Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 15 din 1 noiembrie 2000 privind contestarea neinregistrarii candidaturii domnului Serban Mati Bujorel Dinu Sandulescu pentru functia de Presedinte al Romaniei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 noiembrie 2000
Lucian Mihai - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Mariana Trofimescu - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
La data de 31 octombrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curţii Constituţionale, în vederea soluţionãrii, contestaţia înregistratã la nr. 245 din 30 octombrie 2000, formulatã de domnul Şerban Mati Bujorel Dinu Sandulescu impotriva Hotãrârii Biroului Electoral Central nr. 12 din 26 octombrie 2000, prin care s-a respins cererea de înregistrare a candidaturii sale pentru funcţia de Preşedinte al României la alegerile din 26 noiembrie 2000.
Contestaţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 345 D/2000.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, astfel cum a fost modificat prin <>Hotãrârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 19 din 17 octombrie 2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestaţiile se soluţioneazã fãrã citarea pãrţilor, cu participarea numai a judecãtorilor Curţii, pe baza sesizãrii şi a celorlalte documente aflate la dosar.
În motivarea contestaţiei se susţine ca Biroul Electoral Central "în mod greşit" a respins cererea de înregistrare a candidaturii pentru considerentul ca nu este însoţitã de lista susţinãtorilor în condiţiile <>art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificãrile ulterioare, deoarece aceasta cerinta a legii nu este prevãzutã în Constituţie şi, în consecinta, trebuie înlãturatã. Totodatã autorul contestaţiei arata ca îndeplineşte condiţiile prevãzute la <>art. 35 şi 81 din Constituţie, de Legea nr. 68/1992 , de <>Legea nr. 69/1992 , precum şi de ordonanţele de urgenta ale Guvernului nr. 63/2000, nr. 129/2000, nr. 140/2000, nr. 154/2000 şi nr. 165/2000. De asemenea, considera ca, întrucât aceste acte normative au fost adoptate dupã intrarea în vigoare a Constituţiei, prevederile lor nu pot fi interpretate decât în concordanta cu dispoziţiile art. 35 şi 81 din Legea fundamentalã.
Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul <>art. 85 alin. (1) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, coroborat cu <>art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, apreciazã ca fiind neîntemeiatã contestaţia, arãtând ca, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) şi cu cele ale <>art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 , prevederi modificate prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2000 , depunerea candidaturii se face numai dacã este însoţitã de lista cuprinzând cel puţin 300.000 de sustinatori, cerinta de ordine publica. În consecinta, se solicita respingerea contestaţiei.
CURTEA,
analizând contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei şi ale <>Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, cu modificãrile ulterioare, vazand concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum şi documentele aflate la dosar, retine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, ale <>art. 26 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, ale art. 2 alin. (2) şi ale <>art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992 , Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze contestaţia privind neînregistrarea candidaturii pentru funcţia de Preşedinte al României.
Autorul contestaţiei susţine ca, întrucât cerinta legalã a prezentãrii unor liste de sustinatori nu este prevãzutã în Constituţie, <>art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, care prevede aceasta condiţie, intra în conflict cu dispoziţiile constituţionale referitoare la eligibilitate.
Examinând aceste sustineri, Curtea constata ca atât condiţiile de eligibilitate, cat şi impedimentele pentru a fi ales în funcţia de Preşedinte al României sunt prevãzute expres şi limitativ la art. 35, art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3) şi la art. 81 alin. (4) din Constituţie. Aceste norme constituţionale au urmãtorul conţinut:
- Art. 35: "(1) Au dreptul de a fi aleşi cetãţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevãzute de articolul 16 alineatul (3), dacã nu le este interzisã asocierea în partide politice, potrivit articolului 37 alineatul (3).
(2) Candidaţii trebuie sa fi împlinit, pana în ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel puţin 23 de ani, pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele locale, şi varsta de cel puţin 35 de ani, pentru a fi aleşi în Senat sau în funcţia de Preşedinte al României.";
- Art. 34 alin. (2): "Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotãrâre judecãtoreascã definitiva, la pierderea drepturilor electorale.";
- Art. 16 alin. (3): "Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãţenia romana şi domiciliul în ţara.";
- Art. 37 alin. (3): "Nu pot face parte din partide politice judecãtorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organicã.";
- Art. 81 alin. (4): "Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi şi succesive."
Curtea constata ca reglementãrile constituţionale redate mai sus se referã exclusiv la condiţiile de fond esenţiale pe care trebuie sa le întruneascã, în mod cumulativ, orice persoana pentru a putea fi aleasã şi pentru a îndeplini funcţia de Preşedinte al României. Aceste condiţii trebuie, în mod necesar, sa fie urmate şi de alte reguli, inclusiv de natura procedurala, privind desfãşurarea alegerilor, începând de la depunerea candidaturilor şi pana la stabilirea şi confirmarea rezultatelor scrutinului.
Stabilirea acestor alte reguli intra în atribuţiile legiuitorului. În acest sens art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie prevede: "Prin lege organicã se reglementeazã:
a) sistemul electoral;"
Sistemul electoral cuprinde, în mod detaliat, condiţiile şi procedura de desfãşurare a alegerii tuturor autoritãţilor reprezentative. În temeiul acestei prevederi constituţionale Parlamentul a adoptat, printre altele, <>Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României.
Este adevãrat ca art. 81 din Constituţie, referitor la alegerea Preşedintelui României, nu prevede în mod expres elaborarea de legi pentru reglementarea acestei proceduri. Curtea observa însã ca nici nu era necesarã o asemenea prevedere câtã vreme prin art. 59 alin. (1) din Constituţie se dispune: "Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale." Întrucât Preşedintele României este ales în aceleaşi condiţii, precizarea ca şi aceasta procedura se desfãşoarã conform legii electorale ar fi fost superflua.
<>Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, adoptatã ulterior intrãrii în vigoare a Constituţiei, prevede, în concretizarea şi completarea dispoziţiilor acesteia, subiectii abilitaţi sa propunã sau sa depunã candidaturi, termenul înãuntrul cãruia şi organul la care acestea trebuie depuse, forma propunerii şi documentele, anexe necesare, condiţiile de înregistrare a candidaturilor şi de contestare a acestora, modul de soluţionare a contestaţiilor, precum şi numeroase alte reguli de desfãşurare a alegerilor. Prevederile acestei legi nu incalca şi nu modifica dispoziţiile Constituţiei referitoare la condiţiile de eligibilitate, dupã cum nici nu adauga alte condiţii de natura celor rezervate reglementãrii prin lege constituţionalã.
Printre condiţiile de validitate a oricãrei propuneri de candidatura este inclusã şi prezentarea listelor susţinãtorilor. Dispoziţiile <>art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 , astfel cum au fost modificate prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 5 iulie 2000, stabilesc: "(1) Propunerile de candidaţi pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.
(2) Propunerile se fac în scris şi vor fi primite numai dacã: [...]
c) sunt însoţite de declaraţia de acceptare a candidaturii, scrisã, semnatã şi datatã de candidat, precum şi de lista sau listele susţinãtorilor, al cãror numãr nu poate fi mai mic de 300.000 de alegatori."
Anterior modificãrii <>Legii nr. 69/1992 prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 129/2000 , lista susţinãtorilor candidaturii trebuia sa cuprindã cel puţin 100.000 de alegatori.
Curtea retine ca, Preşedintele României fiind ales, potrivit dispoziţiilor art. 81 alin. (1) din Constituţie, prin vot universal, atât desfãşurarea alegerilor şi stabilirea rezultatelor scrutinului, cat şi condiţiile de depunere a candidaturilor trebuie sa respecte principiul reprezentativitatii. Asa fiind, stabilirea numãrului minim de sustinatori necesar pentru validitatea candidaturii intra în atribuţiile constituţionale ale legiuitorului. Opţiunea legiuitorului în stabilirea numãrului minim de sustinatori, bazatã pe aprecierea concretã a premiselor desfãşurãrii în condiţii optime a procedurii de alegere a Preşedintelui României, nu contravine nici unei dispoziţii şi nici unui principiu constituţional.
Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. d) din Constituţie, Curtea Constituţionalã "vegheazã la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirma rezultatele sufragiului". În cadrul îndeplinirii acestei atribuţii Curtea nu poate exercita controlul asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor legii electorale. Un asemenea control s-ar putea exercita numai în condiţiile prevãzute la art. 144 lit. a) sau lit. c) din Constituţie. În schimb, Curtea trebuie sa vegheze la respectarea tuturor reglementãrilor constituţionale şi legale referitoare la desfãşurarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României.
În lumina considerentelor expuse Curtea constata ca neînregistrarea de cãtre Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Şerban Mati Bujorel Dinu Sandulescu pentru funcţia de Preşedinte al României s-a realizat cu respectarea deplina a dispoziţiilor constituţionale şi legale aplicabile, iar contestaţia formulatã impotriva acestui refuz este nefondata, urmând sa fie respinsã, întrucât candidatul-contestator nu a prezentat, o data cu depunerea candidaturii, nici o lista de sustinatori.
Aceasta soluţie este, de altfel, în concordanta cu jurisprudenta Curţii Constituţionale. Astfel, Curtea a mai fost sesizatã cu contestaţii impotriva hotãrârilor Biroului Electoral Central de respingere a unor cereri de înregistrare a candidaturii la alegerile din 1992 şi 1996, contestaţii respinse ca fiind nefondate pentru lipsa listelor de sustinatori. În acest sens, prin Hotãrârea nr. 3 din 1 septembrie 1992, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 23 septembrie 1992, Curtea a statuat ca cerinta legalã a depunerii candidaturii împreunã cu lista susţinãtorilor "este de ordine publica", iar nedepunerea listei justifica respingerea cererii de înregistrare a candidaturii. De asemenea, prin <>Hotãrârea nr. 37 din 2 octombrie 1996 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, Curtea a reţinut ca "o propunere de candidat nu poate privi decât o persoana care întruneşte condiţiile constituţionale de eligibilitate, dar alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale instituite prin <>Legea nr. 69/1992 , adoptatã în temeiul art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie. De aceea depunerea candidaturii face parte din procedura electoralã, asa încât cerinta ca propunerea candidaturii sa fie reprezentativa, având adeziunea a cel puţin 100.000 de sustinatori, constituie o condiţie legalã ce nu vine în conflict cu dreptul constituţional al contestatorului de a fi ales".
Considerentele pe care s-a întemeiat aceasta jurisprudenta a Curţii Constituţionale sunt pe deplin valabile şi în prezenta cauza.
Pentru motivele arãtate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al <>art. 26 şi 27 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, precum şi al art. 2 alin. (2) şi al <>art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992 ,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Respinge contestaţia privind neînregistrarea candidaturii domnului Şerban Mati Bujorel Dinu Sandulescu pentru funcţia de Preşedinte al României, contestaţie formulatã impotriva Hotãrârii Biroului Electoral Central nr. 12 din 26 octombrie 2000.
Hotãrârea este definitiva şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
