Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 159 din 24 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti
Având în vedere dispoziţiile art. 155 alin. (2) din Constituţia României, republicatã, în temeiul dispoziţiilor art. 126 alin. (2), coroborat cu <>art. 132 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã,
Consiliul Superior al Magistraturii hotãrãşte:
ART. 1 Se aprobã Regulamentul de ordine interioarã a instanţelor judecãtoreşti, anexã la prezenta hotãrâre. ART. 2 Prezentul regulament se trimite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Secretariatului tehnic.
Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii, judecãtor dr. Dan Lupaşcu
ANEXĂ
REGULAMENT de ordine interioarã al instanţelor judecãtoreşti
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Puterea judecãtoreascã se exercitã de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecãtoreşti stabilite de lege. (2) Puterea judecãtoreascã este separatã şi în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecãtoreşti, în conformitate cu principiul constituţional al independenţei şi inamovibilitãţii judecãtorilor şi cu dispoziţiile celorlalte legi. (3) Instanţele judecãtoreşti înfãptuiesc justiţia în scopul apãrãrii şi realizãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale cetãţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecãţii, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. (4) Consiliul Superior al Magistraturii este reprezentantul autoritãţii judecãtoreşti şi garantul independenţei justiţiei. (5) Ministerul Justiţiei asigurã buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public. ART. 2 (1) Judecãtoriile, tribunalele, tribunalele specializate şi curţile de apel sunt organizate potrivit dispoziţiilor <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã. (2) În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecãţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecãtorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentã în alte localitãţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 36 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã. (3) Instanţele pot avea în organizarea lor douã sau mai multe secţii. Numãrul secţiilor curţilor de apel, tribunalelor, precum şi secţiile judecãtoriilor se stabilesc prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. (4) În cadrul curţilor de apel funcţioneazã secţii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze de minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale, precum şi, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii. (5) În cadrul tribunalelor funcţioneazã secţii pentru cauze civile şi secţii pentru cauze penale şi, în raport cu natura şi numãrul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii. ART. 3 Mijloacele materiale şi financiare necesare instanţelor sunt asigurate de la bugetul de stat, din timbru judiciar, din amenzi judiciare, cheltuieli judiciare şi alte surse extrabugetare, în condiţiile legii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Administrarea acestora se realizeazã prin curţile de apel şi tribunalele aflate în localitãţile reşedinţã de judeţ ai cãror preşedinţi sunt şi ordonatori secundari de credite şi, respectiv, ordonatori terţiari de credite.
CAP. II Dispoziţii privind conducerea instanţelor, atribuţiile judecãtorilor şi ale personalului auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu
SECŢIUNEA I Dispoziţii generale
ART. 4 (1) Instanţele judecãtoreşti se încadreazã cu personal de conducere, judecãtori, personal auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu. (2) Conducerea instanţelor este asiguratã de: preşedinte, unu sau mai mulţi vicepreşedinţi, judecãtori-inspectori şi preşedinţi de secţie. De asemenea, la fiecare instanţã funcţioneazã colegiul de conducere şi adunarea generalã a judecãtorilor, în condiţiile legii. (3) În compartimentele auxiliare ale instanţelor funcţioneazã personal auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu.
SECŢIUNEA a II-a Dispoziţii privind activitatea judecãtorilor
ART. 5 (1) Judecãtorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Judecãtorii stagiari se bucurã de stabilitate. (2) Judecãtorii au urmãtoarele îndatoriri: a) sã asigure, prin activitatea desfãşuratã, respectarea legii şi independenţa puterii judecãtoreşti; b) sã respecte normele de deontologie profesionalã, obligaţiile statutare şi cele ce rezultã din regulamente; c) sã-şi perfecţioneze pregãtirea profesionalã, în conformitate cu legea, prin folosirea tuturor mijloacelor pe care le au la îndemânã; d) sã respecte programul de lucru, sã aibã un comportament decent şi civilizat în relaţiile de serviciu; e) sã manifeste calm, rãbdare, politeţe şi imparţialitate faţã de justiţiabili, martori, avocaţi şi alte persoane cu care intrã în contact în calitate oficialã; f) sã participe la şedinţele de judecatã, conform programãrii fãcute de conducerea instanţei sau a secţiei, la începutul fiecãrui an calendaristic, precum şi atunci când, din motive obiective, planificarea iniţialã nu poate fi respectatã; g) sã respecte secretul deliberãrii; h) sã soluţioneze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecãţii şi sã pronunţe hotãrâri temeinice şi legale; i) sã asigure securitatea dosarelor predate spre studiu sau motivare; j) sã aducã de îndatã la cunoştinţa preşedintelui instanţei, în subordinea cãruia funcţioneazã, orice ingerinţã în actul de justiţie, de naturã politicã sau economicã, din partea unei persoane fizice sau juridice, ori a unui grup de interese; k) sã îndeplineascã, în limitele funcţiilor lor, orice dispoziţie administrativã stabilitã în conformitate cu legea de conducerea instanţei. ART. 6 (1) Funcţiile de judecãtor şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învãţãmântul superior, în condiţiile legii. (2) Activitatea didacticã va putea fi desfãşuratã în afara programului de lucru stabilit la instanţa la care funcţioneazã judecãtorul. (3) Îndeplinirea obligaţiilor care privesc Consiliul Superior al Magistraturii are prioritate în raport cu celelalte obligaţii profesionale ale judecãtorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 7 Judecãtorii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate a unor lucrãri literare sau ştiinţifice ori la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. ART. 8 Interdicţiile şi incompatibilitãţile judecãtorilor sunt cele prevãzute de lege.
SECŢIUNEA a III-a Conducerea instanţelor
ART. 9 (1) Instanţele judecãtoreşti sunt conduse de preşedinţi care îndeplinesc şi atribuţii administrative. (2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor de 1-2 vicepreşedinţi, cu excepţia Curţii de Apel Bucureşti şi a Tribunalului Bucureşti, unde pot fi ajutaţi de 1-3 vicepreşedinţi, numãrul acestora fiind stabilit de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii. (3) Judecãtoriile în care preşedinţii sunt ajutaţi de cãtre vicepreşedinţi se stabilesc de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii. (4) La instanţele la care sunt organizate secţii, acestea sunt conduse de un preşedinte de secţie. (5) Curţile de apel au doi sau mai mulţi judecãtori inspectori. § 1. Preşedintele şi vicepreşedintele curţii de apel ART. 10 (1) Preşedintele curţii de apel asigurã conducerea curentã a activitãţii administrativ-judiciare a curţii, scop în care: 1. ia mãsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţei pe care o conduce, precum şi a activitãţii tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecãtoriilor din circumscripţia curţii de apel; 2. verificã personal şi prin judecãtorii-inspectori sau prin alţi judecãtori desemnaţi organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legii şi a regulamentelor la toate instanţele din circumscripţie; 3. organizeazã şi coordoneazã activitatea judecãtorilor- inspectori; 4. supravegheazã activitatea de executare în materie penalã şi civilã, verificã locurile de deţinere şi locurile de executare a sancţiunilor sau a mãsurilor educative; 5. organizeazã şi coordoneazã controlul de ansamblu şi specializat al instanţelor din circumscripţie şi urmãreşte înlãturarea deficienţelor; 6. repartizeazã judecãtorii la secţiile curţii de apel în raport cu volumul de activitate al acestora, ţinându-se seama de specializarea judecãtorilor; 7. constituie completele de judecatã, precum şi completele specializate, dacã este cazul, cu consultarea prealabilã a preşedinţilor de secţie; 8. desemneazã judecãtorii care urmeazã sã îndeplineascã, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecatã; 9. analizeazã anual volumul de activitate al instanţelor şi ia mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii; 10. dã avizul consultativ pentru judecãtorii stagiari, în vederea prezentãrii lor la examenul de capacitate, precum şi pentru cererile de detaşare şi transfer ale judecãtorilor din circumscripţia curţii de apel; 11. solicitã Consiliului Superior al Magistraturii, dacã este cazul, delegarea judecãtorilor curţilor de apel; 12. poate delega, cu acordul lor, judecãtori de la judecãtorii, tribunale sau tribunale specializate din circumscripţia curţii de apel, în situaţia în care una dintre instanţele menţionate nu poate funcţiona normal; 13. propune Consiliului Superior al Magistraturii menţinerea în funcţie a judecãtorilor care au împlinit vârsta de pensionare; 14. convoacã şi prezideazã adunarea generalã anualã a curţii de apel sau ori de câte ori este necesar şi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripţia acesteia; 15. convoacã şi prezideazã colegiul de conducere; 16. încadreazã personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, administrativ şi de serviciu de la instanţele din circumscripţie, promoveazã, aprobã transferul, delegarea, detaşarea şi dispune aplicarea sancţiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal; 17. repartizeazã personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei; 18. urmãreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la instanţele din raza curţii de apel, pentru asigurarea unei dimensionãri echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare lucrãtor; 19. ia mãsuri pentru respectarea programului şi folosirea eficientã a timpului de lucru, de întregul personal al curţii, pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrãrilor şi pentru realizarea unui comportament demn şi civilizat în raporturile de serviciu; 20. asigurã buna colaborare a instanţelor din raza curţii de apel, în condiţiile legii, cu parchetele de pe lângã acestea, organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor şi notarilor, precum şi cu celelalte instituţii; 21. pãstreazã registrul de control al curţii şi ia mãsuri ca un registru de control sã se pãstreze la fiecare secţie a curţii şi la instanţele din teritoriu; 22. desemneazã vicepreşedintele care îl înlocuieşte atunci când lipseşte de la instanţã şi în toate cazurile de imposibilitate temporarã de exercitare a funcţiei; 23. aprobã stimulentele bãneşti provenite din timbrul judiciar, precum şi celelalte prime prevãzute de lege pentru magistraţi şi celelalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecãtoreşti din circumscripţia curţii de apel; 24. îndrumã şi verificã activitatea inginerului constructor de la curtea de apel; 25. este ordonator secundar de credite şi rãspunde de folosirea, conform normelor în vigoare, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unitãţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea dãrilor de seamã contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic. Întocmeşte proiectul de buget pentru anul urmãtor în colaborare cu preşedinţii tribunalelor din circumscripţia curţii de apel; 26. sesizeazã comisia medicalã de specialitate în cazul prevãzut de <>art. 60 alin. (1) lit. b, din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor; 27. îndeplineşte orice altã atribuţie prevãzutã de lege şi de regulamente. (2) Atribuţiile preşedintelui de la pct. 13, 16 şi 26 vor fi exercitate cu avizul conform al colegiului de conducere al curţii de apel. (3) Atribuţiile preşedintelui de la pct. 6, 7, 8, 11, 17 şi 23 vor fi exercitate cu avizul consultativ al colegiului de conducere al curţii de apel. ART. 11 (1) Vicepreşedintele curţii de apel exercitã atribuţiile ce revin preşedintelui în lipsa acestuia sau în baza dispoziţiilor preşedintelui. (2) În exercitarea competenţelor sale de organizare, coordonare şi control vicepreşedintele curţii de apel are urmãtoarele atribuţii: 1. asigurã şi verificã respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de cãtre judecãtori şi personalul auxiliar de specialitate; 2. asigurã cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar; 3. organizeazã studiul profesional al judecãtorilor, urmãreşte realizarea acestuia şi coordoneazã activitatea de unificare a practicii judiciare; 4. desemneazã magistraţii care rãspund de organizarea activitãţii de formare profesionalã continuã a magistraţilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia; 5. asigurã operaţionalitatea bazei de date informatice privind personalul de la instanţele din raza curţii de apel şi ia mãsurile necesare pentru întreţinerea acesteia în condiţii optime; 6. organizeazã în condiţiile legii paza imobilului care constituie sediul instanţei şi a celorlalte bunuri, precum şi paza contra incendiilor, verificã modul în care sunt respectate prevederile legale privind protecţia muncii, asigurã controlul permanent al modului în care sunt pãstrate dosarele, mapele de hotãrâri şi registrele curţii de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acesteia; 7. coordoneazã activitatea corpului de jandarmi angajaţi pe bazã de contract; 8. îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute expres de lege sau de regulamente. § 2. Preşedintele şi vicepreşedintele tribunalului şi tribunalului specializat ART. 12 (1) Preşedintele tribunalului asigurã conducerea curentã a activitãţii administrativ-judiciare a tribunalului, scop în care: 1. convoacã şi prezideazã adunarea generalã anualã a judecãtorilor tribunalului sau ori de câte ori este necesar şi adunarea generalã a judecãtorilor judecãtoriilor din circumscripţia tribunalului; 2. convoacã şi prezideazã şedinţele colegiului de conducere; 3. asigurã buna desfãşurare a activitãţii tribunalului şi judecãtoriilor din circumscripţie; 4. verificã personal sau prin judecãtori desemnaţi organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legii şi a regulamentelor la toate instanţele din circumscripţie; 5. repartizeazã judecãtorii la secţiile tribunalului în raport cu volumul de activitate al acestora, ţinându-se seama de specializarea judecãtorilor; 6. constituie complete de judecatã, precum şi complete specializate, dacã este cazul, cu consultarea prealabilã a preşedinţilor de secţie; 7. desemneazã judecãtorii care, potrivit legii, urmeazã sã îndeplineascã şi alte atribuţii decât cele privitoare la activitatea de judecatã; 8. urmãreşte permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la instanţele din raza tribunalului, pentru asigurarea unei dimensionãri echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare angajat; 9. asigurã buna colaborare a instanţelor din raza tribunalului cu parchetele de pe lângã acestea, cu organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor şi notarilor, precum şi cu celelalte instituţii; 10. repartizeazã personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei; 11. executã la nivelul tribunalului şi în limitele funcţiei sale atribuţiile prevãzute la art. 10 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 19 şi 27; 12. propune stimulente bãneşti provenite din timbrul judiciar, precum şi celelalte stimulente prevãzute de lege, pentru magistraţi şi celelalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecãtoreşti aflate pe raza tribunalului. (2) Atribuţiile de la pct. 5, 6, 7, 10 şi 11 vor fi exercitate cu avizul consultativ al colegiului de conducere al tribunalului. (3) Preşedintele tribunalului este ordonator terţiar de credite şi rãspunde de folosirea conform normelor în vigoare a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredinţate unitãţii pe care o conduce, de ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea dãrilor de seamã contabile asupra execuţiei bugetare. Atribuţiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic. ART. 13 (1) Vicepreşedintele tribunalului exercitã atribuţiile ce revin preşedintelui în lipsa acestuia sau în baza dispoziţiilor primite. (2) În exercitarea competenţelor sale de organizare, coordonare şi control vicepreşedintele tribunalului are urmãtoarele atribuţii: 1. asigurã şi verificã respectarea obligaţiilor legale şi regulamentare şi a regulamentelor de cãtre judecãtori şi personalul auxiliar de specialitate; 2. asigurã cunoaşterea şi valorificarea practicii instanţelor de control judiciar; 3. organizeazã studiul profesional al judecãtorilor, urmãreşte realizarea acestuia şi coordoneazã activitatea de unificare a practicii judiciare; 4. îndeplineşte orice atribuţii prevãzute de lege şi de regulament. § 3. Preşedintele şi vicepreşedintele judecãtoriei ART. 14 (1) Preşedintele judecãtoriei asigurã conducerea curentã a activitãţii administrativ-judiciare a instanţei, scop în care: 1. convoacã şi prezideazã adunarea generalã a judecãtorilor ori de câte ori este cazul; 2. convoacã consiliul de conducere şi prezideazã şedinţele acestuia; 3. constituie completele de judecatã, precum şi completele specializate, dacã este cazul, urmãrind asigurarea continuitãţii acestora; 4. organizeazã şi verificã activitatea judecãtorilor stagiari şi asigurã condiţiile necesare pentru buna desfãşurare a stagiului; 5. programeazã judecãtorul de serviciu şi stabileşte locul şi programul acestei activitãţi; 6. repartizeazã personalul în compartimentele auxiliare şi organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea acestuia; 7. desemneazã judecãtorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecatã; 8. supravegheazã activitatea de executare în materie penalã şi civilã, verificã locurile de deţinere şi locurile de executare a sancţiunilor sau a mãsurilor educative; 9. îndeplineşte orice alte atribuţii administrative date prin lege sau prin regulamente. (2) Atribuţiile de la pct. 3, 5, 6 şi 7 se exercitã cu avizul consultativ al colegiului de conducere. ART. 15 (1) Vicepreşedintele judecãtoriei exercitã atribuţiile ce revin preşedintelui în lipsa acestuia sau în baza dispoziţiilor primite. (2) În exercitarea competenţelor sale de organizare, coordonare şi control, vicepreşedintele judecãtoriei are urmãtoarele atribuţii: 1. organizeazã studiul profesional al judecãtorilor, urmãreşte realizarea acestuia şi coordoneazã activitatea de unificare a practicii judiciare; 2. îndeplineşte orice alte atribuţii date prin lege sau regulamente. § 4. Colegiul de conducere ART. 16 (1) În cadrul fiecãrei instanţe judecãtoreşti funcţioneazã un colegiu de conducere. Preşedintele instanţei este şi preşedintele colegiului de conducere. (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri şi au urmãtoarea componenţã: a) la curţile de apel: preşedintele, vicepreşedinţii, judecãtorii-inspectori şi preşedinţii de secţie, precum şi 1-2 judecãtori, aleşi în adunarea generalã a judecãtorilor; b) la tribunale şi tribunalele specializate: preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie, precum şi 1-2 judecãtori, aleşi în adunarea generalã a judecãtorilor; c) la judecãtorii: preşedintele şi, dupã caz, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţie, precum şi 1-2 judecãtori, aleşi în adunarea generalã a judecãtorilor. (3) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economicoadministrative, la şedinţele acestuia participã şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ. (4) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitate şi persoane cu funcţii de conducere de la instanţele din circumscripţia acestor instanţe. ART. 17 Colegiile de conducere dezbat şi aprobã mãsurile necesare pentru buna desfãşurare a activitãţii instanţei şi avizeazã actele, deciziile sau ordinele preşedintelui în exercitarea atribuţiilor arãtate la art. 10 alin. (2), art. 12 alin. (2) şi art. 14 alin. (2). ART. 18 Colegiile de conducere ale curţilor de apel şi ale tribunalelor propun proiectul de buget în limita competenţelor ce le revin. ART. 19 Colegiul de conducere al curţii de apel primeşte candidaturile judecãtorilor din raza teritorialã a curţii de apel, pentru funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi verificã îndeplinirea condiţiilor prevãzute de lege pentru judecãtorii care şi-au depus candidaturile. ART. 20 (1) Colegiul de conducere al curţii de apel exercitã acţiunea disciplinarã pentru judecãtorii din cadrul curţii de apel, cu excepţia preşedintelui, precum şi pentru judecãtorii instanţelor din circumscripţia acesteia. (2) În vederea exercitãrii acţiunii disciplinare, cercetarea prealabilã se efectueazã de unul sau doi judecãtoriinspectori desemnaţi de colegiul de conducere. Pentru incompatibilitate sau imposibilitatea de a se efectua cercetarea prealabilã cu judecãtorii-inspectori din cadrul curţii de apel, colegiul de conducere se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru desemnarea unor judecãtori-inspectori de la altã curte de apel. (3) În cazul exercitãrii acţiunii disciplinare, la lucrãrile colegiului de conducere nu participã judecãtorul sau judecãtorii desemnaţi pentru efectuarea cercetãrii prealabile şi nici judecãtorul împotriva cãruia se exercitã acţiunea disciplinarã. ART. 21 (1) În lipsa preşedintelui instanţei, colegiul de conducere este prezidat de vicepreşedintele instanţei. (2) Colegiul de conducere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui sau la solicitarea a cel puţin o treime din numãrul membrilor sãi şi este legal constituit în prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul membrilor sãi. (3) Hotãrârile colegiului de conducere se adoptã cu votul majoritãţii membrilor sãi şi se consemneazã într-un registru special. (4) Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de primul grefier sau, dupã caz, de grefierul-şef al instanţei sau de un alt grefier desemnat de preşedinte. (5) Şedinţele colegiului de conducere nu sunt publice. § 5. Adunarea generalã a judecãtorilor ART. 22 Adunarea generalã a judecãtorilor este compusã din toţi judecãtorii în funcţie ai instanţei, inclusiv judecãtorii stagiari, precum şi cei delegaţi sau detaşaţi de la alte instanţe. ART. 23 Adunarea generalã a judecãtorilor are urmãtoarele atribuţii: 1. dezbate activitatea anualã desfãşuratã de instanţã; 2. alege, în condiţiile legii, membrii în Consiliul Superior al Magistraturii; 3. dezbate probleme de drept; 4. analizeazã proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a Ministerului Justiţiei; 5. formuleazã puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; 6. îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau de regulamente. ART. 24 (1) Adunarea generalã a judecãtorilor este legal constituitã în prezenţa majoritãţii judecãtorilor în funcţie, cu excepţia situaţiei în care se aleg membrii Consiliului Superior al Magistraturii, când este necesarã prezenţa a cel puţin douã treimi din numãrul judecãtorilor în funcţie. (2) Adunarea generalã a judecãtorilor este convocatã de preşedintele instanţei, iar în lipsa acestuia de vicepreşedinte. Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunãrile generale sunt convocate de consiliul de conducere al curţii de apel. (3) Adunarea generalã a judecãtorilor este prezidatã de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinte. (4) Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generalã este prezidatã de judecãtorul cu cea mai mare vechime în magistraturã, care nu şi-a depus candidatura pentru funcţia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. (5) Hotãrârile adunãrii generale se adoptã cu votul majoritãţii membrilor prezenţi, cu excepţia alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care se realizeazã cu numãrul cel mai mare de voturi obţinut în adunarea generalã. (6) Hotãrârile adunãrii generale se consemneazã într-un registru special ţinut de instanţã. (7) Secretariatul adunãrii generale este asigurat de primul grefier sau, dupã caz, de grefierul-şef al instanţei sau de un alt grefier desemnat de preşedinte. § 6. Preşedintele secţiei ART. 25 Preşedintele secţiei conduce, organizeazã şi controleazã activitatea administrativ-judiciarã a secţiei, având urmãtoarele atribuţii: 1. asigurã buna desfãşurare a activitãţii de judecatã a secţiei; 2. propune constituirea completelor de judecatã, precum şi a completelor specializate, dacã este cazul, urmãrind asigurarea continuitãţii acestora; 3. organizeazã studiul profesional al judecãtorilor secţiei, urmãreşte realizarea acestuia şi coordoneazã activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul secţiei; 4. participã la învãţãmântul profesional al instanţelor de grad mai mic; 5. comunicã lunar instanţelor mai mici în grad situaţia hotãrârilor desfiinţate în cãile de atac, pentru motive imputabile judecãtorilor; 6. îndrumã şi verificã activitatea administrativ-judiciarã a personalului secţiei; 7. exercitã la nivelul secţiei şi în limitele funcţiei sale atribuţiile prevãzute la art. 10 pct. 4; 8. face propuneri de desemnare a judecãtorilor care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecatã; 9. urmãreşte soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil; 10. ţine evidenţa cazurilor de aplicare neunitarã a legii în baza referatului întocmit de judecãtorul-delegat; 11. contribuie la elaborarea buletinului jurisprudenţei curţii de apel; 12. ia mãsuri în vederea repartizãrii aleatorii a cauzelor, stabilind gradul de complexitate al acestora. § 7. Judecãtorii inspectori ART. 26 Judecãtorii-inspectori de la curţile de apel au urmãtoarele atribuţii: 1. verificã, în condiţiile legii, organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legilor şi a regulamentelor la curtea de apel şi la instanţele din circumscripţia acesteia; 2. efectueazã cercetarea prealabilã atât pentru judecãtori, cât şi pentru personalul încadrat în compartimentele auxiliare de la curtea de apel şi de la instanţele din circumscripţia curţii de apel, în vederea exercitãrii acţiunii disciplinare sau, dupã caz, aplicarea sancţiunilor disciplinare, potrivit competenţelor ce revin în aceastã materie; 3. formuleazã rãspuns la petiţiile şi sesizãrile repartizate spre soluţionare, pe care le prezintã preşedintelui sau vicepreşedintelui; verificãrile efectuate trebuie sã respecte principiile independenţei judecãtorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat. ART. 27 Judecãtorii-inspectori participã la şedinţele de judecatã, la oricare dintre secţiile curţii de apel, în funcţie de volumul de activitate şi necesitãţile instanţei. § 8. Judecãtorii cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executãri penale ART. 28 Judecãtorii cu atribuţii privind îndrumarea şi controlul activitãţii compartimentului de executãri penale sunt delegaţi de preşedinţii instanţelor şi îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) urmãresc şi controleazã modul în care se emit şi se comunicã mandatele de executare şi supravegheazã luarea tuturor mãsurilor pentru aducerea la îndeplinire a acestora, precum şi a celorlalte dispoziţii din hotãrârile penale; b) iau mãsuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executãrii; c) supravegheazã comunicarea în termen a hotãrârilor penale; d) urmãresc ţinerea evidenţei amânãrilor şi întreruperilor de executare a sancţiunilor penale şi a mãsurilor educative şi efectueazã adresele de revenire; e) supravegheazã completarea corectã a registrelor de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor penale, precum şi a celorlalte evidenţe prevãzute în regulament; f) sesizeazã instanţa de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotãrârii sau în cursul executãrii, se iveşte vreo nelãmurire sau împiedicare; g) închid poziţiile din registrul de executãri penale; h) informeazã conducerea instanţei despre întârzierile nejustificate în executarea hotãrârilor; i) verificã pãstrarea în bune condiţii a dosarelor şi a lucrãrilor de executãri; j) rezolvã corespondenţa aferentã activitãţii de punere în executare a hotãrârilor penale. § 9. Judecãtorii cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executãri civile ART. 29 Judecãtorii cu atribuţii privind activitatea compartimentului de executãri civile sunt delegaţi de preşedinţii instanţelor şi îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã şi supravegheazã activitatea acestui compartiment; b) soluţioneazã cererile de încuviinţare a executãrii silite, precum şi alte cereri adresate acestui compartiment; c) controleazã şi îndrumã modul de completare a registrului general de evidenţã a cererilor de încuviinţare a executãrii silite, precum şi a opisului alfabetic privind aceste cereri; d) verificã evidenţa şi eliberarea recipiselor de consemnare şi a celorlalte valori; e) controleazã îndeplinirea sarcinilor de serviciu de cãtre grefierul desemnat la acest compartiment; f) rezolvã corespondenţa privind executãrile contravenţionale; g) îndrumã, supravegheazã şi controleazã activitatea de executãri contravenţionale; h) verificã întocmirea lucrãrilor privind punerea în executare a hotãrârilor civile prin care se aplicã sancţiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãţi în folosul comunitãţii, cu revenire la fiecare douã luni, în cazul în care nu se confirmã primirea formelor de executare; i) asigurã închiderea poziţiilor din registru, dupã confirmarea primirii formelor de executare de la organele de executare; verificã evidenţa amenzilor judiciare aplicate potrivit legii; j) supravegheazã modul de întocmire şi transmitere a titlurilor executorii cãtre organele de executare; k) îndrumã şi controleazã activitatea de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor civile prin care s-au stabilit creanţe pentru care executarea se face din oficiu. § 10. Judecãtorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar ART. 30 Judecãtorii cu atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar sunt delegaţi de preşedinţii instanţelor şi întocmesc trimestrial un referat privind problemele de drept ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitarã atât a propriei instanţe, cât şi a instanţelor superioare, dacã este cazul. § 11. Judecãtorii cu atribuţii pentru soluţionarea cererilor privind cetãţenia românã ART. 31 Judecãtorii delegaţi în Comisia de soluţionare a cererilor privind cetãţenia românã au urmãtoarele atribuţii: a) participã la şedinţele comisiei în zilele şi la orele planificate; b) examineazã cererile de acordare, redobândire şi renunţare la cetãţenia românã şi verificã înscrisurile depuse de petiţionari pentru susţinerea acestora; c) dupã examinarea cererilor, întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovãrii de cãtre ministrul justiţiei a proiectelor de hotãrâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea şi renunţarea la cetãţenia românã; d) redacteazã încheierile de respingere a cererilor petiţionarilor; e) executã orice alte lucrãri necesare îndeplinirii atribuţiilor comisiei, potrivit legii. § 12. Judecãtorii cu atribuţii la oficiul registrului comerţului ART. 32 (1) Controlul legalitãţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistreazã în registrul comerţului se exercitã de cãtre justiţie prin judecãtori anume delegaţi. (2) Judecãtorii delegaţi la oficiul registrului comerţului sunt desemnaţi de preşedinţii tribunalelor sau, dupã caz, de preşedinţii tribunalelor comerciale şi îndeplinesc atribuţiile prevãzute de lege. § 13. Judecãtorii-sindici ART. 33 Judecãtorii-sindici au în principal urmãtoarele atribuţii: a) pronunţã hotãrârile de deschidere a procedurii; b) judecã contestaţia debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; c) desemneazã prin hotãrâre administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar şi stabilesc atribuţiile acestora; d) controleazã activitatea administratorului judiciar şi lichidatorului judiciar, iar, dacã este cazul, dispun înlocuirea lor; e) judecã cererile prin care se solicitã debitorului ridicarea dreptului de a-şi mai conduce activitatea; f) judecã acţiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; g) judecã contestaţiile debitorului ori ale creditorilor împotriva mãsurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar; h) confirmã planul de reorganizare sau, dupã caz, de lichidare, dupã votarea lui de cãtre creditori; i) hotãrãsc asupra continuãrii activitãţii debitorului, în caz de reorganizare; j) soluţioneazã obiecţiile la rapoartele trimestriale şi la cel final al administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar; k) autentificã actele juridice încheiate de lichidatorul judiciar, pentru a cãror validitate este necesarã forma autenticã; l) dau hotãrâri de închidere a procedurii; m) desemneazã prin încheiere persoane de specialitateşi stabilesc retribuţia acestora; n) organizeazã întâlniri periodice cu lichidatorii judiciari şi administratorii judiciari desemnaţi în cauzele repartizate. § 14. Judecãtorul delegat la organul financiar local pentru soluţionarea cererilor de acordare a personalitãţii juridice a asociaţiilor de proprietari ART. 34 Judecãtorul delegat la organul financiar local pentru soluţionarea cererilor de acordare a personalitãţii juridice a asociaţiilor de proprietari are urmãtoarele atribuţii: a) examineazã cererile având ca obiect acordarea personalitãţii juridice asociaţiilor de proprietari şi redacteazã încheierile pronunţate în cauzele respective; b) îndrumã şi controleazã activitatea grefierului delegat la acest compartiment, respectiv de ţinere a evidenţelor, de efectuare a înscrierilor, înregistrãrilor, comunicãrilor sau publicitãţii prevãzute de lege. § 15. Judecãtorul delegat la biroul persoane juridice ART. 35 Judecãtorul delegat la biroul persoane juridice îndrumã, supravegheazã şi controleazã activitatea de ţinere a evidenţelor pentru asociaţii, fundaţii, sindicate şi orice alte persoane juridice reglementate de lege, privind efectuarea înscrierilor, înregistrãrilor, comunicãrilor sau publicitãţii prevãzute de lege.
SECŢIUNEA a IV-a Dispoziţii privind activitatea asistenţilor judiciari
ART. 36 În cauzele privind conflictele de muncã şi asigurãri sociale, completul de judecatã se constituie din 2 judecãtori şi 2 asistenţi judiciari, desemnaţi de cãtre preşedintele tribunalului. ART. 37 (1) Asistenţii judiciari participã la deliberare cu vot consultativ şi semneazã hotãrârile pronunţate. Opinia acestora se consemneazã în hotãrâre şi se motiveazã. (2) Asistenţii judiciari sunt datori sã studieze temeinic dosarele în cauzele la a cãror soluţionare participã, sã respecte programarea şedinţelor stabilitã de preşedintele tribunalului şi sã se conformeze dispoziţiilor administrative date în aplicarea legii şi regulamentelor de cãtre acesta şi de cãtre preşedintele completului de judecatã.
SECŢIUNEA a V-a Dispoziţii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instanţelor judecãtoreşti
§ 1. Dispoziţii generale ART. 38 (1) La judecãtorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel funcţioneazã personal auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu. (2) Toate instanţele au câte o grefã, o registraturã, o arhivã, o bibliotecã şi un birou de informare şi relaţii publice. (3) Curţile de apel şi tribunalele au şi câte un compartiment economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic. (4) Biroul "Personal" funcţioneazã integrat compartimentului economico-financiar şi administrativ. (5) Compartimentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţilor de apel şi tribunalelor asigurã activitatea economicã, financiarã şi administrativã a instanţelor la care funcţioneazã. Pentru tribunalele specializate şi judecãtorii aceastã activitate este asiguratã de departamentul economico-financiar şi administrativ de la tribunalul la care sunt arondate. Curţile de apel au şi un compartiment de documentare şi un compartiment de informatizare juridicã, structuri ce pot fi înfiinţate şi la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecãtoriilor. ART. 39 (1) Grefa, registratura şi arhiva efectueazã operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, pãstrarea registrelor, precum şi alte lucrãri cu caracter auxiliar, necesare bunei desfãşurãri a activitãţii instanţelor. (2) Personalul este repartizat pe secţii şi compartimente de activitate de cãtre preşedintele instanţei, potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secţiei, de preşedintele secţiei. ART. 40 Compartimentul economico-financiar şi administrativ are ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfãşurarea activitãţii instanţelor şi gospodãrirea localurilor. ART. 41 Serviciul de documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei, precum şi gestiunea bibliotecii. ART. 42 Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu este angajat în condiţiile legii, pe bazã de examen sau concurs, şi se numeşte de cãtre preşedintele curţii de apel în a cãrei circumscripţie urmeazã sã funcţioneze. ART. 43 (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu este supusã controlului ierarhic. (2) Atribuţiile fiecãrui salariat din compartimentele auxiliare ale instanţelor sunt cuprinse în fişa postului. ART. 44 (1) Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu este obligat sã respecte programul de lucru, sã efectueze lucrãrile în termenele stabilite, sã îndeplineascã toate îndatoririle ce îi revin potrivit legii şi regulamentelor. (2) Prezentarea la serviciu dupã orele de program, pãrãsirea locului de muncã în timpul programului de activitate, precum şi învoirile care nu depãşesc durata unei zile de muncã se aprobã de preşedintele instanţei sau de înlocuitorul acestuia, cu consultarea primului-grefier sau, dupã caz, a grefierului-şef; la tribunale şi curţile de apel, cu încuviinţarea preşedintelui, învoirile de la program pot fi acordate şi de preşedinţii de secţii sau judecãtorii responsabili de compartimente. ART. 45 (1) Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu trebuie sã respecte secretul cu privire la informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii îndatoririlor lor şi care nu sunt accesibile publicului. (2) Personalul acestor compartimente trebuie sã îndeplineascã îndatoririle de serviciu fãrã pãrtinire, sã se manifeste calm, demn şi politicos cu pãrţile din proces, cu martorii, avocaţii şi alte persoane cu care intrã în contact în calitate oficialã. (3) Atunci când apreciazã cã nu au competenţa şi nici încuviinţarea sã rezolve anumite cereri, salariaţii le vor aduce, de îndatã, la cunoştinţã primului-grefier sau, dupã caz, grefierului-şef, cu excepţia personalului economicoadministrativ, care va sesiza managerul economic. ART. 46 Activitatea personalului auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu se desfãşoarã sub coordonarea şi controlul preşedintelui instanţei. ART. 47 Coordonarea şi controlul pot fi efectuate şi de vicepreşedinte şi membrii colegiului de conducere al instanţei, potrivit repartizãrii sarcinilor stabilite în cadrul colegiului de conducere. ART. 48 Persoanele cu atribuţii de control verificã, cel puţin o datã pe lunã, efectuarea la timp şi de calitate a lucrãrilor şi consemneazã constatãrile şi propunerile în registrul de control, prezentându-le preşedintelui instanţei în termen de 10 zile de la efectuarea controlului. § 2. Grefa ART. 49 Preşedintele instanţei va stabili, prin ordin de serviciu, atribuţiile concrete pentru fiecare grefier şi grefierdactilograf, în raport cu pregãtirea profesionalã şi experienţa acestora. ART. 50 La instanţele în cadrul cãrora existã secţii maritime şi fluviale, preşedintele va desemna un grefier pentru efectuarea tuturor lucrãrilor de arhivã, grefã şi de punere în executare a hotãrârilor penale şi civile pronunţate în cadrul competenţei secţiei, precum şi ale acelora privind litigiile de drept comun în legãturã cu activitatea de transport maritim şi fluvial. ART. 51 La şedinţele de judecatã, grefierii sunt obligaţi sã aibã ţinuta vestimentarã corespunzãtoare. ART. 52 (1) Preşedintele curţii de apel va desemna, prin decizie, primul-grefier sau grefierul şef al curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, în condiţiile legii; primul-grefier şi grefierul-şef nu participã, de regulã, în şedinţe de judecatã. (2) Preşedintele instanţei va desemna prin ordin de serviciu anual: a) componenţa nominalã a compartimentelor instanţei, dupã consultarea colectivului; b) atribuţiile ce revin fiecãrui salariat din aceste compartimente; c) salariatul care coordoneazã compartimentul respectiv, dacã este cazul. ART. 53 (1) Primii-grefieri ai curţilor de apel, ai tribunalelor şi tribunalelor specializate au urmãtoarele atribuţii: a) coordoneazã şi controleazã activitatea personalului auxiliar de specialitate, atât al instanţei la care funcţioneazã, cât şi al instanţelor din circumscripţie; b) coordoneazã şi urmãresc uniformizarea înregistrãrilor statistice în colaborare cu departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; c) asigurã evidenţa, pãstrarea şi manipularea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicitãţii şi verificã modul în care se asigurã securitatea lucrãrilor; d) întocmesc şi contrasemneazã corespondenţa cu caracter administrativ a curţii de apel, tribunalului şi tribunalului specializat; e) ţin orice alte registre speciale prevãzute de lege pentru instanţa la care funcţioneazã; f) aduc la îndeplinire mãsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securitãţii bunurilor, pazei contra incendiilor şi protecţiei muncii; g) verificã modul în care se respectã regulile de acces al publicului în incinta instanţei; h) întocmesc acte de constatare a neregulilor evidenţiate în activitatea personalului auxiliar controlat şi sesizeazã preşedintele instanţei pentru luarea mãsurilor corespunzãtoare; i) urmãresc respectarea de cãtre personalul auxiliar al instanţelor a unor raporturi corespunzãtoare cu publicul şi avocaţii; j) îndrumã şi verificã evidenţa şi gestiunea bibliotecii; k) ţin evidenţa concediilor personalului; l) ţin evidenţa amenzilor judiciare şi a cheltuielilor judiciare acordate din oficiu, potrivit legii; m) îndeplinesc, în limita funcţiei, orice alte atribuţii de serviciu date de preşedintele curţii de apel sau al tribunalului, dupã caz. (2) Primii-grefieri ai curţilor de apel ţin registrele privind controlul averilor, privind confirmarea şi autorizarea interceptãrii şi înregistrãrii convorbirilor telefonice, evidenţa dosarelor privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securitãţii ca poliţie politicã; de asemenea ţin evidenţele privind notarii publici, executorii judecãtoreşti, traducãtorii şi înregistrarea persoanelor juridice potrivit legii. (3) Primii-grefieri ai tribunalelor ţin registrele privind persoanele juridice, registrele privind confirmarea şi autorizarea interceptãrii şi înregistrãrii convorbirilor telefonice, precum şi registrele privind partidele politice şi alte formaţiuni politice. ART. 54 (1) În lipsa primului-grefier al curţii de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat, unul dintre grefierii şefi de secţie, desemnat de preşedintele instanţei, îl va înlocui în toate atribuţiile sale. (2) La judecãtorie grefierul-şef poate fi înlocuit de unul dintre grefieri, desemnat de cãtre preşedintele instanţei. ART. 55 Grefierul şef de secţie are urmãtoarele atribuţii: a) supravegheazã şi verificã lucrãrile întocmite de personalul auxiliar al secţiei; b) ajutã preşedintele de secţie la repartizarea aleatorie a cauzelor; c) ţine evidenţa privind taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar; d) ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea; e) propune preşedintelui de secţie repartizarea grefierilor în şedinţele de judecatã; f) urmãreşte redactarea în termen a hotãrârilor întocmite în concept de cãtre judecãtorii secţiei; ţine registrul de evidenţã a redactãrii hotãrârilor secţiei şi pãstreazã mapele de hotãrâri; g) verificã dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare sau autoritãţi, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare; h) participã, conform programãrii, la şedinţele de judecatã ca grefier de şedinţã; i) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnicã a salariaţilor secţiei, pe care le trimite serviciului de contabilitate, şi se îngrijeşte de aprovizionarea secţiei cu materialele necesare; j) gestioneazã titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probã în cauzele aflate pe rolul secţiei; k) verificã şi semneazã pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele întocmite; aceastã atribuţie poate fi delegatã unui alt grefier, prin dispoziţie a preşedintelui instanţei; l) îndeplineşte, în limitele funcţiei, şi alte sarcini de serviciu date de preşedintele secţiei sau de preşedintele ori vicepreşedintele instanţei; m) ţine registrele de evidenţã a propunerilor de arestare preventivã soluţionate în cursul urmãririi penale şi în cursul judecãţii, registrul de evidenţã a sesizãrilor privind efectuarea percheziţiilor, registrul de evidenţã a sesizãrilor privind prelungirea arestãrii preventive, cu posibilitatea delegãrii acestor atribuţii unui alt grefier; n) ţine registrul privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care înregistreazã toate dosarele sosite din recurs sau apel; aceastã atribuţie poate fi delegatã unui alt grefier, prin dispoziţie a preşedintelui instanţei; o) verificã modul de completare şi pãstrare a evidenţelor secţiei. ART. 56 Grefierul şef al judecãtoriei are urmãtoarele atribuţii: a) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnicã a salariaţilor, pe care le trimite serviciului de contabilitate; încaseazã şi plãteşte drepturile salariale ale personalului judecãtoriei; gestioneazã bunurile instanţei, titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probã în cauzele aflate pe rol; b) se îngrijeşte de buna desfãşurare a activitãţii gospodãreşti şi de aprovizionarea instanţei cu materialele necesare; c) aduce la îndeplinire mãsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor şi protecţia muncii; verificã modul în care se respectã regulile de acces al publicului în incinta instanţei; d) asigurã evidenţa, pãstrarea şi manipularea datelor şi documentelor ce nu sunt destinate publicitãţii şi verificã modul cum se asigurã securitatea lucrãrilor, cu respectarea normelor legale privind informaţiile clasificate; e) întocmeşte şi contrasemneazã corespondenţa cu caracter administrativ a judecãtoriei; organizeazã şi urmãreşte redactarea în termen a hotãrârilor întocmite în concept de judecãtorii instanţei; f) propune preşedintelui judecãtoriei repartizarea grefierilor în şedinţele de judecatã; g) ţine registrul de evidenţã a redactãrii hotãrârilor instanţei şi pãstreazã mapele de hotãrâri; h) verificã dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare sau autoritãţi, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare; la instanţele cu un volum mare de activitate va putea fi delegat un alt grefier care sã îndeplineascã aceste sarcini; i) ţine registrele privind evidenţa confirmãrii şi autorizãrii interceptãrii şi înregistrãrii convorbirilor telefonice, precum şi a percheziţiilor; j) are în pãstrare dosarele administrative şi biblioteca instanţei; k) întocmeşte lucrãrile de statisticã judiciarã ale judecãtoriei; l) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de preşedintele instanţei. ART. 57 (1) Grefierul de şedinţã are urmãtoarele atribuţii: a) completeazã condica şedinţelor de judecatã în care se trec dosarele din şedinţa respectivã, în ordinea înscrisã în lista cauzelor, cu urmãtoarele menţiuni: numãrul curent, numele şi prenumele pãrţilor, numãrul dosarului şi obiectul cauzei; b) participã la şedinţele de judecatã, îndeplinind toate atribuţiile ce îi revin în baza dispoziţiilor legale sau regulamentare, executând orice alte însãrcinãri din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecatã; c) întocmeşte actele de procedurã dispuse de cãtre judecãtor; completeazã borderourile şi predã corespondenţa pentru expediere; d) comunicã hotãrârile judecãtoreşti în termenul prevãzut de lege; e) executã, în limitele funcţiei sale, şi alte sarcini de serviciu date de conducerea instanţei, inclusiv redactarea dupã concept a hotãrârilor judecãtoreşti. (2) Grefierul debutant participã la şedinţele de judecatã dupã însuşirea cunoştinţelor necesare pentru îndeplinirea acestei activitãţi. ART. 58 Grefierul delegat la compartimentul de executãri silite are urmãtoarele atribuţii: a) înregistreazã în registrul general de evidenţã cererile de încuviinţare a executãrii silite şi întocmeşte opisul alfabetic dupã numele creditorului şi al debitorului; b) participã în calitate de grefier de şedinţã la cauzele privind încuviinţarea executãrii silite; c) elibereazã încheierile pronunţate de judecãtorul-delegat reprezentanţilor birourilor executorilor judecãtoreşti; d) asigurã pãstrarea în bunã stare a dosarelor şi registrelor; e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de judecãtorul- delegat sau preşedintele instanţei. ART. 59 Grefierul delegat la biroul executãri contravenţionale are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã înregistrãrile corespunzãtoare în registrele de punere în executare a hotãrârilor judecãtoreşti prin care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale; b) întocmeşte şi expediazã în termen mandatele de executare a sancţiunii contravenţionale cu muncã în folosul comunitãţii, cu respectarea dispoziţiilor legale, fãrã adãugiri, modificãri sau ştersãturi în text; c) comunicã organelor financiare şi organelor de poliţie mãsurile dispuse prin hotãrârile judecãtoreşti; d) asigurã pãstrarea în bune condiţii a dosarelor şi registrelor; e) întocmeşte corespondenţa referitoare la aceastã activitate, sub îndrumarea judecãtorului-delegat, şi rãspunde de expedierea ei; f) participã la şedinţele de judecatã, în calitate de grefier de şedinţã, conform dispoziţiilor preşedintelui instanţei; g) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de preşedintele instanţei. ART. 60 Grefierul delegat la persoane juridice îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) înregistreazã cererile formulate pentru acordarea personalitãţii juridice asociaţiilor, fundaţiilor, sindicatelor şi altor persoane juridice de drept privat fãrã scop patrimonial, pentru modificarea actelor constitutive, şi orice alte cereri privind acte sau fapte supuse înscrierii în registrele speciale de evidenţã a persoanelor juridice. Cererilor de înregistrare a modificãrilor actelor constitutive li se va atribui un numãr de dosar distinct de cel iniţial; b) întocmeşte, pãstreazã şi completeazã registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica şedinţelor de judecatã şi registrul special al asociaţiilor şi fundaţiilor, federaţiilor, persoanelor juridice strãine, sindicatelor sau alte registre speciale, dupã caz; c) efectueazã înscrierea în registrele prevãzute în legi speciale a persoanelor juridice, conform legii; d) opereazã menţiunile privind modificarea actului constitutiv sau a statutului, dizolvarea, lichidarea şi radierea persoanei juridice; e) elibereazã, la cerere, reprezentantului persoanei juridice sau mandatarului acesteia certificatul de înscriere, care va cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata de funcţionare şi data înscrierii în registrul special şi alte certificate, în condiţiile legii; f) asigurã efectuarea formalitãţilor de publicitate privind lichidarea persoanelor juridice, potrivit legii; g) comunicã Ministerului Justiţiei copii de pe hotãrârile judecãtoreşti privind constituirea, modificarea şi încetarea oricãrei asociaţii, fundaţii sau federaţii, precum şi de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rãmânerii irevocabile a fiecãrei hotãrâri judecãtoreşti; h) comunicã organului financiar local în a cãrui razã teritorialã se aflã sediul persoanei juridice încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice, cu menţionarea numãrului de înscriere în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor; i) asigurã arhivarea în condiţii corespunzãtoare a registrelor şi dosarelor; j) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de preşedintele instanţei sau judecãtorul-delegat, în condiţiile prevãzute de lege. ART. 61 Grefierul delegat la organul financiar local are urmãtoarele atribuţii: a) înregistreazã cererile formulate pentru acordarea personalitãţii juridice asociaţiilor de proprietari sau privind modificãrile referitoare la statut ori actul constitutiv; b) întocmeşte, completeazã şi pãstreazã: registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica şedinţelor de judecatã şi registrul special al asociaţiilor de proprietari; c) întocmeşte citaţiile şi toate celelalte acte de procedurã dispuse de judecãtorul-delegat; comunicã încheierile cãtre petenţi şi Ministerul Public, urmãrind rãmânerea definitivã a încheierilor pronunţate, dupã care predã organului financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitant; d) participã la şedinţele de judecatã la termenele stabilite pentru soluţionarea cererilor de înregistrare formulate de asociaţiile de proprietari; e) asigurã pãstrarea în bune condiţii a registrelor şi dosarelor; f) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de judecãtorul-delegat sau preşedintele instanţei. ART. 62 Grefierul-dactilograf are urmãtoarele atribuţii: a) redacteazã hotãrârile judecãtoreşti şi alte lucrãri repartizate de conducerea instanţei; b) îndeplineşte atribuţiile prevãzute în art. 57 alin. (1) când este desemnat sã participe la şedinţele de judecatã; c) înscrie în josul hotãrârii componenţa completului de judecatã al instanţei a cãrei hotãrâre a fost supusã controlului judiciar, precum şi menţiuni privitoare la iniţialele judecãtorului redactor, iniţialele grefierului-dactilograf, data redactãrii, numãrul de exemplare. ART. 63 (1) Grefierul-statistician realizeazã activitatea de statisticã judiciarã şi are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã înregistrãrile de statisticã judiciarã, întocmeşte periodic dãrile de seamã statistice şi completeazã fişele inculpaţilor; b) exploateazã aplicaţia de statisticã judiciarã, colaborând, sub acest aspect, cu grefierul-analist programator ori cu inspectorul sau referentul de specialitate informatician; c) grefierul-statistician de la tribunal verificã şi îndrumã personalul de la judecãtorii, care înregistreazã şi centralizeazã datele statistice; d) efectueazã şi transmite lucrãrile de statisticã judiciarã dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi orice alte situaţii statistice solicitate de preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului; e) are în pãstrare dãrile de seamã statistice, fişele inculpaţilor, pe care le îndosariazã, anual, în mape speciale şi le conservã potrivit legii; f) colaboreazã cu comisiile de statisticã, în vederea alcãtuirii şi predãrii buletinelor statistice, precum şi în legãturã cu alte activitãţi specifice; g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei. (2) Activitatea desfãşuratã de grefierul-statistician şi de personalul de la judecãtorii care executã lucrãrile de statisticã judiciarã este coordonatã de primul-grefier, respectiv grefierul-şef. ART. 64 Grefierul analist programator cu studii superioare, referentul de specialitate sau inspectorul de specialitate informatician are urmãtoarele atribuţii: a) participã la partea de analizã şi implementare a aplicaţiilor informatice privind activitatea instanţelor; b) asigurã exploatarea programelor informatice la nivelul instanţelor judecãtoreşti, instalând produsele informatice şi controlând periodic respectarea, de cãtre operatorii de aplicaţie, a instrucţiunilor de utilizare; c) coordoneazã şi controleazã activitatea de informaticã juridicã la instanţele din circumscripţia celei la care funcţioneazã; d) asigurã iniţierea personalului instanţei în exploatarea aplicaţiilor; e) realizeazã şi alte aplicaţii la nivelul instanţelor judecãtoreşti, care sunt solicitate; f) supravegheazã modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia mãsurile necesare pentru asigurarea bunei funcţionãri a acesteia. ART. 65 Grefierul-analist programator cu studii medii are urmãtoarele atribuţii: a) participã la partea de analizã şi implementare a aplicaţiilor privind activitatea instanţelor; b) asigurã exploatarea programelor de informatizare la nivelul instanţelor judecãtoreşti; c) îndeplineşte orice alte activitãţi stabilite de preşedintele instanţei. ART. 66 Grefierul-documentarist are urmãtoarele atribuţii: a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei; b) informeazã periodic preşedintele instanţei cu privire la necesarul de carte sau de alte publicaţii; c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii; d) întocmeşte, la cererea conducerii instanţei, lucrãri privind modificãrile legislative. ART. 67 (1) Preşedintele instanţei poate desemna, dintre grefierii cu studii superioare juridice, grefierul cu atribuţii privind calculul taxelor judiciare de timbru şi al timbrului judiciar. (2) Activitatea acestuia este coordonatã de judecãtorul de serviciu sau, dupã caz, de un alt judecãtor desemnat de preşedintele instanţei. ART. 68 (1) Inspectorul de specialitate sau referentul de la Biroul "Personal", care îşi desfãşoarã activitatea la curţile de apel şi tribunale, are urmãtoarele atribuţii: a) completeazã şi ţine la zi carnetele de muncã pentru toţi salariaţii curţii de apel sau, dupã caz, ai tribunalului, tribunalului specializat şi judecãtoriilor din circumscripţia tribunalului; b) întocmeşte, conduce şi înregistreazã la inspectoratul de muncã registrele de evidenţã a salariaţilor, în condiţiile legii; c) efectueazã lucrãrile privind încadrarea, promovarea şi încetarea activitãţii pentru personalul numit de preşedintele curţii de apel; d) completeazã şi înainteazã dosarele de pensie pentru toţi salariaţii curţii de apel sau, dupã caz, tribunalului, tribunalului specializat şi judecãtoriilor din circumscripţia tribunalului; e) întreţine şi actualizeazã permanent baza de date informatizatã privind personalul de la instanţele din raza teritorialã a curţii de apel sau, dupã caz, a tribunalului, tribunalului specializat şi judecãtoriilor din circumscripţia acestuia şi asigurã menţinerea legãturii, prin sistemul informatizat, cu direcţiile de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei; pentru aspectele de ordin tehnic este asistat de cãtre informatician; f) executã, în limitele funcţiei, şi alte sarcini date de preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului. (2) Biroul "Personal" de la nivelul curţii de apel coordoneazã activitatea birourilor similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii de apel şi realizeazã o evidenţã centralizatã. ART. 69 Agentul procedural are urmãtoarele atribuţii: a) comunicã actele procedurale, cu respectarea termenelor prevãzute de lege, persoanelor din localitatea unde se aflã sediul instanţei, depunând, cel mai târziu a doua zi, dovezile de înmânare; pentru cazuri urgente şi când dotarea instanţelor permite, comunicarea actelor de procedurã se va putea efectua şi în alte localitãţi; b) îndeplineşte sarcinile stabilite de preşedintele instanţei şi serviciul de curier, primind şi predând, în aceeaşi zi, corespondenţa pentru destinatarii din localitate. ART. 70 Aprodul are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã, în şedinţele de judecatã, strigarea pãrţilor, martorilor, experţilor şi a celorlalte persoane chemate la instanţã şi îndeplineşte dispoziţiile date de preşedintele completului de judecatã; b) îndeplineşte unele dintre atribuţiile compartimentelor auxiliare (arhivã, registraturã), stabilite de preşedintele instanţei, cum ar fi: ataşarea actelor de procedurã la dosare, reaşezarea dosarelor în arhivã, supravegherea persoanelor care consultã dosarele şi asigurarea transportului dosarelor la diferite compartimente; c) ajutã la pãstrarea ordinii şi curãţeniei în localul instanţei. § 3. Arhiva şi registratura ART. 71 (1) La instanţele cu volum mare de activitate pot funcţiona o registraturã generalã şi câte o registraturã şi o arhivã pentru fiecare secţie. (2) Din dispoziţia preşedintelui instanţei se pot organiza arhive distincte pentru completele specializate. ART. 72 Personalul repartizat la registratura generalã are urmãtoarele atribuţii: a) primeşte, înregistreazã şi repartizeazã secţiilor şi celorlalte compartimente actele de sesizare ale instanţei, dosarele altor instanţe şi restul corespondenţei; b) expediazã dosarele soluţionate şi corespondenţa; c) orice alte atribuţii primite din dispoziţia preşedintelui. ART. 73 (1) La registratura generalã se întocmesc şi se pãstreazã: a) registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite în apel, a dosarelor primite în recurs, a actelor de procedurã şi a corespondenţei; b) borderouri pentru expedierea prin poştã şi condici de predare a dosarelor, actelor de procedurã şi a restului corespondenţei. (2) În cazul existenţei evidenţelor computerizate, se pot întocmi şi pãstra şi evidenţe pe suport de hârtie, prin listarea periodicã a înregistrãrilor şi legarea lor într-un registru. ART. 74 Personalul repartizat la registratura şi arhiva instanţei sau ale secţiilor acestora are urmãtoarele atribuţii: a) primeşte şi înregistreazã dosarele intrate, ţine evidenţa acestora şi a circulaţiei lor; b) întocmeşte conceptele pentru citarea pãrţilor, întocmeşte citaţiile pentru primul termen şi urmãreşte expedierea acestora; c) pune dosarele la dispoziţia publicului, potrivit art. 95 din prezentul regulament; d) pregãteşte dosarele pentru şedinţele de judecatã şi asigurã circulaţia acestora în cadrul instanţei, precum şi trimiterea lor la alte organe judiciare; e) informeazã persoanele care au calitatea de parte ori sunt împuternicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care sunt direct interesate; f) la judecãtorii, înainteazã instanţelor superioare dosarele în care s-a declarat apel sau recurs, iar la secţii, le predã la registratura generalã pentru înaintare; g) asigurã pãstrarea în bunã stare a dosarelor, registrelor şi condicilor; h) pãstreazã, pe ani, dosarele soluţionate, mapele de hotãrâri, registrele şi condicile de şedinţã; i) îndeplineşte, în limitele funcţiei, şi alte sarcini stabilite de preşedintele instanţei sau secţiei. ART. 75 Unul dintre salariaţi, desemnat de preşedintele instanţei prin ordin de serviciu, coordoneazã întreaga activitate de arhivã şi registraturã. § 4. Compartimentul economico-financiar şi administrativ ART. 76 Managerul economic are urmãtoarele atribuţii: a) conduce compartimentul economico-financiar şi administrativ al instanţelor în cadrul cãror funcţioneazã; b) rãspunde pentru gestiunea economico-financiarã a instanţelor în cadrul cãreia funcţioneazã; c) îndeplineşte pe baza delegãrii primite din partea ordonatorilor de credite toate atribuţiile acestora prevãzute de lege; d) rãspunde de utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, folosirea cu eficienţã a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate instanţei, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilitãţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra stãrii patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare; e) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi ia mãsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfãşurãrii corespunzãtoare a activitãţii acestora; f) elaboreazã programul pentru activitatea economicã şi administrativã a instanţelor, în vederea realizãrii sarcinilor curente şi de perspectivã; g) ia mãsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrãrile de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii; h) urmãreşte şi rãspunde de realizarea lucrãrilor de reparaţii şi a obiectivelor de investiţii; i) organizeazã ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea şi administrarea instanţelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora; j) rãspunde de organizarea controlului financiar-preventiv; k) informeazã Direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei cu privire la deficienţele constatate de organele de control ale statului; l) îndeplineşte orice alte sarcini în domeniul sãu de activitate, date de preşedintele tribunalului sau curţii de apel, precum şi cele transmise de cãtre minister. ART. 77 Şeful Serviciului contabil îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) solicitã fondurile necesare desfãşurãrii activitãţii şi asigurã repartizarea lor la instanţe; b) desemneazã lucrãtorul care îndeplineşte atribuţiile de casier, de încasare şi platã a drepturilor salariale pentru salariaţii curţii de apel, tribunalului, tribunalului specializat şi judecãtoriilor; c) urmãreşte respectarea dispoziţiilor legale privind plata salariilor şi recuperarea sumelor încasate necuvenit de salariaţii instanţelor; d) controleazã operaţiunile patrimoniale, exactitatea operaţiunilor contabile şi financiare din activitatea curentã, precum şi modul de efectuare a inventarierilor; e) comunicã compartimentului specializat din Ministerul Justiţiei date şi informaţii privind necesarul de credite, execuţia bugetarã, întocmirea balanţelor financiare, a dãrilor de seamã contabile şi alte situaţii solicitate; f) verificã situaţia lucrãrilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale efectuate, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobaţi; g) coordoneazã şi rãspunde de buna organizare şi desfãşurare a activitãţii financiar-contabile de la biroul local de expertize tehnice judiciare; h) executã, în limitele funcţiei sale, şi alte atribuţii prevãzute de lege şi de alte acte normative sau date de preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului ori managerul economic. ART. 78 Personalul pentru activitãţi administrative are urmãtoarele atribuţii: a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrãrile necesare desfãşurãrii activitãţii instanţelor; b) asigurã aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodãresc, mijloace fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfãşurãrii optime a activitãţii instanţelor; c) asigurã întreţinerea şi funcţionarea clãdirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare şi de încãlzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare; d) asigurã aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru autoturismele din dotarea instanţelor şi urmãreşte decontarea consumurilor; e) asigurã ordinea, curãţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor; f) întreprinde mãsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru înlãturarea consecinţelor unor calamitãţi; g) executã orice alte sarcini date de cãtre conducerea instanţelor. ART. 79 Personalul cu activitate financiar-contabilã are urmãtoarele atribuţii: a) efectueazã lucrãrile pentru elaborarea şi fundamentarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi pentru deschiderea de credite lunare; b) efectueazã repartizarea creditelor deschise, pe articole şi alineate, pentru curtea de apel şi instanţele din circumscripţie, urmãrind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite; c) organizeazã şi efectueazã operaţiile contabile privind evidenţa patrimoniului, activitatea de administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale; d) asigurã evidenţa contabilã pentru activitatea desfãşuratã de instanţe şi întocmeşte dãrile de seamã contabile trimestriale şi anuale; e) efectueazã lucrãrile legate de statele de funcţii, transformãrile şi transferurile de posturi şi opereazã modificãrile intervenite în privinţa salariilor şi a celorlalte drepturi bãneşti; f) asigurã calculul şi plata salariilor, a cheltuielilor de delegare-detaşare, a avansurilor spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmãrind justificarea şi decontarea lor în termen; g) urmãreşte execuţia şi decontarea lucrãrilor de investiţii, reparaţii capitale sau curente, pe baza situaţiilor de lucrãri prezentate de constructori; h) executã orice alte sarcini date de cãtre preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului, managerul economic sau şeful compartimentului financiar-contabil. ART. 80 La fiecare curte de apel se încadreazã un inginer constructor, care îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) asigurã legãtura dintre conducerea curţii de apel şi instanţele din circumscripţie cu proiectanţii, executanţii şi diriginţii de şantier, în ceea ce priveşte proiectarea, execuţia lucrãrilor de reparaţii curente, reparaţii capitale şi de investiţii; b) reprezintã conducerea instanţelor din raza teritorialã a curţii de apel în raporturile cu reprezentanţii instituţiilor avizatoare, în probleme de investiţii, consolidãri, reparaţii capitale şi curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justiţiei, scop în care obţine avize, autorizaţii de construcţie, precum şi reînnoirea acestora potrivit sarcinilor ce revin beneficiarului, potrivit legii; c) asigurã informarea tehnicã periodicã a preşedintelui curţii de apel, a dispecerului responsabil pentru zona respectivã de la direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei, a managerului economic, precum şi a conducerilor instanţelor din raza teritorialã a curţii de apel; d) asigurã controlul tehnic periodic al imobilelor din raza teritorialã a curţii de apel şi dispune, de la caz la caz, mãsurile necesare pentru prevenirea şi remedierea problemelor tehnice constatate atât în cazul construcţiilor, cât şi al instalaţiilor aferente; e) ţine evidenţa patrimoniului, a situaţiei juridice a construcţiilor din raza teritorialã a curţii de apel şi a modului de utilizare a terenurilor aferente; f) întocmeşte, verificã şi ţine la zi cartea tehnicã a construcţiilor şi a instalaţiilor aferente, din raza teritorialã a curţilor de apel, precum şi fişa tehnicã a acestora; g) participã, alãturi de şefii Serviciului contabil de la curtea de apel şi tribunale, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunarã a creditelor alocate pe obiective şi categorii de lucrãri; face propuneri pentru bugetul anual, privind construirea şi reparaţiile imobilelor; h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe; i) face parte din comisia de aplicare şi urmãrire a mãsurilor de protecţie a muncii în cadrul instanţelor şi pe şantiere; j) întocmeşte sau participã la întocmirea documentaţiilor necesare solicitãrii de oferte pentru lucrãri de reparaţii curente la imobilele aflate pe raza teritorialã a curţii de apel; k) verificã întocmirea ofertelor prezentate din punct de vedere al corectitudinii lor şi solicitã, dacã este cazul, completãrile necesare; l) face parte din colectivul de analizã şi adjudecare a ofertelor de execuţie pentru lucrãrile de reparaţii curente, capitale şi investiţii, dupã caz; m) face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din comisiile de licitaţie pentru execuţia lucrãrilor de investiţii, consolidare şi reparaţii capitale la sediile instanţelor de pe raza teritorialã a curţii de apel; n) verificã şi aprobã documentaţiile tehnico-economice, fãrã obligativitatea de a obţine acordul prealabil al Ministerului Justiţiei, în limita valorii stabilite de acesta; o) verificã, analizeazã, solicitã completãri sau restituie, dacã este cazul, pentru refacere, documentaţiile tehnicoeconomice ce urmeazã a fi transmise la Ministerul Justiţiei, în vederea verificãrii şi avizãrii lor; p) verificã situaţia stadiilor fizice aferente lucrãrilor de investiţii, consolidãri, reparaţii capitale şi curente la toate imobilele în execuţie de pe raza teritorialã a curţii de apel, în vederea respectãrii termenelor din graficul de execuţie aprobat şi a calitãţii lucrãrilor executate, şi transmite lunar aceastã situaţie dispecerului de zonã; q) asigurã controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra activitãţii diriginţilor de şantier, privitor la derularea lucrãrilor în curs de execuţie; r) face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de recepţie a lucrãrilor şi de recepţie finalã a obiectivelor ce se realizeazã pe raza teritorialã a curţii de apel şi participã efectiv la verificarea modului de întocmire a cãrţilor tehnice ale construcţiilor, a completãrilor ulterioare, precum şi a modului de utilizare a construcţiilor, ulterior recepţiei. § 5. Biroul de informare şi relaţii publice ART. 81 (1) Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţioneazã conform normelor specifice prevãzute în <>Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi în <>Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitãţii de soluţionare a petiţiilor, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 233/2002 . (2) Biroul de informare şi relaţii publice asigurã legãturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masã, în vederea realizãrii transparenţei activitãţii judiciare, în condiţiile legii. (3) Totodatã asigurã activitatea de soluţionare în termen a petiţiilor formulate, în condiţiile legii, sub coordonarea preşedintelui instanţei sau a unui judecãtor desemnat de acesta. ART. 82 (1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecãtor desemnat de preşedintele instanţei, care îndeplineşte şi rolul de purtãtor de cuvânt; biroul este compus, de regulã, din consilierul pentru informaţii publice şi un grefier desemnat de preşedintele instanţei. (2) Programul zilnic al Biroului de informare şi relaţii publice coincide cu programul de lucru al instanţei, într-o zi pe sãptãmânã fiind obligatorie stabilirea unor ore de funcţionare şi dupã-amiaza, dupã încheierea programului de lucru al instanţei. ART. 83 (1) Conducãtorul Biroului de informare şi relaţii publice are urmãtoarele atribuţii: a) conduce şi coordoneazã activitatea Biroului de informare şi relaţii publice; b) organizeazã activitatea de furnizare pe loc a informaţiilor, atunci când acest lucru este posibil; c) analizeazã cererile de furnizare a informaţiilor publice şi dispune cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces - şi ia mãsuri pentru rezolvarea solicitãrilor conform normelor legale în vigoare şi transmiterea rãspunsului cãtre solicitant, în termenul legal; d) asigurã îndeplinirea obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor prevãzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei, prin crearea de înscrisuri care sã cuprindã aceste informaţii, disponibile la punctul de informare-documentare din cadrul biroului şi prin publicare şi actualizare pe pagina de Internet a instanţei; e) analizeazã petiţiile înregistrate şi dispune cu privire la modul de soluţionare, de redactare a rãspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui instanţei; f) repartizeazã petiţiile compartimentului de specialitate, în funcţie de obiectul acestora, pentru a asigura soluţionarea lor şi trimiterea rãspunsului în termenul legal; g) identificã ştirile difuzate de mass-media localã şi naţionalã, care au un impact negativ asupra activitãţii şi imaginii instanţei sau judecãtorilor şi celuilalt personal care funcţioneazã la aceasta, verificã veridicitatea informaţiilor şi asigurã, dupã caz, informarea corectã a opiniei publice sau exprimã poziţia instanţei faţã de problemele semnalate; h) redacteazã, la nevoie, declaraţii de presã şi participã la interviuri, furnizând informaţiile supuse liberului acces al publicului, în scopul unei informãri corecte şi complete a opiniei publice; i) îndeplineşte şi alte dispoziţii ale preşedintelui instanţei, conform legii şi regulamentului. (2) În exercitarea acestor atribuţii conducãtorul Biroului de informare şi relaţii publice este ajutat de consilierul pentru informaţii publice. ART. 84 (1) Purtãtorul de cuvânt al instanţei are dreptul de a consulta orice document sau dosar aflat la instanţã, având obligaţia de a respecta secretul de serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţã. Preşedintele instanţei va asigura mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor specifice. (2) Dreptul la liberul acces la informaţii privind activitatea judiciarã poate fi restrâns, în condiţiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale sau când interesele minorilor ori protecţia vieţii private a pãrţilor în proces o impun. Acest drept poate fi restrâns şi atunci când, în împrejurãri speciale, instanţa apreciazã cã publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei. ART. 85 Grefierul din cadrul Biroului de informare şi relaţii publice are urmãtoarele atribuţii: a) primeşte şi înregistreazã cererile de furnizare a informaţiilor publice; b) primeşte şi înregistreazã petiţiile adresate instanţei în acest domeniu; c) prezintã conducãtorului biroului, zilnic, petiţiile şi cererile înregistrate; d) transmite cãtre compartimentele de specialitate solicitãrile de informaţii şi petiţiile, spre soluţionare; e) urmãreşte soluţionarea la timp a solicitãrilor şi petiţiilor şi aduce la cunoştinţã conducãtorului biroului orice problemã ivitã în derularea normalã a activitãţii; f) comunicã rãspunsurile cãtre petiţionari şi solicitanţi; g) redacteazã şi pune la dispoziţie publicului înscrisurile cu informaţiile care se comunicã din oficiu, precum şi formularele pentru solicitãrile de informaţii publice şi pentru reclamaţiile administrative; h) furnizeazã pe loc, atunci când este posibil, informaţiile publice solicitate; i) face menţiunile în registrul de petiţii şi în registrul pentru înregistrarea cererilor şi rãspunsurilor privind accesul la informaţiile publice; j) pãstreazã în mape separate petiţiile şi cererile, precum şi rãspunsurile date acestora; k) îndeplineşte şi alte dispoziţii ale conducãtorului biroului, conform legii şi regulamentului.
SECŢIUNEA a VI-a Evidenţa activitãţii instanţei
ART. 86 (1) Pentru evidenţa activitãţii instanţelor se întocmesc şi se pãstreazã: 1. Registrul general de dosare În acest registru se trec, în ordinea intrãrii, toate dosarele înregistrate la instanţe sau la secţiile acestora, cu rubricile stabilite în acest scop. Sub acelaşi numãr se vor înregistra toate cererile depuse ulterior şi corespondenţa în legãturã cu cauza respectivã. La instanţele unde existã registraturã generalã şi câte o registraturã şi o arhivã pentru fiecare secţie se va ţine un registru la registratura generalã, în care se va trece şi secţia la care a fost repartizat dosarul, şi câte un registru general la fiecare secţie. Dupã numãrul dosarului înregistrat la secţie se va trece indicativul secţiei şi numãrul cu care a fost înregistrat la registratura generalã. În cazul utilizãrii înregistrãrilor pe suport magnetic, se va constitui un singur registru general de dosare informatizat, care va conţine date suplimentare menite sã asigure obţinerea altor evidenţe derivate. În acest scop, registrul informatizat va fi completat, conform instrucţiunilor ce însoţesc programul de evidenţã, cu toate informaţiile prevãzute în structura bazei de date. Aceste date suplimentare, legate de fiecare cauzã în parte, vor fi actualizate permanent. La sfârşitul fiecãrei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport magnetic de tip compact-disc, conform instrucţiunilor de exploatare a bazei informatice. 2. Opisul alfabetic În acest registru se trec numele şi prenumele pãrţilor din dosar, inclusiv ale celor introduse ulterior în proces, precum şi numãrul dosarului. La toate instanţele se ţin un opis alfabetic la registratura generalã şi câte un opis alfabetic la fiecare secţie. În cazul utilizãrii înregistrãrilor pe suport magnetic se va putea ţine şi un opis alfabetic pe suport de hârtie. Informaţiile necesare vor fi accesate prin comenzi specifice de selecţie şi cãutare pe baza de date constituitã pe structura de tip registru general de dosare. 3. Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative În acest registru se înregistreazã corespondenţa care nu are legãturã cu dosarele. Corespondenţa de serviciu care nu este destinatã publicitãţii se va înregistra într-un registru separat. La toate instanţele se va ţine o evidenţã printr-un registru de intrare-ieşire a corespondenţei administrative. În cazul evidenţei computerizate a corespondenţei, registrul de evidenţã pe suport de hârtie va putea fi obţinut pe suport de hârtie, prin listarea periodicã a înregistrãrilor şi ataşarea acestora, în ordine cronologicã, la mapa de evidenţã a corespondenţei. 4. Registrul informativ În acest registru se menţioneazã, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numericã, primul termen de judecatã şi termenele ulterioare, data ieşirii dosarului din arhivã şi persoana cãreia i s-a predat, data reintrãrii dosarului în arhivã, numãrul şi data sentinţei, deciziei sau încheierii, dupã caz, şi soluţia pe scurt, data trimiterii dosarului la alte instanţe, la parchete sau alte autoritãţi şi data revenirii dosarului, conexãrii sau ataşãrii dosarului la alt dosar. La toate instanţele se va ţine câte un registru informativ pentru fiecare secţie. La instanţele în cadrul cãrora existã secţii maritime şi fluviale înregistrarea cauzelor de competenţa acestora se va face separat de restul cauzelor. În cazul evidenţei computerizate registrul informativ, pe suport de hârtie, va putea fi obţinut şi pe suport de hârtie, prin listarea periodicã a înregistrãrilor şi ataşarea acestora, în ordine cronologicã, la mapa de evidenţã. 5. Registrul de termene al arhivei În acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecatã fixate, consemnându-se numãrul şi data înregistrãrii lor. La toate instanţele se va ţine câte un registru de termene pentru fiecare secţie. În cazul evidenţei computerizate registrul de termene al arhivei va constitui o evidenţã derivatã ce se va obţine prin listarea dosarelor, selecţionate dupã termen, din registrul general de dosare informatizat. Listele vor fi legate în ordinea cronologicã în registrul corespunzãtor. 6. Condica şedinţei de judecatã În acest registru se trec: dosarele din şedinţa respectivã, separat pe complete, în ordinea înscrisã în lista cauzelor, termenele de judecatã în caz de amânare a judecãţii, hotãrârea pronunţatã şi numãrul acesteia, precum şi iniţialele judecãtorului care o va redacta. La judecãtoriile cu volum mare de activitate se ţin douã condici, una pentru cauzele penale şi una pentru cauzele civile. La toate instanţele se ţine câte o condicã pentru fiecare secţie; în cazul când existã o singurã secţie, condicile se ţin pe materii. La curţile de apel şi tribunale se ţin condici separate pentru activitatea de primã instanţã, de apel şi de recurs. De asemenea, se vor ţine condici separate pentru şedinţele de judecatã desfãşurate în camera de consiliu, pentru şedinţele de judecatã a sesizãrilor privind efectuarea percheziţiilor şi a interceptãrilor şi înregistrãrilor convorbirilor telefonice, precum şi a şedinţelor de judecatã a recursurilor soluţionate prin încheiere. 7. Registrul de evidenţã a redactãrii hotãrârilor În acest registru se trec în ordinea numericã, separat pe materii, dupã caz, toate sentinţele, deciziile sau încheierile pronunţate şi se noteazã: numãrul dosarului, numele judecãtorului care a motivat hotãrârea, data predãrii de cãtre judecãtor a conceptului pentru redactare şi data redactãrii. La toate instanţele existã câte un registru pentru fiecare secţie, în care hotãrârile se trec separat, dupã cum sunt pronunţate în primã instanţã, în apel sau în recurs. În cazul evidenţei computerizate datele arãtate mai sus sunt cuprinse în structura registrului de dosare informatizat şi, pe mãsurã ce sunt completate, sunt listate, pentru fiecare dosar soluţionat, în ordinea numericã a hotãrârilor şi legate la registrul corespunzãtor. 8. Registrul de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor penale În acest registru se trec, în ordinea numericã, hotãrârile penale, înscriindu-se datele şi lucrãrile prevãzute în art. 117-123. Evidenţa în legãturã cu amânarea sau întreruperea executãrii pedepselor privative de libertate, a mãsurii educative a internãrii minorului într-un centru de reeducare şi a plãţii amenzii, eşalonatã în rate lunare, se ţine şi separat. Se ţine separat o evidenţã a inculpaţilor condamnaţi la închisoare cu suspendarea executãrii pedepsei, precum şi a celor condamnaţi la închisoare cu executare la locul de muncã. De asemenea, separat se va ţine şi evidenţa inculpaţilor condamnaţi de alte instanţe, care executã pedeapsa la locul de muncã, într-una dintre unitãţile de pe raza teritorialã a instanţei. În cazul evidenţei informatizate se vor aplica prevederile referitoare la registrul de dosare informatizat. 9. Registrul de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor civile În acest registru se ţine evidenţa creanţelor stabilite prin hotãrâri judecãtoreşti pentru care executarea se face din oficiu, inclusiv cele care provin din amenzi contravenţionale. În cazul evidenţei informatizate vor fi aplicabile prevederile de la pct. 8. 10. Registrul de evidenţã a apelurilor declarate împotriva hotãrârilor civile şi registrul de evidenţã a apelurilor declarate împotriva hotãrârilor penale În acest registru se trec, în ordinea datei declarãrii apelurilor: numele şi prenumele pãrţii care a declarat apelul, numãrul dosarului, data declarãrii apelului, data înaintãrii dosarului la instanţa competentã. 11. Registrul de evidenţã a recursurilor declarate împotriva hotãrârilor civile şi registrul de evidenţã a recursurilor declarate împotriva hotãrârilor penale În acest registru se trec, în ordinea datei declarãrii recursurilor: numele şi prenumele pãrţii care a declarat recursul, numãrul dosarului, data declarãrii recursului. În cazul evidenţei informatizate registrele de evidenţã a cãilor de atac vor constitui evidenţe derivate din registrul general de dosare informatizat prin listarea selectivã. 12. Registrul valorilor şi corpurilor delicte În acest registru de evidenţã se va face descrierea valorilor care constituie mijloc de probã în procese, prin indicarea caracteristicilor de identificare, pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. Aceastã evidenţã se completeazã cu procesul-verbal de primire şi cu procesulverbal încheiat la sfârşitul fiecãrui an, potrivit art. 131 alin. (4). 13. Registrul de control În acest registru se vor înscrie constatãrile şi mãsurile dispuse de cãtre persoanele care efectueazã controlul, menţionându-se numãrul şi data actului de control. La curţile de apel şi tribunale se va ţine câte un registru de control şi la fiecare secţie. 14. Registrul de evidenţã a petiţiilor În acest registru se vor înscrie în ordinea primirii toate petiţiile adresate instanţei, cu menţionarea datei primirii, a termenului fixat pentru soluţionare, a compartimentului cãruia i-a fost repartizatã şi a datei înaintãrii la acest compartiment, a datei la care rãspunsul redactat a fost înaintat spre semnare preşedintelui instanţei, a datei la care rãspunsul a fost comunicat petiţionarului sau, dupã caz, cu menţionarea altei soluţii date petiţiei (conexare sau clasare). 15. Registrul de evidenţã pentru înregistrarea cererilor şi rãspunsurilor privind accesul la informaţiile publice Acest registru are rubricaţia prevãzutã în anexa nr. 5 la Normele metodologice de aplicare a <>Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. 16. Registrele judecãtorilor-sindici La secţiile comerciale ale tribunalelor, respectiv la tribunalele comerciale se pãstreazã registre pentru evidenţa mãsurilor luate şi operaţiunilor efectuate de judecãtorulsindic, prevãzute de lege. 17. Registrul de evidenţã a mandatelor de arestare preventivã emise de judecãtor în cursul urmãririi penale În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent; numele şi prenumele învinuitului/ inculpatului; numãrul şi data adresei parchetului; numãrul dosarului instanţei; data şi soluţia pronunţatã; numãrul şi data mandatului de arestare preventivã; durata arestãrii preventive, cu indicarea datei la care începe mãsura şi a datei la care expirã; numele şi prenumele judecãtorului care a emis mandatul; data înaintãrii dosarului la instanţa de control judiciar; data înaintãrii recursului la instanţa de control judiciar; soluţia instanţei de recurs; observaţii. 18. Registrul de evidenţã a mandatelor de arestare preventivã emise de judecãtor în cursul judecãţii În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent, numele şi prenumele inculpatului, numãrul dosarului; numãrul şi data încheierii prin care s-a dispus arestarea; numãrul şi data mandatului de arestare preventivã; durata arestãrii, cu indicarea datei la care începe mãsura şi a datei la care expirã; data declarãrii recursului; data înaintãrii dosarului la instanţa de recurs; soluţia instanţei de recurs; observaţii. Instanţa de recurs va ţine un registru distinct pentru aceste cauze. În cazul cãilor de atac de reformare, în aceste registre se trec, în ordinea datei declarãrii cãilor de atac, calea de atac promovatã, numele şi prenumele pãrţii care a declarat calea de atac, numãrul dosarului, numãrul şi data pronunţãrii hotãrârii atacate, data declarãrii cãii de atac, data înaintãrii dosarului la instanţa competentã, data restituirii dosarului, observaţii. În cazul cãilor de atac de retractare, în registre se vor trece în ordinea datei declarãrii cãilor de atac, calea de atac promovatã, numele şi prenumele pãrţii care a declarat calea de atac, numãrul dosarului, numãrul şi data pronunţãrii hotãrârii atacate, data declarãrii cãii de atac, numãrul şi data hotãrârii prin care s-a soluţionat calea de atac, observaţii. 19. Registrul de evidenţã a sesizãrilor privind efectuarea percheziţiilor autorizate de judecãtor în cursul urmãririi penale În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent, numãrul şi data adresei parchetului, numãrul dosarului instanţei, numãrul şi data încheierii, numãrul de autorizaţie, data şi ora emiterii, persoana şi locul unde urmeazã sã se efectueze percheziţia, perioada de valabilitate a autorizaţiei de percheziţie, numele şi prenumele judecãtorului care a emis autorizaţia. 20. Registrul de evidenţã a sesizãrilor privind confirmarea şi autorizarea interceptãrilor şi înregistrãrilor pe bandã magneticã sau pe orice alt tip de suport În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent, numãrul şi data adresei parchetului, data înregistrãrii cererii persoanei vãtãmate, numãrul dosarului instanţei, data pronunţãrii încheierii, numãrul de autorizaţie, data şi ora emiterii, numele, prenumele, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii, judecãtorul care a emis autorizaţia, data comunicãrii de cãtre parchet a finalizãrii operaţiunii de interceptare şi înregistrare, data efectuãrii comunicãrii cãtre persoana a cãrei convorbire sau comunicare a fost interceptatã, data prelungirii. Registrele de evidenţã a sesizãrilor privind autorizarea efectuãrii percheziţiilor şi respectiv confirmarea şi autorizarea interceptãrilor şi înregistrãrilor pe bandã magneticã sau pe orice tip de suport nu sunt destinate publicitãţii. 21. Registrul de evidenţã şi punere în executare a încheierilor pronunţate în recurs În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent, data încheierii, numãrul dosarului, numele şi prenumele inculpatului, domiciliul inculpatului sau locul de detenţie, soluţia pronunţatã în recurs, cheltuielile judiciare în recurs, data trimiterii extrasului, data confirmãrii primirii extrasului, data trimiterii şi confirmãrii titlului executoriu pentru cheltuielile judiciare, menţiuni cu privire la modul de închidere a poziţiei, semnãtura judecãtoruluidelegat. 22. Registrul special pentru înregistrarea datelor privind cazierul fiscal În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent, numele şi prenumele condamnatului, datele de stare civilã, codul numeric personal, domiciliul, infracţiunea sãvârşitã, hotãrârea pronunţatã, mãsuri asigurãtorii ori mãsuri pe latura civilã, comunicarea hotãrârii cãtre Ministerul Finanţelor Publice, semnãtura judecãtorului-delegat. 23. Registrul privind evidenţa şi punerea în executare a plângerilor introduse împotriva actelor şi mãsurilor luate de procuror în faza urmãririi penale În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul curent, numãrul dosarului şi data înregistrãrii, numele şi prenumele petentului, numãrul şi data rezoluţiei sau ordonanţei, data pronunţãrii şi soluţia, data declarãrii recursului, data trimiterii dosarului la instanţa de recurs, numãrul dosarului instanţei de recurs, numãrul deciziei în recurs, cheltuieli judiciare în recurs, punerea în executare a cheltuielilor judiciare, menţiuni cu privire la modul de închidere a poziţiei, semnãtura judecãtorului-delegat. 24. Registrul sesizãrilor privind prelungirea arestãrii preventive În acest registru se vor face urmãtoarele menţiuni: numãrul dosarului şi data înregistrãrii, numele, prenumele şi datele de stare civilã ale inculpatului, locul de detenţie, numãrul şi data emiterii mandatului de arestare preventivã, data sesizãrii instanţei, data pronunţãrii şi soluţia pronunţatã, data declarãrii cãii de atac. (2) Pentru evidenţa activitãţii instanţelor vor fi ţinute orice alte registre prevãzute de lege sau stabilite de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 87 (1) La fiecare instanţã hotãrârile redactate şi motivate (sentinţe, decizii, inclusiv încheierile pronunţate în conformitate cu art. 673^5 Cod procedurã civilã, încheierile de amânare a pronunţãrii, încheierile privind îndreptarea erorilor materiale, lãmurirea sau completarea dispozitivului hotãrârilor) se pãstreazã în mape. (2) Pentru celelalte categorii de încheieri se pot ţine mape separate pe categorii de probleme, în funcţie de specificul instanţei. (3) Fiecare mapã conţine câte 100 de hotãrâri, grupate în ordine numericã pe ani şi separat pe materii. La mapã se pune al doilea exemplar al hotãrârii, semnat de toţi membrii completului de judecatã şi grefieri. (4) La fiecare instanţã mapele se ţin pe secţii, separat, dupã cum sunt pronunţate în primã instanţã, în apel sau în recurs. (5) Este interzisã scoaterea mapelor din instanţã; de asemenea, este interzisã scoaterea hotãrârilor din mape. (6) Mapele se pãstreazã de grefierul-şef timp de 6 luni de la data ultimei hotãrâri, dupã care se predau la arhivã, în conservare. ART. 88 La judecãtorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se înfiinţeazã dosarele administrative prevãzute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind înregistrarea, gruparea în dosare, selecţionarea şi pãstrarea documentelor scrise şi tipãrite, precum şi mapele ce cuprind dãrile de seamã statistice. ART. 89 (1) La sfârşitul fiecãrui an, dupã ultima operaţie în fiecare registru se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de preşedintele instanţei şi primul-grefier, respectiv grefierul-şef sau, dupã caz, preşedintele de secţie şi grefierul-şef, aplicându-se ştampila instanţei. (2) Pentru registrele de evidenţã a valorilor se aplicã în mod corespunzãtor normele generale referitoare la inventarierea bunurilor materiale şi bãneşti. (3) Folosirea evidenţelor informatizate se va face conform instrucţiunilor de utilizare a produselor informatice, transmise o datã cu acestea şi cu respectarea dispoziţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
CAP. III Desfãşurarea activitãţii administrativ-judiciare a instanţelor
SECŢIUNEA I Raporturile de serviciu cu publicul
ART. 90 (1) Personalul instanţelor este obligat sã îndeplineascã toate îndatoririle care îi revin potrivit legii şi regulamentelor. (2) Pentru promovarea acţiunilor, depunerea cererilor şi actelor sau obţinerea de informaţii, persoanele interesate se pot adresa, dupã caz, preşedintelui instanţei sau înlocuitorului acestuia, preşedintelui de secţie, judecãtoruluidelegat ori personalului de la registraturã şi arhivã. (3) În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afişate regulile de conduitã pe care trebuie sã le respecte acesta, precum şi îndrumãri cãtre compartimentele care au relaţii cu publicul. (4) La aceste compartimente se vor pune la dispoziţia publicului materialele informative ajutãtoare pentru o mai bunã adresabilitate. (5) Preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, va desemna, dacã se impune, prin rotaţie unul sau mai mulţi judecãtori de serviciu care îndeplinesc urmãtoarele atribuţii: a) primesc actele de sesizare a instanţei şi verificã dacã sunt îndeplinite cerinţele prevãzute de normele procedurale; b) iau mãsurile necesare în scopul pregãtirii judecãţii, astfel încât sã se asigure soluţionarea fãrã întârziere a acţiunilor şi cererilor primite. (6) Numãrul judecãtorilor de serviciu desemnaţi într-o zi va fi astfel stabilit încât sã asigure fluenţa normalã a activitãţii de primire a cererilor. Aceştia nu vor desfãşura alte activitãţi la compartimentul registraturã, în afara primirii cererilor de chemare în judecatã principale, accesorii ori incidentale. (7) Arhiva şi registratura vor fi deschise zilnic pentru public minimum patru ore, între orele 9,00 - 13:00. ART. 91 (1) Programul de lucru la instanţe este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe sãptãmânã; programul începe de regulã la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00. (2) Programarea în şedinţele de judecatã a judecãtorilor se face în raport de necesitãţile instanţei, asigurându-se acestora şi timpul necesar pregãtirii profesionale. ART. 92 (1) Şedinţele de judecatã vor începe, de regulã, la ora 8,30, putând fi fixate şi şedinţe succesive, iar în cazuri justificate şi dupã-amiaza. (2) Ora de chemare a pãrţilor în faţa instanţei se va fixa în funcţie de programarea şedinţelor de judecatã. (3) În caz de amânare a judecãrii cauzei, atunci când pãrţile convin, instanţa va putea fixa o orã de strigare a dosarelor pentru termenul urmãtor. ART. 93 Purtarea ecusonului, în incinta instanţei, este obligatorie pentru personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu. ART. 94 (1) Accesul publicului este permis: a) în incinta instanţelor, pe timpul programului de lucru, în locurile permise; b) în sãlile de şedinţã, cu 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de judecatã; c) în birourile unde îşi desfãşoarã activitatea persoanele la care se referã art. 82, în timpul orelor de primire, iar la arhivã şi registraturã, în cadrul programului stabilit. (2) Programul şedinţelor de judecatã şi cel de primire a publicului, precum şi cel de acces la arhivã şi registraturã se aduc la cunoştinţã prin afişare la loc vizibil. (3) Este interzis accesul altor persoane decât lucrãtorii instanţelor în alte birouri şi la alte ore decât cele stabilite, precum şi în incinta instanţei dupã terminarea programului de lucru. ART. 95 (1) Scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrãrilor, în afara cazurilor prevãzute de lege şi de prezentul regulament, este interzisã. (2) Dosarele şi registrele instanţei privitoare la activitatea de judecatã sunt publice şi pot fi consultate de orice persoanã solicitantã care justificã un interes legitim, precum şi de ziariştii acreditaţi, cu respectarea ordinii şi mãsurilor de asigurare a integritãţii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va depune la dosarul cauzei. Ea va fi aprobatã de salariatul care coordoneazã activitatea compartimentului arhivã, ţinând seama de prioritãţile impuse de buna desfãşurare a procesului în cauza respectivã. (3) Dosarul va fi studiat numai în arhivã, dupã identificarea şi notarea numelui şi prenumelui solicitantului, verificându-se actul de identitate, procura şi delegaţia, precum şi integritatea dosarului la restituire. (4) Au prioritate de consultare a dosarului cauzei procurorul, pãrţile, experţii şi interpreţii desemnaţi în cauzã, avocaţii sau reprezentanţii pãrţilor. (5) Dosarele ale cãror cauze au fost sau sunt judecate în şedinţã secretã, precum şi cele privind autorizarea efectuãrii percheziţiilor şi confirmarea şi autorizarea interceptãrilor şi înregistrãrilor convorbirilor telefonice pot fi consultate numai de cãtre persoanele arãtate la alineatul precedent, în condiţiile legii; în acelaşi mod vor fi soluţionate şi cererile privind documentele şi evidenţele speciale ale instanţei care presupun confidenţialitate. (6) Eliberarea copiilor dupã documentele aflate la dosare urmeazã în mod corespunzãtor regulile prevãzute la alineatele precedente.
SECŢIUNEA a II-a Activitatea premergãtoare şedinţei de judecatã şi de rezolvare a lucrãrilor cu caracter administrativ
ART. 96 (1) Actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştã, curier ori fax, se depun la registraturã, unde în aceeaşi zi primesc datã certã, dupã care se predau preşedintelui instanţei spre rezolvare, având ataşate şi plicurile sau, dupã caz, dovada modului în care au fost transmise. (2) Dupã rezoluţia preşedintelui, actele de sesizare primesc numãr din registrul general de dosare şi se înscriu, dupã caz, în registrele prevãzute la art.86 din prezentul regulament. (3) Celelalte cereri şi acte de orice naturã, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ, sosite prin poştã, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistreazã în registrul general de dosare, registrul de intrare-ieşire a corespondenţei administrative sau registrul de evidenţã a petiţiilor, dupã caz, apoi se prezintã preşedintelui împreunã cu dovezile de expediere. (4) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instanţei sub semnãturã, dupã care se predau arhivarului, care le ataşeazã la dosar, fãcând menţiune despre aceasta pe conceptul de citare. (5) Actele şi cererile de orice naturã prezentate de justiţiabili sau de reprezentanţii lor, inclusiv avocaţi, preşedintelui instanţei sau judecãtorului de serviciu primesc datã certã la prezentarea lor, prin aplicarea ştampilei de intrare a instanţei respective, iar dupã rezolvare se predau arhivarului-registrator, care le înregistreazã potrivit prevederilor de la alin. (1) sau (3), dupã caz. (6) Partea sau reprezentantul acesteia, care prezintã personal la instanţã actul de sesizare, poate primi, sub semnãturã depusã pe act, termen de judecatã în cunoştinţã, afarã de cazul când legea dispune altfel. (7) Documentele şi înscrisurile care nu pot fi ataşate la dosar, precum şi obiectele ce servesc ca mijloc de probã vor fi predate direct grefierului şef de secţie, respectiv grefierului-şef, cu respectarea dispoziţiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte. (8) Înregistrarea, evidenţa şi pãstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicitãţii se vor face în condiţiile prevãzute de lege. (9) Plicurile conţinând corespondenţa cu caracter confidenţial se înregistreazã în registrul de intrare al corespondenţei numai cu aceastã menţiune, fãrã a fi desfãcute, dupã care se predau destinatarului. ART. 97 (1) Înregistrarea statisticã a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în faţa instanţei şi comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instanţei se fac imediat dupã fixarea termenului de judecatã, pentru cauzele de naturã urgentã, sau cel mai târziu a doua zi lucrãtoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmeşte procedurile va face menţiune, pe conceptul de citare, despre data predãrii acestora la serviciul expediţii. (2) Expedierea corespondenţei se va realiza prin poştã, agent sau curier, prin fax sau e-mail ori prin orice alt mijloc de comunicare a cãrui supraveghere poate fi exercitatã astfel încât sã fie asigurat caracterul oficial al acesteia. ART. 98 (1) În vederea repartizãrii pe complete şi stabilirii primului termen de judecatã, dosarele nou formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. (2) Repartizarea cauzelor se va efectua ţinându-se seama de criteriul aleatoriu, alfabetic sau informatizat, având în vedere natura şi urgenţa cauzei, precum şi necesitatea alcãtuirii unor şedinţe echilibrate. (3) Dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluate de preşedintele sau de unul dintre judecãtorii completului de judecatã, care va lua mãsurile necesare în scopul pregãtirii judecãţii, astfel încât sã se asigure soluţionarea cu celeritate a cauzelor înregistrate. (4) În cazul existenţei unui sistem computerizat automat de gestiune a activitãţii de înregistrare a actelor de sesizare, preşedintele instanţei va veghea ca utilizarea acestuia sã se realizeze conform instrucţiunilor. (5) La sfârşitul fiecãrei zile va fi listatã situaţia repartizãrii cauzelor înregistrate în ziua respectivã, ţinându-se o evidenţã separatã a acesteia. ART. 99 (1) Pe coperta dosarului se va menţiona denumirea instanţei, secţia, completul de judecatã, numãrul dosarului, numele pãrţilor, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecatã, numãrul şi data hotãrârii, iniţialele judecãtorului însãrcinat cu redactarea hotãrârii, indicele statistic şi poziţia din registrul de executãri. (2) Înainte de a fi puse la dispoziţia justiţiabililor sau predate pentru şedinţa de judecatã, dosarele trebuie sã aibã toate filele cusute şi numerotate. (3) În cazul în care dosarul urmeazã a fi înaintat la instanţa de apel sau recurs ori la altã autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la şnuruirea definitivã şi aplicarea ştampilei, iar pe faţa inferioarã a ultimei coperte arhivarul va certifica numãrul filelor în cifre şi, în parantezã, în litere. (4) În ipoteza în care pãrţile solicitã eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autoritãţi, ataşate dosarului ce se conservã, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operaţiunea întreprinsã, realizându-se în mod corespunzãtor o nouã numerotare, lãsându-se la dosar o copie a actului respectiv. (5) Pentru o manipulare mai bunã a dosarelor se pot forma douã sau mai multe volume; în adresele de înaintare a dosarelor se indicã şi numãrul volumelor. (6) La instanţa de apel şi la instanţa de recurs se formeazã un nou dosar, la care se ataşeazã separat dosarul primei instanţe. (7) În cazul casãrii sau desfiinţãrii hotãrârii cu trimitere spre rejudecare, se va forma un dosar nou, la care se va ataşa dosarul de bazã. ART. 100 (1) Grefierul de şedinţã preia dosarele de la arhivã, sub semnãturã în registrul de termene, cu cel puţin douã zile înaintea şedinţei, afişeazã lista cauzelor cu o zi înaintea termenului de judecatã sau cel mai târziu cu o orã înainte de începerea şedinţei la instanţele la care activitatea se desfãşoarã în 2 - 3 timpi; completeazã condica de şedinţã potrivit celor arãtate în art. 86 pct. 6; verificã dacã au sosit la instanţã şi s-au ataşat la dosare dovezile de înmânare ori de comunicare a citaţiilor şi a celorlalte acte de procedurã, precum şi relaţiile şi actele solicitate de preşedinte sau de instanţa de judecatã; verificã legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar; informeazã preşedintele completului de judecatã despre deficienţele constatate, pentru a se lua mãsurile necesare, dupã care predã dosarele completului de judecatã. (2) La instanţele la care se utilizeazã sistemul computerizat lucrãrile vor fi realizate prin selecţia automatã a datelor. (3) Preşedintele instanţei asigurã procurorului de şedinţã, pãrţilor, reprezentanţilor pãrţilor, avocaţilor şi celorlalte persoane prevãzute de lege posibilitatea consultãrii din timp a dosarelor. (4) Când una din pãrţi se aflã în stare de arest, preşedintele instanţei sau preşedintele completului de judecatã ia mãsuri ca aceasta sã îşi poatã exercita pe deplin, în tot cursul judecãţii, dreptul de a examina actele dosarului şi de a lua legãtura cu apãrãtorul sãu. (5) La înscrierea dosarelor pe listã se dã întâietate cauzelor în care sunt arestaţi şi celor cu privire la care legea prevede cã judecata se face de urgenţã, ţinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate în proces.
SECŢIUNEA a III-a Activitatea în timpul şedinţei de judecatã
ART. 101 (1) Grefierul va fi prezent în sala de şedinţã cu jumãtate de orã înainte de începerea şedinţei de judecatã, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre consultare. Acesta se îngrijeşte de ataşarea la dosare a ultimelor acte de procedurã sau a corespondenţei sosite la registraturã. (2) Dupã începerea şedinţei de judecatã, procurorul, pãrţile, reprezentanţii sau avocaţii acestora pot studia dosarele numai cu încuviinţarea preşedintelui de complet, dupã o prealabilã verificare a identitãţii şi calitãţii. (3) Grefierul de şedinţã asigurã prezenţa la uşã a aprodului sau, dupã caz, verificã buna funcţionare a instalaţiilor de înregistrare şi amplificare, pentru apelul persoanelor chemate în faţa instanţei de judecatã. (4) Grefierul de şedinţã anunţã publicului din salã intrarea judecãtorilor. (5) Şedinţa este prezidatã de judecãtorul cu funcţia cea mai înaltã, potrivit legii. Dacã nici un judecãtor nu are atribuţii de conducere, şedinţa va fi prezidatã de judecãtorul desemnat de preşedintele instanţei sau, dupã caz, de preşedintele secţiei. (6) Accesul publicului în sala de şedinţã poate fi limitat numai în cazurile şi în condiţiile prevãzute de lege. (7) Filmarea, fotografierea sau înregistrarea în incinta instanţei sau în sãlile de şedinţã se face numai cu acordul conducãtorului Biroului de Informare si Relaţii Publice, respectiv al preşedintelui de complet, care poate stabili limitele în care sã se desfãşoare aceste activitãţi. În vederea aducerii la cunoştinţã publicului, aceste prevederi se afişeazã în loc vizibil. (8) Şedinţa de judecatã poate fi suspendatã pentru motive justificate. Durata suspendãrii va fi anunţatã şi afişatã pe uşa sãlii de şedinţã, prin grija grefierului. (9) Apelul pãrţilor şi al celorlalte persoane citate se face, obligatoriu, la uşa sãlii de şedinţã, de un aprod sau, prin instalaţia de amplificare, de grefierul de şedinţã. (10) Dupã strigarea cauzei şi apelul pãrţilor, grefierul de şedinţã face oral referatul cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii şi stadiul în care se aflã judecata acesteia, comunicã modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces şi dacã s-au îndeplinit celelalte mãsuri dispuse de instanţã la termenele anterioare. (11) Cauzele care se amânã, fãrã discuţii, vor putea fi strigate, la începutul şedinţei, în ordinea listei, dacã toate pãrţile legal citate sunt prezente şi cer amânarea sau dacã în cauzã s-a solicitat judecata în lipsã. (12) La cererea pãrţilor instanţa va putea lãsa cauza la urmã, fixând o anumitã orã când dosarul va fi strigat din nou. (13) În cazul în care nici una dintre pãrţi nu se prezintã la strigarea cauzei, dosarul va fi lãsat la sfârşitul şedinţei când, dupã o nouã strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispoziţiilor legale. Pentru motive temeinice, preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altã ordine decât cea înscrisã pe lista de şedinţã. (14) Cererile sau actele depuse în timpul şedinţei vor fi datate, vizate şi semnate de preşedintele completului de judecatã. (15) În cursul şedinţei de judecatã grefierul va consemna în caietul de note: numãrul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţã, susţinerile orale din timpul şedinţei, depunerile de cereri şi acte în condiţiile alin. (14), mãsurile dispuse de instanţã, precum şi toate celelalte aspecte din desfãşurarea procesului. (16) Notele vor fi vizate de preşedintele completului de judecatã, care, în prealabil, va verifica conţinutul acestora şi va urmãri ataşarea listei de şedinţã la caietul de note. (17) Caietul de note va fi numerotat şi sigilat; acesta se va depune la arhiva instanţei unde se va pãstra timp de 3 ani, socotiţi de la data ultimelor note înscrise. (18) În cazul în care desfãşurarea şedinţei de judecatã se înregistreazã cu mijloace tehnice, suportul înregistrãrii se va pãstra, în arhiva instanţei, timp de 3 ani, socotiţi de la data efectuãrii ultimelor înregistrãri. (19) În cazul amânãrii judecãţii cauzei, la fixarea noului termen si a orei de prezentare la instanţã, se va ţine seama de programarea şi încãrcãtura şedinţelor de judecatã. (20) Dacã instanţa rãmâne în pronunţare, preşedintele completului anunţã în şedinţã ziua şi eventual ora stabilitã pentru pronunţarea rezultatului deliberãrii. (21) Membrii completului vor reţine, cu ocazia judecãrii cauzelor, deficienţele constatate în activitatea instanţei sau a altor organe şi le vor aduce la cunostinţã preşedintelui instanţei în vederea luãrii mãsurilor corespunzãtoare, prin înscrierea în registrul de control.
SECŢIUNEA a IV-a Activitatea ulterioarã încheierii dezbaterilor
ART. 102 (1) Rezultatul deliberãrii se consemneazã într-o minutã, care va fi scrisã pe cererea de chemare în judecatã, pe cererea de apel sau de recurs ori pe ultima încheiere. (2) Dacã nu existã suficient spaţiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori tehnica de calcul, atunci minuta se va scrie pe o foaie sau, dupã caz, pe foi separate, numerotate. (3) Apelurile şi recursurile declarate oral în şedinţa în care s-a pronunţat hotãrârea vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat de preşedintele completului şi de grefierul de şedinţã. ART. 103 (1) Preşedintele completului sau unul dintre judecãtorii din complet va trece în condica de şedinţã, înainte de pronunţarea în şedinţã publicã, soluţiile pronunţate, consemnând numai datele esenţiale din minutã, precum şi iniţialele numelui redactorului fiecãrei hotãrâri; pentru cauzele amânate, se vor trece termenele, precum şi motivul amânãrii, dupã caz. Pentru pronunţãrile care se fac într-o altã zi decât aceea a judecãţii, se va menţiona şi termenul când au avut loc dezbaterile. (2) Numerele de hotãrâre se dau în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţã, separat pe materii. La numãrul dat hotãrârilor pronunţate de instanţe în legãturã cu activitatea de transport maritim şi fluvial se vor adãuga iniţialele "MF". (3) La curţile de apel şi tribunale, hotãrârile pronunţate în primã instanţã, în apel şi în recurs primesc numãr separat. ART. 104 Pentru cauzele penale a cãror judecatã se suspendã, instanţa urmeazã a se informa periodic dacã mai subzistã cauza care a determinat suspendarea procesului penal, fixând în acest scop termene de control succesive. Aceste termene de control vor fi menţionate în registrul de termene al arhivei. ART. 105 (1) Încheierile de amânare a judecãţii cauzelor, conceptele de citare pentru termenul urmãtor, adresele şi celelalte lucrãri dispuse de instanţã, precum şi încheierile de amânare a pronunţãrii se întocmesc de grefier în douã zile, iar partea introductivã a hotãrârilor, în 3 zile de la terminarea şedinţei, cu excepţia situaţiilor în care legea impune termene mai scurte. (2) Termenele prevãzute la alin. (1) pot fi depãşite, în materie civilã, în sens larg, cu aprobarea şi în mãsura stabilitã de preşedintele instanţei, cu excepţia cauzelor urgente sau a celor pentru care legea prevede un termen mai scurt de exercitare a cãilor de atac. ART. 106 (1) Judecãtorii sunt obligaţi sã verifice efectuarea în termen a încheierilor şi a celorlalte lucrãri întocmite de grefierul de şedinţã, restituindu-le pe cele necorespunzãtoare cu îndrumãrile necesare pentru refacerea lor. (2) Dupã redactarea şi semnarea încheierilor, grefierii de şedinţã predau dosarele amânate arhivarului-registrator, care semneazã de primirea lor pe listele de şedinţã. (3) Citaţiile şi mandatele de aducere se întocmesc în ordinea urgenţei, cel mai târziu a doua zi dupã întocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare se transmit de îndatã, în primul caz fãcându-se menţiunea datei, orei şi persoanei care le-a primit, dupã care se depun la dosarul cauzei. ART. 107 (1) A doua zi dupã pronunţarea hotãrârilor, grefierii sunt obligaţi sã prezinte dosarele soluţionate şi cele în care judecata a fost suspendatã grefierului-şef, iar la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, şi persoanei cu atribuţii pe linie de statisticã, spre a fi înregistrate în registrul de evidenţã a redactãrii hotãrârilor, în situaţiile statistice, precum şi în celelalte evidenţe. (2) Dosarele soluţionate se predau apoi grefierului delegat cu întocmirea lucrãrilor de executare, care va înscrie hotãrârile pronunţate în registrul de executãri penale, în modul arãtat la art. 86 alin. (1) pct. 8. Acesta va face menţiunile cu privire la comunicarea hotãrârilor pentru cei care au lipsit la dezbateri şi cu privire la apelurile şi recursurile declarate oral în şedinţã. (3) În cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv vor fi ataşate dosarele în care s-a dispus luarea şi, unde este cazul, prelungirea arestãrii preventive. (4) Pentru inculpaţii militari în termen, pentru cei condamnaţi cu suspendarea condiţionatã a executãrii pedepsei, cu suspendarea executãrii pedepsei sub supraveghere, cu executarea pedepsei la locul de muncã, pentru cei graţiaţi condiţionat şi pentru cei arestaţi se va menţiona în plus dacã au fost prezenţi la pronunţarea hotãrârii. (5) Grefierul de şedinţã va menţiona, sub semnãturã, în partea de jos a minutei sau a hotãrârii redactate, dupã caz, data comunicãrii şi pãrţile cãrora li s-a comunicat dispozitivul sau hotãrârea. (6) În cazul în care, dupã redactarea hotãrârii, grefierul de şedinţã este în imposibilitate sã semneze hotãrârea, aceasta va fi semnatã de primul-grefier sau de grefierulşef, dupã caz, fãcându-se menţiune despre cauza care l-a împiedicat sã semneze. În lipsa primului-grefier sau a grefierului-şef, hotãrârea va fi semnatã de un alt grefier desemnat de preşedinte. (7) Dosarele penale în care procurorul nu a participat la dezbateri vor fi înaintate parchetului competent de cãtre grefierul delegat cu lucrãrile de executãri penale, imediat dupã redactarea hotãrârii. (8) În cazul evidenţei informatizate, datele statistice vor fi preluate automat de aplicaţia de statisticã judiciarã din baza de date generalã. ART. 108 (1) Cel mai târziu a patra zi dupã pronunţare grefierul de şedinţã va preda dosarele judecãtorilor, în vederea motivãrii hotãrârilor, dupã ce, în prealabil, a întocmit partea introductivã a acestora. (2) Dacã se apreciazã cã este necesarã amânarea pronunţãrii hotãrârii, aceasta poate fi dispusã potrivit legii. (3) Hotãrârile se vor redacta în numãrul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede cã hotãrârea se comunicã integral. Primele douã exemplare de pe fiecare hotãrâre vor fi semnate de membrii completului de judecatã şi de grefierul de şedinţã. (4) Dupã verificarea şi semnarea hotãrârii, grefierul de şedinţã va preda în aceeaşi zi al doilea exemplar de pe hotãrâre grefierului-şef, respectiv grefierului şef de secţie, în vederea depunerii la mapã. (5) Dupã întocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de şedinţã va preda dosarele arhivaruluiregistrator sub semnãturã pe lista de şedinţã. Listele purtând semnãtura de predare-primire vor fi îndosariate şi pãstrate pentru evidenţã.
SECŢIUNEA a V-a Înregistrarea cererilor de apel sau de recurs şi înaintarea dosarelor la instanţa de apel sau de recurs
ART. 109 (1) Cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin poştã, curier ori fax se înregistreazã mai întâi în registrul general de dosare, în formã scrisã sau informatizatã, dupã care arhivarulregistrator le predã preşedintelui instanţei, care le va rezolva în aceeaşi zi. (2) La cererile de apel sau de recurs primite prin poştã se vor ataşa şi plicurile în care au fost expediate. (3) Persoanei care se prezintã nemijlocit la instanţã cu cererea de apel sau de recurs i se va elibera, dacã solicitã, dovada scrisã. (4) Arhivarul-registrator va verifica dacã cererile de apel sau de recurs, formulate separat, au fost prezentate în numãrul de exemplare necesar pentru comunicare şi ataşare la dosarul cauzei. (5) Cererile de apel sau de recurs motivate sau motivele scrise de apel sau de recurs formulate separat, expediate prin poştã în numãr insuficient de exemplare, se vor înregistra aşa cum au fost primite, indicându-se numãrul de exemplare pe cerere şi în registru. (6) Dupã înregistrare, cererile de apel sau de recurs în materie civilã se predau arhivarului-registrator, iar cele privind hotãrârile penale, grefierului delegat cu lucrãrile de executãri penale. (7) Pânã la expedierea dosarelor în apel sau în recurs, aceste cereri se pãstreazã în mape. (8) Dupã primirea apelului sau recursului, arhivarulregistrator va efectua menţiunile în registrul de evidenţã a apelurilor sau recursurilor, dupã caz. ART. 110 (1) Grefierul delegat cu efectuarea lucrãrilor de executãri penale face menţiunea despre introducerea apelului sau recursului la poziţia respectivã din registrul de executãri penale şi verificã dacã au sosit dovezile de comunicare a hotãrârii şi dacã a expirat termenul de apel sau de recurs pentru toate pãrţile. (2) Dosarele penale în care procurorul a declarat apel sau recurs vor fi expediate cu adresã de înaintare la parchetul competent în cel mult 24 de ore de la redactarea hotãrârii, iar dupã restituire se vor înainta instanţei de apel sau de recurs, dupã expirarea termenului de apel sau de recurs pentru toate pãrţile. (3) Dosarele vor fi restituite de procuror în cel mult 20 de zile, iar în cauzele cu arestaţi, în cel mult 10 zile. (4) Data înaintãrii dosarelor la parchet şi data restituirii lor vor fi menţionate în registrul de executãri penale. (5) Grefierul delegat cu lucrãrile de executãri penale va menţiona, în registrul de executãri penale, data expedierii fiecãrui dosar la instanţa de apel sau de recurs şi va preda imediat arhivarului-registrator dosarele care urmeazã a fi expediate împreunã cu cererile de apel sau de recurs şi adresele de înaintare, semnate de preşedinte sau de judecãtorul-delegat; în dosarele în care hotãrârile au rãmas definitive, întrucât nu s-a declarat apel sau recurs, va întocmi de îndatã lucrãrile de punere în executare. ART. 111 (1) Dupã sosirea dovezilor de comunicare a hotãrârilor civile şi dupã împlinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate pãrţile, arhivarul-registrator va înainta dosarul la instanţa de apel sau de recurs cu adresã semnatã de preşedintele instanţei sau de judecãtorul-delegat, în care se vor consemna: numãrul dosarului, numãrul şi data hotãrârii atacate, numele şi prenumele pãrţilor care au declarat apel sau recurs, numãrul copiilor de pe cererea de apel sau de recurs, menţiunea dacã apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar ce au fost achitate. Despre înaintarea dosarului se va face menţiune şi în registrul general de dosare. (2) Apelul sau recursul va fi transmis de îndatã, dacã s-a fãcut cerere pentru suspendarea executãrii hotãrârii primei instanţe, respectiv instanţei de apel. În aceastã situaţie, toate comunicãrile vor fi efectuate de instanţa care a pronunţat hotãrârea apelatã sau recuratã. (3) Cererile de apel sau de recurs şi adresa de înaintare a dosarului la instanţa de apel sau de recurs se ataşeazã necusute la începutul fiecãrui dosar. ART. 112 Dacã se constatã întârzieri în restituirea dovezilor de comunicare a hotãrârilor, se vor lua mãsurile de verificare la oficiul poştal sau la agentul procedural. În funcţie de rezultatele verificãrilor, preşedintele completului de judecatã, la sesizarea arhivarului-registrator sau a pãrţii interesate, va lua mãsurile corespunzãtoare.
SECŢIUNEA a VI-a Circuitul dosarelor restituite de instanţele de apel sau de recurs
ART. 113 (1) Dosarele restituite de instanţele de apel sau de recurs pentru executare sau conservare vor fi înregistrate în aceeaşi zi în registrul general de dosare şi în registrul informativ, în formã scrisã sau informatizatã, menţionându-se şi data restituirii dosarului. (2) În cazul când instanţa de apel sau de recurs a desfiinţat sau a casat hotãrârea şi a trimis cauza pentru rejudecare, dosarul va fi înregistrat ca un nou act de sesizare, cu precizarea tuturor dosarelor componente, fãcându-se menţiune despre aceasta şi la poziţiile iniţiale din registrul general de dosare şi registrul informativ. (3) Repartizarea cauzei se va face cu respectarea programului de repartizare aleatorie şi a normelor de incompatibilitate. (4) Când instanţa de control judiciar caseazã sau desfiinţeazã hotãrârea cu trimiterea cauzei la altã instanţã, la parchet sau la un alt organ, va comunica de îndatã aceastã soluţie instanţei iniţial învestite, prin adresã, în vederea efectuãrii menţiunilor obligatorii în registrul general şi în registrul informativ. ART. 114 (1) Dupã efectuarea lucrãrilor menţionate în art. 100, circuitul dosarelor este urmãtorul: a) arhivarul-registrator predã de îndatã dosarele pentru rezolvare preşedintelui instanţei sau judecãtorului-delegat; b) dupã rezolvare, dosarele se predau preşedintelui secţiei sau, dupã caz, judecãtorului care urmãreşte practica instanţelor de control judiciar, iar acesta, în urma examinãrii deciziilor, le va preda persoanei cu atribuţii pe linia statisticã sau grefierului-şef pentru efectuarea înregistrãrilor statistice; c) în cazul casãrii, anulãrii sau desfiinţãrii hotãrârii, cu reţinerea cauzei spre rejudecare, arhivarul-registrator menţioneazã în registre noul termen fixat pentru judecatã, dupã care se procedeazã potrivit dispoziţiilor art. 99. (2) Dupã soluţionarea definitivã ori irevocabilã, dupã caz, a dosarelor la care au fost ataşate alte dosare, acestea din urmã vor fi separate mai înainte de a fi trecute în conservare la arhivã şi, atunci când este cazul, vor fi restituite instanţei sau autoritãţii de la care au fost primite.
SECŢIUNEA a VII-a Punerea în executare a hotãrârilor
§ 1. Punerea în executare a hotãrârilor penale ART. 115 Lucrãrile de punere în executare a hotãrârilor penale se îndeplinesc, la fiecare instanţã, de grefierul care funcţioneazã la acest compartiment, sub îndrumarea şi controlul judecãtorului-delegat, care: a) verificã exactitatea datelor înscrise în registrul de evidenţã a executãrilor penale; ia mãsuri pentru expedierea în termen a mandatelor de executare a pedepselor şi efectuarea la timp a celorlalte lucrãri; rezolvã corespondenţa în legãturã cu activitatea de punere în executare a hotãrârilor penale; b) sesizeazã instanţa de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotãrârii sau în cursul executãrii, se iveşte vreo nelãmurire sau împiedicare. ART. 116 Grefierul-delegat va întocmi toate lucrãrile în legãturã cu: a) executarea pedepselor principale, complimentare şi accesorii, a sancţiunilor cu caracter administrativ, mãsurilor educative luate faţã de inculpaţii minori, mãsurilor de siguranţã, cheltuielilor judiciare acordate statului, despãgubirilor civile recunoscute ori acordate statului sau instituţiilor publice, inclusiv restituirea lucrurilor sau restabilirea situaţiei anterioare; b) comunicarea hotãrârilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotãrâri cãtre autoritãţile şi persoanele obligate de lege sã le înregistreze sau sã le execute (cazierul judiciar, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricãrui alt venit din muncã ori, dupã caz, instituţia care dispune efectuarea plãţii pensiei sau instituţia financiarã competentã); c) schimbãrile intervenite în executarea unor hotãrâri penale, amânarea şi întreruperea executãrii pedepsei sau a mãsurii educative a internãrii minorului într-un centru de reeducare, înlãturarea sau modificarea pedepsei; d) comunicarea cãtre instanţa de executare corespunzãtoare în grad a datelor necesare privindu-i pe inculpaţii condamnaţi care executã pedeapsa la locul de muncã în cadrul unor unitãţi situate pe raza teritorialã a altei instanţe; e) evidenţa recursurilor declarate în cauzele privind mãsurile preventive şi înaintarea dosarelor la instanţa de recurs în termenele prevãzute de lege; f) înregistrarea datelor în registrele speciale privind cazierul fiscal şi evidenţa plângerilor introduse împotriva actelor şi mãsurilor luate de procuror în faza de urmãrire penalã. ART. 117 (1) Primind dosarele de la grefierul de şedinţã, grefierul delegat cu efectuarea lucrãrilor de executãri penale va înscrie, de îndatã, hotãrârile respective în registrul de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor penale, precum şi în celelalte evidenţe menţionate în art. 86 alin. (1) pct. 8. Dosarele vor fi restituite în aceeaşi zi grefierului de la care au fost primite. (2) Înscrierea se face prin menţionarea fiecãrui inculpat prevãzut în sentinţa sau decizia respectivã, indiferent de soluţia pronunţatã, şi prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se referã rubricile registrului; în cazul concursului de infracţiuni se vor înscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmeazã a fi executatã; în registru se vor înscrie şi alte persoane decât inculpatul, dacã prin hotãrârea penalã au fost obligate la cheltuieli judiciare cãtre stat, la despãgubiri civile, restituiri sau reparãri; numele acestora se va menţiona dupã numele inculpaţilor, la poziţii separate, arãtându-se şi calitatea procesualã, precum şi soluţia instanţei. Fiecare poziţie din registru se va numerota distinct. (3) Între poziţiile din registru se va lãsa un spaţiu în care se vor face ulterior, cu culori diferite, menţiunile cuprinse în hotãrârea datã în apel sau în recurs, arãtându-se şi data deciziei instanţei de apel sau de recurs, soluţia pronunţatã, iar atunci când executarea se face pe baza extrasului trimis de instanţa de apel sau de recurs, şi data înregistrãrii extrasului la instanţa de apel sau de recurs, data înregistrãrii extrasului la instanţa de executare, precum şi mãsurile de executare luate. (4) În cazul casãrii cu trimitere sau al oricãrei alte soluţii prin care se desfiinţeazã hotãrârea primei instanţe, poziţia din registru se va închide, fãcându-se menţiune despre noua soluţie. ART. 118 (1) Lucrãrile de executare se efectueazã în ziua în care hotãrârea a devenit executorie sau, dupã caz, la data când s-a primit de la instanţa de apel sau de recurs extrasul deciziei penale. (2) Mandatele de executare se întocmesc potrivit prevederilor Codului de procedurã penalã. Acestea se redacteazã, nefiind admisã nici o adãugire, modificare sau ştersãturã în text, cu excepţia cazului prevãzut de art. 195 din Codul de procedurã penalã. Mandatele se predau la registratura instanţei, care le va expedia în aceeaşi zi organului de executare. (3) Dupã întocmirea lucrãrilor de executare se vor menţiona pe sentinţa sau decizia respectivã, aflatã la dosar, numãrul poziţiei şi anul din registrul de executãri penale în care s-au înscris lucrãrile efectuate. (4) Lucrãrile de executare, inclusiv corespondenţa, poartã numãrul de ordine al poziţiei din registrul de executãri penale şi numãrul dosarului (sub formã de fracţie). (5) Actele doveditoare ale executãrii se înregistreazã imediat dupã primirea lor, în registrul de executãri. ART. 119 Poziţiile din registrul de executãri penale se vor închide de judecãtorul-delegat prin completarea ultimelor douã coloane, numai dupã ce acesta a constatat personal cã: a) a sosit dovada de încarcerare sau, dupã caz, comunicarea de prezentare la unitatea la care s-a dispus executarea pedepsei la locul de muncã ori s-a depus chitanţa de platã a amenzii şi a cheltuielilor judiciare şi s-au întocmit celelalte lucrãri de la poziţia respectivã; b) s-au expediat actele de punere în executare a cheltuielilor judiciare şi despãgubirilor civile, primindu-se confirmarea de înregistrare a debitului; c) s-au achitat toate ratele în cazul în care plata amenzii a fost eşalonatã ori s-a primit de la organele cãrora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea cã aceasta a fost integral achitatã; d) s-au efectuat lucrãrile de comunicare cãtre toate instituţiile şi persoanele obligate de lege sã înregistreze sau sã execute hotãrârile penale; e) s-au executat toate mãsurile prevãzute în hotãrârea prin care s-a dispus înlocuirea rãspunderii penale; f) a expirat termenul de apel sau de recurs, în cazul achitãrii sau al altor soluţii care nu comportã nici o lucrare de executare sau comunicare; g) s-a expediat dosarul la instanţa în favoarea cãreia s-a declinat competenţa. ART. 120 (1) În registrul de evidenţã a executãrii deciziilor penale de la tribunal şi curtea de apel poziţiile se vor închide dupã restituirea dosarelor la prima instanţã, iar în cazul în care decizia s-a comunicat în extras în vederea punerii în executare, numai dupã ce prima instanţã a confirmat, în scris, în cel mult 3 zile, primirea extrasului. (2) Extrasele se emit în 24 de ore de la pronunţarea deciziilor şi conţin soluţiile pe scurt, inclusiv cele de declinare a competenţei, de trimitere spre rejudecare la prima instanţã sau de restituire la organul de urmãrire penalã. Nu se întocmesc extrase în cazul soluţiilor de achitare şi de încetare a procesului penal, dacã în dosarele respective nu figureazã inculpaţi condamnaţi şi dacã nu s-au acordat despãgubiri civile şi cheltuieli judiciare ori nu s-a înlocuit rãspunderea penalã. (3) În extras vor fi menţionate şi pedepsele complimentare, mãsurile de siguranţã, mãsurile educative, pedepsele accesorii, despãgubirile civile acordate statului, cheltuielile judiciare, precum şi orice alte dispoziţii referitoare la executare. (4) Extrasele deciziilor pronunţate în apel se comunicã primei instanţe cu menţiunea cã sunt definitive sau s-a declarat recurs. (5) Extrasele deciziilor pronunţate în recurs se comunicã primei instanţe, iar când se judecã recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, se comunicã şi acestor instanţe. ART. 121 (1) Dacã mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea nu au fost executate în termen de douã luni de la emiterea lor, se va face revenire la organul cãruia i-au fost trimise. În cazul condamnaţilor care au fost daţi în urmãrire generalã pe ţarã, revenirea se va face în termen de un an la organul la care se aflã spre executare mandatul, iar pentru cei care au pãrãsit ţara, la Inspectoratul General al Poliţiei. (2) În celelalte situaţii, precum şi în cazul neconfirmãrii primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va face în termen de 3 luni. (3) De asemenea, se va verifica, în raport de cuantumul amenzii şi posibilitãţile de platã ale condamnatului, cel puţin o datã la 6 luni, situaţia încasãrii amenzilor transmise spre executare la unitãţi sau la alte autoritãţi. (4) În cazul în care se constatã cã executarea întârzie fãrã justificare, preşedintele instanţei va informa, pe cale ierarhicã, organele care verificã activitatea celor vinovaţi de întârzierea executãrii. ART. 122 (1) Orice modificare survenitã în executarea hotãrârii, dupã rãmânerea definitivã a acesteia, va fi menţionatã atât în registrul de executãri, cât şi pe hotãrârea aflatã la dosar şi la mapa de hotãrâri. Dacã modificarea se face printr-o hotãrâre judecãtoreascã, numãrul şi data acesteia vor fi menţionate la poziţia respectivã din registrul de executãri, iar dacã hotãrârea ultimã a fost pronunţatã de aceeaşi instanţã, se va face trimitere şi la noua poziţie deschisã în registru. (2) Dosarele în care s-au fãcut lucrãri de executare se vor pãstra de grefierul delegat cu efectuarea lucrãrilor de executãri penale pânã la închiderea poziţiei de executare, dupã care vor fi predate arhivarului-registrator. Toate actele de executare se ataşeazã la dosarul de fond, în ordine cronologicã. ART. 123 Dupã restituirea dosarelor de cãtre instanţele de apel sau de recurs se va proceda astfel: a) se va controla şi confrunta conţinutul dosarelor cu datele înscrise în registru, pe baza extraselor primite anterior, înlãturându-se imediat eventualele erori şi întocmindu-se de îndatã restul lucrãrilor de executare care, eventual, nu au fost efectuate. Se va face totodatã menţiunea de executare pe hotãrârea ce se executã; b) se vor completa rubricile din registrul de evidenţã a executãrilor penale, rãmase necompletate. § 2. Punerea în executare a sancţiunilor contravenţionale şi a altor dispoziţii civile din hotãrârile judecãtoreşti ART. 124 (1) Lucrãrile privind punerea în executare a hotãrârilor civile prin care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale sau prin care s-a înlocuit sancţiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãţi în folosul comunitãţii se întocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrãrilor de executãri civile sau de cãtre o altã persoanã desemnatã de preşedintele instanţei. (2) În registrul de executãri privind aceste sancţiuni se vor înscrie, în ordinea lor numericã, a doua zi dupã pronunţare, toate hotãrârile pronunţate. Înscrierea se face prin menţionarea numelui contravenientului, al organului administrativ care a propus sancţionarea, precum şi al primãriei de care aparţine locul în care contravenientul executã sancţiunea obligãrii la prestarea unei activitãţi în folosul comunitãţii. (3) Poziţiile din registru se vor închide numai dupã ce: a) a fost confirmatã începerea prestãrii activitãţii în folosul comunitãţii de cãtre primarul cãruia i s-a trimis mandatul de executare; b) s-a confirmat primirea titlului referitor la despãgubiri civile. (4) Dispoziţiile referitoare la punerea în executare a hotãrârilor penale prevãzute în art. 115-118, art. 121 şi art. 122 se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 125 (1) Când executarea civilã se face din oficiu, lucrãrile de evidenţã şi punere în executare a hotãrârilor civile se îndeplinesc de cãtre grefierul delegat cu efectuarea lucrãrilor de executãri civile, sub îndrumarea şi controlul judecãtorului delegat pentru activitatea executorilor judecãtoreşti. (2) În registrul de evidenţã şi punere în executare se înscriu în ordine cronologicã toate hotãrârile prevãzute la alin. (1), denumirea şi sediul creditorului, numele şi adresa debitorului, creanţa datoratã, modul în care hotãrârea a rãmas definitivã (eventual numãrul şi data deciziei instanţei de control judiciar la care hotãrârea a rãmas definitivã sau irevocabilã, dupã caz), data când instanţa a comunicat creditorului titlul executoriu. (3) Comunicarea hotãrârii în vederea executãrii se face potrivit dispoziţiilor legale, imediat ce aceasta a devenit executorie. (4) Poziţia din registrul de evidenţã se va închide, dupã confirmarea primirii comunicãrii, prin menţiunea şi semnãtura judecãtorului delegat. (5) Dupã confirmarea comunicãrii dosarul se predã sub semnãtura arhivarului-registrator, care face menţiunea despre aceasta în registrul informativ şi depune dosarul în conservare.
SECŢIUNEA a VIII-a Eliberarea certificatelor şi a copiilor de pe acte. Restituirea înscrisurilor originale
ART. 126 (1) Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc şi se rezolvã de cãtre preşedintele instanţei sau de înlocuitorul acestuia. (2) Aceştia dispun întocmirea certificatului de cãtre grefierul de serviciu sau de cãtre alt salariat şi eliberarea lui, de regulã, în aceeaşi zi. (3) Certificatul se verificã şi se semneazã de grefierulşef, dupã care se înmâneazã petiţionarului, sub luare de semnãturã, sau se expediazã prin poştã. (4) Copia certificatului împreunã cu cererea petiţionarului se ataşeazã la dosarul cauzei. (5) Cererea se înregistreazã în registrul de intrare-ieşire a corespondenţei şi, dupã caz, în registrul general de dosare. ART. 127 (1) Dispoziţiile cuprinse în art. 126 se aplicã în mod corespunzãtor şi la eliberarea copiilor de pe hotãrâri sau de pe alte acte din dosar, termenul de întocmire a acestora fiind de cel mult 3 zile. (2) Copia de pe act se va verifica pentru conformitate şi se va aplica ştampila instanţei pe fiecare filã. (3) La eliberarea copiilor de pe hotãrâri sau a certificatelor referitoare la soluţiile pronunţate de instanţã se va face, de cãtre grefierul-şef sau de grefierul desemnat în acest scop de preşedintele instanţei, menţiunea dacã hotãrârea respectivã este rãmasã definitivã sau irevocabilã, în ce mod (prin nerecurare sau neapelare, prin respingerea apelului sau recursului), arãtându-se şi data de când aceasta a rãmas definitivã sau irevocabilã. (4) Preşedintele instanţei va încuviinţa restituirea înscrisurilor originale depuse de petiţionar, în condiţiile legii, dacã acesta justificã un interes legitim şi actul poate fi pãstrat la instanţã şi în copie, fãrã ca prin aceasta sã se producã o vãtãmare. (5) În vederea obţinerii înscrisului original, petiţionarul va depune o cerere motivatã şi o copie certificatã de el însuşi a actului solicitat. (6) Cererea şi copia actului se vor pãstra la dosarul cauzei.
SECŢIUNEA a IX-a Gestionarea corpurilor delicte şi a valorilor
ART. 128 Primirea, pãstrarea şi eliberarea corpurilor delicte la instanţele de judecatã se fac de cãtre grefierul şef de secţie, grefierul-şef, respectiv primul grefier sau de un alt grefier desemnat de preşedintele instanţei, cu respectarea condiţiilor legale privind ocuparea unei funcţii cu atribuţii de gestiune. ART. 129 (1) Primirea obiectelor se face pe bazã de proces-verbal în care se vor specifica elementele şi caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea; în cazul primirii prin poştã, se vor confrunta cu datele înscrise în inventarul însoţitor pentru identificare. Recipisele de consemnare la C.E.C., care sunt ataşate de cãtre organele de urmãrire penalã la dosar, vor fi preluate de la grefieri de cãtre gestionarul corpurilor delicte, care va lãsa în locul lor o notã semnatã şi datatã; aceste documente se vor înregistra în registrul de evidenţã a corpurilor delicte. (2) Registrul de evidenţã a valorilor şi corpurilor delicte prevãzut la art. 86 alin. (1) pct. 12 va fi numerotat, şnuruit şi parafat, iar pe ultima paginã se va menţiona numãrul de file de cãtre preşedintele instanţei şi grefierul şef de secţie sau, dupã caz, grefierul-şef. (3) La sfârşitul fiecãrui an, dupã ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numãrul poziţiilor înregistrate, numãrul poziţiilor lichidate, precum şi numãrul poziţiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmeazã a se reporta prin reînregistrare la începutul anului urmãtor. ART. 130 (1) Pãstrarea corpurilor delicte se va face în deplinã securitate, obiectele de valori mari fiind ţinute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale; fiecare obiect va avea ataşatã o etichetã pe care se vor nota numãrul dosarului şi poziţia din registrul de evidenţã. (2) Obiectele cu volum mic se ambaleazã în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare. ART. 131 (1) Restituirea sau pãstrarea corpurilor delicte se face în condiţiile şi cãtre persoanele specificate în hotãrârea judecãtoreascã, dupã rãmânerea definitivã ori irevocabilã a acesteia. (2) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei cãreia i-au aparţinut bunurile, acestea se vor distruge în condiţiile stabilite prin lege. (3) Dacã prin hotãrâre s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti. (4) Predarea-primirea bunurilor confiscate în condiţiile alin. (3) se va face prin încheierea unui proces-verbal, un exemplar al acestuia urmând a fi predat instanţei. ART. 132 Prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplicã în mod corespunzãtor şi pentru gestionarea obiectelor de valoare care constituie mijloace de probã în procesele civile. Evidenţierea bunurilor se face în acelaşi registru, separat de situaţia corpurilor delicte.
SECŢIUNEA a X-a Organizarea documentãrii juridice şi a bibliotecilor
ART. 133 (1) La fiecare instanţã se vor ţine exemplare de control din coduri şi celelalte acte normative importante, de aplicare frecventã, ce se vor stabili de cãtre preşedintele instanţei. (2) În exemplarele de control se vor introduce, la locul respectiv, modificãrile şi completãrile aduse actelor normative şi se vor indica textele abrogate, cu arãtarea actului normativ în baza cãruia s-au fãcut aceste operaţiuni. (3) Se vor menţiona totodatã şi alte acte normative care au legãturã cu actul normativ cuprins în exemplarul de control. ART. 134 Pentru fiecare instanţã se vor face abonamente la Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 135 La curţile de apel se vor organiza servicii de documentare, a cãror activitate va fi coordonatã şi controlatã de cãtre preşedintele instanţei. § 1. Pãstrarea fondului de documentare ART. 136 (1) Fondurile de tipãrituri aflate în dotarea instanţelor se înregistreazã şi se pãstreazã dupã cum urmeazã: a) Monitorul Oficial al României, Partea I, se pãstreazã în mape cu clasor, în ordine cronologicã; mapele se ţin la bibliotecã atât timp cât este necesar, dupã care pot fi ţinute la arhivã; b) cãrţile din bibliotecã se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite; c) publicaţiile periodice vor fi trecute într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecãrui numãr de revistã acesta va fi înregistrat pe pagina rezervatã publicaţiei respective. Totodatã, se va menţiona pe pagina de titlu a publicaţiei numãrul de ordine din registrul de inventar. (2) Cãrţile şi revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului instanţei. (3) Cãrţile şi revistele împrumutate se trec în registrul de împrumut, în care fiecare cititor îşi va avea partida sa pe o filã separatã. Cei vinovaţi de deteriorarea sau pierderea lucrãrilor împrumutate vor fi obligaţi la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale. (4) Asupra activitãţii bibliotecii se va întocmi o datã pe an o dare de seamã statisticã. (5) Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, în lipsa acestuia, de cãtre primul grefier sau grefierul-şef. (6) Gestionarul bibliotecii are obligaţia sã urmãreascã permanent ca toate publicaţiile periodice la care instanţa a fost abonatã sã fie primite cu regularitate şi înregistrate în registrul de inventar. (7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, Partea I, colecţiile de legi şi reviste juridice se fac de cãtre curţile de apel şi tribunale. (8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de împrumut şi al dãrii de seamã asupra activitãţii bibliotecii sunt cele stabilite de instituţiile competente. (9) La instanţe pot fi utilizate şi programe de evidenţã informatizatã a legislaţiei, care vor avea caracter de sursã orientativã de documentare.
SECŢIUNEA a XI-a Compartimentul de protecţie a muncii
ART. 137 (1) La nivelul curţilor de apel se organizeazã compartimentul de protecţie a muncii şi comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã. (2) Compartimentul de protecţie a muncii cuprinde: a) serviciul de securitate a muncii; b) serviciul de medicinã a muncii. ART. 138 Comitetul de securitate şi sãnãtate în muncã are urmãtoarele atribuţii: a) aprobã programul anual de securitate şi sãnãtate în muncã; b) urmãreşte aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizãrii prevederilor lui; c) urmãreşte modul în care se aplicã şi se respectã reglementãrile legale privind securitatea şi sãnãtatea în muncã; d) analizeazã propunerile salariaţilor privind prevenirea accidentelor de muncã şi a îmbolnãvirii profesionale, precum şi pentru îmbunãtãţirea condiţiilor de muncã; e) informeazã instituţiile abilitate despre starea protecţiei muncii în instituţie; f) realizeazã cadrul de participare a salariaţilor la luarea unor hotãrâri cu implicaţii în domeniul protecţiei muncii.
CAP. IV Angajarea, promovarea în funcţie şi rãspunderea disciplinarã a personalului auxiliar de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu
SECŢIUNEA I Angajarea personalului auxiliar de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu
ART. 139 (1) Angajarea personalului de specialitate din compartimentele auxiliare ale instanţei se face, în condiţiile legii, numai prin examen sau concurs. (2) Se pot prezenta la concurs cetãţenii români cu domiciliul în România, care îndeplinesc urmãtoarele condiţii: a) au capacitate deplinã de exerciţiu; b) au studiile cerute de lege pentru funcţia respectivã; c) nu au antecedente penale şi se bucurã de o bunã reputaţie; d) cunosc limba românã; e) sunt apţi, din punct de vedere medical, pentru funcţia ce urmeazã a o exercita. ART. 140 Examenul sau concursul se organizeazã la nivelul curţilor de apel pentru posturile vacante de la instanţele judecãtoreşti din circumscripţia fiecãrei curţi. ART. 141 Data şi locul susţinerii examenului, posturile vacante, tematica şi durata concursului se vor afişa, din dispoziţia preşedintelui curţii de apel, cu cel puţin 20 de zile înainte de concurs, la sediul curţii de apel şi la sediul instanţelor la care se aflã posturile vacante; în acelaşi termen examenul sau concursul va fi anunţat într-un ziar de largã rãspândire. ART. 142 Cererile pentru înscrierea la concurs se adreseazã preşedintelui curţii de apel şi se depun, cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului, la cabinetul acestuia sau la cabinetul preşedintelui instanţei la care se aflã postul vacant. ART. 143 (1) La cererea de înscriere se vor anexa urmãtoarele acte: a) carte de identitate, în copie; b) certificatul de naştere şi certificatul de cãsãtorie, în copie; c) diploma de licenţã sau diploma de bacalaureat, dupã caz, în copie; d) certificatul de cazier judiciar; e) certificatul de cazier fiscal; f) curriculum vitae; g) certificatul de sãnãtate; h) douã fotografii; i) chitanţa de achitare a taxei de examen. (2) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul profesional şi moral de la precedentele locuri de muncã sau de la unitatea de învãţãmânt, pentru absolvenţii care se angajeazã pentru prima datã. ART. 144 (1) Dupã ce comisia prevãzutã la art. 145 verificã îndeplinirea de cãtre candidaţi a condiţiilor prevãzute la art. 139 alin. (2), cu 5 zile înainte de concurs, lista candidaţilor care îndeplinesc condiţiile legale pentru a participa la concurs se va afişa la sediul curţii de apel şi la sediul instanţei la care se aflã postul vacant. (2) Candidaţii respinşi pot face contestaţii, cel mai târziu a doua zi dupã afişarea listei, care vor fi soluţionate de vicepreşedintele curţii de apel. (3) Modul de soluţionare se va comunica contestatorilor, prin afişare la sediul curţii de apel, cel mai târziu în preziua concursului. ART. 145 (1) Pentru fiecare concurs preşedintele curţii de apel numeşte comisia de examinare formatã din 3 judecãtori. (2) Din comisia de examinare va face parte obligatoriu şi preşedintele sau un judecãtor desemnat de acesta de la instanţa la care se aflã postul vacant. ART. 146 (1) Candidaţii vor susţine o lucrare scrisã din tematica anunţatã şi o probã practicã eliminatorie constând în întocmirea unei lucrãri specifice postului ce urmeazã a fi ocupat. (2) Pentru funcţiile care impun însuşirea anumitor aptitudini profesionale, candidaţii, în prealabil, vor susţine o probã practicã eliminatorie. (3) Timpul destinat pentru elaborarea lucrãrilor este cel stabilit de comisia de examinare. ART. 147 Corectarea lucrãrilor se va face în baza unui barem stabilit de membrii comisiei pentru fiecare subiect şi afişat la locul unde se susţine examenul sau concursul, dupã terminarea acestuia. În barem se va preciza modalitatea de depunctare a greşelilor de scriere. ART. 148 Comisia va aprecia lucrãrile cu note de la 1 la 10 şi va întocmi tabelul de clasificare a candidaţilor, în termen de 5 zile de la data concursului. Vor fi declaraţi admişi, în limita posturilor vacante, candidaţii care au obţinut cel puţin media 7 la concurs, fãrã ca la vreuna dintre probe sã obţinã o notã mai micã de 5. ART. 149 (1) Împotriva notãrii comisiei de verificare candidatul poate face contestaţie, în termen de douã zile de la comunicarea, prin afişare, a rezultatului. (2) Contestaţia se depune la sediul instanţei la care se aflã postul vacant pentru ocuparea cãruia candidatul a susţinut concursul. (3) Contestaţia va fi înaintatã în aceeaşi zi, prin fax, de cãtre preşedintele instanţei, preşedintelui curţii de apel. ART. 150 Rezolvarea contestaţiilor se va face a doua zi dupã primire, de cãtre o comisie compusã din vicepreşedintele curţii de apel şi 2 judecãtori desemnaţi de preşedintele curţii de apel. ART. 151 Candidaţii care au promovat concursul vor fi numiţi în funcţie de preşedintele curţii de apel prin decizie. ART. 152 Personalul administrativ şi de serviciu se angajeazã în condiţiile prevãzute pentru personalul de specialitate, în urma susţinerii unei probe practice specifice postului pentru care candideazã.
SECŢIUNEA a II-a Promovarea în funcţie a personalului auxiliar de specialitate
ART. 153 (1) Promovarea personalului de specialitate în grade sau trepte profesionale şi în funcţii superioare vacante se face prin examen, în raport cu vechimea minimã în specialitate, competenţa profesionalã şi rezultatele obţinute în activitatea desfãşuratã. (2) Când sunt mai mulţi candidaţi, promovarea în funcţia vacantã se face prin concurs. ART. 154 (1) În fiecare an preşedintele curţii de apel numeşte comisia de examinare, care va fi condusã de un preşedinte de secţie de la curtea de apel. (2) Din comisia de examinare va face parte şi preşedintele sau înlocuitorul acestuia de la instanţa ai cãrei angajaţi participã la examen. ART. 155 Examenul constã în susţinerea unei lucrãri scrise din tematica anunţatã cu cel puţin 30 de zile înainte şi, atunci când comisia va aprecia, a unei probe practice. ART. 156 Concursul pentru promovarea în funcţiile vacante se organizeazã în condiţiile prevãzute pentru angajarea personalului auxiliar de specialitate. ART. 157 Salariaţii nemulţumiţi de aprecierea comisiei de examinare pot face contestaţii, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor. Contestaţiile vor fi soluţionate de o comisie compusã din vicepreşedintele curţii de apel şi 2 judecãtori desemnaţi de preşedintele curţii de apel, prin hotãrâre definitivã. ART. 158 Personalul economic şi de specialitate informaticã, în calitate de funcţionari publici, vor fi promovaţi în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
SECŢIUNEA a III-a Rãspunderea disciplinarã a personalului auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu
ART. 159 (1) Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu rãspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru comportãrile care dãuneazã intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei. (2) Sunt abateri disciplinare: a) întârzierea sistematicã în efectuarea lucrãrilor; b) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încãlcarea dispoziţiilor din prezentul regulament referitoare la respectarea programului de lucru; c) intervenţiile sau stãruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor, ale membrilor familiei sau ale altor persoane; d) atitudini ireverenţioase în timpul exercitãrii atribuţiilor de serviciu; e) nerespectarea confidenţialitãţii lucrãrilor care au acest caracter; f) manifestãrile care aduc atingere demnitãţii sau probitãţii profesionale; g) refuzul nejustificat de a îndeplini îndatoririle prevãzute de lege, de prezentul regulament şi atribuţiile stabilite de preşedinţii instanţelor; h) neglijenţa gravã sau neglijenţe repetate în rezolvarea lucrãrilor; i) încãlcarea incompatibilitãţilor şi interdicţiilor prevãzute de lege. (3) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de specialitate, de specialitate informaticã, economic, administrativ şi de serviciu în raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) avertismentul scris; b) reducerea salariului de bazã sau, dupã caz, reducerea indemnizaţiei de conducere pe o duratã de 1-3 luni, cu 5-10%; c) suspendarea contractului individual de muncã pentru o perioadã ce nu poate depãşi 10 zile lucrãtoare; d) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesionalã în cadrul aceleiaşi profesii, pe o duratã ce nu poate depãşi 60 de zile; e) desfacerea disciplinarã a contractului de muncã. (4) Sancţiunile disciplinare se aplicã de preşedintele curţii de apel. (5) Sancţiunile prevãzute la alin. (3) lit. a) şi b) pot fi aplicate şi de preşedintele judecãtoriei la care funcţioneazã persoana respectivã, iar sancţiunile prevãzute la alin. (3) lit. a), b), c) şi d) pot fi aplicate şi de preşedintele tribunalului sau tribunalului specializat. (6) În cazul în care existã indiciile sãvârşirii unei abateri disciplinare, preşedintele instanţei, competent sã aplice sancţiunea, va dispune cercetarea prealabilã. Cercetarea prealabilã este obligatorie în toate cazurile în care un judecãtor sesizeazã preşedintele instanţei unde funcţioneazã cu privire la sãvârşirea unei abateri disciplinare de cãtre un membru al personalului auxiliar. (7) Cercetarea prealabilã se efectueazã de cãtre un judecãtor-inspector sau de un alt judecãtor desemnat de preşedintele instanţei. (8) În vederea desfãşurãrii cercetãrii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicitã de cãtre preşedintele instanţei, competent sã aplice sancţiunea, pentru a fi audiat. (9) Neprezentarea salariatului la convocarea fãcutã în condiţiile prevãzute mai sus nu împiedicã finalizarea cercetãrii prealabile. ART. 160 În cursul cercetãrii prealabile salariatul are dreptul sã formuleze şi sã susţinã apãrãrile în favoarea sa şi sã propunã probele pe care le considerã necesare; salariatul are dreptul sã fie asistat, la cererea sa, de cãtre un reprezentant al sindicatului al cãrui membru este. ART. 161 (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare se face printr-o decizie emisã în formã scrisã, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luãrii la cunoştinţã despre sãvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 1 an de la data sãvârşirii faptei. (2) Decizia de sancţionare se motiveazã şi se comunicã salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicãrii. (3) Comunicarea se face personal salariatului, cu semnãturã de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandatã, la domiciliul sau reşedinţa indicatã de acesta. (4) Decizia de sancţionare poate fi contestatã de salariat la instanţele judecãtoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicãrii. (5) Managerii economici, informaticienii, personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilã şi din birourile locale pentru expertize judiciare, tehnice şi contabile, în calitate de funcţionari publici, pot fi sancţionaţi în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
CAP. V Soluţionarea cererilor sau reclamaţiilor salariaţilor
ART. 162 (1) Cererile sau reclamaţiile salariaţilor se adreseazã preşedintelui instanţei/secţiei, care este obligat sã rãspundã în timp util şi în scris. (2) Salariatul nemulţumit de conţinutul rãspunsului îl poate contesta la colegiul de conducere al instanţei.
CAP. VI Vacanţa judecãtoreascã
ART. 163 (1) Vacanţa judecãtoreascã este de douã luni în fiecare an calendaristic, în intervalul de timp 1 iulie-31 august. (2) Concediul de odihnã anual pentru întregul personal al instanţelor judecãtoreşti se efectueazã, de regulã, în timpul vacanţei judecãtoreşti. (3) În timpul vacanţei judecãtoreşti activitatea de judecatã a instanţelor va continua: - în materie penalã - pentru cauze cu arestaţi preventiv, cereri de amânare şi întrerupere de executare a pedepsei închisorii; - în materie civilã - cereri de ordonanţã preşedinţialã, cereri privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor şi pentru alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de colegiul de conducere al instanţei. ART. 164 (1) În timpul vacanţei judecãtoreşti preşedinţii instanţelor, iar, la instanţele unde funcţioneazã secţii, împreunã cu preşedinţii acestora, cu avizul colegiului de conducere, vor desemna judecãtorii în completele de judecatã. (2) Modul de conducere a instanţelor şi, dupã caz, a secţiilor va fi stabilit de colegiul de conducere.
CAP. VII Dispoziţii tranzitorii şi dispoziţii finale
ART. 165 Birourile de carte funciarã de pe lângã judecãtorii vor continua sã funcţioneze conform dispoziţiilor Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea administrativã a judecãtoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 125/C/2000 , precum şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciarã ale judecãtoriilor, aprobat prin <>Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.371/1997 . ART. 166 Prezentul regulament se aplicã în mod corespunzãtor şi instanţelor militare. ART. 167 Prezentul regulament se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
