilor Fondului. Evaluarea (r)incrucisata - presupune revizii efectuate de cãtre evaluatori care analizeazã pe teren proiecte relativ similare din punct de vedere al tipului de proiect.
În situaţia unor variatii majore între rapoartele de evaluare întocmite iniţial şi cele constatate în urma controlului calitãţii, Fondul dispune o expertiza din partea compartimentului de specialitate sau a unei echipe mixte, care vor analiza rapoartele şi vor prezenta mãsuri de remediere. Concluziile desprinse în urma controlului calitãţii sunt prezentate ca studii de caz în programele de pregãtire ale personalului Fondului.
5.4.20. Proiectele care întrunesc un punctaj mai mare sau egal cu 6 dupã evaluarea pe teren sunt incluse pe lista proiectelor care trec în faza urmãtoare de analiza.
5.4.21. Personalul asociat din categoria evaluatorilor care a realizat evaluare pe teren nu poate sa fie implicat în activitatea de supervizare a acelor proiecte pe care le-a evaluat pe teren.
5.4.22. Coordonarea şi urmãrirea procesului de evaluare a cererilor de finanţare primite de Fond este realizatã de coordonatorul compartimentului de specialitate.

5.5. Aprobarea
5.5.1. În baza rezultatelor evaluãrilor pe teren înregistrate în baza de date şi a rapoartelor de evaluare, coordonatorul de specialitate face o ierarhizare a proiectelor în funcţie de notele obţinute şi de riscurile menţionate şi le înainteazã Conducerii împreunã cu decizia pentru fiecare proiect în parte. Conducerea executivã analizeazã propunerea şi o recomanda spre analiza subcomitetelor de lucru ale Consiliului Director.
5.5.2. Subcomitetul este format din 3 persoane, membri ai Consiliului Director, care se întrunesc pentru a evalua proiectele recomandate pentru finanţare. La şedinţele subcomitetului de evaluare participa Directorul Executiv al Fondului, personalul din compartimentul de specialitate şi evaluatorii, dacã este cazul.
5.5.3. Fiecare membru al subcomitetului va exprima în scris opţiunea pentru fiecare proiect în parte: aprobat, respins sau amânat. Procesul-verbal al şedinţei de evaluare al subcomitetului va cuprinde recomandarea pentru Consiliul Director cu privire la situaţia tuturor proiectelor din runda respectiva de competiţie, grupate, dupã caz, pe categoriile urmãtoare:
- proiecte recomandate pentru finanţare;
- proiecte amânate pentru reanalizare în runda urmãtoare de competiţie;
- proiecte respinse dupã evaluarea pe teren;
- proiecte respinse dupã evaluarea de birou.
5.5.4. Decizia privind aprobarea proiectelor care vor fi finanţate este luatã de Consiliul Director ţinând seama şi de fondurile aprobate pentru respectiva runda de competiţie. Cererile care au obţinut note mari, dar pentru care nu au fost suficiente fonduri în runda respectiva, pot fi prezentate din nou pentru aprobare, o singura data, la urmãtoarea runda.
5.5.5. Dupã şedinţa Consiliului Director în care s-a hotãrât lista proiectelor aprobate în runda respectiva, compartimentul de specialitate trimite tuturor solicitanţilor scrisori cu confirmare de primire pentru informarea acestora asupra rezultatelor evaluãrii proiectelor, în termen de 10 de zile lucrãtoare.
În cazul proiectelor care nu au fost aprobate, scrisoarea conţine şi principalele motive ale amânãrii sau respingerii.

5.6. Instruirea reprezentanţilor beneficiarilor de grant
5.6.1. Dupã aprobarea proiectelor, reprezentanţii beneficiarilor sunt pregatiti în cadrul unui program de instruire în mai multe etape, astfel:
(1) înaintea semnãrii Acordului de grant şi începerii activitãţilor, aceştia participa la un curs de iniţiere în privinta procedurilor şi regulilor de implementare a proiectelor din punct de vedere financiar şi al achiziţiilor de bunuri, lucrãri şi servicii. Un accent deosebit se acorda caracterului participativ în realizarea proiectului şi abilitãţilor de comunicare şi coordonare de care au nevoie membrii CCP;
(2) în timpul implementarii, Fondul organizeazã seminarii de lucru cu reprezentanţi ai beneficiarilor, contractorii acestora pentru proiecte şi reprezentanţi ai autoritãţilor locale, pentru a transfera cunoştinţe şi abilitaţi specifice fiecãrui tip de proiect, adaptate nevoilor comunitãţilor, asigurând, în acelaşi timp, invatarea prin schimb de experienta între reprezentanţii diverselor comunitãţi;
(3) înainte de închiderea proiectului, beneficiarii participa la un seminar de lucru pentru a învaţã sa dezvolte mecanisme de menţinere a rezultatelor proiectului, atât din punct de vedere tehnic, cat şi managerial.
5.6.2. Fondul repartizeazã câte un supervizor pentru fiecare dintre proiectele aprobate, iar Agenţilor de Executare li se prezintã supervizorii cu prilejul primei instruiri la care sunt invitaţi de cãtre Fond înainte de semnarea Acordului de grant.
5.6.3. Coordonarea pregãtirii şi furnizarii programelor de instruire a beneficiarilor de grant este asigurata de compartimentul de specialitate. La desfãşurarea programelor de instruire sunt antrenati coordonatorii de specialitate corespunzãtor fiecãrei categorii de proiect, precum şi personal permanent şi asociat specializat în furnizarea componentelor de curs specifice.

5.7. Încheierea Acordului de Grant
5.7.1. Un Acord de grant în forma scrisã se încheie între Fond, reprezentat de Directorul Executiv şi reprezentanţii Agentului de Executare. Forma cadru a Acordului de grant este aprobatã de Consiliul Director al Fondului şi publicatã în Monitorul Oficial.
5.7.2. Acordul de grant se semneazã (în doua exemplare) dupã ce pãrţile au lãmurit pe deplin conţinutul şi înţelesul clauzelor şi oricãror prevederi înscrise. Un exemplar este pãstrat de cãtre Agentul de Executare şi un exemplar este pãstrat de cãtre Fond.
În pregãtirea semnãrii Acordului de grant Fondul pune la dispoziţia reprezentanţilor Agentului de Executare toate manualele şi ghidurile pregãtite prin grija Fondului şi necesare bunei executãri a proiectelor aprobate.
5.7.3. Agentul de Executare va utiliza sumele grantului numai pentru realizarea proiectului. În cazul utilizãrii sumelor grantului în alte scopuri decât pentru realizarea proiectului şi încãlcãrii prevederilor Acordului de grant de cãtre Agentul de Executare, sumele din grant vor fi recuperate de cãtre Fond conform legislaţiei romane în vigoare, de la Agentul de Executare sau în cazul dizolvãrii acestuia, de la persoanele fizice responsabile, iar finanţarea proiectului va fi opritã.
5.7.4. Plata grantului cãtre Agentul de Executare se face în tranşele stabilite în Acordul de grant la cursul dolarului din ziua efectuãrii licitaţiei valutare de cãtre Fond.
5.7.5. Contractele dintre beneficiarii grantului şi terţi furnizori şi prestatori de servicii se încheie în forma scrisã şi constituie titluri executorii.
5.7.6. Pe bunurile rezultate din executarea contractelor, furnizorii, antreprenorii şi prestatorii de servicii au obligaţia de a aplica la vedere emblema şi celelalte semne distinctive ale Fondului, stabilite prin reglementãrile acestuia.

5.8. Lansarea proiectului
5.8.1. Agentul de Executare stabileşte de comun acord cu Fondul, data lansãrii publice a proiectului.
5.8.2. La lansare pot fi de fata Agentul de Executare, membrii comunitãţii, un reprezentant al Fondului delegat de conducerea executivã, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, precum şi locuitori din satele invecinate (în mãsura posibilitãţilor).

5.9. Executarea proiectelor
5.9.1. Agentul de Executare este responsabil de organizarea şi conducerea proiectului, de gestiunea fondurilor, de informarea beneficiarilor, de activitatea de achiziţii de bunuri, lucrãri şi servicii şi de mobilizarea comunitãţii la realizarea contribuţiei, în conformitate cu procedurile din ghidul comunitãţii şi normele legale specifice.
Agentul de Executare va raporta periodic cãtre Fond modul în care se realizeazã proiectul, furnizand informaţii asupra stadiului fizic al lucrãrilor, aportului contribuţiei şi cheltuielilor efectuate în scopul executãrii proiectului.
5.9.2. Comitetul de Conducere a Proiectului, în cazul comunitãţilor rurale sarace care realizeazã proiecte de mica infrastructura ruralã, organizeazã şi conduce contabilitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale în partida simpla, în conformitate cu prevederile Legii contabilitãţii nr. 82/1991, cu modificãrile ulterioare, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice (a se vedea manualul Procedurilor Financiare).
5.9.3. Fondurile puse la dispoziţie de Fond pentru finanţarea proiectului aprobat, precum şi toate operaţiunile cu aceste fonduri sunt evidentiate într-un cont separat, cu dobanda la vedere.
5.9.4. Agentul de Executare afişeazã situaţia fondurilor primite şi cheltuite într-un loc vizibil din comunitate.

5.10. Monitorizarea localã
5.10.1. Monitorizarea localã reprezintã o activitate interna a proiectului, contractatã şi inclusã în costul proiectului, care urmãreşte asigurarea şi controlul calitãţii proiectului în toate etapele de execuţie. În cazul unui proiect de infrastructura, supervizorul local angajat de comunitate este dirigintele de şantier.
5.10.2. Dacã este solicitat, Fondul pune la dispoziţie Agentului de Executare informaţii din baza sa de date, asupra specialiştilor care pot fi contractati şi angajaţi,
5.10.3. Supervizorii locali (diriginti de şantier), deşi nu sunt angajaţi de Fond, au obligaţia sa participe, cel puţin o data, la programe de instruire organizate de Fond, precum şi obligaţia de a-şi însuşi procedurile şi regulile Fondului.

5.11. Supervizarea
Fiecare proiect aprobat este supravegheat în timpul executãrii de un supervizor desemnat de Fond. Vizitele de supervizare pe teren ale supervizorului se desfãşoarã lunar şi obligatoriu înaintea eliberãrii urmãtoarei transe de bani de cãtre Fond, în baza cererii Agentului de Executare. Supervizorul nu poate fi aceeaşi persoana cu evaluatorul de teren al proiectului respectiv.
5.11.1. Supervizorul verifica şi controleazã în ce mãsura, cum şi când s-au realizat, cantitativ şi calitativ, obiectivele proiectului, şi în acelaşi timp, acorda asistenta tehnica comunitãţii sau Agentului de Executare, de câte ori este nevoie, în scopul îmbunãtãţirii calitãţii activitãţilor depuse şi creşterii capacitãţii locale de organizare.
Supervizorul urmãreşte, controleazã, acorda asistenta tehnica şi stabileşte mãsuri de remediere în urmãtoarele aspecte:
● participarea comunitãţii la realizarea contribuţiei şi colaborarea CCP cu grupul de initiativa şi restul comunitãţii;
● verificarea proiectului tehnic de cãtre supervizor înainte ca Agentul de Executare sa efectueze plata pentru acest proiect (în cazul proiectelor de infrastructura);
● stadiul de realizare a proiectului din punct de vedere fizic şi al obiectivelor atinse, în comparatie cu graficul de lucrãri;
● calitatea operaţiunilor executate, pe faze de realizare a lucrãrii şi a obiectivului final;
● modul de executare a contractelor încheiate de Agentul de Executare cu diferiţi furnizori;
● gradul şi modul în care se depune contribuţia comunitãţii în bani sau în natura;
● managementul proiectului şi respectarea procedurilor de efectuare a achiziţiilor de bunuri, lucrãri şi servicii;
● îndeplinirea cerinţelor de protecţie a mediului;
● gestiunea financiarã şi contabilitatea proiectului;
● constituirea comitetului de întreţinere şi a fondurilor necesare pentru cheltuieli de exploatare şi întreţinere, reparaţii (a se vedea pct. 5.11.2);
● instruirea supervizorilor locali angajaţi de comunitate;
● îndrumarea comunitatii şi Agentului de Executare în toate eforturile acestora de a realiza cu succes proiectul, cu respectarea procedurilor Fondului;
● respectarea normelor de protecţie a mediului.
5.11.2. Cu ocazia vizitelor de supervizare, supervizorul Fondului verifica îndeplinirea mãsurilor stabilite la vizitele anterioare. El verifica registrele, devizele, facturile, chitanţele în original şi alte documente de evidenta primara. Supervizorul întocmeşte la fata locului o nota de concluzii preliminare, care va fi semnatã pentru luare la cunostinta de cãtre supervizorul local şi reprezentantul Agentului de Executare. În termen de 5 zile de la efectuarea vizitei de supervizare, supervizorul întocmeşte raportul de supervizare (incluzând şi un raport financiar, pentru ca proiectului sa i se poatã aloca în continuare sumele prevãzute), care conţine date concrete privind stadiul proiectului şi modul de utilizare a sumelor grantului, date rezultate din vizitele la fata locului şi din verificarea documentelor relevante aferente proiectului respectiv, precum şi recomandãri privind continuarea şi dupã caz, îmbunãtãţirea activitãţii proiectului. Supervizorii identifica nevoile Agenţilor de Executare legate de asigurarea mai bunei administrãri a proiectului, comunica aceste informaţii compartimentului de specialitate al Fondului şi recomanda, dupã caz, eliberarea urmãtoarei transe.
5.11.3. În cazul proiectelor de servicii sociale comunitare şi activitãţi generatoare de venit care au o componenta importanta de infrastructura (ca valoare şi grad de complexitate), aceasta poate fi supervizata separat de un specialist (inginer constructor, colaborator în cadrul compartimentului infrastructura).
5.11.4. Coordonarea şi controlul procesului de supervizare a proiectelor sunt efectuate de coordonatorul de specialitate corespunzãtor fiecãrei categorii de proiect în parte.

5.12. Evaluarea de impact asupra mediului
5.12.1. O preocupare majorã a Fondului este asigurarea ca acest impact sa nu conducã la degradarea mediului. Proiectele cu o componenta de mica infrastructura pot avea efect negativ asupra mediului, dar pe de alta parte, se admite ca infrastructura socialã şi economicã imbunatatita conduce la efecte pozitive asupra mediului, ştiut fiind ca acele comunitãţi cu un nivel mai ridicat de dotare au comportamente şi practici mai puţin dãunãtoare mediului decât cele sarace, care nu constientizeaza aceste aspecte.
5.12.2. Doi factori sunt de succes în a se asigura ca Fondul nu susţine intervenţii care produc daune mediului:
(a) Proiectele care includ lucrãri de mica infrastructura necesita, pentru obţinerea autorizaţiei de construire, avizul inspectoratelor judeţene pentru protecţia mediului (UPM) prin una dintre agenţiile locale din teritoriu. Avizul eliberat dovedeşte ca proiectul este în concordanta cu legislaţia, normele şi standardele în domeniul protecţiei mediului.
(b) Fondul finanţeazã numai proiecte de infrastructura la scara mica, cu un impact redus asupra mediului. Chiar şi în aceste condiţii, în timpul evaluãrii şi supervizarii, problematica mediului este verificata şi monitorizata constant.
5.12.3. Pentru a asigura protecţia mediului, Fondul va finanta proiecte din categoria activitãţilor ulterioare, cum ar fi: gropi ecologice, împãduriri s.a.

5.13. Controlul intern de teren (CÎT)
Aceasta activitate a Fondului este menita sa asigure controlul calitãţii proiectului, precum şi verificarea modului de realizare a proiectelor aflate în curs de finanţare.
5.13.1. CÎT se face din dispoziţia conducerii executive în baza solicitãrii de cãtre coordonatorul de specialitate - în urma unor sesizãri primite la Fond - sau prin sondaj la cel puţin un proiect al fiecãrui supervizor al Fondului.
5.13.2. La întoarcerea de pe teren, personalul Fondului însãrcinat cu efectuarea controlului de teren întocmeşte un raport de control ce va fi înaintat conducerii executive, care îl analizeazã şi îl repartizeazã compartimentului de specialitate pentru a urmãri remedierea deficienţelor constatate.
5.13.3. La propunerea supervizorilor şi în baza constatãrilor în urma controlului intern de teren, Fondul întocmeşte liste cu contractori şi furnizori care nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate prin contract sau care au furnizat informaţii false din punct de vedere tehnic şi al costurilor de echipamente şi de execuţie în timpul procedurilor de achiziţii. Aceste liste vor fi fãcute publice, iar respectivii furnizori vor fi excluşi de la viitoarele licitaţii sau alte proceduri de achiziţii de bunuri, lucrãri şi servicii.

5.14. Modificãri ulterioare
Modificãri ulterioare pot interveni în urmãtoarele situaţii:
(1) Modificãri între linii bugetare ale proiectului;
(2) Modificãri ale valorii grantului:
(a) prin realizare de economii;
(b) prin anticipari de depasiri ale valorii grantului;
(3) Modificãri ale graficului de realizare în sensul prelungirii perioadei de executare a proiectului.
Orice modificare în cadrul proiectelor finanţate de Fond se va efectua numai cu acordul ambelor pãrţi, respectiv Fond şi Agent de Executare. Fondul va aproba numai acele modificãri care nu schimba substanţial proiectul.
(1) Modificãri şi transferuri între linii bugetare ale proiectului
5.14.1. Agenţii de Executare au obligaţia ca în realizarea proiectului sa urmãreascã cu maxima atentie execuţia bugetarã a proiectului, atât pe total, cat şi pe linii de buget şi cheltuieli eligibile aprobate.
5.14.2. În situaţii bine justificate, la solicitarea Agentului de Executare, cu avizul prealabil al supervizorului şi cu aprobarea coordonatorului de specialitate, Fondul poate accepta transferuri de la o linie bugetarã la alta, în limita a 10% din linia respectiva. Pentru sumele ce depãşesc 10% este necesarã aprobarea Directorului Executiv.
5.14.3. În situaţiile de mai sus, înainte de eliberarea ultimei transe de bani din bugetul aprobat iniţial, se întocmeşte un buget rectificat care reflecta modificãrile admise de cãtre Fond, în structura pe linii bugetare. Bugetul astfel rectificat face obiectul încheierii unui Act adiţional la Acordul de grant.
(2) Modificãri ale valorii grantului
5.14.4. În cazul în care Agentul de Executare, în cazuri justificate şi pe baza de documente, solicita o creştere de pana la 5% fata de valoarea grantului aprobat iniţial de Fond, dar care (împreunã cu grantul aprobat iniţial) nu depãşeşte limita maxima a grantului stabilitã pentru categoria respectiva de proiect, intra în sarcina coordonatorului de specialitate sa fundamenteze dacã solicitarea este acceptabilã. Aceasta solicitare nu va fi acceptatã dacã Agentul de Executare nu va prezenta şi dovada majorãrii corespunzãtoare a contribuţiei sale la acest proiect. Directorul Executiv al Fondului, în baza fundamentarilor avizate de coordonatorul de specialitate, analizeazã solicitarea şi propunerea acestuia şi decide aprobarea sau dupã caz, respingerea cererii adresate de Agentul de Executare, în cazul aprobãrii cererii se va încheia un Act adiţional la Acordul de grant, care va fi semnat de Directorul executiv din partea Fondului şi de reprezentanţii Agentului de Executare.
5.14.5. În cazul unei cresteri mai mari de 5% fata de valoarea grantului aprobat, precum şi pentru orice creştere peste limita maxima a grantului stabilitã pentru fiecare categorie de proiect, solicitarea de majorare a grantului adresatã de Agentul de Executare şi însoţitã de justificãri şi documente corespunzãtoare, inclusiv cele privind majorarea contribuţiei sale la proiect, fundamentatã şi susţinutã de coordonatorul de specialitate, este avizatã de cãtre Directorul Executiv şi propusã analizei şi aprobãrii Consiliului Director al Fondului. Dupã acordarea acestei mãsuri se va încheia un Act adiţional la Acordul de grant, care va fi semnat din partea Fondului de Directorul executiv şi de reprezentanţii Agentului de Executare.
5.14.6. În situaţia în care beneficiarii finanţãrii reuşesc sa facã economii din grant, fãrã sa fie afectatã calitatea executãrii lucrãrilor din proiect, aceştia pot sa solicite utilizarea acestor sume, care pot fi folosite pentru posibile îmbunãtãţiri, extinderi şi dezvoltãri ale proiectului. Este interzisã utilizarea economiilor pentru acoperirea cheltuielilor curente sau de exploatare.
5.14.7. La solicitarea Agentului de Executare, însoţitã de documentaţia necesarã, Fondul poate aproba utilizarea economiilor în scopurile şi condiţiile menţionate la paragraful 5.14.6., dupã cum urmeazã:
● Pentru economiile de pana la 5% din valoarea grantului - la recomandarea supervizorului, cu aprobarea coordonatorului de specialitate;
● Pentru economiile între 5%-10% din valoarea grantului - cu aprobarea Directorului Executiv, bazatã pe recomandarea supervizorului şi cu avizul coordonatorului de specialitate;
● Pentru economiile ce depãşesc 10% din valoarea grantului - cu aprobarea Consiliului Director, la propunerea Directorului Executiv, bazatã pe recomandarea supervizorului şi pe avizul coordonatorului de specialitate.
5.14.8. Dupã acordarea acestei aprobãri se încheie un Act adiţional care va fi semnat de reprezentanţii Agentului de Executare şi de cãtre Directorul Executiv al Fondului.
5.14.9. Sumele din grant rãmase neutilizate dupã finalizarea proiectului, inclusiv dupã utilizarea economiilor, vor fi returnate de Agentul de Executare a Fondului, în contul şi la banca indicate de Fond, în termen de 30 de zile de la notificarea de cãtre supervizor. Proiectul va fi declarat închis numai dupã ce comunitatea demonstreaza la vizita supervizorului folosirea economiilor în scopul pentru care au fost aprobate de Fond şi formalitãţile de închidere menţionate la paragraful 5.15. au fost îndeplinite.
(3) Modificãri ale graficului de realizare
5.14.10. Prelungirea perioadei de realizare a proiectului de pana la 30% din timpul estimat iniţial, datoratã unor situaţii neaşteptate, independente de vointa reprezentanţilor beneficiarilor (cum ar fi: condiţii climaterice deosebite, întârzieri justificate în livrarea unor bunuri, lucrãri sau servicii şi altele asemenea), solicitatã de Agentul de Executare şi susţinutã de coordonatorul de specialitate, este supusã analizei şi aprobãrii Directorului Executiv al Fondului.
5.14.11. Prelungirea perioadei de realizare a proiectului care depãşeşte 30% din durata estimatã iniţial, solicitatã de Agentul de Executare şi susţinutã de coordonatorul de specialitate, este avizatã şi propusã de cãtre Directorul Executiv, analizei şi aprobãrii Consiliului Director.
5.14.12. Decizia Directorului Executiv sau hotãrârea Consiliului Director de aprobare a solicitãrii modifica prevederile Acordului de grant. Pe baza celor mai sus menţionate, coordonatorul de specialitate pregãteşte, cu consultarea reprezentanţilor beneficiarilor, un Act adiţional la Acordul de grant care este semnat de reprezentanţii beneficiarilor şi, respectiv, de Directorul Executiv al Fondului.
5.14.13. Supervizorul introduce în Sistemul de Management al Informaţiilor (SMI) toate modificãrile apãrute şi convenite.
5.14.14. În cazul respingerii solicitãrilor de modificare a valorii grantului şi, respectiv, a graficului de realizare a proiectului, Fondul notifica în scris reprezentanţilor beneficiarilor decizia sa în timpul perioadei de suspendare a execuţiei proiectului.
Atât decizia, cat şi motivele acesteia, vor fi consemnate în aceasta scrisoare.

5.15. Închiderea proiectului
5.15.1. Proiectele sunt considerate terminate dacã obiectivele convenite au fost atinse şi au fost puse în funcţiune sau date în folosinta, dupã caz.
5.15.2. Proiectele sunt considerate închise dacã au fost terminate în mod corespunzãtor, dacã au fost justificate cu acte doveditoare toate sumele primite de la Fond şi dacã s-au îndeplinit toate formalitãţile de închidere.
5.15.3. Supervizorul întocmeşte şi preda la Fond un raport final care vizeazã urmãtoarele aspecte: obiectivele proiectului au fost realizate conform Acordului de grant şi cu respectarea standardelor de calitate şi de protecţie a mediului; toate sumele acordate au fost utilizate conform destinaţiilor convenite prin Acordul de grant, iar eventualele sume rãmase necheltuite au fost returnate Fondului; proprietatea asupra obiectivului a fost transferata conform prevederilor <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Închiderea presupune trei stadii diferite: fizic, financiar şi juridic.
5.15.4. Închiderea fizica are loc printr-o recepţie a lucrãrilor la fata locului, la care participa Agentul de Executare, supervizorul local, contractorul (cel cu care a fost încheiat contractul de prestare a serviciilor/execuţia lucrãrilor) şi supervizorul Fondului.
Sunt verificate condiţiile de calitate şi orice obiectiv neatins poate atrage amânarea închiderii. Dacã se constata deficiente, contractorul va remedia aceste aspecte în cel mai scurt timp posibil. Urmãtoarea vizita este programata şi convenitã de cãtre toate pãrţile implicate în recepţia lucrãrii, iar contractorul va fi obligat sa suporte cheltuielile pentru o noua vizita de recepţie din propriile resurse. Procesul-verbal de predare-primire se semneazã dupã atingerea obiectivelor fixate. În procesul-verbal se menţioneazã, o data în plus, garanţiile pe care contractorul le-a oferit la încheierea contractului.
5.15.5. Închiderea proiectului din punct de vedere financiar-administrativ implica:
● revizuirea şi actualizarea planului detaliat al activitãţilor de întreţinere/planului de afaceri şi a bugetului necesar cheltuielilor curente şi de exploatare, cu menţionarea surselor (buget local, contribuţii ale cetãţenilor, tarife şi taxe locale, donaţii);
● returnarea sumelor rãmase în contul de grant şi în "casa";
● transmiterea copiilor dupã: extrasul de cont cu sold la zi: 0 (zero) şi registrul jurnal de încasãri şi plati în completare (de la ultima transa).
5.15.6. Închiderea din punct de vedere juridic. Conform prevederilor <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu ocazia închiderii proiectului, proprietatea va fi transferata beneficiarilor, autoritãţilor locale sau organizaţiilor intermediare în cazul în care acestea preiau responsabilitatea întreţinerii proiectului. Un reprezentant al Agentului de Executare, supervizorul din partea Fondului şi reprezentantul comitetului de întreţinere semneazã procesul-verbal de închidere. Procesul-verbal de închidere va fi contrasemnat de coordonatorul de specialitate.
5.15.7. Închiderea proiectului va fi anunţatã în cel puţin trei locuri publice: primãrie, şcoala, biserica sau centru comunitar, iar Agentul de Executare va întreprinde activitãţile necesare organizãrii unei conferinţe de presa.

5.16. Supervizarea post-implementare
5.16.1. Fondul exercita la 10% din proiectele finanţate, selectate aleator, pe fiecare categorie de proiecte, timp de un an de la închiderea proiectelor, misiuni de supervizare post-implementare. Scopul acestei supervizari este de a urmãri modul în care comitetele de întreţinere a proiectelor sau persoanele juridice care au preluat proprietatea asupra bunurilor, serviciilor şi lucrãrilor realizate cu finanţarea Fondului, le menţin în funcţiune şi îşi îndeplinesc planurile de întreţinere anexate la Acordurile de grant. Dupã caz, se întocmesc atunci când este necesar, sesizãri adresate autoritãţilor locale şi/sau altor factori participanţi la menţinerea în funcţiune a lucrãrilor efectuate.
5.16.2. În baza constatãrilor în urma supervizarii post-implementare, când este cazul, Fondul solicita autoritãţilor locale sau altor instituţii mãsuri reparatorii. Aceste misiuni de supervizare post-implementare au drept scop evaluarea gradului de satisfactie a beneficiarilor proiectelor şi durabilitatea rezultatelor proiectelor.
5.16.3. Sistemul de Management al Informaţiilor va fi adaptat sa reflecte în structura sa şi aspectele post-implementare. Aceste informaţii sunt utilizate în procesul de decizie la nivelul Fondului şi al altor instituţii partenere interesate.

5.17. Promovarea schimbului de experienta şi dezvoltarea de parteneriate
5.17.1 Fondul organizeazã şi coordoneazã componenta de creare de capacitate la nivel local prin promovarea schimbului de experienta: i) organizarea de vizite în comunitatile care au încheiat cu succes proiecte finanţate de la Fond; ii) sprijin tehnic şi logistic în crearea de reţele ad-hoc sau formale între comunitatile care beneficiazã de sprijin financiar de la Fond; iii) organizarea de evenimente, precum: conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii itinerante pentru a face cunoscute realizarile de la nivelul proiectelor finanţate de Fond, precum şi experientele acumulate şi iv) sprijin în înfiinţarea unor asociaţii sau fundaţii ale comunitãţilor rurale sarace care sa le apere şi sa le reprezinte interesele.
5.17.2. La nivelul proiectelor aprobate, Fondul încurajeazã reflectarea în bugetul proiectelor a unor activitãţi ca cele menţionate mai sus. Cheltuielile eligibile pentru aceasta categorie de activitãţi sunt detaliate în procedurile operationale. Fondul pune la dispoziţia comunitãţilor informaţiile cu privire la costurile unitare şi asigura asistenta necesarã organizãrii unor astfel de acţiuni.

6. GESTIUNEA FINANCIARĂ

6.1. Reguli şi proceduri pentru eliberarea fondurilor
A. La nivelul finantatorilor externi
Pentru fondurile acordate de BIRD
6.1.1. BIRD disponibilizeaza sumele împrumuturilor acordate României şi care sunt utilizate de Fond, dupã cum urmeazã:
1. Conform prevederilor Acordurilor de împrumut, Ministerul Finanţelor Publice şi Fondul încheie Acorduri Subsidiare, satisfãcãtoare Bãncii, prin care i se va delega Fondului intreaga autoritate şi responsabilitate în tragerea şi utilizarea sumelor împrumuturilor. În acest scop, Fondul va deschide şi va menţine conturi distincte, de depozit în dolari SUA, numite Conturi Speciale, la bãnci comerciale romane agreate de BIRD şi MFP, în termenii şi condiţiile satisfãcãtoare BIRD. Fondul deschide câte un Cont Special pentru fiecare împrumut BIRD de care beneficiazã, conform prevederilor acordurilor de împrumut respective. Numele acestor bãnci şi numerele conturilor vor fi comunicate MFP şi BIRD înaintea solicitãrii la Banca a efectuãrii primelor trageri din împrumuturi.
2. Înainte de sau cu ocazia solicitãrii primei trageri pentru fiecare împrumut în parte, Fondul va transmite BIRD, prin MFP, numele şi specimenele de semnatura pentru patru persoane din Fond (doua pentru prima semnatura şi doua pentru a doua semnatura) autorizate de cãtre Consiliul Director, care vor semna cererile de tragere a sumelor împrumutului, atât cele pentru efectuarea de plati directe din Conturile de împrumut respective, cat şi cele pentru alimentarea Conturilor Speciale. Persoanele desemnate pentru prima semnatura sunt: directorul executiv şi directorul adjunct, iar cele doua persoane desemnate pentru a doua semnatura sunt şeful departamentului financiar-contabil şi contabilul principal.
3. Tragerea sumelor din împrumuturi se va efectua direct de cãtre Fond în conformitate cu prevederile Acordurilor de împrumut, coroborate cu procedurile de tragere BIRD.
B. Pentru fondurile acordate de alţi finanţatori externi sau interni
6.1.2. Pentru alte resurse financiare provenite de la alţi finanţatori externi sau interni, Fondul deschide conturi distincte în valuta, sau în lei, dupã caz, în condiţiile impuse de finantatorii respectivi, cu informarea şi avizarea prealabilã a MFP.
C. Pentru fondurile acordate de la bugetul de stat
6.1.3 Pentru sumele primite conform prevederilor <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare, de la bugetul de stat sub forma de transferuri, prin bugetul Ministerului Administraţiei Publice, Fondul va deschide un cont curent distinct la o banca comercialã romana selectata de Fond cu luarea mãsurilor de protecţie impotriva daunelor, sechestrului şi compensãrilor, precum şi în cazul restructurãrii sau privatizãrii, care va fi agreatã de Ministerul Finanţelor Publice.
6.1.4 Fondul solicita anual Ministerului Administraţiei Publice includerea în buget, la capitolul "Transferuri", a fondurilor necesare pentru contribuţia partii romane la finanţarea proiectului (impozite şi taxe aferente proiectului, cheltuieli de funcţionare ale Fondului, etc.).
6.1.5 Fondul, dupã publicarea în Monitorul Oficial a Legii bugetului de stat aferentã anului respectiv, transmite Ministerului Administraţiei Publice, repartizarea pe trimestre a fondurilor alocate de la bugetul de stat, conform paragrafului 6.1.4. de mai sus.
6.1.6 Lunar, Fondul comunica Ministerului Administraţiei Publice suma necesarã pentru acoperirea costurilor locale aferente proiectului în luna urmãtoare lunii respective, şi care se suporta de la bugetul de stat, în condiţiile paragrafului 6.1.4, pentru a fi inclusã în plafonul de cheltuieli pentru acea luna stabilit acestui minister. La cererea Fondului, lunar, Ministerul Administraţiei Publice, face demersurile necesare pentru disponibilizarea de la bugetul de stat şi virarea în contul Fondului a sumelor solicitate de Fond.
6.1.7. Operaţiuni în conturile prevãzute la punctele 6.1.1., 6.1.2. şi 6.1.3. pot fi realizate numai sub semnãturile persoanelor desemnate.
6.1.8. Plãţile efectuate de Fond, în legatura cu funcţionarea sa curenta (cum ar fi salarii, cheltuieli de deplasare, diurne, întreţinere şi altele asemenea), au la baza documentele de decontare prevãzute de lege.
6.1.9. În realizarea scopului sau, Fondul adopta şi administreazã, în condiţiile legii, propriul buget de venituri şi cheltuieli. În baza planului de activitate, a bugetul de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil anual, Directorul Executiv al Fondului coordoneazã elaborarea Raportului anual de activitate. Acesta este supus analizei Consiliului Director, care în urma aprobãrii dispune publicarea sa.
D. Pentru fondurile disponibilizate de Fond Agenţilor de Executare
6.1.10. Eliberarea fondurilor bãneşti pentru finanţarea proiectelor aprobate de cãtre Consiliul Director al Fondului se face în transe. Prima transa este consideratã avans, iar urmãtoarele transe se elibereazã pe mãsura executãrii şi încheierii unor lucrãri sau activitãţi cuprinse în proiect, precum şi pe baza raportului întocmit de cãtre supervizorul Fondului, la fata locului.
6.1.11. Raportul supervizorului cuprinde stadiul execuţiei fizice a lucrãrilor sau activitãţilor, precum şi situaţia financiarã a proiectului întocmitã pe baza verificãrii documentelor de plata originale ale beneficiarilor de finanţare. Raportul întocmit de supervizor cuprinde recomandarea privind efectuarea sau nu a urmãtoarei transe de plati.
6.1.12. La data solicitãrii urmãtoarei transe, reprezentanţii beneficiarilor trebuie sa justifice supervizorului Fondului cheltuirea a cel puţin 75% din transa anterioarã. Justificarea restului de 25% se face cu ocazia formularii solicitãrii pentru urmãtoarea transa. Justificarea ultimei transe se face pe baza raportului final al supervizorului, dupã ce acesta a verificat documentele justificative.
6.1.13. Pe baza raportului final favorabil, înceteazã raportul juridic dintre Fond şi persoana juridicã beneficiara, se închide contul curent al acesteia din urma, iar eventualele sume rãmase necheltuite se vireazã la Fond.
6.1.14. Metodele de transfer a fondurilor privitoare la proiect, termenele şi condiţiile de eliberare a fondurilor sunt precizate în Acordul de grant.
6.1.15. Fondul va selecta cu avizul MFP bãncile la care Agenţii de Executare îşi vor deschide conturile prin care se vor derula sumele granturilor.
6.1.16. În vederea încheierii Acordului de grant, Agenţii de Executare trebuie sa deschidã un cont distinct numai la una din bãncile selectate de Fond conform paragrafului 6.1.15. şi comunicate acestuia. În cazul în care Agentul de Executare este o organizaţie intermediara, acesta trebuie sa facã dovada ca acest cont, deschis în condiţiile menţionate mai sus, este un cont separat de contul curent al organizaţiei.
6.1.17. În condiţii de evoluţie normalã a executãrii proiectelor, eşalonarea transelor se face dupã cum urmeazã:
a) sub 10.000 dolari SUA: doua transe, din care avansul 40%, iar cea de a doua transa 60%;
b) între 10.001 - 20.000 dolari SUA: trei transe, din care avansul 25%, urmãtoarea 60%, iar ultima transa 15%;
c) peste 20.000 dolari SUA: patru transe, din care avansul 15%, iar urmãtoarele trei transe, 30%, 30% şi 25%.
6.1.18. Nivelul avansului şi acordarea acestuia sunt stabilite în funcţie de cuantumul total al fondurilor aprobate şi de situaţia concretã din teren care permite sau nu începerea activitãţii de realizare a proiectului. Astfel, în situaţii justificate de condiţiile climaterice nefavorabile pentru lucrãri de mica infrastructura ruralã şi pentru a evita imobilizari de resurse bãneşti, Fondul analizeazã şi stabileşte momentul şi cuantumul în care se va acorda avansul.
6.1.19. Contribuţiile în numerar ale beneficiarilor fondurilor la realizarea proiectelor trebuie sa fie depuse în contul de contribuţie, diferit de contul curent în care se primeşte finanţarea de la Fond, deschis înainte de încheierea Acordului de grant. În situaţia în care, în timpul execuţiei proiectului, beneficiarii nu presteazã contribuţia în munca, comunitatea poate fi obligatã la compensarea în bani a contribuţiei estimate; acest lucru se consemneazã printr-un Act adiţional la Acordul de grant încheiat cu Fondul.
6.1.20. Pentru eliberarea urmãtoarelor transe, reprezentanţii beneficiarilor completeazã un formular standard de solicitare de plata. Fondul va elabora şi va multiplica un numãr suficient de exemplare ale acestui formular standard.
6.1.21. Dupã primirea cererilor de plata, Fondul declanseaza procedura prevãzutã la punctele 6.1.10., 6.1.11. şi 6.1.12. În cazul ultimei transe, eliberarea se face numai cu condiţia existenţei certitudinii - atestate de supervizor - a finalizarii proiectului, conform cu prevederile Acordului de grant şi specificaţiile la proiectul aprobat.

6.2. Procedurile de achiziţie a bunurilor, lucrãrilor şi serviciilor de consultanţa
6.2.1. În scopul realizãrii obiectivelor, atât Fondul cat şi reprezentanţii beneficiarilor Fondului, pot achizitiona:
a) bunuri;
b) lucrãri;
c) servicii de consultanţa şi pregãtire.
6.2.2. Metodele de achiziţie care vor fi utilizate de Fond sau de cãtre reprezentanţii beneficiarilor în legatura cu realizarea proiectelor, vor respecta anumite proceduri dupã cum urmeazã:
A. Achiziţiile efectuate direct de Fond
6.2.3. Pentru achiziţiile de bunuri, lucrãri, servicii de consultanţa şi pregãtire care vor fi finanţate de Fond din sumele împrumutului BIRD se vor respecta procedurile de achiziţie BIRD asa cum sunt menţionate în Acordul de împrumut.
Pentru achiziţiile de bunuri, lucrãri, servicii de consultanţa şi pregãtire care vor fi finanţate de Fond din sumele acordate de alţi finanţatori sau donatori, interni sau externi se vor respecta procedurile impuse de aceştia conform acordurilor de finanţare încheiate în acest sens.
B. Achiziţiile efectuate de beneficiarii Fondului
6.2.4. Atribuirea contractelor de achiziţie la nivelul proiectelor finanţate de cãtre Fond se face cu respectarea procedurilor din Ghidul de achiziţie pentru beneficiari, elaborat de Fond pe baza Liniilor directoare de achiziţii ale Bãncii Mondiale şi aprobat de Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Mondialã. Ghidul de achiziţii este parte integrantã din Manualul comunitãţii şi cuprinde descrierea tuturor procedurilor obligatorii, precum şi formularele tipizate pentru procesul de ofertare, evaluare şi selecţie.
6.2.5. Pentru toate achiziţiile efectuate, Agenţii de Executare precizeazã: sursa de finanţare, procedura de achiziţie utilizata, condiţiile de eligibilitate, calificare şi contractare.
6.2.6. Atribuirea contractelor de achiziţie la nivelul proiectelor finanţate de cãtre Fond se face pe baza de competitivitate, prin compararea a cel puţin trei oferte din partea unor furnizori sau prestatori, în vederea obţinerii celui mai avantajos contract.
6.2.7. Toate achiziţiile efectuate în cadrul proiectelor se încadreazã în valorile din bugetul aprobat. Preţurile unitare ale bunurilor, lucrãrilor şi tarifele serviciilor contractate sunt fixe pe toatã durata contractului.
6.2.8. Fondul organizeazã şi actualizeazã o baza de date privind furnizorii şi prestatorii la nivelul proiectelor, elaborand şi actualizand anual o lista de contractori. Pentru proiectele tehnice şi pentru executarea lucrãrilor, listele trebuie sa cuprindã furnizori şi prestatori care şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale în mod corespunzãtor. Agenţii de Executare nu sunt obligaţi sa se limiteze la aceasta lista.
6.2.9. Achiziţii de bunuri, lucrãri şi servicii
6.2.9.1. Bunurile necesare în cadrul proiectelor sunt achiziţionate prin procedura (r)cumpãrare nationala - pe baza comparãrii a cel puţin trei cotatii obţinute de la furnizori în urma unei invitaţii scrise de a participa la selecţie.
6.2.9.2. Lucrãrile necesare în cadrul proiectelor pot fi contractate pe baza comparãrii valorice a cel puţin trei oferte calificate obţinute de la furnizori în urma unei invitaţii scrise de a participa la selecţie. Contractele vor fi încredinţate ofertanţilor care dovedesc ca au experienta în domeniu şi capacitate financiarã şi tehnica de a executa toate lucrãrile la preţul cel mai mic în conformitate cu procedurile din Ghidul de achiziţii.
6.2.10. Angajarea serviciilor de consultanţa
6.2.10.1. Servicii de consultanţa ca proiectare, tehnologii de producţie, asistenta tehnica, juridicã, managerialã, instruire de specialitate, pot fi efectuate de persoane fizice sau juridice. Consultanţii sunt angajaţi pe baza unor termeni de referinta acceptaţi de Fond care prevãd: scopul şi durata serviciilor, condiţiile de calificare minime şi criteriile de selecţie.
6.2.10.2. Contractele de achiziţie vor fi încredinţate ofertanţilor care au experienta în domeniu şi capacitate profesionalã (calificare) pentru a executa serviciile în condiţiile cele mai avantajoase.
6.2.11. Condiţii de participare
Pot participa la selectiile organizate de Fond sau de cãtre beneficiarii Fondului numai ofertanţii care sunt eligibili: sunt înregistraţi legal, au obiect de activitate corespunzãtor, sunt independenţi financiar şi administrativ, nu au fost angajaţi în practici de frauda sau corupţie şi nu au interese conflictuale asa cum sunt ele descrise de Liniile directoare de achiziţii ale Bãncii Mondiale.
Furnizorii/prestatorii care nu şi-au respectat corespunzãtor obligaţiile contractuale anterioare fata de Fond sau beneficiari ai Fondului sunt descalificati de a participa la alte selectii ulterioare, în funcţie de gravitatea abaterilor.
6.2.12. Administrarea procedurilor de achiziţie la nivelul Fondului
6.2.12.1. Consiliul Director aproba, la propunerea Directorului Executiv, Planul anual de achiziţii pentru bunuri, lucrãri, servicii de consultanţa, întocmit de compartimentul de specialitate în baza necesitãţilor fundamentate de fiecare sector de activitate al Fondului. Planul va fi transmis finanţatorului extern, precum şi Ministerului Finanţelor Publice.
6.2.12.2. Achiziţiile se efectueazã pe baza de contracte sau comenzi încheiate între reprezentantul legal al Fondului şi reprezentanţii furnizorilor/prestatorilor.
6.2.12.3. Compartimentul de specialitate asigura efectuarea şi urmãrirea derulãrii achiziţiilor de bunuri, lucrãri şi servicii necesare Fondului şi respectarea procedurilor de achiziţie.
La nivelul proiectelor
6.2.12.4. Reprezentanţii beneficiarilor rãspund de administrarea resurselor financiare aferente realizãrii proiectelor, inclusiv în ceea ce priveşte încheierea contractelor de achiziţii.
6.2.12.5. Achiziţionarea de bunuri, lucrãri şi servicii, conform reglementãrilor în vigoare, în scopul realizãrii proiectului, din resursele financiare oferite de Fond, constituie o obligaţie esenţialã a beneficiarilor Fondului.
6.2.12.6. Reprezentanţii beneficiarilor pot solicita asistenta de specialitate din partea Fondului în vederea efectuãrii achiziţiilor, fãrã diminuarea rãspunderii care le revine.
6.2.12.7. Procedurile de achiziţie impuse de cãtre Fond se anexeazã la Acordul de grant; reprezentanţii Agenţilor de Executare beneficiazã, pe parcursul executarii proiectului, de cursuri de instruire şi asistenta tehnica referitoare la achiziţii. Supervizorii Fondului examineazã, la fata locului, activitatea de achiziţii, urmãrind modul în care Agentul de Executare respecta clauzele Acordului de grant şi procedurile Fondului privitoare la achiziţii.
6.2.12.8. Cazurile de nerespectare sau încãlcare a procedurilor de achiziţii de cãtre beneficiarii Fondului vor fi aduse la cunostinta Fondului, care va hotãrî, în funcţie de gravitate, asupra:
- suspendãrii finanţãrii din momentul constatãrii;
- retragerii finanţãrii şi recuperãrii sumelor datorate de la beneficiari.
6.2.13. Controlul ulterior asupra contractelor de achiziţie
Achiziţiile efectuate în cadrul proiectelor finanţate de Fond pot fi verificate de cãtre reprezentanţii Fondului sau de cãtre reprezentanţii finantatorilor chiar şi dupã finalizare.

7. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢILOR FONDULUI

7.1. Indicatori de performanta şi monitorizare a progresului
Fondul utilizeazã un sistem de indicatori structurat pe mai multe categorii astfel încât sa reflecte cu acuratete şi la timp stadiul şi performanţele activitãţii sale. Categorii şi tipuri exemplificative de indicatori sunt redate în continuare:
7.1.1. Indicatori generali
● Numãr total de beneficiari;
● Numãr de beneficiari femei;
● Cost mediu pe beneficiar (în total, pe fiecare tip şi pe judeţe);
● Numãr de grupuri de initiativa create din comunitãţi rurale sarace.
7.1.2. Indicatori prin care se monitorizeazã ciclul proiectelor
● Numãr de comunitãţi facilitate pe judeţe;
● Numãr de cereri de finanţare primite pe judeţe şi tipuri de proiect;
● Proiecte eligibile/neeligibile/neprelucrate prezentate (%);
● Numãr de proiecte evaluate pe judeţe şi tipuri de proiect;
● Numãr de proiecte aprobate, pe runde de competiţie, pe judeţe şi tipuri de proiect;
● Numãr de proiecte anulate pe parcursul execuţiei şi motivul (în total şi pe tip şi subtip şi pe judeţe);
● Fonduri alocate (aprobate) pe fiecare runda, tip şi subtip de proiect (dolari SUA);
● Numãr de proiecte încheiate pe fiecare tip de proiect, pe judeţe;
● Numãr de proiecte în derulare pe tipuri şi subtipuri şi pe judeţe;
● Contribuţie localã/volum alocat (%) (în total şi pe fiecare tip şi subtip, ca şi pe judeţe);
● Numãr de proiecte la care s-a efectuat evaluarea post implementare, pe runde, pe tipuri de proiect şi judeţe;
● Numãrul proiectelor cu întârzieri mai mari de 60 de zile fata de planul iniţial şi motive de întârziere;
● Numãrul de proiecte evaluate, aprobate, în implementare, post-implementare pe calificative, pe tipuri de proiecte, pentru fiecare din cele 3 criterii de aprecieri: calitate proiect/lucrare/servicii, capital social, respectiv sustenabilitate, întreţinere şi operare.
7.1.3. Indicatori care urmãresc rezultatele şi impactul în comunitãţi
● Numãr de kilometri de drum reabilitaţi;
● Numãr de alimentari cu apa reabilitate;
● Numãr de proiecte iniţiate de comunitatile finanţate, altele decât cele înaintate la Fond;
● Mãsura în care Agenţii de Executare care au derulat un proiect finanţat de Fond sunt încã activi la un an dupã încheierea finanţãrii de la Fond.
7.1.4. Indicatori de proces
● Durata medie în zile dintre momentul înregistrãrii cererii de finanţare a unui proiect la Fond pana la evaluarea de birou, evaluarea pe teren, aprobarea pe tipuri de proiecte cu menţionarea primelor 10% care înregistreazã cele mai mari întârzieri;
● Timpul mediu (în zile) scurs de la aprobare pana la eliberarea primei transe, pe tipuri de proiecte cu menţionarea primelor 10% care înregistreazã cele mai mari întârzieri;
● Timpul mediu (în zile) scurs de la îndeplinirea condiţiilor privind plata urmãtoarei transe pana la plata efectiv realizatã, pe tipuri de proiecte, cu menţionarea primelor 10% care înregistreazã cele mai mari întârzieri;
7.1.5. Indicatori financiari
● Valoarea aprobatã, contractatã şi plãtitã pe tipuri de proiecte, pe surse de finanţare (Fonduri externe, Guvernul României, Contribuţie localã);
● Valoarea contractatã şi cea plãtitã pe categorii de cheltuieli din Acordul de Împrumut pentru SDF II.
7.1.6. Indicatori calitativi şi de risc la nivelul proiectelor
Pentru a se cunoaşte calitatea proiectelor în diferite faze ale ciclului de viata al acestora, se vor utiliza urmãtorii indicatori calitativi:
● Calitatea proiectului/lucrãrii/serviciilor;
● Calitatea capitalului social;
● Calitatea întreţinerii şi operarii. Aceşti indicatori vor utiliza urmãtoarele grade de apreciere:
- Foarte bun (FB);
- Bun (B);
- Slab (S);
- Foarte slab (FS).
Asociat acestor indicatori, se va determina câte un scor de risc, pe aceleaşi aspecte. Scorul de risc va lua urmãtoarele valori:
- Foarte mare (FM);
- Mare (M);
- Slab (S);
- Foarte slab (FS).
SMI va determina automat scorul de risc pe baza valorilor indicatorilor calitativi şi va semnala proiectele cu grad Foarte mare şi Mare de risc.
Indicatorii calitativi se stabilesc la evaluarea de teren, în supervizare (prima supervizare, cea de acordare a celei de-a treia transe şi cea de închidere) şi în etapa de urmãrire a proiectului la un an de la închidere şi se incarca în baza de date a SMI odatã cu celelalte date rezultate din acea activitate.
SMI va furniza trimestrial situaţii privind deteriorarea valorilor indicatorilor calitativi, respectiv creşterea scorului de risc atât global pe categorii de proiecte cat şi la nivel de proiect. Totodatã va furniza lunar compartimentelor de specialitate şi conducerii executive situaţii (liste) cu proiectele aflate în implementare cu scor mare şi foarte mare de risc, pentru a se stabili mãsuri de remediere a situaţiilor critice.
7.1.7. Fondul dezvolta şi agreeaza cu BIRD sistemul de indicatori de monitorizare şi evaluare pe care îl integreaza în SMI.

NOTA:
Prezentul Manual de Operare nu se aplica pentru proiectele finanţate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 3 august 2000 şi la Bucureşti la 14 august 2000, ratificat prin <>Ordonanta Guvernului nr. 84/2000 .
Definiţii:
● Acord de Grant = convenţie încheiatã între Fond şi reprezentanţii de drept ai beneficiarilor, în temeiul cãreia Fondul transmite beneficiarilor sau, dupã caz, organizaţiilor intermediare, cu titlu gratuit, sume de bani, denumite granturi, în scopul exclusiv al executãrii proiectelor aprobate (<>Legea nr. 129/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare).
● Agent de Executare = organizaţie care pune în practica proiectul; în cazul comunitãţilor rurale sarace, acesta este organizaţia comunitara reprezentatã de Comitetul de Conducere a Proiectului sau grupul productiv transformat, dupã caz, în societate agricolã, cooperativa de consum, organizaţie neguvernamentala. Pentru proiectele adresate grupurilor dezavantajate, agentul de executare este organizaţia intermediara definitã prin <>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare. În cazul proiectelor inovative, din categoria celor privind activitãţi ulterioare, Agentul de Executare este autoritatea localã în parteneriat, dupã caz, cu comunitãţi rurale sarace sau organizaţii neguvernamentale şi grupuri dezavantajate.
● Beneficiari = grupuri din comunitãţi rurale sarace, grupuri dezavantajate şi grupuri productive provenind din comunitãţi sarace (<>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare).
● Comitet de Conducere a Proiectului = unitatea de gestiune şi conducere a proiectului, alcãtuitã din trei persoane: preşedinte, secretar, trezorier, din cadrul grupurilor comunitare rurale sarace, al grupurilor productive provenind din comunitãţi sarace sau al grupurilor dezavantajate şi desemnate de acestea printr-o procura specialã certificatã de secretarul Primãriei locale (<>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare).
● Comitet de întreţinere a Proiectului = comitet alcãtuit în scopul asigurãrii continuitãţii proiectului dupã terminarea finanţãrii Fondului; acesta are misiunea de a elabora şi aplica un plan de întreţinere a proiectului.
● Comunitãţi rurale sarace = grupuri de gospodãrii şi familii, traind într-un sat sau într-o aşezare umanã izolata, care se confrunta cu aceleaşi probleme şi obstacole, au interese comune şi îndeplinesc caracteristicile prevãzute în Manualul de Operare al Fondului (<>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare).
● Durata de implementare = intervalul de timp scurs de la încheierea şi semnarea Acordului de grant şi pana în momentul închiderii contului de grant.
● Grupuri dezavantajate = grupuri de indivizi saraci, care se identifica printr-o nevoie de baza comuna pe care sunt incapabili sa şi-o satisfacã prin propriile eforturi şi care nu au acces, în mod normal, la toate programele de asistenta socialã şi nu sunt ajutaţi de familie sau reţeaua informala; acestea sunt alcãtuite, dupã caz, din vârstnici saraci, fãrã sprijin familial, anumite categorii de bolnavi, persoane lipsite de locuinţe sau adapost, femei victime ale violenţei domestice, femei sarace, pãrinţi saraci cu copii în întreţinere, copii abandonaţi de pãrinţi şi fãrã sprijin material şi moral; copii ai cãror pãrinţi sunt lipsiţi de libertate şi se afla în închisoare pentru ispasirea unor pedepse; copii ai strazii, tineri aflaţi în situaţii de risc, inclusiv tineri rromi, adolescente sarace gravide şi alte asemenea categorii.
● Grupuri productive provenite din comunitãţi sarace = grupuri ale producãtorilor agricoli, mestesugarilor şi artizanilor (<>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare).
● Facilitator = persoana fizica sau juridicã, selectata de Fond, care îşi asuma obligaţia sa sprijine comunitatea ruralã saraca, un grup dezavantajat sau un grup productiv dintr-o comunitate ruralã saraca, dupã caz, sa se organizeze, sa-şi identifice necesitãţile proprii, sa le ierarhizeze şi sa elaboreze un proiect (<>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare).
● Instrumente de identificarea a beneficiarilor = metode de identificare a comunitãţilor rurale sarace şi a grupurilor dezavantajate (de exemplu harti ale saraciei, gradul de dezvoltare comunitara - mãsurat pe o scala de dezvoltare, criterii de eligibilitate şi evaluare pentru selecţia proiectelor, facilitarea, tipuri de proiecte eligibile, etc.).
● Organizaţii intermediare = organizaţii neguvernamentale, persoane juridice de drept privat, fãrã scop lucrativ sau autoritãţi ale administraţiei publice locale, dupã caz, aflate în raporturi contractuale de parteneriat cu organizaţii neguvernamentale şi grupuri dezavantajate (<>Legea nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare).
● Proiect = initiativa venita din partea beneficiarilor, în conformitate cu regulamentele Fondului.

Lista abrevierilor:

FOND = Fondul Roman de Dezvoltare Socialã (FRDS)
ONG = organizaţie neguvernamentala
CCP = Comitetul de Conducere a Proiectului
CD = Consiliul Director al Fondului Roman de Dezvoltare Socialã
SMI = Sistemul de Management al Informaţiilor
RP = Relaţii Publice
MAP = Ministerul Administraţiei Publice
MFP = Ministerul Finanţelor Publice
IAS = Internaţional Accounting Standards (Standarde Contabile Internaţionale)
IEC = Informare, Educare şi Comunicare
BIRD = Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
Banca = Banca Mondialã

PROCEDURI OPERATIONALE

1. Instrumente de identificarea a beneficiarilor şi hartile saraciei
2. Termeni de referinta pentru funcţiile de conducere
3. Termeni de referinta pentru evaluatori
4. Regulament de evaluare
5. Termeni de referinta pentru supervizori
6. Regulament de supervizare
7. Termeni de referinta pentru alte categorii de personal asociat
8. Ghidul facilitatorului
9. Ghiduri tehnice pentru mici lucrãri de infrastructura
10. Ghiduri tehnice pentru activitãţi generatoare de venit
11. Procedura de dobândire a personalitãţii juridice (conform <>Legii nr. 129/1998 cu modificãrile şi completãrile ulterioare - privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Roman de Dezvoltare Socialã)
12. Formular de parteneriat
13. Formular de cerere de finanţare pentru proiectele de mica infrastructura ruralã
14. Formular de cerere de finanţare pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale comunitare
14.1. Formular pentru evaluarea nevoilor grupului dezavantajat
14.2. Formular pentru evaluarea beneficiarilor
14.3. Formular pentru evaluarea capacitãţii organizaţiei neguvernamentale
14.4. Ghid pentru formularea cererii de finanţare pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale comunitare
15. Formular de cerere de finanţare pentru proiectele de activitãţi generatoare de venit şi locuri de munca
15.1. Planul de afaceri
15.2. Ghid pentru completarea formularului cererii de finanţare pentru proiectele de activitãţi generatoare de venit şi locuri de munca
16. Acord cadru de grant
17. Manualul Comunitãţii (Ghidul de achiziţii, Ghidul noţiunilor financiar-contabile, Participarea comunitãţii în implementarea proiectului)
18. Fişa de evidenta a desfãşurãrii proiectului. Formatul standard va cuprinde urmãtoarele rubrici:

Date generale despre proiect:
● Solicitantul
● Adrese, telefon (dupã caz) şi numele persoanei de contact
● Denumirea proiectului
● Data înregistrãrii
● Data evaluãrii (de birou şi pe teren)
● Data şi numãrul acordului de grant
● Valoarea grantului şi graficul transelor;
● Valoarea contribuţiei beneficiarilor (în bani sau în natura)
● Numele supervizorului Fondului
● Acte Adiţionale (nr./data/prezentare pe scurt a modificãrilor aduse) - dacã este cazul

Date privind stadiul proiectului (acestea vor fi actualizate de cãtre supervizor, dupã fiecare supervizare, sau ori de câte ori se solicita de cãtre Fond)
● Data/datele acordãrii transei/transelor
● Valoarea transei/transelor acordate
● Sumele din transa efectiv utilizate la momentul întocmirii acestei fise;
● Contribuţia beneficiarilor la momentul întocmirii acestei fise;
● Stadiul fizic al proiectului/Realizari în cadrul proiectului;
● Probleme, dacã este cazul - soluţiile propuse de supervizor pentru rezolvarea acestora
● întârzieri - cauzele întârzierii (dacã este cazul)
Mai pot fi adãugate şi alte rubrici care se considera necesare de Fond.
Aceasta fişa se va întocmi o data cu acordarea primei transe şi va fi actualizatã de supervizor dupã fiecare supervizare, sau ori de câte ori se solicita de cãtre conducerea Fondului.


ANEXA 2

PROCEDURA DE DOBÂNDIRE A PERSONALITĂŢII JURIDICE,
DE CĂTRE GRUPURILE DIN COMUNITATILE RURALE SARACE ŞI
GRUPURILE PRODUCTIVE PROVENITE DIN COMUNITĂŢI SARACE


CAP. 1
Dispoziţii generale

ART. 1
Pentru a beneficia de dispoziţiile <>Legii nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Roman de Dezvoltare Socialã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Grupurile din comunitatile rurale sarace şi grupurile productive provenite din comunitãţi sarace, definite potrivit art. 2 alin. 1 lit. b) şi d) din lege, trebuie sa obţinã personalitate juridicã în condiţiile prevãzute de prezenta Procedura.
ART. 2
Grupul din comunitatea ruralã saraca şi grupul productiv provenit din comunitatea saraca ia fiinta printr-un act de constituire încheiat între cel puţin 10 persoane fizice cu capacitate de exerciţiu deplina şi cu domiciliul în localitatea respectiva.
În cazul grupului productiv provenit din comunitatea saraca, asociaţii pot fi atât producãtori agricoli, mestesugari şi artizani cat şi alte persoane care doresc sa practice în condiţiile prevãzute de lege aceste îndeletniciri.

CAP. 2
Convocarea adunãrii constitutive

ART. 3
Una sau mai multe persoane fizice din cele prevãzute la art. 2 din prezenta procedura pot iniţia declanşarea prezentei Proceduri, determinând alte persoane fizice din cadrul comunitãţii sa incerce identificarea nevoilor proprii ale acesteia din urma, ierarhizarea lor şi elaborarea unui proiect pentru care sa se solicite o finanţare din partea Fondului Roman de Dezvoltare Socialã, în condiţiile <>Legii nr. 129/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
În vederea identificarii şi ierarhizarii nevoilor comunitãţii, precum şi în scopul clarificarii dispoziţiilor <>Legii nr. 129/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi al elaborãrii unui proiect, grupul constituit în condiţiile paragrafului anterior se poate reuni în mai multe intalniri informale.
ART. 4
Dupã ce au fost realizate etapele prevãzute la art. 3, se convoacã o adunare constitutivã a grupului din comunitatea ruralã saraca sau, dupã caz, a grupului productiv provenit din comunitatea saraca. Adunarea constitutivã este legal constituitã dacã la lucrãrile acesteia participa cel puţin 10 persoane fizice ce îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 2.
ART. 5
Procedura de convocare este stabilitã, în mod liber, de cãtre grupul de initiativa, cu condiţia de a fi asigurata o publicitate adecvatã la nivelul comunei cu privire la problemele care urmeazã sa fie dezbãtute, precum şi la data şi locul ţinerii adunãrii.
ART. 6
Persoanele care doresc sa se asocieze în grup participa personal la adunarea constitutivã.
La adunarea constitutivã pot participa, în afarã celor care o convoacã, orice alta persoana fizica cu capacitate de exerciţiu deplina, având domiciliul pe raza localitãţii - tineri, bãtrâni, bãrbaţi, femei, indiferent de etnie, convingeri politice sau religioase. Aceste persoane pot cere în condiţiile prevãzute în lege sa fie primite în grup.
În cazul grupurilor productive provenite din comunitãţi sarace, vor fi avute în vedere prevederile art. 2 alin. 2.

CAP. 3
Competenta adunãrii constitutive

ART. 7
În cadrul adunãrii constitutive, se vor lua decizii cu privire la:
a) nevoile comunitãţii rurale sarace, precum şi hotãrârea de a se constitui o persoana juridicã în scopul satisfacerii acestor nevoi;
b) stabilirea denumirii şi a sediului persoanei juridice;
c) evaluarea aporturilor în natura şi în munca;
d) aprobarea prin semnare a actului de constituire a grupului;
e) alegerea comitetului de conducere a proiectului şi emiterea procurii speciale care stabileşte puterile acestuia şi modul lor de exercitare.
ART. 8
Adunarea constitutivã alege un preşedinte din rândul participanţilor, care are sarcina de a conduce şedinţa.
Doi dintre participanţi asigura secretariatul adunãrii constitutive, redactand procesul-verbal al adunãrii constitutive.
ART. 9
În cadrul adunãrii, membrii grupului de initiativa prezintã o expunere privind nevoile comunitãţii, conţinutul actului de constituire, precum şi schita proiectului ce urmeazã sa fie înaintat Fondului Roman de Dezvoltare Socialã.
Actele menţionate la alin. 1 se elaboreazã de cãtre grupul de initiativa.
Membrii grupului de initiativa trebuie sa ofere orice explicaţii referitoare la <>Legea nr. 129/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi la reglementãrile adoptate de Fondul Roman de Dezvoltare Socialã în baza legii.

CAP. 4
Actul de constituire

ART. 10
Actul de constituire va cuprinde:
a) denumirea persoanei juridice, care poate fi denumirea satului sau a asezarii umane izolate în care domiciliazã asociaţii sau orice alta denumire care, în condiţiile respectãrii ordinii publice, individualizeazã persoana juridicã;
b) sediul persoanei juridice;
c) numele şi prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul asociaţilor;
d) scopul persoanei juridice, constând în satisfacerea unor nevoi specifice, prin realizarea unui proiect ce urmeazã sa fie supus spre aprobare Fondului Roman de Dezvoltare Socialã; descrierea sumarã a nevoilor comunitãţii;
e) denumirea şi descrierea sumarã a proiectului;
f) patrimoniul persoanei juridice, cu menţionarea contribuţiilor asociaţilor, în bani, în bunuri sau în munca; valoarea contribuţiilor în bunuri; modul de stabilire a valorii contribuţiei în munca şi de prestare a muncii; modul de vãrsare a contribuţiilor în bani şi în bunuri; consecinţele neîndeplinirii obligaţiilor asumate;
g) organele persoanei juridice, alegerea funcţionarea şi componenta acestora: adunarea generalã, comitetul de conducere;
h) stabilirea asociaţilor împuterniciţi sa reprezinte persoana juridicã în relaţiile cu terţii şi care pot semna actele care produc efecte juridice;
i) durata asocierii;
j) modul de dizolvare a persoanei juridice şi de lichidare a patrimoniului acesteia.
ART. 11
Evaluarea contribuţiilor în natura şi în munca se realizeazã de cãtre asociaţi, în condiţiile legii.

CAP. 5
Hotãrârile adunãrii constitutive

ART. 12
Hotãrârile adunãrii constitutive au ca efect înfiinţarea unei asociaţii. Pentru aceste considerente ele pot fi luate numai cu acordul tuturor membrilor fondatori.
Hotãrârile sunt lovite de nulitate şi nu produc efecte juridice dacã participarea la adunare nu s-a fãcut în condiţiile prevãzute la art. 6.
ART. 13
Persoanele menţionate la art. 8 alin. 2 întocmesc procesul-verbal al adunãrii constitutive, în care se va constata îndeplinirea formalitãţilor de convocare, data şi locul adunãrii constitutive, participanţii prezenţi în condiţiile prevãzute la art. 6, dezbaterile adunãrii în rezumat, hotãrârile adoptate, iar, la cererea participanţilor, declaraţiile fãcute de ei în şedinţa.
Procesul-verbal se semneazã de persoanele care l-au întocmit, precum şi de preşedintele adunãrii constitutive.
ART. 14
Actul de constituire se semneazã de toţi participanţii care, în urma dezbaterii conţinutului sau/şi a propunerilor de imbunatatire, l-au votat.

CAP. 6
Acte juridice şi formalitãţi ulterioare adunãrii constitutive

ART. 15
În termen de 5 zile de la data semnãrii actului de constituire, asociaţii care s-au angajat sa contribuie cu bani şi alte bunuri la constituirea patrimoniului iniţial, sunt obligaţi sa le verse, respectiv sa le transmitã în condiţiile stabilite de adunarea constitutivã.
În acelaşi termen, preşedintele adunãrii constitutive va solicita secretarului primãriei comunei certificarea procurii speciale prin care a fost împuternicit comitetul de conducere a proiectului. Procura se certifica în cel mult 24 de ore. Comitetul de conducere a proiectului îşi exercita mandatul de la data certificãrii procurii speciale.
ART. 16
În termen de 10 zile de la data semnãrii actului de constituire, comitetul de conducere a proiectului solicita primarului comunei înregistrarea actului de asociere. Cererea adresatã primarului este însoţitã de actul de constituire, procesul-verbal, al adunãrii constitutive şi procura specialã prin care a fost împuternicit comitetul de conducere a proiectului, toate în original.
Primarul examineazã cererea şi actele anexate, verificand modul în care au fost respectate dispoziţiile legii şi prevederile prezentei Proceduri.
În cazul în care cerinţele menţionate la alin. 2 au fost îndeplinite, primarul va dispune, în termen de 5 zile de la data depunerii cererii, înregistrarea actului de constituire într-un registru special al primãriei. Dispoziţia de înregistrare va reda cuprinsul actului de constituire, potrivit art. 10.
ART. 17
Grupul din comunitatea saraca, respectiv grupul productiv provenit din comunitatea saraca este persoana juridicã de la data înregistrãrii actului de constituire în registrul special al primãriei.
De personalitatea juridicã astfel dobandita, grupul va putea face uz numai în raporturile juridice nãscute în legatura cu aplicarea <>Legii nr. 129/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 18
Actul de constituire, precum şi procura specialã prin care sunt împuterniciţi mandatarii grupului vor fi întocmite potrivit modelelor prevãzute în Anexele nr. 1 şi 2 la prezenta procedura.


ANEXA 1
--------
la procedura
------------

ACT DE CONSTITUIRE

Art. 1. - Persoanele menţionate mai jos, care, în data de .............. au luat parte la adunarea de constituire a Grupului din comunitatea ruralã saraca/Grupului productiv din comunitatea ruralã saraca ............ (denumirea Grupului) şi au votat conţinutul prezentului act.
Înţeleg sa se asocieze şi sa constituie o persoana juridicã, în condiţiile prevãzute de <>Legea nr. 129/1998 , privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Roman de Dezvoltare Socialã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.



┌────┬──────────────────┬─────────────┬──────────┬────────────┬─────────┐
│Nr. │Numele de familie │Locul şi data│Domiciliul│Seria şi nr.│Semnatura│
│crt.│   şi prenumele   │   naşterii  │          │  buletin   │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│  1 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│  2 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│  3 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│  4 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│  5 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│  6 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│  7 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│  8 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│  9 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 10 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 11 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 12 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 13 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 14 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 15 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 16 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 17 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 18 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 19 │                  │             │          │            │         │
├────┼──────────────────┼─────────────┼──────────┼────────────┼─────────┤
│ 20 │                  │             │          │            │         │
└────┴──────────────────┴─────────────┴──────────┴────────────┴─────────┘


Art. 2. - Denumirea persoanei juridice este Grupul din comunitatea saraca/Grupul productiv din comunitatea ruralã saraca "....................." *1)
Art. 3. - Sediul persoanei juridice este în ...........................*2)
Art. 4. - Scopul persoanei juridice îl constituie .........................*3)
Art. 5. - Proiectul propus de persoana juridicã este denumit ..............*4) şi se referã, în esenta, la ....................*5)
Art. 6. - La data constituirii, patrimoniul persoanei juridice cuprinde: ................*6)
Art. 7. - Pe toatã perioada asocierii prevãzutã la art. 9, raporturile dintre asociaţi trebuie sa se caracterizeze prin buna credinţa şi grija pentru treburile persoanei juridice.
Asociaţii vor urmãri împreunã realizarea scopului pentru care s-au asociat.
Adunarea membrilor persoanei juridice funcţioneazã dupã urmãtoarele reguli: ..............*7)
Art. 8. - Comitetul de conducere a proiectului este compus din:
................................................
................................................
................................................*8)
şi are ca principale atribuţii administrarea cu grija şi buna-credinţa a proiectului, precum şi a tuturor treburilor persoanei juridice.
Obligaţiile Comitetului de conducere a proiectului sunt detaliate prin procura specialã.
Art. 9. - Persoana juridicã se constituie pe durata de executare a proiectului.
Art. 10. - Dizolvarea persoanei juridice are loc în urmãtoarele cazuri:
- trecerea duratei prevãzute la art. 9 şi realizarea proiectului;
- imposibilitatea realizãrii proiectului.
Art. 11. - Lichidarea persoanei juridice se face dupã cum urmeazã: ........
Actul s-a încheiat astãzi, .............*9), la ..............*10).


Semnãturile asociaţilor:

---------------
*1) Poate fi denumirea satului ori a asezarii umane izolate în care domiciliazã asociaţii sau orice alta denumire care, în condiţiile reprezentãrii ordinii publice, individualizeazã persoana juridicã 1.
*2) Sediul poate fi stabilit la domiciliul unui asociat. Sediul ar putea fi stabilit în localul unei instituţii publice (şcoala, primãrie, casa de cultura sau altele asemenea), cu condiţia sa existe certitudinea ca, prin punerea la dispoziţie a unui spaţiu, instituţia publica respectiva nu poate influenta (prin stabilirea unei chirii prea mari, de pilda) activitatea comunitãţii constituite ca persoana juridicã 1.
*3) Scopul consta în satisfacerea unor nevoi specifice (care pot fi detaliate), prin realizarea unui proiect ce urmeazã sa fie supus spre aprobare Fondului Roman de Dezvoltare Socialã.
*4) Denumirea proiectului trebuie sa fie scurta, dar suficienta pentru a indica obiectul acestuia.
*5) Trebuie realizatã o descriere scurta a proiectului.
*6) Se impune arãtarea contribuţiilor asociaţilor, constând eventual, în:
- sume de bani care intra în proprietatea comunitãţii;
- bunuri mobile care pot intra fie în proprietatea comunitãţii sau doar în folosul acesteia, dupã cum decid asociaţii;
- bunuri imobile, care, pentru a evita apariţia unor formalitãţi sau litigii, este recomandabil sa fie aduse doar în folosinta comunitãţii;
- prestarea unui anumit serviciu care aduce foloase comunitãţii, în virtutea aptitudinilor speciale sau profesiei asociatului respectiv (zidar, zugrav, electrician, tractorist, tamplar etc.).
Asociaţiile trebuie, cu aproximatie, sa stabileascã valoarea contribuţiilor în natura şi a celor în munca.
*7) Regulile trebuie sa priveasca: modul de convocare a adunãrii, termenele la care se convoacã adunarea, problemele asupra cãrora urmeazã sa se decidã, modul în care se voteazã şi altele asemenea. Aceste reguli nu pot contraveni dispoziţiilor din Legea privind înfiinţarea şi funcţionarea Fondului Roman de Dezvoltare Socialã, precum şi principiilor generale de drept (cum sunt, adoptarea de hotãrâri cu majoritate de voturi, convocarea periodicã a adunãrii, libertatea de exprimare în cadrul adunãrii etc.).
*8) Se menţioneazã numele de familie, prenumele şi funcţia membrilor Comitetului.
*9) Data.
*10) Localitatea.


ANEXA 2
--------
la procedura
-------------

PROCURA SPECIALĂ

Grupul din comunitatea ruralã saraca/Grupul productiv provenit din comunitatea saraca "........."*1) în calitate de MANDANT
şi
Membrii Comitetului de conducere a proiectului,
.........................
.........................
.........................*2)
în calitate de MANDATARI au convenit urmãtoarele:

I. OBIECTUL PROCURII

Art. 1. - MANDANTUL îi împuterniceşte pe MANDATARI sa asigure executarea proiectului "................................"*3)
Art. 2. - în realizarea mandatului lor, MANDATARII beneficiazã de puteri depline, putând încheia, în numele şi pe seama MANDANTULUI, toate actele juridice şi efectua toate actele materiale pe care le presupune executarea proiectului.
MANDATARII nu pot încheia nici un fel de acte care nu servesc realizãrii proiectului.

---------------
*1) Denumirea persoanei juridice.
*2) Numele de familie, prenumele şi funcţia.
*3) Denumirea proiectului.

II. OBLIGAŢIILE MANDATARILOR

Art. 3. - Mandatarii trebuie sa-şi execute mandatul în comun, în acest scop, pentru validarea actelor juridice pe care urmeazã sa le încheie este necesar consimţãmântul tuturor MANDATARILOR.
Pentru actele urgente, a cãror neîndeplinire ar cauza o paguba mare MANDANTULUI, poate decide un singur MANDATAR în lipsa celorlalţi care se gãsesc în imposibilitate, chiar momentanã, de a lua parte la administrarea proiectului.
Când exista neintelegeri între MANDATARI cu privire la încheierea unui act juridic, oricare dintre ei trebuie sa convoace, în cel mai scurt timp, adunarea membrilor persoanei juridice mandante; aceasta va decide cu majoritatea simpla a membrilor prezenţi.
Art. 4. - MANDATARII trebuie sa îşi îndeplineascã mandatul cu grija şi buna-credinţa.
Atunci când, în executarea mandatului, MANDATARII intra în legatura cu terţe persoane, ei trebuie sa înfãţişeze prezenta procura specialã.
MANDATARUL care, într-o operaţiune determinata, are, pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare fata de MANDANT, nu poate lua parte, sub sancţiunea rãspunderii sale civile, la nici o deliberare sau decizie privind operaţiunea respectiva.
Art. 5. - MANDATARII trebuie sa dea MANDANTULUI socoteala despre îndeplinirea mandatului, sa îi predea tot ceea ce au primit în baza materialului şi sa îl informeze cu privire la stadiul realizãrii proiectului.
Art. 6. - MANDATARII trebuie sa-şi execute mandatul în mod personal. Ei nu pot sa îşi substituie o alta persoana, transmitandu-i o parte sau toate drepturile ce i-au fost conferite de MANDANT.
Art. 7. - MANDATARII rãspund în mod solidar pentru buna executare a mandatului. Forta majorã inlatura rãspunderea MANDATARILOR.

III. OBLIGAŢIILE MANDANTULUI

Art. 8. - MANDANTUL nu plãteşte MANDATARILOR o remuneraţie pentru executarea mandatului.
Art. 9. - MANDANTUL este obligat sa restituie MANDATARILOR toate cheltuielile necesare şi utile pe care aceştia le-au fãcut din veniturile proprii, în vederea executãrii mandatului.

IV. REVOCAREA MANDATULUI

Art. 10. - MANDANTUL poate revoca oricând mandatul.

V. RENUNŢAREA LA MANDAT

Art. 11. - Oricare din MANDATARI sau toţi aceştia împreunã pot renunţa la mandat, oricând, notificând MANDANTULUI, în cadrul unei adunãri a membrilor persoanei juridice-mandante, cu cel puţin 15 zile înainte ca renunţarea sa îşi producã efectele.
Art. 12. - MANDATARII rãspund civil dacã renunţarea la mandat este de natura sa îl pagubeasca pe MANDANT, cu excepţia cazului în care dovedesc ca executarea, în continuare, a mandatului le-ar fi pricinuit o paguba însemnatã.

VI. CLAUZE FINALE

Art. 13. - În toate cazurile de încetare a mandatului, MANDATARUL trebuie sa predea MANDANTULUI prezenta procura specialã, precum şi orice alte acte sau bunuri primite în cursul executãrii mandatului.
Art. 14. - Modificarea prezentei procuri speciale se poate face numai în scris, cu acordul MANDANTULUI şi MANDATARILOR.

VII. ALTE CLAUZE

...........................................
........................................... *1)

Prezenta procura specialã s-a încheiat astãzi .........*2), la ............*3), cu ocazia adunãrii de constituire a Grupului din comunitatea ruralã saraca/Grupului productiv provenit din comunitãţi sarace "............"*4) în doua exemplare originale, câte unul pentru MANDANT şi pentru MANDATARI.


Pentru MANDANT,
Preşedintele adunãrii de Constituire a Grupului
din Comunitatea ruralã saraca/Grupului productiv
provenit din comunitatea saraca


MANDATARI
Preşedinte .................
Secretar ..................
Trezorier ..................


--------------------
*1) Orice alte clauze legale care se considera necesare.
*2) Data.
*3) Localitatea.
*4) Denumirea persoanei juridice.

--------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Fondul Romana de Dezvoltare Sociala, HOTARARE nr. 16/IV din 23 aprilie 2002

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016