Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 146 din 1975 pentru aprobarea Acordului de navigatie maritima dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Franceze

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 146 din 1975 pentru aprobarea Acordului de navigatie maritima dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Franceze

EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI
PUBLICAT: BULETINUL OFICIAL nr. 22 din 27 februarie 1975

Comenteaza legea

Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România hotãrãşte:

ARTICOL UNIC
Se aproba Acordul de navigaţie maritima dintre guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze, semnat la Bucureşti la 11 noiembrie 1974.

ACORD
de navigaţie maritima între guvernul Republicii
Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze

Guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Franceze, dorind sa dezvolte cooperarea în domeniul navigaţiei şi sa promoveze dezvoltarea schimburilor maritime între cele doua tari, în avantajul lor reciproc, au convenit asupra celor ce urmeazã:

ART. 1
În sensul prezentului acord:
a) Termenul nava a unei pãrţi contractante înseamnã orice nava care poarta pavilionul acestei pãrţi, în conformitate cu legislaţia sa.
Acest termen nu cuprinde navele de rãzboi.
b) Termenul membru al echipajului navei înseamnã orice persoana care este efectiv angajata sa îndeplineascã la bord sarcini referitoare la funcţionarea sau în serviciul navei şi care figureazã în rolul de echipaj.
ART. 2
Pãrţile contractante reafirma atasamentul lor fata de principiul libertãţii navigaţiei comerciale şi convin sa se abţinã de la orice discriminare în ceea ce priveşte pavilioanele lor, cãci sunt convinse ca asemenea acţiuni sunt de natura a dãuna dezvoltãrii schimburilor lor maritime.
ART. 3
În vederea extinderii cooperãrii în domeniul transporturilor maritime, pãrţile contractante convin:
a) sa incurajeze navele Republicii Socialiste România şi ale Republicii Franceze sa participe la transportul de mãrfuri între cele doua tari şi sa nu împiedice navele sub pavilionul celeilalte pãrţi contractante sa efectueze transporturi de mãrfuri între porturile ţãrilor lor şi cele ale ţãrilor terţe;
b) sa coopereze la eliminarea obstacolelor susceptibile sa împiedice dezvoltarea schimburilor maritime între cele doua tari şi diversele activitãţi ce decurg din acestea.
ART. 4
1. Fiecare parte contractantã va asigura în porturile sale navelor purtând pavilionul celeilalte pãrţi regimul naţiunii celei mai favorizate în ceea ce priveşte perceperea drepturilor şi taxelor portuare, precum şi libertatea de acces în porturi, utilizarea lor şi toate înlesnirile pe care le acorda navigaţiei şi operaţiilor comerciale pentru nave şi echipajelor lor, cãlãtori şi mãrfuri. Aceasta dispoziţie se referã în special la atribuirea locurilor la chei şi la facilitãţile de încãrcare şi de descãrcare.
2. Dispoziţiile paragrafului precedent nu se aplica navigaţiei, activitãţilor şi transporturilor legal rezervate pavilionului propriu de fiecare dintre pãrţi; ele nu acorda nici unei pãrţi contractante dreptul de a efectua în porturile şi apele teritoriale ale celeilalte pãrţi prestaţii portuare, inclusiv servicii de pilotaj şi remorcare, operaţii de cabotaj, ranfluare, salvare, asistenta şi navigaţia de pescuit, care sunt rezervate pavilionului.
3. Totuşi, faptul ca navele comerciale ale unei pãrţi contractante navigheaza dintr-un port în alt port al celeilalte pãrţi contractante pentru a descarca mãrfurile provenite din strãinãtate sau a incarca mãrfuri destinate pentru strãinãtate nu va fi cabotaj.
ART. 5
Dacã o nava a uneia dintre pãrţile contractante naufragiaza, esueaza sau suferã de orice alta avarie în apropierea coastelor celuilalt stat, autoritãţile competente ale sus-numitului stat vor acorda cãlãtorilor, precum şi navei şi încãrcãturii sale aceeaşi protecţie şi asistenta ca şi pentru o nava purtând propriul sau pavilion.
Nava care a suferit o avarie, greementul şi instalaţiile sale, incarcatura sa şi piesele de schimb, proviziile sale de bord nu sunt pasibile de taxe vamale, dacã nu sunt livrate consumului intern pe teritoriul partii contractante unde au fost debarcate.
ART. 6
1. Fiecare dintre pãrţile contractante va recunoaşte naţionalitatea navelor sub pavilionul celeilalte pãrţi contractante, stabilitã prin documentele ce se gãsesc la bordul navelor, eliberate de autoritãţile competente ale celeilalte pãrţi contractante conform legilor şi reglementãrilor sale.
2. Documentele navei, precum şi documentele privind echipajul, întocmite şi eliberate în conformitate cu legile şi reglementãrile partii contractante sub pavilionul cãreia navigheaza nava, vor fi recunoscute de autoritãţile celeilalte pãrţi contractante.
ART. 7
1. Fiecare dintre pãrţile contractante va recunoaşte certificatele de tonaj eliberate de cealaltã parte contractantã.
2. Fiecare dintre pãrţi îşi rezerva dreptul sa exercite eventual prin autoritãţile competente, orice control, în scopul de a se asigura ca tonajul înscris în certificatul de tonaj corespunde în mod sensibil cu tonajul aplicabil pe teritoriul sau.
3. Dacã sunt constatate diferenţe importante între tonajul roman şi tonajul francez, autoritãţile competente romane au dreptul de a rectifica tonajul navelor franceze şi, la rândul lor, autoritãţile competente franceze pot, în aceeaşi ipoteza sa rectifice tonajul navelor romane. Aceste rectificari nu au efect decât pentru voiajul în cursul cãruia necesitatea modificãrii tonajului a fost recunoscuta şi constatatã.
4. Dacã în urma controlului se constata ca tonajul sau caracteristicile navei diferã de cele menţionate în certificatul de tonaj sau în orice alt document care-i tine locul, autoritãţile competente ale tarii al carei pavilion îl poarta nava vor fi informate despre aceasta.
De îndatã ce corectura necesarã va fi facuta, autoritãţile competente care au efectuat-o vor informa imediat despre aceasta autoritãţile competente ale celeilalte pãrţi contractante.
ART. 8
Pãrţile contractante, în cadrul legislaţiei lor şi al regulamentelor lor portuare, vor lua mãsurile necesare pentru ca, în mãsura posibilului, sa reducã timpul de stationare a navelor în porturi şi sa simplifice îndeplinirea formalitãţilor administrative, vamale şi sanitare, în vigoare în porturile menţionate.
În ceea ce priveşte aceste formalitãţi, tratamentul acordat va fi cel al naţiunii celei mai favorizate.
ART. 9
Fiecare parte contractantã va recunoaşte ca documente de identitate ale membrilor echipajului imbarcati pe nava sub pavilionul celeilalte pãrţi pe cele eliberate de autoritãţile competente ale statului de pavilion. Aceste documente sunt "Carnet de marinar" în ceea ce priveşte Republica Socialistã România şi "Livret professionnel maritime" în ceea ce priveşte Republica Franceza.
ART. 10
Membrii echipajului care poseda documentele de identitate prevãzute la art. 9 şi figureazã în rolul de echipaj al navei şi în lista predatã autoritãţilor portuare, vor putea, în cadrul legilor şi reglementãrilor în vigoare ale celeilalte pãrţi contractante, sa coboare pe uscat, fãrã viza, pentru a rãmâne temporar pe teritoriul oraşului unde se afla portul de escala, pe timpul stationarii navei în acest port.
La coborârea lor pe uscat şi la înapoierea lor la bordul navei, membrii echipajului vor trebui sa se supunã controalelor reglementare.
ART. 11
Membrii echipajului, cetãţeni ai uneia dintre cele doua pãrţi contractante, titulari ai documentului de identitate prevãzut la art. 9, vor fi autorizaţi, la cererea comandantului navei, în cadrul legilor şi reglementãrilor în vigoare ale celeilalte pãrţi contractante unde se afla portul în escala, sa traverseze teritoriul acesteia:
- fie pentru a se imbarca pe o nava care se afla într-un alt port al acestui stat;
- fie pentru a se deplasa într-un alt port sau localitate ale aceluiaşi stat pentru motive de serviciu cum ar fi luarea de contact cu reprezentanţii diplomatici sau consulari ai statului cãruia aparţin, sau cu reprezentantul proprietarului navei;
- fie, în sfârşit, pentru a se întoarce în ţara de origine sau pentru orice alt motiv recunoscut valabil de cãtre autoritãţile competente.
În caz de spitalizare, membrii echipajului vor putea primi autorizaţiile necesare pentru a rãmâne la uscat şi ulterior pentru a se înapoia în ţara lor de origine sau de a se deplasa într-un alt port de imbarcare.
ART. 12
Întreprinderile de navigaţie maritima ale fiecãrei pãrţi contractante vor putea trimite delegaţi permanenţi pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante în scopul de a facilita operaţiile portuare şi prin aceasta de a asigura o exploatare eficienta a navelor lor, fãrã ca aceşti delegaţi sa poatã sa negocieze sau sa încheie contracte de transport de mãrfuri.
Numãrul de delegaţi al întreprinderilor fiecãrei pãrţi contractante va fi determinat prin înţelegere între autoritãţile competente ale celor doua tari.
Intrarea şi şederea acestor delegaţi va fi stabilitã în fiecare din cele doua state în conformitate cu legislaţia lor respectiva privind strãinii.
ART. 13
În scopul de a asigura aplicarea prezentului acord şi, în special, a art. 2 şi 3, pentru a înlesni schimbul de pãreri asupra problemelor de interes comun referitoare la transporturile maritime şi pentru a rezolva orice eventuale dificultãţi în acest domeniu, se creeazã o comisie mixtã care se va întruni o data pe an.
Aceasta comisie va fi prezidata de reprezentanţii ministerelor însãrcinate cu marina comercialã.
Comisia, în funcţie de problemele care vor fi înscrise pe ordinea de zi, va putea invita sa participe la lucrãrile sale reprezentanţii ministerelor şi organismelor interesate.
ART. 14
Tratamentul naţiunii celei mai favorizate, prevãzut în prezentul acord, nu se aplica avantajelor pe care fiecare parte contractantã le acorda sau le va acorda altor state pe baza de acorduri speciale.
ART. 15
Atât timp cat nu se dispune altfel prin prezentul acord, legislaţia nationala a celor doua pãrţi contractante rãmâne rezervatã.
ART. 16
Dificultãţile de aplicare a prezentului acord care vor putea fi rezolvate de cãtre comisia mixtã menţionatã în art. 13 al prezentului acord vor fi soluţionate pe cale diplomaticã.
De asemenea, se va rezolva pe cale diplomaticã orice diferend care ar putea sa apara în ceea ce priveşte interpretarea acordului.
ART. 17
Fiecare dintre pãrţile contractante va notifica celeilalte îndeplinirea procedurilor cerute de legislaţia ei pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care va avea efect din prima zi a celei de a doua luni ce urmeazã datei ultimei comunicãri.
Prezentul acord va rãmâne în vigoare pana când una dintre pãrţile contractante îl denunta, cu un preaviz de 6 luni.
Fãcut la Bucureşti, la 11 noiembrie 1974, în doua exemplare originale, în limbile romana şi franceza, cele doua texte având aceeaşi valabilitate.

--------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Consiliul de Ministri, HOTARARE nr. 146 din 1975 pentru aprobarea Acordului de navigatie maritima dintre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Republicii Franceze EMITENT: CONSILIUL DE MINISTRI PUBLICAT ÎN: BULETINUL OFICIAL nr. 22 din 27 februarie 1975

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"