Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 15 din 7 mai 2012 pentru acordarea increderii Guvernului
În conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal din data de 7 mai 2012, având în vedere dezbaterile care au avut loc în şedinţa comunã a Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 7 mai 2012 asupra Programului de guvernare şi a întregii liste a Guvernului, prezentate de cãtre domnul Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în temeiul art. 103 alin. (3) din Constituţia României, republicatã,
Parlamentul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1 (1) Se acordã încredere Guvernului, în componenţa prevãzutã în anexa nr. 1, pentru realizarea Programului de guvernare prevãzut în anexa nr. 2. (2) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 Începând cu data depunerii jurãmântului şi pânã la încetarea mandatului de viceprim-ministru, ministru al finanţelor publice, domnul Florin Georgescu se suspendã din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi de prim-viceguvernator al Bãncii Naţionale a României.
Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comunã din 7 mai 2012.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI VASILE BLAGA
Bucureşti, 7 mai 2012. Nr. 15.
ANEXA 1 LISTA Guvernului României
1. Victor-Viorel Ponta - prim-ministru 2. Florin Georgescu - viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice 3. Ioan Rus - ministrul administraţiei şi internelor 4. Andrei Marga - ministrul afacerilor externe 5. Titus Corlãţean - ministrul justiţiei 6. Daniel Constantin - ministrul agriculturii şi dezvoltãrii rurale 7. Mariana Câmpeanu - ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale 8. Daniel Chiţoiu - ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri 9. Ovidiu Ioan Silaghi - ministrul transporturilor şi infrastructurii 10. Rovana Plumb - ministrul mediului şi pãdurilor 11. Eduard Hellvig - ministrul dezvoltãrii regionale şi turismului 12. Corneliu Dobriţoiu - ministrul apãrãrii naţionale 13. Ioan Mang - ministrul educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului 14. Vasile Cepoi - ministrul sãnãtãţii 15. Dan Nica - ministrul comunicaţiilor şi societãţii informaţionale 16. Mircea Diaconu - ministrul culturii şi patrimoniului naţional 17. Leonard Orban - ministrul afacerilor europene 18. Mircea Duşa - ministrul pentru relaţia cu Parlamentul 19. Victor Paul Dobre - ministrul delegat pentru administraţie 20. Lucian Isar - ministrul delegat pentru mediul de afaceri 21. Liviu Marian Pop - ministrul delegat pentru dialog social
ANEXA 2 PROGRAMUL DE GUVERNARE 2012
Elaborarea prezentului program de guvernare a ţinut cont de perioada relativ scurtã de timp existentã pânã la alegerile parlamentare, de situaţia economicã şi socialã în care se aflã România şi de contextul internaţional care continuã sã fie dominat de incertitudine şi instabilitate economicã şi financiarã. Un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor şi strategiilor guvernamentale a fost cel al concordanţei cu responsabilitãţile pe care România şi le-a asumat în raport cu partenerii sãi europeni şi euroatlantici. De asemenea, ceea ce a contat în mod prioritar a fost nevoia resimţitã la nivel social a unei guvernãri care sã fie mai aproape de oameni, mai transparentã, mai eficientã, care sã opreascã abuzurile de pânã acum, sã consolideze statul de drept, sã corecteze greşelile pe care fosta guvernare le-a fãcut, sã introducã mai multã justiţie socialã şi sã ofere o speranţã şi o direcţie de evoluţie spre dezvoltarea durabilã a întregii societãţi. Evaluarea obiectivã a ultimilor ani relevã cã s-a înregistrat un regres economic şi o profundã acutizare a crizei în plan economic şi social. Eşecul politicilor de austeritate a subminat încrederea cetãţenilor în viitorul ţãrii şi a compromis în conştiinţa opiniei publice reforma, aceasta devenind sinonimã, pentru mulţi dintre români, cu sãrãcia, şomajul şi umilinţa. În acest context, noul guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice şi mãsuri de menţinere a stabilitãţii financiare a ţãrii, care sã asigure o creştere economicã sustenabilã, refacerea atractivitãţii investiţionale a României, precum şi o evoluţie favorabilã a mediului de afaceri, a pieţei muncii şi a nivelului de trai al populaţiei. Propunem o bunã guvernare, care sã redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trãi în ţara lor. De aceea, programul de guvernare încearcã sã schimbe fundamental logica în care s-a realizat exercitarea puterii pânã acum. Va trebui sã guvernãm pentru oameni, nu numai pentru indicatori macroeconomici, în niciun caz pentru clientela politicã. Principiul echilibrului între politicile de consolidare fiscalã, susţinerea mediului economic şi imperativul protecţiei şi solidaritãţii sociale este unul dintre fundamentele prezentului program de guvernare. Un principiu fundamental de conduitã a noului Guvern este respectarea rolului firesc de for legislativ al Parlamentului. Prin modul de concepere a programului de guvernare şi prin modalitãţile de punere în practicã a acestuia, Executivul îşi însuşeşte şi se angajeazã sã respecte principiile bunei guvernãri: transparenţã, responsabilitate, participare cetãţeneascã. Având în vedere perioada scurtã de timp în care va exercita guvernarea, am stabilit urmãtoarele prioritãţi esenţiale: 1. respectarea legilor, fãrã excepţii, fãrã derogãri sau scuze; 2. repararea inechitãţilor sociale; 3. implementarea unei viziuni economice de lungã duratã, care sã ofere predictibilitate, locuri de muncã şi sã protejeze resursele naturale ale ţãrii; 4. depolitizarea administraţiei publice; doar miniştrii şi secretarii de stat vor fi numiţi şi sprijiniţi politic; 5. toleranţã zero faţã de corupţie şi clientelism; continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor din Mecanismul de cooperare şi verificare. Pentru a asigura o bazã solidã de susţinere a iniţiativelor şi mãsurilor guvernamentale, rãmânem consecvenţi unei maniere de lucru bazate pe dialog politic, social şi economic şi pe consultarea societãţii civile şi a tuturor celor interesaţi şi vizaţi de politicile ce urmeazã a fi implementate.
CAP. 1 Bugetul public şi politica economicã
Cãderea puternicã a economiei din anii 2009 şi 2010 a fost generatã de un model economic vulnerabil, bazat pe îndatorare excesivã, îndeosebi a sectorului neguvernamental, şi o alocare ineficientã, respectiv cãtre sectoarele neexportatoare de bunuri şi servicii, în schimb, mari importatoare. Dezechilibrele interne au fost puse în evidenţã de criza financiarã internaţionalã, manifestatã prin îngheţarea finanţãrii externe private, ceea ce a determinat implozia economiei româneşti. Pentru restabilirea echilibrelor economice a fost necesarã o corecţie fiscalã de amploare, ale cãrei efecte trebuiau sã fie atenuate de o absorbţie foarte acceleratã a fondurilor europene în scopul înlocuirii fluxurilor de capital strãin care s-au redus drastic dupã 2008. Trebuia astfel compensatã cãderea cererii de bunuri şi servicii generate de fluxurile strãine de capital, cu o cerere generatã de absorbţia substanţialã a fondurilor europene. Nerealizarea acestui obiectiv a fost determinatã atât de carenţele programelor guvernamentale ale PDL, cât şi de incapacitatea practicã de implementare a guvernelor Boc şi Ungureanu. Reforma fiscalã, în lipsa fondurilor europene, nu s-a fãcut nici prin reducerea risipei şi corupţiei în achiziţiile de bunuri şi servicii, nici prin eficientizarea proiectelor de investiţii (în ultimii 3 ani România a avut 5% cheltuieli de capital în buget, cel mai ridicat nivel din Europa Centralã, cu efecte nesesizabile însã asupra creşterii economice). De asemenea, nu s-au îmbunãtãţit nici structura veniturilor bugetare şi nici colectarea acestora. Este drept cã trebuiau eliminate excesele sectorului public privind aparatul administrativ, dar guvernul a recurs la cele mai facile mãsuri, prin tãieri masive de cheltuieli bugetare cu afectarea, pe multiple planuri, a celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei. S-au redus astfel dramatic cheltuielile cu asistenţa socialã şi s-a majorat substanţial (cu 5 puncte procentuale) taxa pe valoarea adãugatã, care este un impozit regresiv, ce îi afecteazã cu precãdere pe cetãţenii cu venituri reduse şi medii. Corecţia fiscalã era necesarã, dar modul în care s-a realizat atât în planul economic, cât şi în domeniul fiscal a fost profund injustã prin modul de împãrţire a poverii ajustãrii. De aceea, astãzi, în România trãim bine macroeconomic şi trãim rãu la nivel microeconomic, respectiv la nivel individual şi familial. Guvernul are ca obiectiv fundamental crearea premiselor pentru o creştere economicã durabilã, însã echitabil repartizatã, astfel încât sã trãim bine atât la nivel macroeconomic, cât şi la nivelul fiecãrui cetãţean. În prezent în toatã lumea se regândeşte raportul dintre eficienţã şi echitate. Desigur, vom avea preocupãri pentru politici economice care sã genereze o creştere economicã durabilã prin stimularea muncii, economisirii, investiţiilor şi competitivitãţii. În acelaşi timp, vom acţiona pentru reconstruirea şi consolidarea coeziunii sociale prin politici adecvate. Aceasta echivaleazã cu asigurarea unei creşteri economice inclusive, concretizate într-o mai echilibratã repartizare a veniturilor în societate. Astfel, se realizeazã creşterea şi consolidarea clasei mijlocii - temelia socialã a democraţiei şi reducerea substanţialã a polarizãrii sociale din România. Aşa cum disciplina bugetarã nu este nici de dreapta, nici de stânga, tot astfel grija faţã de coeziunea socialã nu trebuie sã aibã culoare ideologicã. Spre deosebire de guvernele Boc şi Ungureanu, noi ne propunem sã fim disciplinaţi bugetar şi sã refacem coeziunea socialã. Ca mãsuri şi acţiuni concrete Guvernul îşi propune urmãtoarele prioritãţi în domeniul finanţelor publice: ● realizarea unui mix eficient între politicile de stimulare a creşterii economice şi obiectivul asigurãrii stabilitãţii economice şi financiare a ţãrii; ● în acest scop, vom continua acordurile cu partenerii externi (Uniunea Europeanã, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondialã şi alţii) şi vom respecta prevederile acestora. Prin limitarea deficitului bugetar şi a datoriei publice vom contribui la asigurarea procesului dezinflaţionist şi la stabilitatea cursului de schimb al monedei naţionale; ● execuţia bugetarã se va realiza de o manierã prudentã, concomitent cu respectarea obligaţiilor asumate cãtre diferite categorii de cetãţeni, şi anume, în cursul acestui an, reîntregirea salariilor personalului bugetar la nivelul din iunie 2010 şi restituirea sumelor reţinute fãrã bazã legalã pensionarilor; ● punerea în aplicare a unei strategii eficiente pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene - sursã de creştere economicã durabilã şi de modernizare a ţãrii; ● gestionarea finanţelor publice va fi caracterizatã prin predictibilitate, transparenţã, reguli şi proceduri clare în toate segmentele acestora, atât la nivel central, cât şi la nivel local; ● creşterea încasãrilor bugetare prin eficientizarea administrãrii fiscale, îndeosebi prin aplicarea de proceduri moderne de control, lupta fermã împotriva evaziunii fiscale şi a corupţiei, precum şi prin utilizarea cu rezultate cuantificabile a banului public (reducerea drasticã a cheltuielilor materiale ale instituţiilor bugetare şi ierarhizarea investiţiilor publice în funcţie de influenţele economico-sociale favorabile ale acestora); ● eliminarea practicilor prin care "bãieţii deştepţi" au devenit rentieri ai statului prin fraudarea banului public; ● elaborarea pe baze fundamentate a cadrului bugetar multianual pentru stimularea mediului de afaceri şi întãrirea clasei mijlocii; ● Guvernul susţine semnarea de cãtre România a Tratatului fiscal promovat la nivel european şi va stimula dezbaterea publicã a prevederilor sale, urmând sã adopte cu operativitate şi alte mãsuri de întãrire a guvernanţei economice adoptate la nivelul Uniunii Europene.
CAP. 2 Afaceri europene. Gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune
Principalele obiective în domeniul gestionãrii fondurilor europene nerambursabile sunt: ● creşterea substanţialã a gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune pânã la 31 decembrie 2012; ● îmbunãtãţirea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene şi stabilirea clarã a atribuţiilor şi rolului instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control al fondurilor structurale şi de coeziune, inclusiv din perspectiva sistemului achiziţiilor publice; ● simplificarea procedurilor de verificare şi de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari; ● demararea implementãrii schemei privind reabilitarea termicã a clãdirilor, finanţatã prin Programul operaţional regional, dupã aprobarea de cãtre Comisia Europeanã a realocãrii sumei de 150 milioane euro de la Fondul Social European la Fondul European pentru Dezvoltare Regionalã; ● monitorizarea listei celor 150 de proiecte strategice şi prioritare şi operaţionalizarea task force-urilor care vor sprijini autoritãţile de management şi beneficiarii în identificarea blocajelor şi luarea mãsurilor de urgenţã pentru accelerarea implementãrii acestora; ● îmbunãtãţirea capacitãţii administrative a structurilor implicate în managementul fondurilor europene; ● implementarea acţiunilor din Planul de mãsuri prioritare pentru accelerarea absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune, revizuit la începutul anului 2012; ● definirea prioritãţilor de dezvoltare pentru viitoarea perioadã de programare 2014-2020, pornind de la o consultare largã a factorilor implicaţi, şi demararea procesului de elaborare a Acordului de parteneriat (documentul strategic solicitat prin regulamentele europene) şi a programelor operaţionale.
Programele de asistenţã nerambursabilã ale Spaţiului Economic European ● Principalul obiectiv pentru programele Spaţiului Economic European 2009-2014, pentru care memorandumurile de înţelegere au fost semnate la începutul acestui an, este acela de demarare efectivã a implementãrii acestora, ceea ce presupune urmãtoarele acţiuni imediate: elaborarea fişelor de program şi a ghidurilor solicitanţilor şi adoptarea cadrului legislativ privind cadrul instituţional şi fluxurile financiare.
Coordonarea procesului de gestionare a afacerilor europene ● Promovarea intereselor României în cadrul negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE post-2013, principalul obiectiv fiind acela de a-şi îmbunãtãţi poziţia de beneficiar net în relaţiile financiare cu UE faţã de cea din actuala perspectivã, prin asigurarea unei finanţãri adecvate pentru politicile europene şi în special pentru cele de interes major pentru România ● Promovarea intereselor României în negocierile privind pachetul coeziune şi cel privind reforma politicii agricole comune ● Urmãrirea finalizãrii procesului de adoptare a legii de cooperare Guvern-Parlament
CAP. 3 Sãnãtate
Implementarea unor mãsuri referitoare la unitãţile spitaliceşti, la politica medicamentului şi la informatizarea în domeniul medical au constituit condiţionalitãţi în relaţiile cu organismele financiare internaţionale - FMI şi Banca Mondialã. Nemulţumirile şi insatisfacţiile exprimate atât în rândul populaţiei, cât şi al profesioniştilor din sistem aratã cã reformarea sistemului de sãnãtate nu se poate realiza doar prin mãsuri punctuale, ci implicã elaborarea şi implementarea unei concepţii strategice, care sã abordeze global şi integrat necesara remodelare fundamentalã a mecanismelor funcţionale din sistemul de sãnãtate. Tensiunile politico-sociale majore generate de proiectul de lege a sãnãtãţii propus în decembrie 2011 au demonstrat cã o reformã adevãratã a sãnãtãţii nu se poate realiza decât prin consultarea largã a cetãţenilor, a tuturor organizaţiilor profesionale şi a societãţii civile în ansamblu. Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea şi sistematizarea direcţiilor optime de acţiune pentru implementarea mãsurilor de reformã în cadrul unui proces amplu de consultare, care sã permitã clarificarea aşteptãrilor populaţiei, dar şi nivelul de suport al mediului politic. Aceste direcţii de acţiune vor putea constitui suportul unor mãsuri legislative strategice necesare a fi analizate şi adoptate de cãtre puterea politicã instalatã dupã alegerile parlamentare.
Direcţii de acţiune şi obiective: ● Definirea şi implementarea unor reforme legislative şi instituţionale în domeniul sãnãtãţii: - finalizarea, promovarea şi aprobarea noului proiect de lege a sãnãtãţii; - elaborarea actelor normative privind funcţionarea sistemului de sãnãtate pentru anul 2013 în concordanţã cu modificãrile preconizate de noua lege; - pregãtirea condiţiilor tehnice necesare reorganizãrii sistemului de sãnãtate (costul pe act medical, clasificarea spitalelor pe niveluri de competenţã, planul naţional de paturi); - implementarea unui proiect-pilot cu privire la salarizarea diferenţiatã, în funcţie de performanţã, a personalului din sistemul sanitar. ● Crearea cadrului legislativ şi administrativ pentru implementarea sistemului de management al calitãţii serviciilor de sãnãtate: - înfiinţarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale şi medicinei bazate pe dovezi; - înfiinţarea în structura spitalelor a compartimentului de management al calitãţii şi accelerarea procesului de acreditare a spitalelor; - demararea activitãţilor necesare extinderii sistemului de management al calitãţii la toate nivelurile asistenţei medicale. ● Creşterea accesibilitãţii populaţiei vulnerabile la servicii medicale: - înfiinţarea centrelor multifuncţionale în zonele în care şi-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, pentru creşterea accesibilitãţii populaţiei la servicii medicale de specialitate; - asigurarea condiţiilor materiale şi financiare, cu sprijinul autoritãţilor locale, pentru înfiinţarea centrelor de permanenţã, asigurând astfel continuitatea asistenţei medicale; - înfiinţarea de noi centre de primire urgenţe în zonele cu risc crescut; - asigurarea accesului la tratamentul cu medicamente esenţiale; - asigurarea tratamentului în ambulatoriu prin prevenirea situaţiilor de crizã privind prezenţa în piaţã a medicamentelor vitale; - reducerea costurilor cu medicamentele, inclusiv prin implementarea unui sistem de achiziţii centralizate; - promovarea consumului de medicamente generice pentru populaţie (medicamente mai ieftine, dar la fel de eficiente). ● Promovarea integritãţii în sistemul de sãnãtate pentru întãrirea capacitãţii de control a statului privind utilizarea fondurilor publice: - modificarea prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea consiliilor etice din unitãţile sanitare; - întãrirea structurii de integritate şi constituirea reţelei naţionale. ● Reducerea dezechilibrului financiar: - demararea elaborãrii unei strategii de echilibrare financiarã a sistemului de sãnãtate în urmãtorii 5 ani; - identificarea modalitãţilor de a reduce arieratele la medicamentele utilizate în tratamentul în ambulatoriu şi prevenirea acumulãrii altora noi.
CAP. 4 Economie, comerţ şi mediul de afaceri
Obiectivul fundamental al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri este acela de a susţine relansarea economicã, atât prin mãsuri de stimulare a antreprenoriatului, cât şi prin introducerea de ordine şi coerenţã financiarã acolo unde, din dezinteres sau rea intenţie, existã dezordine economicã şi instituţionalã. În acest sens, avem în vedere, pe termen scurt, urmãtoarele obiective concrete şi mãsuri: 1. Îmbunãtãţirea performanţelor întreprinderilor de stat, prin restructurare, cu scopul reducerii pierderilor acumulate de acestea, şi prin restrângerea arieratelor, care la finele anului 2011 reprezentau 2,6% din PIB. În acest context, avem în vedere efectuarea de plãţi şi alte operaţiuni de ordin financiar menite sã restrângã volumul arieratelor în acţiuni, astfel încât la finele anului curent volumul arieratelor sã scadã cu cca 1% din PIB. În acest sens, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, vom avea în vedere implementarea acelor mãsuri fiscale menite sã deblocheze plãţile şi mecanismele de compensare a TVA. 2. Implementarea prevederilor legii guvernanţei corporatiste, prin eliminarea politizãrii managementului şi prin profesionalizarea actului de conducere în principalele întreprinderi de stat. 3. Auditarea şi evaluarea tuturor contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii şi de consultanţã din punctul de vedere al necesitãţii, oportunitãţii şi eficientizãrii actului decizional. 4. Implementarea corectã a legislaţiei europene în domeniul energiei ("Pachetul 3 energie") şi asigurarea independenţei reglementatorului, prin trecerea Autoritãţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei în subordinea Parlamentului. 5. Regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare a resurselor în acord cu prevederile comunitare. Avem în vedere elaborarea unui pachet de mãsuri, inclusiv fiscale, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, privind redevenţele şi reglementarea pentru sectoarele petrol, gaze naturale şi energie electricã. 6. Continuarea procesului de privatizare, mai ales acolo unde şi atunci când privatizarea aduce responsabilitate şi chibzuinţã în gestionarea activelor economice şi a resurselor, dar dupã finalizarea auditului asupra activitãţii Guvernului precedent şi clarificarea situaţiei reale, tehnice şi economice a societãţilor supuse acestui proces. De asemenea, vom accelera procesul de finalizare a proiectelor naţionale de interes strategic în domeniul energiei - hidrocentrala Tarniţa-Lãpuşeşti, Unitãţile 3 şi 4 Cernavodã, noile grupuri energetice de la Rovinari, Işalniţa, Iernut, Brãila, Galaţi, Borzeşti etc. 7. Modernizarea şi dezvoltarea sectorului energetic, ca principal motor de creştere economicã şi de competitivitate. În acest sens, avem în vedere implementarea acelor mecanisme instituţionale care sã asigure dezvoltarea unei pieţe a energiei în acord cu prerogativele europene în domeniu. Astfel, se impun urmãtoarele: onorarea la timp şi nediscreţionar a obligaţiilor legale ale statului, eliminarea ambiguitãţilor legislative, liberalizarea treptatã a pieţelor energetice, armonizarea capacitãţilor de producţie a energiei cu cele ale reţelelor de transport, înlãturarea obstacolelor birocratice, stimularea micilor investitori din sectorul energetic, precum şi promovarea unui sistem de stimulente pentru consumatori, în vederea asigurãrii unei benzi echilibrate de consum de energie. Avem în vedere accelerarea constituirii celor douã complexuri energetice (Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia) şi îmbunãtãţirea eficienţei în exploatarea cãrbunelui. În acest domeniu, propunem o perspectivã clarã pentru industria cãrbunelui, prin susţinerea de investiţii în tehnologii noi şi modernizarea echipamentelor pentru exploatarea zãcãmintelor în subsectorul minier în vederea corelãrii capacitãţii de producţie cu cererea de cãrbune. Politicile în domeniul energiei şi al resurselor vor fi gândite pentru dezvoltarea industrialã şi protecţia consumatorilor vulnerabili. În acelaşi timp, facem o prioritate din domeniul producţiei şi consumului de energie verde, prin accelerarea suportului financiar oferit de Axa prioritarã 4 (Creşterea competitivitãţii economice - Fonduri europene administrate de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri), prin potenţarea intereselor mediului financiar-bancar, precum şi prin simplificarea procedurilor de avizare şi autorizare ale proiectelor de energie regenerabilã. 8. Exercitarea funcţiei de control asupra calitãţii serviciilor publice de transport şi asupra distribuţiei energiei electrice şi gazelor. 9. Transparenţa publicã cu privire la programe, proiecte, mecanisme economice şi decizionale în ceea ce priveşte politicile şi mãsurile ministerului, precum şi în privinţa companiilor cu capital majoritar de stat din portofoliul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. 10. Sporirea competitivitãţii economice şi refacerea încrederii investitorilor şi, în general, a clasei antreprenoriale în mediul de afaceri românesc. În acest sens, avem în vedere: - Îmbunãtãţirea legii insolvenţei şi a procedurilor de restructurare/lichidare împreunã cu Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice pentru dinamizarea mediului de afaceri - Acces crescut la achiziţii publice pentru IMM-uri, stimulat direct prin cadrul de reglementare, favorizând şi sistemul de calificare al acestora şi simplificarea criteriilor de eligibilitate - Redesenarea arhitecturii şi ecologiei de business ca principal factor de creştere a eficienţei şi competitivitãţii economice - Redesenarea reţelei de contacte economice internaţionale şi locale pentru facilitarea extinderii şi diversificãrii pieţelor de desfacere, uşurarea transferului de tehnologie şi know-how şi deplasarea produselor şi serviciilor într-o bandã superioarã de valoare adãugatã - Efort explicit în potenţarea demersului mediului privat de refacere a potenţialului de creştere neinflaţionist al economiei României - Promovarea de mãsuri pentru reducerea costului creditului dintr-o perspectivã sistemicã, creşterea intermedierii financiare prin dezvoltarea unei platforme de scontare, înfiinţarea instituţiei mediatorului de credite, introducerea unui registru de creanţe - Înfiinţarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia României - Lansarea unui program de microindustrializare - Control financiar fiscal de fond doar o singurã datã la 3 ani pentru IMM-uri şi aplicarea principiului "o singurã datã" în vederea eliminãrii solicitãrilor adresate IMM-urilor de cãtre o instituţie publicã de a depune documente emise de alte instituţii - Relansarea industriei imobiliare şi conexe inclusiv prin introducerea de noi instrumente, ca de exemplu obligaţiunile garantate cu portofolii de active - Elaborarea şi implementarea "Testului IMM" - Impactul asupra IMM-urilor 11. Modificarea şi operaţionalizarea Legii parteneriatului public-privat. De asemenea, Guvernul îşi propune dezvoltarea de parteneriate strategice cu companiile private în care statul este acţionar minoritar. Aceste companii trebuie sã îşi onoreze toate obligaţiile corect faţã de stat şi sã ţinã cont de obiectivele strategice pe care România le are. În acelaşi timp, statul va respecta principiile unei economii de piaţã şi le va garanta companiilor private un tratament corect şi nediscriminatoriu în raport cu companiile de stat.
CAP. 5 Cultura
Principii generale ● Sprijinirea colectivitãţilor locale în creşterea capacitãţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a culturii locale şi a patrimoniului cultural local şi naţional. Aceasta se referã atât la forme de acces la fonduri publice, cât şi la programele europene dedicate patrimoniului cultural sau dezvoltãrii regionale şi turismului. ● Extinderea surselor, eliminarea fraudelor, a pirateriei şi colectarea integralã a timbrului cultural. Legislaţia timbrului cultural va fi reanalizatã şi îmbunãtãţitã, astfel încât colectarea sa sã fie efectivã şi conformã cu dimensiunea pieţei culturii. Guvernul, prin instituţiile abilitate, are datoria de a supraveghea colectarea integralã a timbrului cultural şi de a reduce pirateria din domeniul copyrightului. ● Îmbunãtãţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional trebuie sã dezvolte un sistem transparent şi competitiv de achiziţii care sã înlesneascã intrarea în patrimoniul naţional a creaţiilor contemporane de valoare. Este absolut necesarã alocarea unor fonduri de achiziţie a obiectelor de artã, prin modificarea legislaţiei sponsorizãrii. ● Susţinerea tradiţiilor culturale româneşti, a instituţiilor culturale şi a infrastructurilor aferente. În prezent, finanţarea instituţiilor culturale este insuficientã şi haoticã. Instituţiile de culturã, aşezãmintele culturale, teatrele, muzeele, filarmonicile, revistele culturale şi bibliotecile trebuie sã beneficieze de o stabilitate şi predictibilitate a bugetului şi de un management eficient. De asemenea, este absolut necesarã reactivarea reţelei naţionale de cãmine culturale printr-o activitate culturalã minimalã (cinematograf, bibliotecã). ● Cultura naţionalã înseamnã identitate naţionalã, iar patrimoniul cultural reprezintã spiritul românesc materializat. Protejarea patrimoniului cultural naţional trebuie sã devinã o prioritate pentru întreaga societate româneascã prin introducerea acestei teme în educaţia formalã şi informalã, pânã la a deveni un act natural şi firesc al omului educat. Este necesarã o nouã viziune pentru valorificarea patrimoniului cultural material şi imaterial. ● Pentru încurajarea industriilor creative bazate pe copyright trebuie adãugatã o componentã esenţialã în economie şi servicii. ● Promovarea culturii române în strãinãtate este una dintre prioritãţile Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru ca fiecare român sã aibã posibilitatea de a se reconecta la spiritul naţional, oriunde ar fi el pe glob. De asemenea, cultura româneascã este un domeniu competitiv pe plan internaţional, prin valoarea sa intrinsecã, de aceea trebuie sã fie vizibilã pe toate scenele culturale internaţionale. ● Pentru a atinge toate aceste obiective, se impune o colaborare activã între instituţiile statului.
Mãsuri concrete ● Elaborarea proiectului Codului patrimoniului cultural, prin integrarea prevederilor conţinute în legile şi actele normative în vigoare, precum şi prin regândirea sistemului instituţional ● Semnarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei cu privire la valoarea patrimoniului cultural pentru societate şi ratificarea sa de cãtre Parlamentul României ● Revizuirea sistemelor nefuncţionale sau neperformante din domeniul patrimoniului, prin evaluarea activitãţii managerilor muzeali, reevaluarea patrimoniului muzeal, asigurarea bunurilor muzeale şi implementarea sistemului de garanţii guvernamentale ● Pregãtirea documentului de fundamentare pentru demararea negocierilor cu Comisia Europeanã pentru Programul operaţional sectorial culturã-patrimoniu-educaţie, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului şi cu Ministerul Afacerilor Europene ● Instituirea Sistemului Naţional de Educaţie şi Formare în Domeniul Patrimoniului Construit, cu integrarea mecanismului de atestare a specialiştilor şi experţilor în domeniu ● Reinstituirea Programului "Patrimoniul în pericol" destinat muzeelor etnografice în aer liber pe bazã de cofinanţare cu contribuţie privatã, mecenat şi sponsorizãri ● Încheierea unor parteneriate cu autoritãţile locale privind finanţarea şi amplasarea monumentelor de for public
Mãsuri prioritare ● Cetãţile dacice din Munţii Orãştiei - Demararea unui proiect complex de rezolvare a situaţiei cetãţilor dacice din Munţii Orãştiei, sit aflat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, din 1999, şi de o valoare excepţionalã din punct de vedere istoric şi cultural pentru România. Este absolut necesarã reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degradãrii prin implementarea unor mãsuri concrete de protecţie, conservare şi restaurare, precum şi eliminarea totalã a furturilor de piese dacice prin asigurarea unor perimetre de pazã.● Ansamblul monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu - Având în vedere importanţa operei lui Constantin Brâncuşi, atât la nivel naţional cât şi internaţional, este absolut necesarã iniţierea procedurilor de finalizare a dosarului pentru înscrierea Ansamblului monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea şi recunoaşterea valorilor culturale române la nivel internaţional. ● Ceramica de Horezu - Susţinerea înscrierii de elemente de patrimoniu imaterial naţional, cum este Ceramica de Horezu, pe Lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial, promovând astfel valorile culturale naţionale. De asemenea, este necesarã sprijinirea cercetãrilor în domeniul patrimoniului imaterial din România, prin inventarierea elementelor de patrimoniu şi finalizarea celui de-al doilea volum din Patrimoniul cultural imaterial din România, Repertoriul II, precum şi adoptarea unor noi acte normative pentru protejarea patrimoniului imaterial în acord cu Convenţia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din 2003.
CAP. 6 Administraţie şi interne
Ordine şi siguranţã publicã Într-o perioadã în care lumea se confruntã cu efectele crizei economice, financiare şi sociale, politicile legate de asigurarea ordinii şi siguranţei publice au o importanţã majorã. Aceste politici sunt în centrul preocupãrilor Guvernului României de creare a unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, în care cetãţenii României sã poatã sã trãiascã, sã se deplaseze, sã locuiascã şi sã munceascã, aducând idei noi, capital, cunoştinţe şi inovare, având totodatã convingerea cã drepturile lor sunt pe deplin respectate şi cã securitatea lor este garantatã. Guvernul României va acţiona cu fermitate ca acţiunile şi prioritãţile în domeniul ordinii şi siguranţei publice şi în domeniul administraţiei publice sã se realizeze în baza unui cadru juridic intern bine consolidat, în care respectarea legii, protecţia drepturilor fundamentale, protecţia vieţii şi siguranţei cetãţenilor şi apãrarea statului de drept sã constituie valori absolute. OBIECTIV 1: Aplicarea legii şi întãrirea autoritãţii instituţiilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Întãrirea gradului de siguranţã publicã a cetãţenilor prin eficientizarea activitãţii şi a cooperãrii între structurile de ordine şi siguranţã publicã Îndeplinirea acestui obiectiv strategic presupune delimitarea clarã a competenţelor Poliţiei, Jandarmeriei şi Poliţiei Locale, precum şi stabilirea cadrului de cooperare interinstituţionalã între aceste structuri.
Direcţii de acţiune: ● Analizarea şi îmbunãtãţirea conceptului de menţinere a ordinii publice în mediul urban şi rural ● Analizarea şi îmbunãtãţirea cadrului legislativ care reglementeazã competenţele structurilor din domeniul ordinii şi siguranţei publice ● Cooperarea între Poliţie, Jandarmerie şi Poliţia Localã în domeniul menţinerii ordinii publice OBIECTIV 2: Combaterea corupţiei, a criminalitãţii organizate transnaţionale şi a formelor grave ale criminalitãţii economice şi financiare Criminalitatea organizatã, traficul de persoane, traficul de droguri, contrabanda continuã sã constituie probleme pentru siguranţa internã a României. Instituţiile publice din domeniul ordinii şi siguranţei publice trebuie sã acţioneze ferm atât pentru a contracara provocãrile ridicate de infracţionalitate, cât şi pentru a oferi o reacţie clarã şi cuprinzãtoare în direcţia unor politici multidisciplinare, coerente şi coordonate, cu implicarea tuturor actorilor vizaţi. În acelaşi timp, prin mijloace specifice de cooperare poliţieneascã trebuie contracarate acele forme de criminalitate organizatã care aduc atingere imaginii României în strãinãtate.
Direcţii de acţiune: ● Îmbunãtãţirea cooperãrii dintre instituţiile abilitate în combaterea evaziunii fiscale şi a contrabandei (Agenţia Naţionalã de Administrare Fiscalã, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã şi Inspectoratul General al Poliţiei Române) ● Implementarea strategiei sectoriale pentru combaterea corupţiei în structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor ● Perfecţionarea cooperãrii poliţieneşti internaţionale în vederea combaterii infracţiunilor de crimã organizatã circumscrise traficului de persoane şi a traficului de droguri ● Intensificarea activitãţilor pentru destructurarea reţelelor de crimã organizatã OBIECTIV 3: Continuarea eforturilor pentru aderarea României la Spaţiul Schengen prin ridicarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene şi stabilirea termenului de ridicare a controalelor la frontierele terestre Aderarea la Spaţiul Schengen a reprezentat în ultimii ani cel mai important obiectiv de politicã externã a ţãrii noastre, dupã aderarea la Uniunea Europeanã, dar şi o obligaţie juridicã, derivatã din Tratatul de Aderare a României la UE. Cadrul juridic de aderare la Spaţiul Schengen conţine reguli foarte clare, asumate în totalitate de România la momentul începerii procesului de pregãtire a aderãrii. În cadrul reuniunii Consiliului European din luna martie 2012, s-a stabilit ca proiectul de decizie a Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene sã fie dezbãtut în reuniunea Consiliului JAI din luna septembrie 2012. În cadrul aceleiaşi reuniuni ar urma sã se stabileascã o datã certã pentru adoptarea deciziei Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele terestre.
Direcţii de acţiune: ● Efectuarea unor demersuri susţinute în vederea adoptãrii deciziei Consiliului UE în luna septembrie 2012 şi a datei dezbaterii deciziei Consiliului UE privind ridicarea controalelor la frontierele terestre ● Eliminarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene ● Implementarea mãsurilor compensatorii ● Implicarea activã a României în finalizarea pachetului privind Guvernanţa Schengen OBIECTIV 4: Întãrirea gradului de securizare a frontierelor externe ale UE prin asigurarea managementului integrat al frontierei Datoritã poziţiei sale geografice, România are o responsabilitate enormã în cadrul Uniunii Europene, aceea de a asigura, printr-un management profesionist al politicilor legate de managementul frontierelor externe, migraţiei şi azilului, securitatea cetãţenilor sãi şi a celor peste 500 milioane de cetãţeni europeni.
Direcţii de acţiune: ● Continuarea implementãrii sistemului integrat de securizare a frontierei ● Consolidarea cooperãrii cu Agenţia FRONTEX care asigurã gestionarea frontierelor externe ale UE ● Implementarea sistemului EUROSUR (sistemul integrat de management al frontierelor externe ale UE) ● Gestionarea eficientã a azilului şi migraţiei în funcţie de evoluţia provocãrilor apãrute OBIECTIV 5: Adoptarea mãsurilor necesare pentru desfãşurarea alegerilor locale şi parlamentare în condiţii de deplinã legalitate Într-o societate democraticã voinţa poporului constituie baza puterii în stat. Aceastã voinţã trebuie sã fie exprimatã prin alegeri libere şi corecte, care sã reflecte în mod real votul cetãţenilor. Prin organizarea de alegeri corecte, statul garanteazã dreptul fundamental al fiecãrui cetãţean de a participa la luarea deciziilor publice. Guvernul României va acţiona ferm pentru organizarea alegerilor locale şi parlamentare în condiţii de deplinã legalitate.
Direcţii de acţiune: ● Asigurarea mãsurilor necesare desfãşurãrii corecte a procesului electoral, prevenirea şi combaterea încãlcãrii dispoziţiilor legale în materie ● Asigurarea mãsurilor de ordine publicã pentru cele douã scrutinuri electorale Administraţie publicã OBIECTIV 1: Depolitizarea administraţiei publice O administraţie publicã nu poate funcţiona eficient fãrã un corp profesionist de funcţionari publici care sã acţioneze neutru politic şi sã urmãreascã interesul public şi satisfacerea cerinţelor şi nevoilor cetãţenilor.
Direcţii de acţiune: ● Organizarea transparentã şi corectã a concursurilor pentru recrutarea şi promovarea în funcţiile publice şi în celelalte posturi din administraţia publicã exclusiv pe bazã de competenţã profesionalã. OBIECTIV 2: Creşterea performanţelor corpului funcţionarilor publici în scopul aplicãrii legii şi al întãririi autoritãţii instituţiilor publice Atingerea acestui obiectiv implicã o creştere a calitãţii corpului funcţionarilor publici prin introducerea criteriilor de performanţã simultan cu eliminarea presiunilor politice, în special asupra înalţilor funcţionari publici.
Direcţii de acţiune: ● Introducerea unor metode moderne de management al resurselor umane începând de la recrutare, selecţie, evaluare şi promovare ● Reformarea sistemului de pregãtire profesionalã pentru funcţionarii publici ● Reformarea sistemului de evaluare a performanţelor funcţionarilor publici ● Regândirea sistemului de organizare şi desfãşurare a concursurilor pentru a asigura transparenţa şi obiectivitatea atât în ceea ce priveşte accesul în corpul funcţionarilor publici, cât şi avansarea în cadrul acestuia OBIECTIV 3: Cooperarea permanentã cu autoritãţile publice locale în scopul asigurãrii de cãtre acestea a serviciilor publice descentralizate în interesul cetãţenilor Descentralizarea administrativã şi financiarã este unul dintre pilonii reformei administraţiei, astfel încât, prin descentralizare, cetãţeanul sã primeascã servicii publice complete, diverse, de mai bunã calitate, la costuri mai mici şi accesibile tuturor. Acest proces trebuie sã fie realizat numai prin delegarea de competenţe însoţite de asigurarea resurselor financiare adecvate.
Direcţii de acţiune: ● Pregãtirea, de cãtre Guvern, în parteneriat cu structurile asociative ale autoritãţilor locale, a introducerii standardelor de calitate, cost şi a normativelor de personal pentru fiecare unitate administrativ-teritorialã în parte ● Eliminarea tuturor formelor de discriminare în alocarea fondurilor guvernamentale destinate autoritãţilor publice locale ● Întãrirea capacitãţii administraţiei publice locale de a atrage fonduri europene şi de a finanţa/cofinanţa programele de dezvoltare localã ● Încurajarea asocierii între unitãţile administrativ-teritoriale în vederea creşterii gradului de accesare a fondurilor europene OBIECTIV 4: Prevenirea şi combaterea actelor de corupţie din structurile administraţiei publice centrale şi locale România, ca stat democratic european, trebuie sã promoveze o politicã publicã integratã în vederea consolidãrii integritãţii instituţionale, bazatã pe o atitudine proactivã, orientatã spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţã, creşterea încrederii cetãţenilor în administraţie, precum şi implicarea societãţii civile în procesele decizionale.
Direcţii de acţiune: ● Promovarea Strategiei Naţionale Anticorupţie în vederea acceptãrii de cãtre Parlamentul României ● Elaborarea planurilor sectoriale pentru aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie ● Intensificarea activitãţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat şi bugetului oricãrui fond special, incluzând toate instituţiile publice OBIECTIV 5: Adoptarea mãsurilor necesare pentru buna organizare a alegerilor locale şi parlamentare
Direcţii de acţiune: ● Adoptarea cadrului legislativ aferent alegerilor parlamentare ● Adoptarea mãsurilor necesare astfel încât prefecţii şi subprefecţii sã asigure condiţiile pentru buna desfãşurare a procesului electoral
CAP. 7 Apãrare
Politica de apãrare a Guvernului României în anul 2012, caracterizat prin austeritate fiscalã, subfinanţare cronicã şi uriaşe aşteptãri sociale, va satisface elementele de continuitate strategicã pe dimensiunea NATO, UE şi a Parteneriatului strategic pentru secolul XXI cu SUA, va elimina reducerea abuzivã a salariilor şi pensiilor personalului activ şi în rezervã şi va genera condiţiile creşterii capacitãţii operaţionale a forţelor.
Direcţii de acţiune: ● Continuarea participãrii la operaţiile internaţionale pentru onorarea angajamentelor asumate la NATO şi UE ● Satisfacerea responsabilitãţilor ce decurg din calitatea de membru NATO şi UE privind asigurarea capabilitãţilor necesare celor douã organizaţii prin angajarea în iniţiativele: "Smart Defence/NATO" şi "Pooling and Sharing/UE". Prioritarã este participarea la proiectele capitale incluse în Pachetul de Apãrare pentru Summitul de la Chicago ● Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin Parteneriatul strategic cu SUA, inclusiv cele determinate în baza prevederilor Legii nr. 290/2011 ● Iniţierea unui proces cuprinzãtor de revizuire a apãrãrii, având la bazã principiile procesului de planificare a apãrãrii în cadrul NATO, în scopul dezvoltãrii unei structuri de forţe echilibrate, diminuarea deficitelor de capabilitãţi prin optimizarea cheltuielilor, inclusiv reinvestment ● Reanalizarea programelor de înzestrare în raport cu capacitatea financiarã, eficientizarea administrãrii patrimoniului ministerului, inclusiv a procesului de valorificare a bunurilor materiale şi infrastructurii excedentare ● Eliminarea redundanţelor din procesul de planificare a apãrãrii şi creşterea eficienţei actului decizional de conducere şi de comandã ● Iniţierea unui proces de promovare a personalului pe baza principiilor meritocraţiei, a stãrii de sãnãtate şi capacitãţilor fizice ale personalului ● Demararea consultãrilor cu societatea civilã pentru reconstrucţia sistemului de pensii ocupaţionale
CAP. 8 Justiţie
Ministerul Justiţiei, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, având ca atribuţii principale buna funcţionare a sistemului judiciar, asigurarea condiţiilor înfãptuirii justiţiei ca serviciu public şi apãrarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertãţilor cetãţeneşti, are obligaţia de a promova câteva principii fundamentale: ● Justiţia modernã, distributivã de dreptate ● Justiţia aproape de cetãţean - factor esenţial al coeziunii sociale ● Drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor respectate, egale pentru toţi Progresele în cadrul MCV - prioritate esenţialã pentru parcursul european al justiţiei române. Se vor urmãri: ● Realizarea cu prioritate a obiectivelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), iar în acest sens implementarea noilor coduri rãmâne un obiectiv fundamental. Iniţierea urgentã a unor dialoguri cu colectivele de conducere ale instanţelor judecãtoreşti, cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu asociaţiile profesionale ale judecãtorilor şi procurorilor, cu avocaţii, notarii, consilierii juridici, în vederea adoptãrii unui calendar corect şi realist, fãrã sincope sau întârzieri nejustificate, al intrãrii în vigoare a noilor coduri: intrarea în vigoare a noului Cod de procedurã civilã (termen estimat: 1 septembrie 2012), precum şi pregãtirea corespunzãtoare a intrãrii în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedurã penalã (termen estimat: primul semestru al anului 2013) ● Iniţierea unui dialog de substanţã cu oficialii europeni, pentru o concretizare mai bunã a modului în care sistemul judiciar român trebuie sã îşi îndeplineascã obiectivele, în cadrul MCV ● Urmãrirea aplicãrii obiectivelor şi principiilor fundamentale ale Strategiei Naţionale Anticorupţie - componentã a politicilor publice privind integritatea şi combaterea corupţiei, întemeiate pe cele mai bune practici europene şi internaţionale ● Implicarea activã a instituţiilor sistemului judiciar, alãturi de instituţiile competente, în îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în vederea intrãrii în spaţiul Schengen. Asigurarea independenţei sistemului judiciar şi a calitãţii actului de justiţie, prin utilizarea pârghiilor financiare, logistice şi manageriale pe care Ministerul Justiţiei le are, în beneficiul instanţelor şi parchetelor.
Mãsuri specifice: ● Mai buna organizare a instanţelor şi parchetelor în administrarea resurselor materiale şi umane, inclusiv în managementul dosarului, creşterea specializãrii profesionale a magistraţilor - domenii în care dialogul şi buna conlucrare cu instanţele judecãtoreşti, parchetele şi CSM sunt esenţiale ● Reluarea procesului de înfiinţare de tribunale specializate, în baza unor evaluãri pertinente - mãsurã insistent cerutã de magistraţi şi de investitorii strãini (de exemplu, instanţele specializate în materia familiei şi a minorilor - justiţia juvenilã, dar şi instanţele specializate în materia comercialã şi a falimentului) ● Generalizarea metodelor moderne de soluţionare prejudiciarã a conflictelor, rapide şi necostisitoare pentru cetãţean (medierea). Introducerea obligativitãţii medierii într-o serie de cauze civile ● Extinderea şi îmbunãtãţirea corespunzãtoare a asistenţei juridice din oficiu (gratuitã), cu o atenţie specialã faţã de zonele rurale, precum şi de comunitãţile defavorizate ● Mãsuri pentru simplificarea procedurii de acordare a asistenţei juridice pentru victimele infracţiunii şi facilitarea accesului justiţiabililor la expertiza judiciarã, prin gãsirea unor soluţii combinate, de tip legislativ şi managerial ● Accesarea fondurilor europene (structurale) de cãtre sistemul judiciar român, Ministerul Justiţiei având rolul de coordonator şi de principalã instituţie de implementare. În acest scop, se va demara imediat pregãtirea includerii sistemului judiciar între domeniile prioritare, eligibile, în cadrul viitorului exerciţiu de accesare a fondurilor structurale, care va începe în 2013. ● Continuarea şi finalizarea în bune condiţii a Acordului de împrumut cu Banca Mondialã, pentru Programul privind reforma sistemului judiciar Identificarea, împreunã cu instituţia Agentului guvernamental al României pentru Curtea Europeanã a Drepturilor Omului (CEDO) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a unei soluţii optime de implementare a hotãrârii-pilot a CEDO în materia dreptului de proprietate, dupã realizarea unei consultãri publice de substanţã
CAP. 9 Agriculturã şi dezvoltare ruralã
● Accelerarea procesului de comasare a terenurilor agricole prin mãsuri de sprijinire a efectuãrii cadastrului, asigurarea cadrului legal şi instituţional necesar comasãrii şi adoptarea de mãsuri care sã încurajeze tranzacţiile cu terenuri agricole în scopul comasãrii ● Accesul fermierilor la apã pentru irigaţii prin facilitarea cumpãrãrii energiei la cost de producãtor ● Implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii cu finanţare din fonduri europene ● Realizarea unui program pe termen mediu şi lung pentru sectorul legume-fructe în vederea înfiinţãrii de centre de colectare cu surse de finanţare din PNDR şi prin parteneriate publice-private ● Crearea unui fond de creditare a beneficiarilor de proiecte prin PNDR ● Sprijinirea producãtorilor din sectorul zootehnic prin plãţi pentru bunãstarea animalelor şi prin armonizarea directivelor APIA cu cele ale ANSVSA în privinţa crotalierii şi identificãrii ● Crearea unui concept modern de dezvoltare a satului românesc, care sã fie implementat prin noul PNDR 2014-2020
CAP. 10 Dezvoltare regionalã şi turism
Dezvoltare regionalã ● Accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene în cadrul Programului operaţional regional prin transferul responsabilitãţilor de control şi monitorizare a proiectelor de la nivelul Ministerului Dezvoltãrii Regionale la nivelul agenţiilor pentru dezvoltare regionalã, simplificarea procedurilor de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiarii fondurilor, stabilirea unor termene maxime pentru rambursarea de cãtre minister a cheltuielilor realizate de cãtre beneficiari, precum şi reglementarea situaţiei proiectelor pentru care nu se depun cereri de rambursare a cheltuielilor de cãtre beneficiari în termen de maximum un an ● Accelerarea procesului de contractare pentru cererile de finanţare depuse de cãtre beneficiari, în cadrul apelurilor de proiecte, prin eliminarea controlului dublu efectuat de cãtre minister şi de cãtre agenţiile de dezvoltare regionalã, precum şi prin descentralizarea procesului de management al contractelor de finanţare (încheierea de acte adiţionale, modificãri în cadrul bugetelor proiectelor etc.) realizat prin transferul de responsabilitãţi între minister şi agenţiile de dezvoltare regionale ● Consolidarea rolului auditului efectuat de cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale în procesul de implementare şi monitorizare a proiectelor finanţate în cadrul Programului operaţional regional, prin exercitarea misiunilor de audit independent de procesul de implementare şi monitorizare a proiectelor ● Modificarea procesului de control al cererilor de rambursare depuse de cãtre beneficiarii fondurilor nerambursabile prin exercitarea controlului la sediul beneficiarilor, introducerea certificãrii plãţilor pentru decontarea cererilor de rambursare de cãtre personalul de specialitate din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii şi introducerea certificãrii achiziţiilor publice ca proces distinct în cadrul operaţiunilor de monitorizare şi control al proiectelor ● Stabilirea direcţiilor prioritare de dezvoltare regionalã a României pentru perioada 2014-2020, prin introducerea faţã de axele prioritare de dezvoltare existente - dezvoltarea polilor de creştere/dezvoltare/creştere urbanã, a infrastructurii rutiere, a infrastructurii sociale, a infrastructurii de afaceri, a infrastructurii de patrimoniu şi turism - şi a unor direcţii prioritare noi, cum sunt: reabilitarea termicã a locuinţelor şi reabilitarea centrelor istorice ● Elaborarea cadrului instituţional şi legal pentru implementarea urmãtoarelor proiecte de importanţã naţionalã, care susţin dezvoltarea regionalã: - Programul naţional pentru reabilitarea reţelelor de alimentare cu energie termicã (transport şi distribuţie) din localitãţile urbane proprietatea publicã a autoritãţilor locale; - Programul naţional pentru realizarea reţelelor de utilitãţi publice destinate structurilor de afaceri care dezvoltã parcuri industriale, clustere economice, poli de competitivitate pentru a susţine dezvoltarea regionalã; - Programul naţional pentru reabilitarea termicã a clãdirilor publice destinate unitãţilor de învãţãmânt şi unitãţilor şcolare; - Programul naţional pentru reabilitarea centrelor istorice, destinat reabilitãrii clãdirilor cu valoare de monument istoric care se aflã în stare avansatã de degradare; - Programul naţional pentru realizarea infrastructurii de protecţie a clãdirilor care se aflã în zonele cu risc crescut de calamitãţi naturale, în special protecţie împotriva inundaţiilor şi a zãpezilor cu pericol de troienire; - Programul naţional pentru consolidarea clãdirilor aflate în zonã de risc seismic, destinat protecţiei clãdirilor împotriva dezastrelor naturale cauzate în special de cutremure. ● Revizuirea proiectelor cuprinse în Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii, precum şi în Programul naţional de modernizare a localitãţilor, pentru a asigura stimularea dezvoltãrii regionale la nivelul României
Locuinţe ● Revizuirea proiectelor incluse în Programul naţional de realizare a locuinţelor sociale destinate tinerilor, precum şi persoanelor evacuate din locuinţe de cãtre foştii proprietari, pentru ca acestea sã corespundã scopului pentru care au fost elaborate programele ● Revizuirea proiectelor incluse în Programul naţional de reabilitare termicã a locuinţelor, pentru a asigura îmbunãtãţirea standardelor de locuit ale populaţiei şi pentru a contribui la reducerea costurilor lunare cu întreţinerea locuinţelor populaţiei ● Susţinerea realizãrii de locuinţe în regim de credit ipotecar şi identificarea unor forme de sprijin al populaţiei, în special al tinerilor şi familiilor de tineri intelectuali, pentru procurarea unei locuinţe
Turism ● Elaborarea cadrului instituţional şi legal pentru implementarea urmãtoarelor programe de interes naţional, în vederea susţinerii turismului: - Programul naţional pentru realizarea de centre balneare, cu scopul de a susţine turismul balnear în localitãţile care dispun de resurse geotermale sau de alte resurse cu potenţial terapeutic; - Programul naţional pentru turism verde în localitãţile care dispun de valori naturale protejate sau de zone verzi cu potenţial turistic (pãduri şi resurse de apã) în cadrul localitãţilor care pot fi exploatate în scop turistic; - Programul naţional pentru reabilitarea infrastructurii de acces în staţiunile turistice, precum şi pentru reabilitarea reţelelor de utilitãţi publice din staţiuni.
CAP. 11 Transporturi
Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintã asigurarea infrastructurii şi serviciilor capabile sã fie suportul activitãţii economice şi sociale, pentru îmbunãtãţirea calitãţii vieţii. Pentru atingerea acestui obiectiv general şi a obiectivelor specifice din toate domeniile de transport, vor fi susţinute urmãtoarele mãsuri generale şi acţiuni obligatorii: ● respectarea condiţiilor contractuale privind finanţarea şi termenele de finalizare a investiţiilor în derulare; ● absorbţia acceleratã a fondurilor europene pentru proiectele cuprinse în POS-T 2007-2013 şi pregãtirea portofoliului de proiecte, concomitent cu îmbunãtãţirea procedurilor, pentru perioada de programare 2014-2020 a UE; ● stabilirea obligatorie pentru toate contractele de management al companiilor de stat de sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii a unor indicatori clari de performanţã, cu garanţii pentru îndeplinirea acestora; ● analizarea soluţiilor pentru reorganizarea, restructurarea şi relansarea companiilor naţionale de transporturi cu capital de stat (privatizarea, vânzarea pachetelor de acţiuni, managementul privat); ● îmbunãtãţirea cadrului legislativ specific în vederea atragerii capitalului privat, pentru finanţarea investiţiilor prin modificarea şi unificarea legislaţiei privind achiziţiile publice în sensul simplificãrii procedurilor şi al creşterii transparenţei, unificarea legislaţiei privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã şi elaborarea unei noi legi a parteneriatului public-privat; ● revizuirea condiţiilor de desfãşurare a licitaţiilor, de subcontractare şi de încheiere a contractelor finale, cu menţionarea clarã a indicatorilor tehnici, obiectivul principal fiind eficientizarea pregãtirii şi implementãrii proiectelor şi creşterea transparenţei.
Domeniul rutier ● Finalizarea secţiunilor de autostradã şi a centurilor ocolitoare aflate în construcţie (autostrada Bucureşti-Ploieşti, autostrada Cernavodã-Constanţa, varianta de ocolire Deva-Orãştie la standard de autostradã, centurile cu profil de autostradã Arad şi Constanţa), a unor proiecte de reabilitare a drumurilor naţionale în curs de execuţie, precum şi finalizarea altor obiective de infrastructurã ● Demararea lucrãrilor de execuţie pentru tronsoanele de autostradã, cu finanţare europeanã, aflate pe coridorul IV paneuropean (Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva), precum şi pentru lucrãrile de modernizare a drumurilor naţionale DN 66 Bumbeşti-Jiu-Petroşani şi DN 76 Şoimuş-Vârfurile ● Realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcţia Autostrãzii Sudului: Bucureşti-Alexandria-Slatina-Craiova-Timişoara ● Demararea procedurilor în vederea atribuirii contractului de concesiune pentru realizarea mai multor proiecte de infrastructurã: centura Bucureşti cu profil de autostradã, autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, autostrada Comarnic-Braşov ● Lansarea în regim de concesiune a proiectului Pod rutier peste Dunãre la Brãila-Galaţi ● Demararea ultimei etape de reabilitare a celor 1.200 de km de drumuri naţionale, aflate pe rute secundare, care nu au fost cuprinse în programele de reabilitare
Domeniul feroviar şi transportul cu metroul ● Finalizarea lucrãrilor de reabilitare a liniilor de cale feratã pe coridorul IV paneuropean: linia CF Bucureşti-Constanţa, secţiunile Bucureşti-Bãneasa, Bãneasa-Feteşti şi Feteşti-Constanţa şi a lucrãrilor de modernizare a instalaţiilor de centralizare electrodinamicã din 11 staţii CF ● Începerea lucrãrilor pe coridorul IV paneuropean feroviar: tronsonul Coşlariu-Sighişoara, secţiunea a 2-a, şi tronsonul Simeria-Coşlariu, secţiunea a 3-a ● Reanalizarea actualei strategii de privatizare a CFR Marfã dupã aplicarea testului investitorului privat şi a testului vânzãtorului privat în economia de piaţã ● Pregãtirea şi lansarea proiectelor de reabilitare a gãrilor feroviare cu finanţare europeanã: Satu Mare, Baia Mare, Miercurea-Ciuc, Târgu Mureş, Târgu Jiu ● Pregãtirea şi lansarea proiectelor pentru realizarea centurii feroviare a municipiului Bucureşti ● Valorificarea activelor auxiliare neutilizate prin identificarea unor soluţii alternative de exploatare a acestor active, în beneficiul cãilor ferate ● Regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului feroviar de cãlãtori, pentru a elimina competiţia neloialã cu transportul rutier ● Realizarea demersurilor de pregãtire şi lansare a licitaţiei pentru execuţia liniei 7 de metrou: Şos. Alexandriei-Rahova-Piaţa Unirii-Moşilor-Obor -Colentina-Voluntari şi realizarea liniei 4 de metrou: Laminorului-Gara Progresul, tronson Gara de Nord-Gara Progresul
Domeniul naval ● Finalizarea unor lucrãri de infrastructurã navalã în curs de execuţie, precum podul rutier peste canalul Dunãre-Marea Neagrã şi apãrãri maluri pe canalul Sulina ● Finalizarea Sistemului de mãsurãtori topohidrografice şi de semnalizare pe Dunãre, a Complexului de administrare cãi navigabile Giurgiu şi a Sistemului de management al traficului de nave pe Dunãre şi de informare asupra transportului pe ape interioare (RoRIS-ANR) ● Realizarea masterplanului de dezvoltare a Portului Constanţa ● Dotarea administraţiilor portuare cu utilaje specifice, pentru asigurarea navigabilitãţii pe Dunãre în condiţii de siguranţã pe tot parcursul anului ● Realizarea unui program de dezvoltare a porturilor dunãrene ca centre intermodale de transport de marfã şi pregãtirea documentaţiilor tehnicoeconomice necesare pentru implementarea proiectelor
Domeniul aerian ● Promovarea investiţiilor pentru integrarea Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti în conceptul de "city airport" ● Finalizarea lucrãrilor de dezvoltare şi modernizare a Aeroportului Internaţional Henri Coandã Bucureşti (AIHCB) şi a lucrãrilor de modernizare la Aeroportul Internaţional Bucureşti Bãneasa (AIBB)
CAP. 12 Diplomaţie şi afaceri externe
Orientarea conceptualã şi de principiu Pentru a-şi atinge obiectivele, politica externã a României trebuie sã fie o politicã de consens naţional. Plecând de la premisa dinamicii proprii, deosebite, mai ales din ultima perioadã, a relaţiilor internaţionale, inclusiv de la conştientizarea mutaţiilor majore de tip structural prefigurate pe scena internaţionalã de actuala crizã economicã şi financiarã, politica externã a statului român nu trebuie sã fie influenţatã de evoluţiile politicii interne. Aceste evoluţii internaţionale majore - asupra cãrora diplomaţia trebuie sã se aplece prioritar pentru a le înţelege exact mecanismele şi implicaţiile - induc schimbãri care se produc independent de cele interne dintr-o ţarã sau alta. Dupã o perioadã în care interesul pentru politica externã a fost din pãcate redus, diplomaţia României trebuie reconfirmatã ca instituţie fundamentalã pentru progresul real al statului. Conducerea politicii externe a României are nevoie de normalitate şi stabilitate, de eficienţã în promovarea şi apãrarea intereselor naţionale. Managementul integrat al politicii externe româneşti presupune conducerea instituţiei diplomaţiei pe principii de rigoare, eficienţã, onestitate şi profesionalism, stabilitate şi continuitate. Diplomaţia românã va urmãri, ca scop esenţial al politicii externe a României, ridicarea şi consolidarea profilului internaţional al ţãrii, concomitent cu orientarea continuã a acţiunii diplomatice româneşti ca vector de modernizare şi progres. Totodatã, acţiunea diplomaticã a României trebuie sã vizeze prioritar creşterea securitãţii ţãrii în sensul cel mai larg, plecând de la premisa calitãţii de stat la frontiera externã a UE şi NATO, cu conştientizarea avantajelor şi dezavantajelor pe care aceastã funcţie geopoliticã le presupune. Din acest punct de vedere, o prioritate esenţialã de politicã externã o reprezintã subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinãtatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesare pentru asigurarea securitãţii naţionale în sensul sãu cel mai larg. Dupã aderarea României la UE şi NATO, obiective fundamentale ale politicii externe a României în perioada post-Rãzboi Rece, politica externã a României trebuie sã conştientizeze cã este momentul recuperãrii "suflului" în acţiunea externã a statului român. Aceste obiective majore, atinse cu efortul major al întregii clase politice şi al întregii societãţi româneşti, nu au fost obiective "în sine", ci instrumente de modernizare şi creştere a profilului internaţional al ţãrii. Este momentul ca ele sã fie utilizate la maximum de eficienţã pentru atingerea intereselor României. Trebuie ca acţiunea de politicã externã sã se concentreze pentru continuarea eforturilor de realizare a integrãrii europene depline, eliminarea vulnerabilitãţilor încã existente, permiţând astfel consolidarea statutului internaţional al României prin asigurarea coerenţei, eficacitãţii şi predictibilitãţii politicii noastre externe. De asemenea, respectul pentru principiile şi normele de drept internaţional va continua sã se plaseze în centrul acţiunii de politicã externã a României. Prin consecvenţã, seriozitate şi dinamism, Guvernul României va acţiona cu responsabilitate pentru refacerea credibilitãţii şi respectabilitãţii internaţionale ale României şi pentru asigurarea cu prioritate a protecţiei intereselor cetãţenilor sãi. Astfel, definirea şi promovarea prioritãţilor concrete ale politicii externe româneşti vor fi raportate permanent şi consecvent la interesul naţional şi vor fi puse în serviciul demnitãţii naţionale şi personale a cetãţeanului român, al nevoilor şi obiectivelor sale.
Obiective de guvernare ● Concentrarea tuturor eforturilor de acţiune diplomaticã pentru protejarea şi promovarea intereselor naţionale ale României şi ale cetãţenilor ei din punct de vedere politic, economic, social, cultural şi din punctul de vedere al securitãţii ● În acest sens, acţiunea de politicã externã va avea în vedere cu prioritate susţinerea obiectivului de modernizare a României şi creşterea profilului statului român pe plan european şi internaţional ● Pentru aceasta, vom urmãri dezvoltarea şi consolidarea profilului României în UE şi NATO şi punerea în valoare cu mai mare eficacitate a beneficiilor ce decurg din statutul României de membru al celor douã structuri. ● Promovarea activã, ca prioritate esenţialã de politicã externã, a obiectivului de transformare a vecinãtãţii României, atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în vecinãtatea esticã, într-o zonã democraticã de prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesare pentru asigurarea securitãţii naţionale în sensul sãu cel mai larg ● În acest cadru, vom continua eforturile de promovare şi acţiunile ferme de susţinere a aspiraţiilor de integrare europeanã ale Republicii Moldova vor avea un loc central. ● Consolidarea parteneriatelor pe care România le-a dezvoltat în ultimii ani şi promovarea de noi parteneriate, pentru eficientizarea acţiunii diplomatice în context european şi global. În acest sens, se vor avea în vedere ţãrile BRIC, respectiv Brazilia, Rusia, India, China, state din regiunea extinsã a Mãrii Negre, inclusiv Caucazul de Sud, Asia şi în special Asia Centralã, precum şi alte state din G 20 ● Întãrirea cooperãrii bilaterale cu statele din vecinãtate ● Atingerea ţintelor strategice de cooperare consolidatã cu state de pe alte continente cãtre care pot fi orientate interesele economice ale ţãrii noastre ● Apãrarea şi promovarea activã a drepturilor persoanelor care aparţin comunitãţilor/minoritãţilor româneşti din statele din vecinãtatea României, în conformitate strictã cu standardele europene şi, acolo unde este aplicabil, în consonanţã cu aspiraţiile acestor state de apropiere de Uniunea Europeanã, pe baza criteriilor politice de aderare la UE
CAP. 13 Educaţie
Învãţãmânt preuniversitar ● Gestionarea în condiţii optime a examenelor naţionale ● Reducerea abandonului şcolar, inclusiv prin redeschiderea şcolilor care au fost închise în mod abuziv ● Finalizarea programului de campusuri şcolare ● Formarea personalului din învãţãmânt prin programe POSDRU ● Asigurarea acoperirii normelor cu personal didactic titular în învãţãmânt ● Eliminarea violenţei din şcoli ● Învãţãmânt profesional racordat la piaţa muncii ● Programe adecvate pentru grupurile vulnerabile ● Programe pentru cei care au pãrãsit timpuriu şcoala (programul celei de-a doua şanse) ● Autonomie pentru şcoli şi autonomie profesionalã pentru cadre didactice ● Implementarea programului "Şcoala de dupã şcoalã" ● Adecvarea manualelor şcolare la noul curriculum ● Realizarea unui parteneriat corect cu autoritãţile administraţiei publice locale
Învãţãmânt universitar ● Deblocarea posturilor din învãţãmântul superior ● Revizuirea cifrelor de şcolarizare ● Susţinerea doctoranzilor şi postdoctoranzilor prin burse din programe POSDRU ● Regândirea criteriilor de promovare a cadrelor didactice în concordanţã cu realitatea sistemului de învãţãmânt românesc, cu menţinerea calitãţii drept condiţie primordialã de funcţionare a sistemului de învãţãmânt ● Utilizarea mai eficientã şi transparentã a resurselor ● Susţinerea cercetãrii ştiinţifice din domeniile cu potenţial de performanţã ● Încurajarea prin mecanisme de finanţare a abordãrilor interdisciplinare cu potenţial de aplicare în realizarea de produse ● Susţinerea excelenţei ştiinţifice prin finanţarea adecvatã, inclusiv a transferului tehnologic cu efecte în creşterea şi dezvoltarea economicã ● Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie ● Canalele de finanţare care sã sporeascã conectivitatea dintre universitãţi, institute de cercetare, agenţii şi companii pentru reducerea distanţei de la ştiinţã la aplicaţie; ● Asumarea cu prioritate de cãtre Guvernul României a proiectului de construire a celui mai puternic laser din lume, unul dintre primele 5 cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susţinut de cãtre Consiliul Investitorilor Strãini ● Sprijinirea revistelor ştiinţifice româneşti în vederea creşterii scorului relativ de influenţã
M.E.C.T.S. ● Finalizarea procedurilor parlamentare pentru Codul educaţiei ● Relansarea dialogului cu partenerii sociali ● Relansarea dialogului real cu organizaţiile studenţeşti ● Realocarea sumelor destinate obiectivelor de investiţii, precum şi reparaţiilor capitale ● Reanalizarea obiectivelor de investiţii ● Recuperarea şi refacerea taberelor pentru elevi şi studenţi ● Reconsiderarea consiliilor consultative ale M.E.C.T.S. dupã consultarea universitãţilor şi a partenerilor sociali ● Gestionarea eficientã şi transparentã a resurselor ● Continuarea proiectelor privind accesul la internet rapid într-un numãr cât mai mare de localitãţi prin dezvoltarea reţelei RoEduNet
CAP. 14 Muncã, familie şi protecţie socialã
Dezvoltarea dialogului social şi pace socialã ● Creşterea ratei ocupãrii atât în cadrul grupurilor defavorizate şi al şomerilor de lungã duratã şi, în special, al tinerilor, prin: - promovarea unui program prioritar cu partenerii sociali pentru pãstrarea şi creşterea numãrului locurilor de muncã; - modificarea Legii dialogului social - prin crearea unui grup de lucru tripartit şi deblocarea activitãţii CES; - reanalizarea Codului muncii şi a legii salarizãrii unice pentru salariaţii bugetari; - promovarea legii internship-ului şi modificarea legii uceniciei şi a legii muncii zilierilor. ● Reîntregirea salariilor personalului bugetar ● Reanalizarea acordului tripartit privind evoluţia salariului minim brut pentru 2012-2016 ● Crearea condiţiilor pentru realizarea acordului social cu toate patronatele, sindicatele şi reprezentanţii societãţii civile
Îmbunãtãţirea gradului de absorbţie a fondurilor europene - POSDRU şi FSE ● Punerea în aplicare a mãsurilor dispuse de CE - DG Employment ● Scurtarea termenelor de rambursare a plãţilor ● Reorganizarea AMPOSDRU şi OIP-urilor
Creşterea transparenţei, calitãţii şi respectului faţã de contribuabili şi pensionari ● Definitivarea sistemului ghişeului unic pentru angajatori ● Crearea cadrului legislativ pentru realizarea cardului de asigurat ● Crearea unui sistem de reclamaţii şi depuneri de solicitãri on-line ● Reorganizarea Comisiei de contestaţii de la CNPP în vederea scurtãrii termenelor de soluţionare
Îmbunãtãţirea calitãţii sãnãtãţii şi securitãţii în muncã ● Întãrirea capacitãţii de control a Inspecţiei Muncii ● Îmbunãtãţirea planului de control, dupã o analizã cu partenerii sociali ● Modificarea Legii Fondului de accidente de muncã şi boli profesionale pentru crearea unui sistem de bonus-malus pentru angajatori, în funcţie de investiţiile şi incidenţa evenimentelor privind sãnãtatea salariaţilor
Sistemul de pensii ● Restituirea contribuţiei la fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate conform deciziei Curţii Constituţionale ● Crearea cadrului legislativ pentru sistemul de pensii ocupaţionale
Asistenţa socialã ● Dezvoltarea de servicii sociale pentru îngrijirea copiilor şi a persoanelor dependente de familie şi dezvoltarea unui sistem de muncã la domiciliu ● Iniţierea Legii economiei sociale pentru susţinerea întreprinderilor sociale (societãţi cooperatiste, case de ajutor reciproc, ONG-uri cu activitate în domeniul social) ● Promovarea legislaţiei secundare pentru punerea în aplicare a cadrului legal în ceea ce priveşte tichetele sociale ● Reanalizarea cadrului legislativ în domeniul asistenţei sociale în sensul armonizãrii prevederilor legale şi elaborarea legislaţiei secundare ● Reanalizarea mãsurilor de ocupare a posturilor vacante în domeniul asistenţei sociale Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale va urmãri întãrirea capacitãţii de control a instituţiilor subordonate pentru stoparea fraudelor
CAP. 15 Protecţia mediului înconjurãtor
O gestionare corectã, eficientã şi transparentã a domeniului mediului bazatã pe principii europene de dezvoltare durabilã poate aduce o îmbunãtãţire a calitãţii vieţii în România, beneficii economice, sociale şi respectarea dreptului românilor la un mediu sãnãtos şi curat. ● Începerea colaborãrii active cu Comisia Europeanã şi celelalte instituţii europene pentru diminuarea consecinţelor negative cauzate de nerespectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeanã în domeniul mediului ● Accelerarea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Reducerea riscului dezangajãrilor de fonduri comunitare la sfârşitul anului 2012 ● Operaţionalizarea Fondului de mediu prin alocarea cu prioritate a resurselor pentru investiţii verzi şi crearea de locuri de muncã verzi ● Adoptarea unei strategii şi a unui plan naţional de gestionare a deşeurilor ● Iniţierea colaborãrii cu autoritãţile locale în vederea garantãrii şi implementãrii dreptului la un mediu curat şi sãnãtos, cu respectarea principiilor europene de dezvoltare durabilã în comunitãţile urbane ● Colaborarea cu ONG, partenerii sociali şi cu autoritãţile locale şi stimularea participãrii active a cetãţenilor la luarea deciziilor de mediu ● Instituirea imediatã a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de şist pânã la finalizarea studiilor ce se aflã în derularea la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracţionare hidraulicã ● Având în vedere preocuparea publicã privind cazul Roşia Montana, Guvernul va reanaliza în mod transparent şi pe bazã de dialog deschis şi democratic situaţia existentã, astfel încât deciziile sã fie în acord cu interesul naţional, protecţia mediului şi legislaţia europeanã ● Conservarea biodiversitãţii Deltei Dunãrii şi iniţierea reconstrucţiei ecologice a concesiunilor agricole şi piscicole ● Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile pentru creştere economicã şi creare de locuri de muncã verzi ● Creşterea suprafeţei împãdurite şi reconstrucţia ecologicã a pãdurilor corelat cu întãrirea mãsurilor preventive şi punitive contra tãierilor ilegale şi abuzive de masã lemnoasã ● Continuarea investiţiilor pentru gestionare durabilã a resurselor de apã şi acces al populaţiei la servicii publice la standarde europene (canalizare şi apã curentã)
CAP. 16 Societatea informaţionalã
Principalele obiective, pe termen scurt, vizeazã deblocarea proiectelor, eficientizarea funcţionãrii entitãţilor din subordinea MCSI şi implementarea prevederilor europene cu privire la Agenda digitalã. Acţiuni privind organizarea şi eficientizarea MCSI: ● Sprijinirea dezvoltãrii, inclusiv prin parteneriat public-privat, a centrelor de cercetare, furnizarea de servicii de comunicaţii şi de tehnologia informaţiei ● Eficientizarea accesãrii şi utilizãrii fondurilor europene pe programele POS/CCE 3.2 ● Operaţionalizarea Punctului de contact unic ● Identificarea de soluţii pentru utilizarea fondurilor europene alocate proiectului "Broadband pentru zone defavorizate" ● Actualizarea strategiei de implementare a Agendei digitale ● Reorganizarea institutelor de cercetare şi a centrelor naţionale aparţinând MCSI ● Deblocarea licenţierii DVBT - televiziune digitalã terestrã ● Auditarea situaţiilor economico-financiare şi juridice ale MCSI şi ale structurilor aflate în subordinea acestuia ● Implementarea unui multiplexor digital cu acoperire naţionalã pentru difuzarea programelor TV în format digital ● Demararea implementãrii de servicii bancare prin oficiile poştale din mediul rural şi mic urban ● Modernizarea serviciilor poştale prin introducerea automatizãrii şi optimizãrii fluxurilor poştale la nivelul centrelor de tranzit regional
CAP. 17 Strategii guvernamentale, transparenţã şi colaborarea cu societatea civilã
Strategii guvernamentale ● Stabilirea şi operaţionalizarea cadrului de utilizare a capacitãţii de consultanţã şi asistenţã tehnicã a organizaţiilor neguvernamentale pe baza expertizei existente la nivelul sectorului asociativ, pentru elaborarea de politici publice în interes naţional şi comunitar ● Elaborarea planului de acţiune şi stabilirea grupului de lucru şi a grupurilor sectoriale pentru elaborarea Agendei România 2020, structurã care va continua activitatea de evaluare şi monitorizare pe baza comitetelor sectoriale ● Susţinerea iniţiativelor de implementare a Planului de acţiune pentru o guvernare deschisã cãtre cetãţeni şi asigurarea cadrului de dezvoltare a parteneriatului public-privat pentru dezvoltarea acestor iniţiative ● Promovarea pactelor de integritate prin adoptarea normelor ce definesc standardele acestora în procesul de achiziţii publice şi în parteneriatele public-private, sub forma unor pacte asumate de autoritãţile contractante, ofertanţi şi de terţi (martorul social), etapã urmatã de implementarea şi evaluarea constantã a modului şi gradului de respectare a pactelor de integritate, conform metodologiei utilizate la nivel internaţional. Promovarea acestora trebuie sã fie dublatã de instituirea unui sistem eficient de black-listing şi white-listing, precum şi de transparentizarea contractelor publice.
Transparenţã decizionalã ● Stabilirea cadrului normativ şi funcţional care sã asigure transparenţa cheltuielilor publice prin stabilirea declaraţiei de cheltuieli lunare ale autoritãţilor publice centrale, locale şi ale instituţiilor publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora. Declaraţiile lunare de cheltuieli şi declaraţiile lunare de progres ale programelor publice vor fi puse pe un portal on-line, accesibil publicului în condiţii de totalã transparenţã şi fãrã taxã ● Întãrirea legilor transparenţei decizionale şi accesului la informaţii cu instrumente care sã le asigure aplicarea ca o garanţie a dreptului constituţional la informare ● Stabilirea mecanismelor funcţionale care sã asigure dreptul contribuabililor la buna administrare a afacerilor publice
Colaborarea cu societatea civilã ● Bazarea actului de guvernare pe un parteneriat între autoritãţile publice şi societatea civilã. În acest sens, Guvernul va face permanentã activitatea Colegiului Primului-Ministru pentru asociaţii şi fundaţii şi organizarea consiliilor consultative, având un rol consultativ pe lângã autoritãţile administraţiei publice centrale. ● Elaborarea bazei de date cu pãrţile sociale interesate la nivelul ministerelor şi utilizarea ei din oficiu pentru transmiterea în avans a informaţiilor cu privire la proiectele de politici publice ● Participarea activã a societãţii civile la buna organizare a procesului electoral
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
