În temeiul prevederilor <>art. 4 alin. (2) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , Guvernul României hotãrãşte: ART. 1 Se aproba Strategia de privatizare a societãţilor comerciale pentru anul 1998, cuprinsã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 Ministerul Privatizãrii, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei, Ministerul Turismului, precum şi Fondul Proprietãţii de Stat vor aduce la îndeplinire Strategia de privatizare a societãţilor comerciale pentru anul 1998. ART. 3 Programul anual de privatizare a societãţilor comerciale va fi elaborat în conformitate cu prevederile prezentei hotãrâri. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemneazã: --------------- Ministrul privatizãrii, Valentin M. Ionescu Ministru de stat, ministrul industriei şi comerţului, Mircea Ciumara Ministrul reformei, preşedintele Consiliului pentru Reforma, Ilie Serbanescu Ministrul transporturilor, Anton Ionescu Ministrul turismului, Akos Birtalan Ministrul apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului, Romica Tomescu Ministrul cercetãrii şi tehnologiei, Horia Ene Ministrul agriculturii şi alimentaţiei, Dinu Gavrilescu Ministrul finanţelor, Daniel Daianu Ministru de stat, ministrul justiţiei, Valeriu Stoica ANEXA 1 STRATEGIA DE PRIVATIZARE A SOCIETĂŢILOR COMERCIALE PENTRU ANUL 1998 Titlul I Obiectivele privatizãrii Strategia de privatizare a Guvernului României are în vedere aplicarea unor mecanisme de privatizare care sa asigure transferul rapid al dreptului de proprietate asupra acţiunilor/pãrţilor sociale şi asupra activelor (terenuri şi clãdiri) de la sectorul public la sectorul privat. În conformitate cu prevederile cap. IV din Programul de guvernare 1997-2000, strategia de privatizare pentru anul 1998 îşi propune realizarea urmãtoarelor obiective: - crearea unui mediu concurential; - reducerea cheltuielilor publice; - întãrirea sistemului de guvernanta corporatista, prin disciplina financiarã, şi reglementarea clara a raporturilor dintre proprietar şi managerii de întreprindere; - dezvoltarea pieţelor secundare de capital şi integrarea pieţelor de capital din România în pieţele internaţionale de capital, în scopul asigurãrii surselor de finanţare şi circulaţiei libere a capitalurilor; - dezvoltarea pieţelor locale. Pornind de la aceste obiective, strategia de privatizare trebuie sa se realizeze în doua trepte: - la primul nivel se aplica un program pe termen scurt, pentru a stabili o corelatie cu programul de macrostabilizare, care, în esenta, vizeazã restructurarea legalã a marilor întreprinderi publice - regii autonome, precum şi privatizarea bãncilor; - la al doilea nivel, în cadrul unui program pe termen mediu, se aplica un set de politici care au în vedere privatizarea întreprinderilor din portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat, în funcţie de domeniul de activitate şi de dezvoltarea infrastructurii instituţionale - autoritãţi de reglementare, mecanisme de piata. Strategia de privatizare ia în considerare 5 factori, pentru a permite identificarea aplicãrii eficiente a unui program de privatizare: - mãrimea şi structura pieţei financiare; - atractivitatea şi trendul pieţei în sectorul în care funcţioneazã societatea comercialã care face obiectul privatizãrii; - analiza legislaţiei în vigoare; - influenta politicii fiscale, monetare şi de credit asupra privatizãrii; - aplicarea programelor de dezvoltare regionala. Titlul II Evoluţia privatizãrii în România în anul 1997 Secţiunea 1 Cadru legislativ Privatizarea a fost reglementatã în România pana la sfârşitul anului 1997 prin 3 legi de baza: <>Legea nr. 58/1991 , cu modificãrile ulterioare, Legea nr. 77/1994, cu modificãrile ulterioare, şi <>Legea nr. 55/1995 , cu modificãrile ulterioare. În cursul anului 1997 cele 3 acte normative privind privatizarea au fost modificate şi completate prin ordonanţe de urgenta ale Guvernului, care au avut drept scop deblocarea şi impulsionarea procesului de privatizare. Totuşi în aplicarea prevederilor acestor acte normative s-au constatat dificultãţi cauzate atât de numãrul prea mare de reglementãri ce vizau acelaşi domeniu, cat şi de apariţia unor dispoziţii contradictorii. În consecinta, Guvernul a emis o ordonanta de urgenta care sa ofere un cadru de reglementare unitar şi flexibil domeniului privatizãrii, cu aplicare pe o perioada determinata în raport cu diminuarea proprietãţii statului în economie. Totodatã, în cursul anului 1997, prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 , aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 207/1997 , s-a reglementat şi procedura de reorganizare a regiilor autonome în societãţi comerciale, în scopul privatizãrii acestora, iar prin <>Legea nr. 83/1997 , modificatã, procedura de privatizare a sectorului bancar. Secţiunea a 2-a Instituţii implicate în procesul de privatizare În anul 1997, privatizarea s-a realizat prin urmãtoarele centre de decizie: - Consiliul pentru Reforma; - Agenţia Nationala pentru Privatizare; - Fondul Proprietãţii de Stat; - Agenţia Romana de Dezvoltare. Prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 s-a înfiinţat Ministerul Privatizãrii, cu rol în elaborarea politicii de privatizare şi control al procesului de privatizare, şi s-a reorganizat Fondul Proprietãţii de Stat, ca fond închis de investiţii atipic, cu rolul de a vinde acţiunile deţinute de stat la societãţile comerciale, în conformitate cu politica aprobatã de Guvern. În aceste condiţii a fost creat un centru de decizie în domeniul politicii de privatizare şi un centru de decizie în domeniul vânzãrii acţiunilor deţinute de stat. Secţiunea a 3-a Dimensiunea sectorului privat din România A. Cadru general ----------------- În economia nationala valoarea totalã a capitalului social al societãţilor comerciale şi al asociaţiilor familiale constituite, conform prevederilor <>Legii nr. 15/1990 , cu modificãrile ulterioare, ale <>Decretului-lege nr. 54/1990 , cu modificãrile ulterioare, ale <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, insumata cu patrimoniul regiilor autonome, înfiinţate conform <>Legii nr. 15/1990 , cu modificãrile ulterioare, şi cu patrimoniul altor unitãţi economice al cãror statut juridic nu este clarificat prin lege, conform datelor de bilanţ înregistrate la data de 30 iunie 1997, este de 159.029 miliarde lei. Structura acestui capital social, pe sectoare de activitate, conform datelor furnizate de cãtre Ministerul Finanţelor, se prezintã astfel:
52,1% industrie
14,1% transporturi
11,0% agricultura (exclusiv proprietatea privatã individualã)
5,1% comerţ
2,0% construcţii
1,9% telecomunicaţii
1,3% turism
0,4% servicii financiare
12,1% în alte sectoare economice.
Capital social
Numãr subscris
(miliarde lei)
-------------------------------------------------------------
Capital privat 569.392 16.724.643,6
Capital mixt (de stat şi privat) 8.748 73.935.560,6
-------------------------------------------------------------
TOTAL: 578.140 90.660.204,2
-------------------------------------------------------------
2. societãţi comerciale
înfiinţate în baza <>Legii nr. 15/1990
- capital de stat 1.859 8.777.109,5
3. regii autonome (de interes
naţional sau local) 863
4. persoane fizice care desfãşoarã
activitãţi economice în baza
<>Decretului-lege nr. 54/1990 70.257
5. organizaţii cooperatiste 4.196
------------- *) Potrivit informaţiilor furnizate de cãtre Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Sectorul privat este organizat sub forma asociaţiilor familiale, societãţilor comerciale şi societãţilor agricole, înfiinţate în baza <>Decretului-lege nr. 54/1990 , cu modificãrile ulterioare, a <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, şi a <>Legii nr. 36/1991 . Potrivit legii, privatizarea s-a realizat, în ultimii ani, dupã trei scheme principale: decolectivizare, transfer gratuit de acţiuni contra certificate de proprietate şi cupoane nominative de privatizare şi vânzarea acţiunilor şi pãrţilor sociale contra numerar, prin licitaţie publica, licitaţie cu ofertanţi preselectionati prin negociere directa. Pieţele secundare de capital nu au fost utilizate în acest proces, întrucât, pe de o parte, mecanismele de piata au apãrut în perioada 1993-1995, iar Fondul Proprietãţii de Stat a fost structurat ca instituţie publica, astfel încât activitatea sa a fost izolata de pieţele de capital. Din analiza rezultatelor se poate aprecia ca privatizarea în România nu a obţinut rezultate pozitive, datoritã existenţei urmãtoarelor constrângeri: Situaţia pe judeţe a privatizãrii societãţilor comerciale este prezentatã în anexa nr. 1. Management - management public neperformant (necorelare de informaţii între ministere, utilizarea ineficienta a resurselor umane în sistemul administraţiei publice şi lipsa de pregãtire profesionalã a anumitor funcţionari, structuri instituţionale paralele cu suprapuneri de atribuţii, în special între ministerele care au pãstrat rolul de coordonator al activitãţii principalelor întreprinderi, fãrã a fi concentrate asupra elaborãrii de politici de dezvoltare, şi alte instituţii); - lipsa de pregãtire a managerilor şi insuficienta cunoaştere a serviciilor de consultanţa oferite de instituţii specializate (organizaţii neguvernamentale, societãţi de consultanţa). Marketing - experienta limitatã în modul de prezentare a ofertelor şi în tehnici de negociere. Infrastructura fizica - infrastructura fizica inadecvata în anumite zone geografice, cum sunt centrul Moldovei, nordul Dobrogei, Valea Jiului, care nu atrag investitori; - slabã furnizare de servicii de baza, cum ar fi transporturile. Cadru legislativ - legislaţie fiscalã disipata şi confuza, lipsa de codificare a legislaţiei, în special de procedura fiscalã, modificarea permanenta a taxelor de consumaţie, facilitãţi fiscale; - sistem contabil inadecvat dinamicii de dezvoltare; - legislaţie de privatizare modificatã permanent, fãrã o evaluare prealabilã a impactului economic; - lipsa de reglementare a domeniului public; - promovarea unor interese politice contrare unei evolutii economice pozitive, care au determinat iniţierea unor acte normative ce au blocat sau întârziat privatizarea, cum ar fi: <>Hotãrârea Guvernului nr. 500/1994 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, <>Hotãrârea Guvernului nr. 746/1991 , modificatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 59/1994 , şi <>Legea nr. 55/1995 , cu modificãrile ulterioare; - existenta unor litigii privind dreptul de proprietate asupra terenurilor sau clãdirilor naţionalizate între societãţile comerciale la care statul este acţionar şi persoane fizice; - menţinerea contractelor de locatie a gestiunii, care au împiedicat înstrãinarea activelor reale ale unor societãţi comerciale, în special în comerţ şi turism; - întârzierea întocmirii dosarelor de prezentare pentru vânzãri de acţiuni la societãţile comerciale din categoria întreprinderilor mari şi a vânzãrii de active; - întârzierea obţinerii titlului de proprietate asupra terenurilor de cãtre societãţile comerciale; - realizarea unor concentrari de întreprinderi, prin fuziuni, sau a unor societãţi de tip holding, care au modificat forma juridicã de organizare a unor societãţi comerciale ori au schimbat structura actionariatului. Mediu macroeconomic - menţinerea monopolurilor şi, pe cale de consecinta, a discriminarilor între sectorul de stat şi cel privat, în special în domeniul fiscal (efecte: restante la plata taxelor şi impozitelor, menţinerea blocajului financiar, cheltuieli ridicate la nivelul marilor regii autonome); - prudenta financiarã limitatã. Piata de capital - menţinerea proprietãţii de stat în sistemul bancar şi de asigurãri; - oferta de produse financiare limitatã; - insuficienta utilizare a mecanismelor de piata - bursa de valori şi piata RASDAQ -, întrucât s-a pornit de la premisa falsa ca numai investitorii strategici prezintã interes pentru piata româneascã; - menţinerea unui regim de facilitãţi fiscale necorelat cu criteriile politicii fiscale şi în contratimp cu dezvoltarea pieţelor de capital (<>Legea nr. 35/1991 , republicatã, <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 31/1997 ). B. Stadiul privatizãrii ----------------------- Rezultatele procesului de privatizare în anul 1997 La finele anului 1997 s-au privatizat 1.163 de societãţi comerciale, dintre care:
- societãţi mici 952
- societãţi mijlocii 165
- societãţi mari 46
Dupã modul de vânzare a acţiunilor:
TOTAL Licitaţie Negociere Bursa de Piata
valori RASDAQ
----------------------------------------------------------------------------
din care: 1.163 191 965 1 6
societãţi mici 952 105 847 0 0
societãţi mijlocii 165 82 78 0 5
societãţi mari 46 4 40 1 1
----------------------------------------------------------------------------
Privatizarea societãţilor comerciale în anul 1997 evidenţiazã tendinta statului de a vinde în special întreprinderile mici şi mijlocii din urmãtoarele sectoare: agricultura (633 societãţi comerciale), comerţ (215), industrie (179), construcţii (50), transporturi (41), turism (22), prestãri de servicii (17) şi învãţãmânt (6). Dintre acestea, pentru un numãr de 45 de societãţi comerciale s-au încheiat contracte de vânzare-cumpãrare a pachetelor de acţiuni deţinute de Fondul Proprietãţii de Stat cu firme din Franta, S.U.A., Germania, Austria, Elvetia, Italia şi Cipru. Situaţia societãţilor comerciale aflate în procedura de dizolvare-lichidare la data de 31 decembrie 1997 se prezintã astfel:
- Programul FESAL 15
- Programul ASAL 18
- Alte societãţi 47
- TOTAL: 80
Situaţia societãţilor cu capital strãin, înregistrate în România în perioada 20 martie 1990 - 5 noiembrie 1997, este prezentatã în anexa nr. 2.
Societãţile comerciale aflate în portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat la data de 1 ianuarie 1998:
5.554
din care:
- societãţi comerciale la care
Fondul Proprietãţii de Stat nu
a vândut pana la aceasta data
nici o acţiune 4.773
din care:
- societãţi comerciale mari 652
- societãţi comerciale mijlocii 1.828
- societãţi comerciale mari 2.293
- societãţi comerciale cu pachete
de acţiuni reziduale mai mari de
10% 625
- societãţi comerciale cu pachete de
acţiuni reziduale între 2-10% 156
Totalul societãţilor Numãrul Numãrul
comerciale societãţilor societãţilor
Sectorul industrial la care statul comerciale comerciale
era acţionar privatizate parţial
iniţial (1993-1997) privatizate
-----------------------------------------------------------------------
0 1 2 3
-----------------------------------------------------------------------
Lemn 180 108 72
Celuloza şi hârtie 23 10 13
Sticla şi ceramica fina 43 33 10
Materiale de construcţii 90 63 27
Textile şi pielarie 325 231 124
Industria alimentara 25 6 19
-----------------------------------------------------------------------
TOTAL: 716 451 265
-----------------------------------------------------------------------
1.7. Sectorul producţiei de apãrare Sectorul producţiei de apãrare cuprinde în prezent 103 regii autonome şi societãţi comerciale, grupate astfel: - Regia Autonomã "Arsenalul Armatei" - 9 sucursale; - Regia Autonomã "Rami-Dacia" - 1; - Regia Autonomã pentru Producţia de Tehnica Militarã "Ratmil" - 16 sucursale; - societãţi comerciale - 77. 2. Agricultura În prezent 80% din terenurile agricole sunt în proprietate privatã. Cu toate acestea reforma funciarã nu este finalizatã din cauza menţinerii în trecut a unor restrictii în ceea ce priveşte circulaţia libera a terenurilor şi fragmentarii suprafeţei agricole în terenuri având, în medie, o suprafata de 2,5-3 ha. La începutul anului 1997 a fost lansat un program de reforma în acest sector, cu sprijinul Bãncii Mondiale, potrivit Acordului ASAL. Mãsurile întreprinse includ: - privatizarea fermelor de stat; - lichidarea fermelor de porci şi pãsãri, nerentabile; - restructurarea întreprinderilor care depoziteaza sau au ca obiect de activitate producţia de cereale sau de ulei comestibil, în scopul privatizãrii; - restructurarea Agenţiei Naţionale de Produse Agricole; - divizarea şi privatizarea întreprinderilor de comercializare a inporturilor pentru agricultura; - eliminarea creditelor directionate, pentru a putea sprijini agricultura într-o maniera transparenta prin subvenţii (au fost eliminate creditele directionate şi bugetul de stat prevede fonduri pentru sprijinirea agricultorilor); - liberalizarea preţurilor pentru toate produsele agricole (din februarie 1997); liberalizarea exporturilor agricole şi reducerea tarifelor pentru importuri (de la 67% la o medie de 24,5%). Situaţia privatizãrii în principalele sectoare ale agriculturii se prezintã astfel: a) întreprinderi prestatoare de servicii mecanizate de tip "Agromec", "Servagromec", "Agroservice": dintr-un total de 1.682 de astfel de societãţi s-au privatizat 1.032; b) societãţile "Comcereal" - înfiinţate prin reorganizarea Regiei Autonome "Romcereal": dintr-un total de 41 de societãţi s-a privatizat o singura societate, iar pentru 18 societãţi s-a lansat campania de publicitate pentru privatizare; c) societãţi comerciale în sectorul industriei alimentare, bãuturilor şi tutunului: dintr-un total de 534 de întreprinderi au fost privatizate 350; d) societãţi tip "Avicola", "Comsuin", "Suinprod" - întreprinderi ce au ca obiect de activitate creşterea şi valorificarea porcilor şi pasarilor: dintr-un total de 109 au fost privatizate 21, iar 43 de complexuri sunt în lichidare, potrivit <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, sau Legii nr. 64/1995, modificatã; e) ferme de stat (foste I.A.S.): dintr-un numãr total de 490 nici una nu a fost privatizata; f) societãţi comerciale piscicole: dintr-un numãr total de 38 nici una nu a fost privatizata. 3. Transporturi A. Transportul auto ------------------- În anul 1997 s-a procedat la restructurarea Regiei Autonome "Administraţia Nationala a Drumurilor din România" (A.N.D.), în scopul comercializãrii serviciilor, astfel încât 8 mari antreprize ale A.N.D. au fost transformate în societãţi comerciale. B. Cai ferate ------------- Societatea Nationala a Cãilor Ferate Romane (S.N.C.F.R.) este în curs de reorganizare în companie nationala, conform <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. <>Legea nr. 129/1996 privind transportul feroviar, completatã prin ordonanţele de urgenta ale Guvernului nr. 14/1997 şi nr. 40/1997, defineste cadrul legal pentru transportul pe calea feratã şi stabileşte condiţiile pentru reechilibrarea financiarã a S.N.C.F.R. Legea include prevederi pentru: - transparenta politicii tarifare, subvenţiile tarifare fiind suportate de cãtre bugetul de stat; - stabilirea unor unitãţi de contabilitate separate, în cadrul S.N.C.F.R., pentru operaţiuni şi infrastructura. Societãţile comerciale din domeniul transporturilor, aflate în portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat, erau iniţial 383 şi insumau un capital social de 3.366.997.169 lei. În urma privatizãrii unui numãr de 106 societãţi comerciale, insumand un capital social de 179.329.756 lei, în portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat au mai rãmas 277 societãţi comerciale, cu un capital social de 3.187.667.413 lei. 4. Turism În turism, dintr-un total de 272 societãţi comerciale, cu un capital social de 1.955.071 milioane lei, pana la finele anului 1997 au fost privatizate 113 societãţi comerciale, insumand un capital social de 266.985 milioane lei. Acţiunile aflate în portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat insumeaza, pentru un numãr de 159 societãţi comerciale, 806.000 milioane lei, din care 514.000 milioane lei reprezintã capitalul social al societãţilor comerciale la care statul mai deţine peste 50% din acţiuni, iar 292.000 milioane lei reprezintã capitalul social al societãţilor la care Fondul Proprietãţii de Stat deţine 40% din acţiuni. În societãţile comerciale la care Fondul Proprietãţii de Stat este acţionar majoritar, unele active sunt administrate direct de cãtre societãţile respective, iar altele se afla în locatie de gestiune. O parte din activele - mijloace fixe - ale societãţilor comerciale din turism sunt bunuri imobile pentru care au fost formulate acţiuni în revendicare în justiţie de cãtre foştii proprietari sau de moştenitorii acestora. Titlul III Mãsuri pe termen mediu 1. Optimizare decizionala Eficienta aplicãrii unui program de privatizare depinde de numãrul şi structura instituţiilor implicate, precum şi de aplicarea unui sistem descentralizat de luare a deciziilor. Întrucât privatizarea a fost mult intarziata de existenta unor structuri instituţionale paralele care au creat un blocaj decizional sau de lipsa unui sistem descentralizat, este necesar sa se adopte urmãtoarele mãsuri: A. Grupul interministerial -------------------------- Între ministerele economice, respectiv Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Turismului şi Ministerul Privatizãrii va exista o legatura permanenta, în cadrul unui grup interministerial, înfiinţat prin decizie a primului-ministru, care trebuie sa-şi fixeze urmãtoarele obiective, în conformitate cu prevederile <>art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 : - armonizarea politicilor dintre ministerele care coordoneazã activitatea regiilor autonome şi companiilor/societãţilor naţionale şi Ministerul Privatizãrii, în scopul pregãtirii privatizãrii lor; - monitorizarea aplicãrii eficiente a politicilor. B. Descentralizarea activitãţii Fondului Proprietãţii de Stat ------------------------------------------------------------- Fondul Proprietãţii de Stat îşi va descentraliza activitatea prin: - transferul deciziilor cãtre reprezentantele teritoriale ale Fondului Proprietãţii de Stat, în ceea ce priveşte privatizarea societãţilor comerciale din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii; - mandatarea firmelor de avocatura cu reputaţie nationala sau internationala, a agentiilor de brokeraj şi a bãncilor de investiţii sa negocieze şi sa perfecteze contracte de privatizare; - structurarea activitãţii Fondului Proprietãţii de Stat în funcţie de metodele de privatizare reglementate prin lege. În acest sens vor fi aplicate urmãtoarele mãsuri: a) pentru societãţile comerciale din categoria marilor întreprinderi atractive, privatizarea sa se realizeze: - prin bãnci de investiţii sau societãţi de valori mobiliare, utilizând investitori strategici sau institutionali, apelând la certificate de depozit emise de bãnci de investiţii pe piata de capital internaţional (certificate de depozit globale - G.D.R. sau certificate de depozit europene - E.D.R.); - prin oferta publica la bursa de valori sau vânzare prin negociere directa; - la sediul central al Fondului Proprietãţii de Stat, dacã exista oferte înregistrate, potrivit mecanismului de licitaţie sau negociere directa; b) pentru societãţile comerciale din categoria marilor întreprinderi neatractive, privatizarea sa se realizeze: - prin bãnci de investiţii sau societãţi de valori mobiliare, utilizând investitori institutionali sau strategici ori piata RASDAQ; c) pentru societãţile comerciale din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, privatizarea sa se efectueze la reprezentantele teritoriale ale Fondului Proprietãţii de Stat, prin negociere directa ori licitaţie sau pe piata RASDAQ; d) pentru societatile comerciale din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii sau pentru întreprinderile mari-mijlocii şi mici, între care exista relaţii de afaceri în sistem de tip holding, clustere, lanturi hoteliere, industrie de hardware-software, parc tehnologic etc., sa se realizeze vânzarea de acţiuni emise de aceste societãţi în pachete cãtre o persoana sau cãtre un consortiu format din mai multe societãţi comerciale. De asemenea, este necesar sa se realizeze experimental licitaţii pentru vânzarea de acţiuni în cadrul centrelor de afaceri înfiinţate de cãtre Fondul Proprietãţii de Stat în strãinãtate, în conformitate cu legislaţia româneascã. 2. Perfecţionarea cadrului legislativ Strategia Guvernului în domeniul privatizãrii urmãreşte crearea unui cadru legal flexibil şi omogen şi în alte domenii prin eliminarea acelor dispoziţii care au întârziat sau au blocat privatizarea societãţilor comerciale la care statul este acţionar, pentru a oferi un cadru legislativ unitar, fãrã interpretãri contradictorii. Mãsurile de ordin tehnico-legislativ se referã la: - reglementarea regimului concesiunilor, a proprietãţii publice şi private a statului şi a circulaţiei libere a terenurilor; - înfiinţarea autoritãţilor de reglementare în domeniul energiei, apelor şi pãdurilor; - reducerea gradului de fiscalitate, în general, şi reducerea treptata a impozitului pe profit, în special; - schimbarea sistemului contabil din România. Titlul IV Mãsuri pe termen scurt Secţiunea 1 Privatizarea bãncilor şi a societãţilor de asigurare Potrivit strategiei Guvernului, privatizarea bãncilor şi a societãţilor de asigurare trebuie sa constituie o prioritate, având în vedere dezvoltarea relaţiilor de credit şi a pieţelor de capital. Privatizarea bãncilor şi a societãţilor de asigurare din România poate fi aplicatã cu succes prin participarea investitorilor strategici şi institutionali, romani şi strãini, potrivit sistemului de licitaţie, prin utilizarea ofertei publice de vânzare sau a certificatelor de depozit (G.D.R. şi E.D.R.). În toate cazurile, privatizarea bãncilor trebuie realizatã prin majorarea capitalului cu oferta publica primara. Pentru societãţile de asigurãri, privatizarea trebuie declansata cu o noua emisiune de acţiuni pentru majorarea capitalului social. Secţiunea a 2-a Privatizarea prin piata secundarã de capital Piata secundarã de capital din România dispune de doua segmente: bursa de valori şi RASDAQ, pieţe complementare, care diferã, în principal, prin mecanismul de formare a preţurilor şi prin cantitatea şi calitatea informaţiilor disponibile. Activitãţile desfãşurate pe piata de capital presupun utilizarea intermediarilor specializaţi (societãţile de valori mobiliare), cu respectarea <>Legii nr. 52/1994 şi a reglementãrilor emise de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) Utilizarea preponderenta a pieţelor secundare de capital are în vedere faptul ca rezultatele cele mai rapide pot fi obţinute din vânzarea pachetelor de acţiuni deţinute de Fondul Proprietãţii de Stat la societãţile comerciale înscrise la cota. Opţiunea de privatizare prin mecanismele pieţei secundare de capital presupune urmãtoarele condiţii: - definirea (asimilarea) Fondului Proprietãţii de Stat drept custode al acţiunilor statului, în temeiul <>Legii nr. 52/1994 , modificatã, şi al <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 ; - stabilirea clara a portofoliului disponibil pentru vânzarea pe piata de capital, conform programului anual de privatizare (pachete de acţiuni cuprinse între 5-19% sau 51-90%, emise de societãţile comerciale admise la cota sau listate, dupã caz); - executarea rapida a unui program de privatizare restrâns iniţial la un grup de societãţi cu situaţie financiarã şi grad ridicat de atractivitate, pentru a relansa interesul pentru piata româneascã de capital. De asemenea, în scopul relansarii încrederii în piata de capital româneascã şi al implicarii marilor agenţii internaţionale de brokeraj, este necesar sa se initieze un program de imagine. Acest program presupune selectarea unui portofoliu de acţiuni de la cele mai atractive societãţi comerciale şi mandatarea unor firme de prestigiu pentru vânzarea respectivelor pachete de acţiuni în cadrul uneia dintre pieţele de capital organizate din România. Secţiunea a 3-a Privatizarea prin bãnci de investiţii Privatizarea marilor întreprinderi prin bãnci de investiţii reprezintã o prioritate pentru Guvernul României. În consecinta, Fondul Proprietãţii de Stat va selecta din lista celor 625 de societãţi comerciale încadrate în categoria întreprinderilor mari un grup de societãţi care vor face obiectul privatizãrii în cursul acestui an. Pana la sfârşitul lunii aprilie 1998, Fondul Proprietãţii de Stat va trebui sa încheie contracte cu bãnci de investiţii pentru cel puţin 80 de societãţi comerciale din categoria marilor întreprinderi. De asemenea, Ministerul Privatizãrii şi Ministerul Industriei şi Comerţului vor iniţia, pana la sfârşitul lunii mai, procedura de selectare prin licitaţie a consultantului financiar pentru privatizarea Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti, a Societãţii Naţionale a Sarii - S.A. şi a Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, cu asigurarea aplicãrii, în paralel, a programelor de restructurare, dupã caz. Secţiunea a 4-a Compensarea parţialã a persoanelor care au suferit prejudicii materiale ca urmare a aplicãrii <>Legii nr. 119/1948 , a <>Decretului nr. 303/1948 şi a <>Decretului nr. 134/1949 Compensarea parţialã a persoanelor fizice sau juridice care au deţinut în proprietate întreprinderi, ateliere, unitãţi de comerţ, unitãţi farmaceutice şi sanitare, precum şi unitãţi cinematografice, cu titluri de valoare (acţiuni şi/sau pãrţi sociale), constituie o mãsura de reparatie morala pentru situaţiile reglementate prin cele trei acte normative: <>Legea nr. 119/1948 , <>Decretul nr. 303/1948 şi <>Decretul nr. 134/1949 . Ca metoda de privatizare, compensarea parţialã cu titluri de valoare are un caracter excepţional şi nu prezintã avantaje economice imediate, întrucât presupune un transfer cu titlu gratuit de titluri financiare negociabile sau nenegociabile cãtre persoanele care au suferit un prejudiciu ca urmare a aplicãrii actelor normative adoptate de autoritãţile publice ale statului roman în perioada 1948-1949. Prin lege specialã va fi reglementatã aceasta forma de transfer cu titlu gratuit, luându-se în considerare situaţia bunurilor cu destinaţie comercialã naţionalizate, valoarea de circulaţie la data actului de nationalizare, valoarea actuala de circulaţie a bunurilor, inclusiv investiţiile neamortizate. Se poate aprecia ca, prin aplicarea acestei metode, vor trece în proprietate privatã nu mai mult de 7% din portofoliul de acţiuni gestionat de cãtre Fondul Proprietãţii de Stat. Titlul V Tehnici de privatizare CAP. 1 Achiziţii externe Secţiunea 1 Oferta publica de vânzare Oferta publica de vânzare este manifestarea de vointa ferma şi irevocabilã a Fondului Proprietãţii de Stat sau a emitentului, cu acordul prealabil al Fondului Proprietãţii de Stat pentru vânzarea de acţiuni, difuzatã prin mijloace de informare în masa. Oferta publica de vânzare presupune autorizarea prealabilã a C.N.V.M., la cererea Fondului Proprietãţii de Stat sau a emitentului, cu acordul prealabil al Fondului Proprietãţii de Stat. Autorizarea se face în baza unui prospect în care vor fi incluse toate informaţiile relevante cu privire la emitent şi la persoanele care deţin o poziţie de control sau majoritara. Informaţiile prezentate în prospect trebuie sa fie în deplina concordanta cu actele constitutive ale societãţii emitente, inclusiv cu actele adiţionale, înregistrate la registrul comerţului. Procedeul de autorizare trebuie sa respecte regulamentul privind oferta publica de vânzare de acţiuni, emis de C.N.V.M. Metode de intermediere: - plasament garantat; - cea mai buna execuţie; - "totul sau nimic", dacã portofoliul de acţiuni nu reprezintã mai mult de 5% din valoarea capitalului social; - licitaţie competitivã, în cazul în care vânzarea are ca obiect obligaţiuni convertibile în acţiuni. Secţiunea a 2-a Certificate de depozit emise de bãnci de investiţii pe piata de capital internationala (G.D.R. şi E.D.R.) Privatizarea societãţilor comerciale la care statul este acţionar se poate face şi prin utilizarea certificatelor de depozit, emise de cãtre bãnci de investiţii, în cazul în care o parte din portofoliul de acţiuni al Fondului Proprietãţii de Stat se transfera cãtre aceste instituţii financiare. Sistemul, aplicat, de altfel, şi în alte tari din Europa Centrala şi de Est, rezolva, pe termen scurt, problema lipsei de convertibilitate a monedei naţionale în contul de capital şi este de natura sa influenteze lichiditatea pe piata româneascã. Sistemul presupune, ca etapa intermediara, cotarea la bursa de valori a acţiunilor emise de cele mai importante societãţi comerciale româneşti din categoria marilor întreprinderi pentru care se utilizeazã acest sistem. Secţiunea a 3-a Vânzarea prin negociere directa Vânzarea prin negociere directa presupune transferul dreptului de proprietate asupra unor acţiuni emise de o societate comercialã controlatã de stat în schimbul unui preţ. Ca metoda de privatizare, se aplica la achiziţia unui portofoliu de acţiuni reprezentând minimum o treime, dar nu mai mult de doua treimi din totalul drepturilor de vot în adunarea generalã a actionarilor. Pentru societãţile comerciale cu rãspundere limitatã se poate vinde totalitatea pãrţilor sociale. Secţiunea a 4-a Vânzarea prin licitaţie cu strigare sau în plic Vânzarea prin licitaţie a unui pachet de acţiuni emise de o societate comercialã se face prin adjudecarea la preţul de piata care corespunde celei mai competitive oferte. Organizate de vânzãtor, licitaţiile pot fi cu strigare sau în plic sigilat. Secţiunea a 5-a Emisiunea de obligaţiuni convertibile Obligaţiunile convertibile sunt titluri financiare negociabile, care pot fi convertite de emitent în acţiuni, într-un interval de timp sau la o data fixa, la cererea subscriitorului. Acest tip de obligaţiuni sunt emise de o societate comercialã pe acţiuni, ca forma de împrumut, şi prezintã urmãtoarele avantaje: - oferã societãţii emitente posibilitatea utilizãrii împrumutului pentru investiţii; - creeazã pentru societatea emitenta un drept ce consta în posibilitatea de a oferi acţiuni în schimbul rambursarii împrumutului, la o valoare echivalenta, ţinând seama de rata dobânzii practicate pe piata financiarã; - subscriitorul poate aprecia, în funcţie de rezultatele financiare ale societãţii emitente, dacã opteazã pentru primirea unei sume de bani la scadenta împrumutului sau pentru acţiuni emise de aceeaşi societate. Ca forma de privatizare, se aplica în doua variante: cu majorare de capital sau fãrã majorare de capital. Obligaţiunile convertibile pot fi emise de cãtre societãţile comerciale la care statul este acţionar unic sau majoritar, în temeiul <>Legii nr. 52/1994 , modificatã, cu acordul Ministerului Finanţelor, pentru a fi subscrise prin oferta publica de cãtre persoane fizice şi juridice de drept privat. Obligaţiunile pot fi emise cu dobanda variabila sau cu dobanda indexata, în funcţie de rata inflaţiei. În acest fel se asigura mobilizarea economiilor populaţiei, profitandu-se de o rata a dobânzii ridicatã (49%), şi transferul acţiunilor de la stat cãtre sectorul privat. Programul de privatizare prin emisiunea de obligaţiuni convertibile implica urmãtoarea procedura: a) întocmirea prospectului ca pentru oferta publica de vânzare; se va avea în vedere înscrierea condiţiilor de plata la expirarea titlurilor: - transferul gratuit de acţiuni de la Fondul Proprietãţii de Stat la emitent sau majorarea capitalului social; - plata la vedere, prin schimb de acţiuni, care sa acopere valoarea nominalã a obligaţiunilor plus dobanda; - plata la vedere, contra numerar, în limita valorii nominale a obligaţiunilor, şi cu acţiuni, în limita valorii dobânzii aferente; - plata la vedere, contra numerar, în limita valorii dobânzii aferente obligaţiunilor, şi cu acţiuni, corespunzãtor valorii nominale a obligaţiunilor; b) lansarea pe piata a împrumutului. Conversia în acţiuni se poate face într-un termen de 12 luni, pentru a obliga pãrţile sa-şi îndeplineascã obligaţiile pana la scadenta. Secţiunea a 6-a Conversia datoriei publice Potrivit <>art. 7 din Legea nr. 91/1993 privind datoria publica, modificatã şi completatã, împrumuturile de stat se realizeazã şi prin emisiuni de valori mobiliare: obligaţiuni, bonuri de tezaur, titluri de renta sau alte înscrisuri de stat. Emisiunile de valori mobiliare reprezentând împrumuturi de stat, vânzarea şi rãscumpãrarea acestora, precum şi plata dobânzilor şi a altor speze aferente se fac direct de cãtre Ministerul Finanţelor sau prin intermediul altor instituţii financiare specializate, care dobândesc calitatea de agent al statului, în baza convenţiilor încheiate. În acest context, lansarea de împrumuturi prin obligaţiuni de stat convertibile în acţiuni poate deveni cea mai rapida şi eficienta forma de privatizare, dacã în contul datoriilor statului şi al dobânzilor sau numai al dobânzilor ce urmeazã a fi plãtite la scadenta se oferã la schimb acţiuni pe care statul le deţine prin Fondul Proprietãţii de Stat la societãţile comerciale. Aceasta metoda de privatizare care implica un SWAP asupra datoriei, exprimatã în moneda nationala, poate oferi o cota cuprinsã între 10-15% din acţiunile societãţilor comerciale aflate în portofoliul Fondului Proprietãţii de Stat şi se adreseazã exclusiv societãţilor bancare de tipul "bãncilor de investiţii", societãţilor de asigurare şi fondurilor. CAP. 2 Achiziţii interne Secţiunea 1 E.S.O.P. (Employee Stock Ownership Plans) E.S.O.P. este o metoda de privatizare prin achiziţia unui portofoliu de acţiuni ale unui emitent - societate comercialã controlatã de stat - de cãtre asociaţii - persoane juridice fãrã scop lucrativ, înfiinţate de cãtre salariaţii emitentului. Pentru efectuarea vânzãrii se înfiinţeazã asociaţii ale salariaţilor, care cumpara, în cont propriu, în baza fondurilor cu care s-au constituit ori prin împrumut, acţiuni ale emitentului. Acţiunile se distribuie salariaţilor gratuit, la lichidarea asociaţiilor, numai dupã plata integrala a acţiunilor sau a împrumutului. E.S.O.P. se poate aplica la vânzarea de acţiuni nominative, emise de societãţi comerciale cu un capital social redus, sau la vânzarea de acţiuni preferenţiale, emise de societãţi comerciale cu un capital social substanţial. Secţiunea a 2-a M.E.B.O. (Management Employee Buy-Out) M.E.B.O. este o metoda de achiziţie de acţiuni ale unui emitent - societate comercialã controlatã de stat - de cãtre asociaţii ale salariaţilor, membrilor consiliului de administraţie sau ale pensionarilor cu ultimul loc de munca la respectiva societate. Ca metoda de privatizare, M.E.B.O. presupune aplicarea unei proceduri asemãnãtoare metodei E.S.O.P. CAP. 3 Transferul dreptului de proprietate asupra activelor deţinute de societãţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar Secţiunea 1 Vânzarea activelor societãţilor comerciale Vânzarea de active presupune transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri (spaţii comerciale, unitãţi, subunitati productive) în schimbul unui preţ. Contractul poate fi încheiat cu plata integrala a preţului sau cu plata în rate, caz în care contractul se încheie sub condiţie suspensivã. Vânzarea de active se poate face şi în cazul bunurilor aflate în proprietatea unor autoritãţi ale administraţiei publice locale, cu excepţia clãdirilor cu valoare de patrimoniu. Secţiunea a 2-a Leasingul imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare Leasingul este o operaţiune de finanţare la termen, având ca suport juridic principal un contract de locaţiune. Obiectul contractului de leasing îl constituie acordarea dreptului de folosinta asupra unui bun, cu posibilitatea achiziţionãrii acestuia la expirarea termenului contractual, la un preţ care sa ţinã seama de vãrsãmintele plãtite anterior cu titlu de redeventa. În categoria bunurilor ce constituie obiectul privatizãrii prin leasing pot fi încadrate: - hotelurile cu capacitate medie de cazare, casele de odihna, motelurile, restaurantele; - spaţiile deţinute de cãtre unitãţile de stat cu profil de alimentaţie publica, de desfacere a produselor cu amãnuntul sau angro; - unitãţi aparţinând societãţilor comerciale. Titlul VI Politici de privatizare sectoriale Privatizarea pe domenii se va efectua, conform obiectivelor fixate în Programul de guvernare, în baza strategiilor de dezvoltare elaborate de cãtre Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Turismului şi Ministerul Cercetãrii şi Tehnologiei, având ca sistem de referinta urmãtoarele elemente: - obiectivele de dezvoltare a infrastructurilor; - dimensiunea, forta de munca şi situaţia financiarã a unei societãţi comerciale; - mediul concurential, imperfectiuni, cazuri de poziţii de monopol; - obiectivele dezvoltãrii industriale a ramurii; - ponderea societãţii în sectorul industrial, precum şi impactul pe verticala în sectorul respectiv. 1. Industrie Vânzarea acţiunilor gestionate de Fondul Proprietãţii de Stat la societãţile comerciale din industrie se va face prin folosirea, în ordinea preferintei, a urmãtoarelor metode: - oferta publica de vânzare/G.D.R./E.D.R.; - licitaţia cu strigare sau în plic; - negocierea directa. Principalele obiective ale privatizãrii în industrie sunt urmãtoarele: - privatizarea, cu precãdere a societãţilor comerciale din sectoarele: metalurgie, construcţii de maşini şi chimie; - transformarea regiilor autonome din sectorul energetic în societãţi comerciale şi privatizarea lor; - identificarea activelor neutilizabile şi vânzarea lor, în cash, în rate ori utilizarea în sistem de leasing imobiliar, cu clauza irevocabilã de vânzare. În caz de insucces, se vor lua mãsuri pentru lichidarea acestora; - conversia datoriilor societãţilor comerciale în titluri de valoare. Privatizarea societãţilor comerciale din industrie se va face luându-se, dupã caz, urmãtoarele mãsuri: - pãstrarea obiectului de activitate, dacã societatea şi-a câştigat, prin produsele sau serviciile pe care le realizeazã, o poziţie pe piata interna sau internationala; - protecţia marcilor de fabrica, de comerţ sau de serviciu; - includerea în contractul de vânzare de acţiuni sau pãrţi sociale a unor obiective minim acceptate privind protecţia mediului; - protejarea forţei de munca; - obligativitatea realizãrii unor programe investitionale. A. Sectorul energetic --------------------- A.1. Energie electrica şi termica În acest domeniu, Guvernul intenţioneazã sa creeze un mediu competitiv prin: - înfiinţarea unei autoritãţi de reglementare în domeniu; - transformarea unitãţilor de producţie, distribuţie, reparaţii sau activitãţi conexe în societãţi comerciale; - restructurarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel" şi transformarea acesteia într-o societate comercialã; - acceptarea investitorilor privati şi participarea unor operatori independenţi la producţia şi distribuţia energiei electrice; - demonopolizarea producţiei şi distribuţiei energiei electrice; - descentralizarea sistemelor de termoficare în localitãţile urbane. În perioada 1998-2000 obiectivul principal al sectorului energetic este creşterea gradului de interconectare a sistemului energetic romanesc cu sistemele energetice ale U.C.P.T.E. din Uniunea Europeanã şi ţãrile riverane Marii Negre, în valoare de aproximativ 104 milioane dolari S.U.A., pentru care se va apela la sprijin financiar extern. În anul 1998, va fi initiata privatizarea unor societãţi de producere a energiei electrice şi termice, societãţi rezultate prin reorganizarea Regiei Autonome de Electricitate "Renel", dupã cum urmeazã: - centrale de termoficare şi reţele de termoficare zonale, cu o valoare contabila de 1.180 miliarde lei; - microhidrocentrale, cu o valoare contabila de 500 miliarde lei. Se vor crea mecanismul şi infrastructura Bursei de energie electrica şi vor fi realizate procedurile detaliate de funcţionare a acesteia. A.2. Petrol şi gaze În acest domeniu, se preconizeaza restructurarea Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti şi a Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, în vederea privatizãrii, cu sprijinul unui consultant financiar. Procesul de privatizare a Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti are în vedere aplicarea prealabilã a urmãtoarelor mãsuri: - înfiinţarea a 26 de sucursale, denumite General Petroservice, prin desprinderea activitãţilor mecano-energetice din cadrul schelelor de producţie; - desprinderea din cadrul Schelei de petrol Moinesti, a activitãţilor de automatizãri, întreţinere şi exploatare a liniilor electrice de inalta tensiune şi organizarea ca sucursala, denumita Eritas - Moinesti; - organizarea activitãţilor de întreţinere, reparare şi transport material tubular, ca sucursala, prin separarea activitãţii din cadrul Schelei de petrol Ticleni, sub denumirea Grup atelier petrol - Targu Jiu. Privatizarea Societãţii Naţionale a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti va fi declansata în luna iunie 1998, pentru vânzarea a 30-40% din totalul capitalului social al acestei societãţi. Privatizarea se va realiza cu sprijinul unei bãnci de investiţii. Regia Autonomã a Gazelor Naturale "Romgaz" Medias, va fi transformata în societate comercialã cu activitate integrata pe verticala (exploatare - producţie - distribuţie), opţiunile pentru privatizare fiind pentru luna septembrie 1998 prin sistemul G.D.R./E.D.R., pentru un portofoliu de acţiuni reprezentând 30-40% din totalul acestora. B. Sectorul minier ------------------ În conformitate cu programul de restructurare asistat prin FESAL, Guvernul intenţioneazã sa reorganizeze regiile autonome din sectorul minier în companii/societãţi naţionale, pentru a le reduce pierderile cu cel puţin 50% fata de nivelul atins în anul 1996, în termeni reali, şi pentru a le oferi spre privatizare, în întregime sau parţial. În cadrul acestui amplu proces de reorganizare, regiile autonome miniere au elaborat programele proprii de restructurare, având ca obiectiv de baza concentrarea activitãţii pe obiectivele cu perspectiva favorabilã de exploatare şi cu dezvoltarea şi modernizarea lor, restrangerea activitãţii la obiectivele cu costuri mari şi sistarea activitãţii nerentabile. În baza acestor programe de restructurare a fost identificat un numãr de 114 obiective la care activitatea va fi parţial sau total sistata. Prioritãţile investitionale ale sectorului, pentru perioada 1998-2000, sunt: * pregãtirea şi implementarea unui program vizând conservarea/închiderea graduala a unor obiective, ca urmare a restructurãrii industriei miniere, în valoare de 123,4 milioane dolari S.U.A.; * aplicarea programului privind reconstructia şi retehnologizarea unor mine şi cariere cu condiţii geologico-miniere şi economice favorabile pentru continuarea restructurãrii, în valoare de 434,6 milioane dolari S.U.A.; * restructurarea şi retehnologizarea activitãţilor economico-sociale în Valea Jiului, în valoare de 199 milioane dolari S.U.A. Pentru realizarea acestor programe prioritare este nevoie de un sprijin financiar în valoare de 757 milioane dolari S.U.A. Din sectorul minier se preconizeaza privatizarea Societãţii Naţionale a Sarii - S.A., cu o prima faza în care se majoreazã capitalul social şi, eventual, privatizarea a doua mine din sectorul extractiei de cãrbune, potrivit politicii de restructurare stabilite de cãtre Ministerul Industriei şi Comerţului. C. Sectorul producţiei de apãrare --------------------------------- În urma analizei efectuate de cãtre Comisia de Coordonare a Producţiei de Apãrare cu principalii beneficiari ai Sistemului naţional de apãrare a rezultat ca atât în actuala situaţie, cat şi în caz de criza, pentru menţinerea unor surse sigure de inzestrare se impune ca activitatea desfasurata de regiile autonome din acest sector în beneficiul apãrãrii şi siguranţei naţionale sa rãmânã sub controlul statului. De asemenea, este necesar ca pe parcursul procesului de privatizare, societãţile comerciale din sectorul producţiei de apãrare sa rãmânã, în proprietatea investitorilor romani. Fata de aceste considerente, Guvernul va adopta urmãtoarele mãsuri: * Regia Autonomã "Arsenalul Armatei", Regia Autonomã "Rami-Dacia" şi Regia Autonomã "Rasirom" sa rãmânã în proprietatea statului; dupã caz, la aceste regii va fi aplicat un program de restructurare, prin care se va urmãri întãrirea disciplinei financiare şi vânzarea/concesionarea unor active care greveazã activitatea regiilor; * sucursalele Regiei Autonome pentru Producţia de Tehnica Militarã "Ratmil", precum şi Societatea Comercialã "Aerostar" - S.A. Bacau, Societatea Comercialã "Avioane" - S.A. Craiova, Societatea Comercialã I.O.R. - S.A. Bucureşti, Societatea Comercialã "Rochim" - S.A. Orastie şi Societatea Comercialã "Elprof" - S.A. Bucureşti sa fie privatizate parţial, avându-se în vedere, în primul rând, capacitatile pentru producţia economicã. La privatizarea acestora se va urmãri ca pachetul majoritar de acţiuni sa fie deţinut de investitori romani, cu menţinerea în proprietatea statului a unei acţiuni nominative de control; * restul societãţilor comerciale sa fie privatizat în totalitate; * societãţile comerciale supuse procesului de privatizare sa aibã obligaţia de a pãstra capacitatile de producţie cuprinse în Inventarul sectorului producţiei de apãrare, în condiţiile reglementate de Legea nr. 78/1995 privind protecţia personalului şi a patrimoniului din sectorul producţiei de apãrare, cu modificãrile ulterioare; * activele cu rol în producţia de apãrare care greveazã privatizarea sau activitatea economicã a unor societãţi comerciale sa fie transferate în patrimoniul regiilor autonome din cadrul sistemului producţiei de apãrare. D. Bunuri de consum ------------------- Accelerarea procesului de privatizare a societãţilor comerciale din acest domeniu se poate realiza prin: * divizarea, înainte de privatizare, a societãţilor comerciale din categoria întreprinderilor mari, cu amplasare geograficã în mai multe localitãţi, şi vânzarea acţiunilor acestora prin negociere directa; * vânzarea prin licitaţie cu strigare, în cazul societãţilor din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii; * oferta publica de vânzare, la societãţile comerciale care pana la data de 30 septembrie 1998 nu se vor privatiza prin alte metode; - scoaterea la vânzare pe piata extrabursierã a cel puţin 10% din volumul de acţiuni al fiecãrei societãţi comerciale; - conversia datoriilor societãţilor comerciale cu datorii mari cãtre diversi furnizori; - vânzarea activelor aflate în conservare; - declanşarea procedurii de lichidare potrivit <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, sau a procedurii de faliment, conform Legii nr. 64/1995, modificatã, pentru societãţile comerciale cu datorii şi fãrã posibilitãţi de redresare. E. Electrotehnica şi electronica -------------------------------- Pentru societãţile comerciale din acest sector privatizarea trebuie initiata cu acele societãţi care au înregistrat rezultate economico-financiare pozitive şi care desfãşoarã activitate de export. Sunt considerate prioritati de privatizare: - industria de motoare, generatoare şi transformatoare, care participa la modernizarea producţiei şi distribuţiei de energie; - industria de cabluri şi conductoare electrice, care are un rol important în dezvoltarea programului de telecomunicaţii; - calculatoare şi alte echipamente electrice pentru programul naţional de informatizare; - aparatura şi instrumente medicale necesare programului de sãnãtate; - materiale electrice pentru producţia de motoare şi vehicule, necesare dezvoltãrii industriei de autoturisme; - industria de automatizare. F. Construcţii de maşini ------------------------ Strategia de privatizare a sectorului construcţiilor de maşini comporta doua aspecte: a) privatizarea societãţilor comerciale la care statul este principalul acţionar; b) crearea unui sector privat, prin stimularea dezvoltãrii sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. În sectoarele tractoare şi maşini agricole, autovehicule, echipament energetic se are în vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmând sa se desfãşoare paralel cu restructurarea tehnologicã a acestora. Nu exista societãţi comerciale propuse sa rãmânã sub controlul statului. G. Siderurgie, metalurgie ------------------------- 1. Privatizarea sectorului siderurgic şi metalurgic se va realiza prin G.D.R./E.D.R. sau prin oferta publica de vânzare, pentru a evita o poziţie de monopol pe piata. Se va evita înfiinţarea de holdinguri, dacã piata poate fi afectatã. Pentru societãţile incluse în holdinguri se va aplica un program de restructurare prin desprinderea activitãţilor auxiliare (transport auto, feroviar, reparaţii, activitãţi sociale). Aceste activitãţi se vor constitui în societãţi comerciale cu capital social mic, care pot fi uşor privatizate în etapa imediat urmãtoare. Se apreciazã ca, în acest fel, în anul 1998 va fi privatizat circa 50% din capitalul social actual, prioritare pentru vânzare fiind societãţile comerciale "Sidex" - S.A., "Alro Slatina", "Altrom" şi "Siderca" Calarasi, prin G.D.R./E.D.R., oferta publica de vânzare şi prin negociere directa. 2. În privinta întreprinderilor din industria materialelor refractare şi din industria produselor carbunoase, abrazive, feroaliaje, Guvernul apreciazã ca în anul 1998 acestea pot fi privatizate în totalitate. H. Chimie ---------- Guvernul va urmãri privatizarea completa a societãţilor comerciale din sectoarele cu atractivitate ridicatã, şi anume: detergenti, sapun, cosmetice, prelucrare mase plastice, medicamente, lacuri şi vopsele, diverse produse de sinteza. În sectorul fire, fibre sintetice şi artificiale, îngrãşãminte chimice se are în vedere corelarea strategiei de privatizare cu strategia de restructurare, procesul de privatizare urmând sa se desfãşoare paralel cu restructurarea tehnologicã, comercialã şi financiarã a acestui sector. 2. Agricultura În acest sector Guvernul intenţioneazã sa promoveze dezvoltarea pieţei funciare, în special prin aplicarea cadrului legal existent în ceea ce priveşte proprietatea asupra pãmântului, stabilirea unui sistem de înregistrare funciarã şi pregãtirea cadastrului. În paralel, Guvernul va dezvolta infrastructura institutionala. În acest sens, prioritãţile includ modernizarea comercializãrii cerealelor şi a capacitãţilor portuare, stabilirea unor categorii de calitate şi a unor standarde la nivel internaţional, dezvoltarea cercetãrii agricole, implementarea şi aplicarea normelor de control veterinar şi fitosanitar prin extinderea şi modernizarea reţelei de laboratoare pentru combaterea dãunãtorilor şi bolilor din sectorul vegetal şi animal, precum şi dezvoltarea unui sistem de finanţare ruralã. Totodatã Guvernul va reface unele sisteme de irigaţii, în paralel cu transferul gestionãrii acestora cãtre asociaţiile utilizatorilor de apa şi cu intensificarea politicii de recuperare a costurilor. Se considera oportuna prevederea finanţãrii din surse externe a unui proiect de realizare a unei reţele de distribuţie a ingrasamintelor chimice, activitate care prezintã o atractivitate deosebita pentru privatizare. Urmãtoarele operaţiuni în derulare în cadrul acestui sector sunt finanţate prin surse externe: * Banca Mondialã: pregãtirea unui proiect de reabilitare a sistemelor de irigaţii (20 milioane dolari S.U.A.) şi a unui proiect pentru dezvoltarea unor servicii extinse; * B.E.R.D.: Proiectele I şi II de dezvoltare a agriculturii - 70 milioane dolari S.U.A. şi 50 milioane dolari S.U.A. (proiectul I finalizat); * PHARE: Dezvoltarea sectorului privat în agricultura (38 milioane dolari S.U.A., din care 36 milioane dolari S.U.A. deja plãtite); Reforma funciarã (6 milioane dolari S.U.A., din care 2,5 milioane dolari S.U.A. deja plãtite); Reforma agriculturii (12 milioane dolari S.U.A.); * S.U.A.: Importul de seminţe de soia (194,5 milioane dolari S.U.A.); * B.I.R.D.: Sprijinirea fermierilor şi întreprinderilor private din agricultura (100 milioane dolari S.U.A.); * Banca Mondialã: Împrumutul pentru ajustare structuralã (350 milioane dolari S.U.A.). Proiectele de dezvoltare aflate în pregãtire includ un proiect de comercializare a cerealelor, un proiect de finanţare ruralã, un proiect pentru cadastru (35,5 milioane dolari S.U.A.) şi un proiect pentru reabilitarea a circa 50.000 ha suprafeţe irigate (aproximativ 30 milioane dolari S.U.A.), care sunt pregãtite cu Banca Mondialã. În vederea obţinerii suportului financiar pentru proiectele menţionate, trebuie îndeplinite urmãtoarele condiţii: finalizarea restructurãrii sectorului de exploatare a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare, crearea unui cadru institutional adecvat, definitivarea strategiei sectorului. În vederea realizãrii reformelor în acest sector Programul de investiţii publice pentru perioada 1998-2000 prevede continuarea şi finalizarea urmãtoarelor programe, considerate prioritare: * dezvoltarea ruralã a unor zone-pilot: montanã, colinarã şi de campie, în valoare de 25 milioane dolari S.U.A.; * protecţia mediului - conservarea resurselor naturale de sol şi apa -, exploatarea durabila a fondului funciar; * refacerea şi completarea sistemului de apãrare impotriva inundatiilor a populaţiei, localitãţilor şi terenurilor din Lunca Dunãrii, inclusiv a sistemului de monitorizare, în scopul asigurãrii siguranţei în exploatare (urmeazã a se stabili); * reabilitarea irigatiilor în sisteme viabile (urmeazã a se stabili); * modernizarea şi redefinirea reţelei de laboratoare specifice agriculturii şi industriei alimentare, care deservesc activitãţi de interes public în domeniile: protecţia plantelor, fitosanitar, controlul calitãţii seminţelor, reproductia şi selecţia animalelor, sanitar-veterinar, controlul produselor agroalimentare etc., estimat la 63 milioane dolari S.U.A., din care 7,5 milioane dolari S.U.A. asistenta tehnica; * restructurarea distribuţiei mãrfurilor în România prin crearea sistemului naţional al pieţelor de gros pentru produse hortiviticole, pentru care se solicita un sprijin financiar extern de 320 milioane dolari S.U.A. În acest context, privatizarea societãţilor comerciale din agricultura are în vedere finalizarea vânzãrii sau lichidãrii societãţilor prestatoare de servicii pentru agricultura, a complexurilor de creştere a pasarilor şi a porcilor şi a societãţilor comerciale din industria alimentara, precum şi vânzarea majoritãţii societãţilor de tip "Comcereal" (cel puţin 30 de unitãţi), "Agromec" (cel puţin 1.500 de unitãţi, din totalul de 1.682), "Cerealcom" (cel puţin 20 de societãţi), "Unisem" şi "Semrom". La privatizarea "Semrom" se va proceda, într-o prima faza, la divizarea acesteia în 5 societãţi comerciale distincte. Se vor avea în vedere, totodatã, divizarea şi reorganizarea, în scopul privatizãrii, a cel puţin 100 de unitãţi aparţinând fostelor I.A.S., urmând ca, în cursul anului 1998, sa fie privatizate cel puţin 50 de astfel de unitãţi; vor fi, de asemenea, privatizate şi unele activitãţi din domeniul sanitar-veterinar, cu excepţia acelora care asigura în mod direct sãnãtatea plantelor şi animalelor. Societãţile din sectorul agroalimentar vor fi stimulate sa participe la fondul postprivatizare sau la finanţare prin alte fonduri cu capital de risc. Pentru rambursarea datoriilor unor societãţi comerciale cu obiectul de activitate în domeniul cerealelor se va proceda la vânzarea, prin licitaţie, cu plata integrala, a tuturor activelor acestora, societãţile respective urmând a se lichidã şi dizolva prin decizia Fondului Proprietãţii de Stat. Se va finaliza, de asemenea, procesul de restructurare a regiilor autonome din agricultura, urmând ca societãţile comerciale rezultate prin restructurarea regiilor autonome: "Cai de rasa", "Agenţia Nationala a Produselor Agricole" şi a Societãţii Naţionale "Tutunul Romanesc" - S.A., sa se privatizeze prin G.D.R./E.D.R., vânzarea acţiunilor la bursa de valori sau prin licitaţie cu oferta în plic. Vânzarea acţiunilor celorlalte societãţi comerciale din agricultura se va face prin licitaţie, negociere directa sau oferta publica. 3. Transporturi În perspectiva integrãrii în piata interna europeanã, România este interesatã ca valorifice avantajul situarii sale la intersectia unor importante coridoare de transport europene: autostrada Nord-Sud; Canalul Rhin-Main-Dunare, legãturile feroviare, rutiere şi maritime cu Asia. Strategia de dezvoltare a infrastructurii în acest sector urmãreşte: - stoparea deteriorarii sistemului, prin reabilitarea drumurilor şi a mijloacelor de transport; - încurajarea concurentei dintre modalitãţile de transport pentru îmbunãtãţirea calitãţii serviciilor şi a costurilor, cu o recuperare sporitã a costurilor de la beneficiari; - modernizarea sistemelor de siguranta a navigaţiei pe Dunare, astfel încât acestea sa devinã compatibile cu normele europene; - modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii, a echipamentelor şi vehiculelor pentru integrarea graduala în sistemul Uniunii Europene; - lansarea programelor de autostrazi şi cai ferate, situate pe marile coridoare de transport N-S şi E-V; - dezvoltarea sistemelor de transport combinat; - stimularea dezvoltãrii accelerate a transporturilor containerizate de mãrfuri; - creşterea participãrii sectorului privat la operaţiunile şi managementul serviciilor de transport; - stimularea dezvoltãrii activitãţilor comerciale în zonele libere deja existente în porturi şi aeroporturi; - atragerea finanţãrii externe pentru construcţia şi concesionarea pe termen lung a exploatãrii de autostrazi, canale navigabile, dezvoltãri portuare şi aeroportuare. În sectoarele de infrastructura, caracterizate prin prezenta monopolurilor de stat, se va acţiona pentru separarea utilitãţilor publice în segmente care sunt monopoluri naturale şi segmente pentru care concurenta este posibila şi se va urmãri ca managementul monopolurilor naturale sa se realizeze pe principii comerciale, fixând obiective financiare şi raspunderi clare. Cu sprijinul investitorilor strãini, a fost lansat un program de reabilitare a infrastructurii transportului şi de imbunatatire a managementului în acest sector. Urmãtoarele proiecte în desfãşurare sunt finanţate, în mod curent, din surse externe: * Banca Mondialã: Proiectul de modernizare a transporturilor (120 milioane dolari S.U.A., din care 96 milioane dolari S.U.A. destinate reabilitãrii drumurilor - etapa I); Proiectul de reabilitare a caii ferate (120 milioane dolari S.U.A.); Proiectul de reabilitare a drumurilor - etapa a II-a (150 milioane dolari S.U.A.); Asistenta tehnica pentru metrou (6,8 milioane dolari S.U.A.); * Banca Europeanã pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.): Proiectul I de reabilitare a drumurilor (80 milioane dolari S.U.A., 57 milioane dolari S.U.A. avansate deja la data de 31 martie 1997); Modernizarea Autostrazii Bucureşti-Pitesti (53,1 milioane dolari S.U.A.) Proiectul II de reabilitare a drumurilor (85,9 milioane dolari S.U.A.) şi Proiectul de reabilitare a caii ferate (72,6 milioane dolari S.U.A.); * Banca Europeanã de Investiţii (B.E.I.): Proiectul de reabilitare a drumurilor: etapa I - 65 milioane ECU (80 milioane dolari S.U.A.), etapa a II-a - 70 milioane ECU (87,5 milioane dolari S.U.A.); Proiectele pentru traficul aerian I şi II (48 milioane dolari S.U.A., 21,6 milioane dolari S.U.A. avansate deja); Proiectul pentru Portul Constanta: 35 milioane ECU (42 milioane dolari S.U.A.); Proiecte metrou 40 milioane ECU (44 milioane dolari S.U.A.); * PHARE: Cofinantarea Planului de restructurare a S.N.C.F.R. (65 milioane dolari S.U.A.); Cheltuieli ocazionate de Planul de restructurare a S.N.C.F.R. (4,4 milioane dolari S.U.A.); Programe de asistare ale Ministerului Transporturilor (60 milioane dolari S.U.A.); * Guvernul Japoniei: Credit pentru dezvoltarea Portului Constanta-Sud (114,3 milioane dolari S.U.A.) şi reabilitarea unor secţiuni pe DN 6 (82 milioane dolari S.U.A.). Pentru perioada 1998-2000, Programul de investiţii publice în sectorul transporturi prevede realizarea urmãtoarelor obiective, considerate prioritare: * reabilitarea şi modernizarea cãilor ferate romane pe traseul coridorului IV, estimat la 600 milioane dolari S.U.A.; * realizarea autostrazii de legatura pe coridorul IX, evaluat la 215 milioane dolari S.U.A.; * lucrãri de completare a digului de nord în Portul Constanta-Sud, estimat la 105 milioane dolari S.U.A. În acest context, privatizarea societãţilor comerciale din transporturi va avea în vedere corelarea cu investiţiile în infrastructuri, pentru a permite dezvoltarea şi realizarea unui grad de compatibilitate cu sistemele de transporturi din Uniunea Europeanã. Privatizarea societãţilor comerciale din transporturi se va efectua cu precãdere prin vânzarea integrala a pachetului de acţiuni prin licitaţie sau prin vânzarea acţiunilor pe piata de capital nationala sau internationala, bursiera sau extrabursierã, dupã caz. Totodatã se va proceda la privatizarea societãţilor comerciale rezultate prin restructurarea Regiei Autonome "Aeroportul Baneasa". În domeniul transportului maritim se vor avea în vedere doua obiective principale privind procesul de restructurare şi privatizare a companiilor de navigaţie. Pe de o parte, menţinerea unei capacitãţi de transport maritim cat mai mari, sub operarea companiilor româneşti, iar pe de alta parte, menţinerea unui control al statului, numai pentru realizarea nevoilor strategice şi de apãrare a tarii şi pentru valorificarea potenţialului porturilor româneşti. Restructurarea actualelor trei companii de navigaţie se va face prin înfiinţarea unei companii naţionale de transport maritim, cu nave provenite de la "Navrom", "Petromin" şi "Romline", a unei companii specializate în transportul de containere, cu nave provenite de la "Romline", şi a unei agenţii de personal navigant. Compania nationala urmeazã sa se privatizeze ulterior, cu pãstrarea acţiunii nominative de control. Patrimoniul rãmas la cele trei companii va fi total privatizat, în mai multe etape. Iniţial se va proceda la transformarea prin novatie a contractelor de închiriere (bare-boat) a navelor în contracte de vânzare, într-un termen de maximum 5 ani. În urmãtoarea etapa se va proceda la divizarea companiilor şi la privatizarea societãţilor comerciale rezultate din aceasta. Finalizarea privatizãrii celor trei companii naţionale "Navrom", "Petromin" şi "Romline" se va face prin vânzarea integrala a pachetului de acţiuni prin licitaţie, utilizând inclusiv vânzarea pe piata secundarã de capital. În caz de insucces, se va proceda la vânzarea ca active a navelor şi la lichidarea, potrivit <>Legii nr. 31/1990 , republicatã, a societãţilor respective. Companiile formate prin restructurarea actualelor trei companii vor putea sa-şi protejeze navele prin înfiinţarea unor filiale şi transferarea navelor acestor filiale. În acest sens se va elabora o metodologie care urmeazã sa fie aprobatã, prin ordin comun, de ministerele cu sarcini în acest domeniu. Pentru protejarea navelor şi întãrirea poziţiei pe piata a companiilor nou-formate, a filialelor acestora, precum şi a companiilor private care au preluat nave în procesul de privatizare, se va adopta cadrul legal necesar instituirii regimului special pentru activitatea de transport maritim internaţional. 4. Comunicaţii Dezvoltarea economiei pe piata presupune crearea unui sistem de telecomunicaţii competitiv, în concordanta cu cererea agregata în acest domeniu. Având în vedere ca în prezent exista 3 milioane de linii, parţial uzate fizic şi tehnic, şi necesitatea largirii reţelei la peste 5 milioane linii pana în anul 2005, România are nevoie de investiţii, în urmãtorii 7 ani, de aproape 5-7 miliarde dolari S.U.A., în condiţiile în care creşterea economicã va depinde în mod critic de modernizarea şi lãrgirea reţelei de telecomunicaţii. Luând în considerare investiţiile foarte mari, necesare pentru îndeplinirea acestor obiective, este esenţialã participarea sectorului privat, care sa permitã atât lãrgirea sistemelor de operare existente, cat şi crearea unui mediu competitiv. În acest scop, strategia de dezvoltare a sectorului de comunicaţii consta în: - privatizarea Societãţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. şi a Regiei Autonome "Radiocomunicatii"; - definirea politicilor de reglementare, pentru a realiza o mai mare transparenta a politicii tarifare, eliminarea progresiva a transsubventiilor şi stabilirea reglementãrilor pentru licenţe; - înfiinţarea unei agenţii de reglementare independente pentru acest sector. Guvernul va stabili, de asemenea, fondul de dezvoltare a telecomunicatiilor în zona ruralã, pentru a promova sectorul privat în furnizarea de servicii de telecomunicaţii în aceste zone, pe baza de concesionari. Urmãtoarele proiecte sunt finanţate din surse multilaterale sau bilaterale: * B.E.R.D.: Proiectul de telecomunicaţii (160 milioane dolari S.U.A., din care 111 milioane dolari S.U.A. avansate deja); * B.E.I.: Proiect de dezvoltare a telecomunicatiilor (92,6 milioane dolari S.U.A., din care 45,3 milioane dolari S.U.A. avansate deja la data de 31 martie 1997); * PHARE: Asistenta pentru sectorul de telecomunicaţii (14,4 milioane dolari S.U.A.); * USAID: Studiu pentru un proiect pentru telefonie celulara (400 mii dolari S.U.A.); * Guvernul japonez: Pregãtirea unui proiect cu Banca Mondialã privind reforma structuralã a sectorului de telecomunicaţii şi de posta (350 mii dolari S.U.A.); * Banca Mondialã: în pregãtire un proiect pentru sprijinirea reformelor în domeniul telecomunicatiilor, inclusiv privatizarea serviciilor şi stabilirea unei agenţii de reglementare pentru acest sector. Împreunã cu B.E.R.D., Guvernul, prin Ministerul Comunicaţiilor, negociaza a doua faza a proiectului de telecomunicaţii (posibil 75 milioane dolari S.U.A.). Se asteapta, de asemenea, finanţarea de la Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.) şi Corporatia Internationala Financiarã (I.F.C.) şi participarea investitorilor direcţi, care sunt deja prezenţi pe piata telefoniei mobile. Pentru a asigura tuturor cetãţenilor tarii accesul echitabil şi nediscriminatoriu la informaţie, Programul de investiţii publice pe perioada 1998-2000 cuprinde realizarea programelor de modernizare şi extindere a statiilor de transmisie radio şi TV, care vor necesita o finanţare de 586,1 miliarde lei, şi a programului de diversificare şi modernizare a serviciilor poştale, pentru care va fi necesarã o finanţare de 414,5 miliarde lei. Privatizarea în acest domeniu va avea în vedere utilizarea ofertei publice, oferindu-se spre vânzare pachete de acţiuni foarte mici, urmând ca salariaţii sa aibã posibilitatea cumpãrãrii în condiţii preferenţiale. Pentru prima faza a privatizãrii Societãţii Naţionale de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. se preconizeaza vânzarea a 35% din acţiuni cãtre un investitor strategic, iar în a doua faza, vânzarea restului de acţiuni prin metode combinate. Regia Autonomã "Posta Romana" se va transforma în companie nationala, iar în vederea privatizãrii se va proceda la emiterea de G.D.R./E.D.R. şi la oferta publica de vânzare. Se preconizeaza sa li se vândã salariaţilor 5% din pachetul de acţiuni. În ceea ce priveşte restructurarea şi privatizarea Regiei Autonome "Radiocomunicatii", Guvernul are în vedere transformarea acestei regii într-un nucleu al viitoarei competitii în domeniul telefoniei de baza. Inspectoratul General al Comunicaţiilor - R.A. se va transforma în Agenţia Nationala de Comunicaţii. 5. Sectorul bancar şi de asigurãri În România opereazã aproape 35 de bãnci, dintre care 5 bãnci comerciale controlate de stat deruleazã aproape 70% din împrumuturile comerciale. Se intenţioneazã sa se imbunatateasca siguranta şi eficienta sectorului financiar, în scopul de a sprijini creşterea economicã şi de a facilita dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Acţiunile principale care urmãresc îndeplinirea acestui obiectiv sunt: - îmbunãtãţirea şi întãrirea capacitãţii de supraveghere a bãncilor comerciale; - creşterea capacitãţii de reglementare şi supraveghere a Bãncii Naţionale a României; - privatizarea bãncilor comerciale; - revizuirea cadrului de reglementare pentru cooperare, în scopul asigurãrii securitãţii operaţiunilor bancare; - extinderea şi modernizarea reţelei informationale, în scopul introducerii şi urmãririi impozitului pe venitul global. În prezent reformele în acest sector sunt susţinute de instituţii financiare internaţionale, şi anume: * B.E.R.D. - Asistenta pentru restructurarea şi privatizarea Bãncii Romane de Dezvoltare - S.A. (58 milioane dolari S.U.A., din care 17 milioane dolari S.U.A. avansate deja); * USAID - Asistenta pentru privatizarea Bãncii Romane de Comerţ Exterior - S.A.; * I.F.C. - Oferã finanţare companiilor de leasing şi fondurilor cu capital de risc canalizate cãtre întreprinderile mici şi mijlocii. Pentru anul 1998, Guvernul intenţioneazã sa privatizeze trei bãnci: Banc Post - S.A., Banca Romana de Dezvoltare - S.A. şi Banca Agricolã - S.A., prin licitaţie, G.D.R/.E.G.R., oferta publica de vânzare, şi sa pregãteascã Banca Romana de Comerţ Exterior - S.A. şi Banca Comercialã Romana - S.A. pentru privatizare, cu investitori institutionali pentru primul trimestru al anului 1999. De asemenea, Guvernul va privatiza cele doua societãţi de asigurare prin oferta primara. 6. Cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã Pornind de la aplicarea modelului de dezvoltare economicã bazat pe inovare, în care elementul central cu rol strategic este reprezentat de activitatea de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã, prioritãţile imediate şi de perspectiva, în plan naţional şi sectorial, care se vor urmãri prin politica în domeniul cercetãrii şi dezvoltãrii, vor fi în directa concordanta cu urmãtoarele obiective strategice majore: - dezvoltarea unei infrastructuri instituţionale cu rol de interfata între cercetare şi învãţãmânt, la nivel naţional şi regional; - creşterea capacitãţii de elaborare şi implementare a politicilor în domeniu şi corelarea acestora cu celelalte politici guvernamentale; - stimularea inovarii şi promovarea acesteia, crearea de mecanisme şi instrumente instituţionale şi financiare menite sa asigure absorbtia inovarii; - stimularea implicarii organizaţiilor neguvernamentale în implementarea diverselor programe; - dezvoltarea parteneriatului internaţional în domeniu, în special prin participarea la programele europene; - sporirea ofertei de informaţii şi iniţierea unei reţele de informaţii. Mãsurile principale prevãzute pentru realizarea obiectivelor în domeniul cercetãrii sunt: - dotarea institutelor de cercetare ştiinţificã şi dezvoltare tehnologicã la nivelul obiectivelor şi performantelor urmãrite; - abordarea unor programe de cercetare interdisciplinare de importanta nationala (deşeuri radioactive, program spatial etc.); - cooperarea ştiinţificã internationala; - dezvoltarea resurselor umane. Programul de investiţii în domeniul cercetãrii pentru perioada 1998-2000 necesita o sustinere financiarã de 601,4 miliarde lei, din care 122,5 miliarde lei pentru anul 1998, posibilitãţile interne prognozate fiind de 29,6 miliarde lei. Pentru a asigura realizarea programelor în acest sector se impune atragerea de surse externe, în completarea necesarului. Privatizarea în domeniul cercetãrii-dezvoltãrii va avea în vedere oferirea spre vânzare a unor pachete de acţiuni semnificative unui investitor sau grup de investitori, urmând ca salariaţii sa aibã posibilitatea cumpãrãrii de acţiuni, prin metoda E.S.O.P. sau M.E.B.O. Va fi luatã în considerare şi posibilitatea grupãrii unei societãţi comerciale din domeniul cercetãrii cu o societate comercialã cu care întreţine raporturi contractuale în domeniul cercetãrii aplicative sau fundamentale. De asemenea, nu va fi exclusa posibilitatea grupãrii unor societãţi comerciale din domeniul cercetãrii cu alte societãţi comerciale care proiecteazã înfiinţarea de parcuri tehnologice. Având în vedere caracterul strategic al activitãţii de cercetare-dezvoltare şi condiţiile specifice în care se reorganizeazã acest domeniu, vânzarea acţiunilor societãţilor comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare se va face cu respectarea urmãtoarelor prevederi, care vor fi cuprinse în contractul de vânzare-cumpãrare de acţiuni: - pãstrarea în custodia societãţii comerciale cu profil de cercetare-dezvoltare, care se privatizeazã, a rezultatelor cercetãrii, definite în Ordonanta Guvernului nr. 58/1997, realizate de societate, pana la data privatizãrii, din fondurile publice, cu obligaţia ca, la solicitarea Ministerului Cercetãrii şi Tehnologiei sau a altor solicitanti care au viza Ministerului Cercetãrii şi Tehnologiei, sa fie puse la dispoziţie acestora; - pãstrarea profilului de cercetare ştiinţificã al societãţii comerciale pentru perioada de minimum 5 ani de la data privatizãrii. La determinarea preţului pentru negociere, în cadrul contractului de vânzare-cumpãrare de acţiuni se vor avea în vedere urmãtoarele: - imobilizarile corporale şi imobilizarile necorporale înscrise în bilanţ; - imobilizarile necorporale specifice, de tipul: brevete, licenţe, know-how, marca, calitatea şi structura personalului, documentaţia specifica detinuta în proprietate, evaluate conform practicilor internaţionale, corelate cu poziţia şi contribuţia societãţii de cercetare-dezvoltare la patrimoniul ştiinţific. 7. Mediu Strategia în acest domeniu prevede integrarea cerinţelor de mediu în strategiile de dezvoltare, astfel încât proiectele de dezvoltare şi privatizare, indiferent de sector, sa includã componente investitionale obligatorii pentru asigurarea respectãrii reglementãrilor şi standardelor de mediu. Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului prevede obiectivele şi mãsurile ce trebuie realizate pe termen scurt, mediu şi lung, în fiecare sector economic şi social. Având în vedere ca strategia României este dezvoltarea economicã durabila, cu asigurarea protecţiei biodiversitatii, Guvernul considera ca eforturile investitionale în procesul de restructurare şi retehnologizare trebuie sa acopere concomitent realizarea cerinţelor de mediu, în conformitate cu standardele admise pe plan european, prin achiziţionarea tehnologiilor performanţe, precum şi prin reconsiderarea modelelor de producţie şi de consum, potrivit tendinţelor pe plan mondial. Costul estimat la promovãrii prioritatilor de mediu este de aproximativ 600 milioane dolari S.U.A., iar pentru implementarea integrala a mãsurilor din Planul naţional de acţiune pentru protecţia mediului va fi nevoie de resurse substanţiale de la partenerii internationali. Guvernul este interesat, de asemenea, ca eforturile investitionale, în mod deosebit cele cu aport extern, sa fie mai bine corelate şi focalizate pe obiective prioritare şi de importanta majorã sub aspect economic, ecologic şi de sãnãtate publica. Pentru perioada 1998-2000, urmãtoarele proiecte sunt de importanta deosebita, pentru realizarea lor solicitandu-se sprijin financiar extern: - reconstructia ecologica a unor terenuri din fondul forestier, afectate de poluare industriala, în perimetrele Zlatna şi Copsa Mica, estimat la 6,9 milioane dolari S.U.A.; - atenuarea fenomenelor de seceta şi a diversificãrii din sudul Olteniei, prin crearea perdelelor forestiere de protecţie pentru ameliorarea condiţiilor de mediu, evaluat la 100 milioane dolari S.U.A.; - alimentarea cu apa pentru Odorhei - Copsa Mica, estimat la 14 milioane dolari S.U.A.; - Acumularea Azuga, evaluat la 53 milioane dolari S.U.A.; - Acumularea Ogrezeni, judeţul Giurgiu, estimat la 3 milioane dolari S.U.A.; - Canalul Siret-Baragan. Etapa I - judeţul Vrancea, evaluat la 64 milioane dolari S.U.A. Pentru diminuarea problemelor de mediu care ar ingreuna privatizarea unor societãţi comerciale, se preconizeaza alocarea unor fonduri de la buget pentru proiectele de investiţii prevãzute în Programul naţional de acţiuni pentru protecţia mediului, prezentate în anexa nr. 4. Pentru a facilita planul investitional, Guvernul intenţioneazã sa restructureze doua regii autonome: Regia Autonomã "Apele Romane" şi Regia Nationala a Pãdurilor. Restructurarile celor doua regii autonome vor permite o mai buna reglementare a accesului utilizatorilor la resursele de apa şi pãduri, o exploatare raţionalã a apelor şi, în limitele posibilitãţilor, a pãdurilor, protecţia şi conservarea acestor resurse pentru a asigura o dezvoltare durabila a societãţii. Regia Autonomã "Apele Romane" se va reorganiza, plecand de la necesitatea separarii activitãţilor de reglementare de cele economice şi mentinand, totodatã, principiul gospodãririi apelor pe bazine hidrografice. Astfel, vor fi înfiinţate 12 companii bazinale de gospodãrire a apelor, organizate la nivelul bazinelor hidrografice: Prut, Siret, Arges-Vedea, Olt, Jiu, Mures, Somes-Tisa, spaţiu Banat, Dobrogea-Litoral şi pentru fluviul Dunarea, în coordonarea Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului. Companiile bazinale vor prelua drepturile şi obligaţiile ce reveneau Regiei Autonome "Apele Romane" şi filialelor sale teritoriale, în ceea ce priveşte conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de apa şi aplicarea mecanismului economico-financiar în domeniul apelor. Apele aparţinând domeniului public, bunurile proprietate publica a statului reprezentând baraje, diguri, lucrãri de regularizare, clãdiri, alte lucrãri de gospodãrire a apelor, cu anexele acestora, inclusiv terenurile aferente, precum şi reţeaua nationala de observaţii şi mãsurãtori meteorologice, hidrologice şi hidrogeologice, aflate în prezent în administrarea Regiei Autonome "Apele Romane", se vor concesiona de cãtre Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului companiilor bazinale de gospodãrire a apelor. Aceste companii vor fi singurele în drept sa încaseze, în calitate de furnizor unic, preţul apei brute de suprafata şi subterane, preţul agregatelor minerale extrase din albiile minore ale cursurilor de apa, livrate utilizatorilor interni şi externi, precum şi tarifele pentru serviciile de gospodãrire a apelor. Dat fiind caracterul lucrãrilor de gospodãrire, şi anume de interes public, finanţarea programului de investiţii şi de retehnologizare se asigura din surse proprii, credite bancare şi, în completare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului. Regia Nationala a Pãdurilor se va restructura în mai multe etape, ultima urmând sa aibã loc dupã finalizarea aplicãrii Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. De asemenea, se va realiza acţiunea de privatizare a unor activitãţi, care sunt legate de lucrãrile silvotehnice specifice gospodãririi durabile a pãdurilor (ateliere de impletituri, pepiniere silvice, fazanerii, pastravarii, centre de prelucrare şi valorificare a fructelor de padure şi ciupercilor comestibile, activitatea de valorificare a vânatului). 8. Comerţ Privatizarea societãţilor comerciale din domeniul comerţului va continua prin aplicarea combinata a vânzãrii de acţiuni cu vânzarea de active şi leasing imobiliar. Vânzarea pachetelor reziduale de acţiuni (corespunzãtor unei cote de pana la 30% din totalul acţiunilor deţinute de cãtre Fondul Proprietãţii de Stat) se va face pe piata extrabursierã, în situaţia în care nu exista în contractul iniţial de vânzare-cumpãrare a acţiunilor un drept de preferinta în favoarea cumpãrãtorului. Pentru aceste situaţii se va proceda la sistemul de negociere directa. În situaţia în care unele active ale societãţilor comerciale nu sunt în administrare directa, Fondul Proprietãţii de Stat va analiza opţiunile exprimate de cei care folosesc activele şi va decide vanarea acestora cãtre locatari sau asociaţi ori încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare. 9. Turism Privatizarea societãţilor comerciale din turism se va face, cu precãdere, cãtre investitori strategici recunoscuţi pe plan internaţional. În acest sens se va urmãri stabilirea unor metode combinate de privatizare, în funcţie de mãrimea şi potenţialul unei societãţi, structura actionariatului, modul de administrare a activelor, specificul activitãţii, bunurile naţionalizate. În acest scop, se va avea în vedere aplicarea urmãtoarelor mãsuri: 1. Pentru societãţile comerciale din turism la care Fondul Proprietãţii de Stat deţine peste 50% din capitalul social: a) societãţi comerciale din categoria întreprinderilor mici (cu capital social de pana la 2,5 miliarde lei): - vânzarea acţiunilor prin licitaţie sau negociere directa. În caz de insucces, se vor oferi spre vânzare active; b) societãţi comerciale cu contracte de locatie a gestiunii, închiriere, asociere în participaţie. Pentru aceste situaţii se va decide vânzarea cãtre locatar sau asociat, dupã caz, fãrã licitaţie sau încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare. Dacã nu se concretizeazã nici una dintre aceste variante, Fondul Proprietãţii de Stat va oferi spre vânzare, prin licitaţie, acţiunile sau activele societãţilor respective; c) societãţi comerciale din categoria întreprinderilor mijlocii (cu capital social de la 2,5 pana la 18 miliarde lei): - vânzarea acţiunilor prin licitaţie cu publicitate nationala şi internationala. În caz de insucces, se va declansa divizarea societãţilor în cauza, pe structura unui activ sau grupuri de active, urmând sa fie oferite la vânzare ori sa se constituie societãţi mixte pe structura activelor (lanturi hoteliere). Precizam ca, în cazul societãţilor comerciale: "Telefericul" - S.A. Braşov, "Germisara" - S.A. Geoagiu-Bãi, "Baile Govora" - S.A., "Hebe" - S.A. Sangeorz-Bãi, "Predeal" - S.A., "Litoral" - S.A., "Banatul" - S.A. Timişoara, este obligatorie publicitatea internationala; - transformarea contractelor de locatie a gestiunii, închiriere, asociere în participaţie în contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare. Dacã sistemul nu este fezabil, se va proceda la vânzarea prin licitaţie a acţiunilor sau activelor societãţilor comerciale respective; - vânzarea prin oferta publica; d) societãţi comerciale din categoria întreprinderilor mari (cu capital social de peste 18 miliarde lei): - Fondul Proprietãţii de Stat va proceda identic ca în cazul societãţilor comerciale mijlocii, iar publicitatea internationala va fi obligatorie pentru: "O.N.T. Carpaţi" - S.A., "Turism Felix" - S.A., "Mamaia" - S.A., "Neptun-Olimp" - S.A., "Poiana Braşov" - S.A., "Nord" - S.A. Bucureşti. 2. Pentru societãţile comerciale la care Fondul Proprietãţii de Stat deţine sub 50% din capitalul social se va proceda la vânzare prin oferta publica, negociere directa sau licitaţie, dupã caz. 3. Situaţii speciale: a) pentru cabanele de creasta: - societãţile comerciale care deţin cabane de creasta vor oferi aceste active, spre vânzare, locatarilor, prin negociere directa, sau vor încheia contracte de leasing imobiliar cu clauza irevocabilã de vânzare; b) pentru bunurile imobile naţionalizate: - societãţile care au în patrimoniul lor active - bunuri imobile naţionalizate - vor proceda la diminuarea capitalului social oferit spre privatizare, corespunzãtor valorii activelor respective, pana la clarificarea situaţiei juridice a acestora; c) pentru activele aflate în patrimoniul Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat": - activele preluate prin transfer de cãtre Regia Autonomã "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu sau fãrã plata, conform unor hotãrâri ale Guvernului, vor fi retransferate societãţilor comerciale de turism de la care provin. Capitalul social al societãţilor respective va fi reîntregit cu valoarea activelor retransferate. ANEXA 1 NIVELUL DE PRIVATIZARE PE JUDEŢE Nivelul de privatizare are valori cuprinse între 36% în judeţele Mehedinti şi Brãila şi 65% în judeţele Vrancea şi Arad. Având în vedere capitalul social al societãţilor comerciale ale cãror acţiuni/pãrţi sociale sunt deţinute de stat sau de o autoritate a administraţiei publice locale, urmãtoarele judeţe înregistreazã un nivel de privatizare de pana la aproximativ 50% . Alba 46% Arges 52% Bacau 47% Bistrita-Nasaud 50% Botosani 42% Brãila 26% Buzau 30% Caras-Severin 32% Calarasi 37% Cluj 40% Dambovita 40% Dolj 42% Galaţi 37% Giurgiu 37% Gorj 34% Harghita 27% Hunedoara 35% Ialomita 33% Maramures 46% Mehedinti 26% Mures 45% Neamt 43% Olt 39% Prahova 35% Satu Mare 46% Salaj 38% Suceava 42% Teleorman 28% Timis 38% Tulcea 51% Vaslui 45% Valcea 46% Bucureşti 47% ANEXA 2 SITUAŢIAsocietãţilor cu capital social strãin, înregistrate în România în perioada 20 martie 1990 - 5 noiembrie 1997
Nr. Ţara/Organismul Capitalul social
crt. financiar - mii dolari S.U.A. -
-------------------------------------------------------------------------------
1. Franta 427.101,93*)
2. Coreea 368.264,68**)
3. Olanda 294.624,45*)
4. Germania 290.130,30*)
5. S.U.A. 254.532,47
6. Italia 199.759,15*)
7. Anglia 139.365,07*)
8. Turcia 124.389,12
9. Austria 99.314,85*)
10. Luxemburg 94.861,30
11. Elvetia 87.922,66*)
12. Grecia 63.928,09
13. Australia 59.664,92
14. Canada 53.012,10
15. Siria 47.315,24
16. Ungaria 37.862,46
17. Suedia 36.325,82
18. Spania 36.042,06
19. B.E.R.D. 31.659,96
20. Cipru 29.936,62
21. China 26.745,44
22. Liban 25.348,53
23. Israel 22.666,51
24. Irak 18.495,43
25. Iran 13.738,43
26. Panama 13.471,6
27. Liechtenstein 12.557,72
28. Belgia 11.309,67
29. Iordania 11.294,32
30. Insulele Virgine 10.070,53
31. Insula Jersey 9.452,06
32. Cehia 9.432,30
33. Monaco 8.836,21
34. Egipt 6.985,56
35. Bulgaria 6.890,69
36. Republica Moldova 6.352,71
37. Insulele Britanice 6.093,71
38. Irlanda 5.060,17
39. Japonia 4.720,12
40. Danemarca 4.603,09
41. Arabia Saudita 4.169,77
42. Hong Kong 3.345,54*)
43. Iugoslavia 3.203,84
44. Kuweit 3.005,26
45. Polonia 2.747,28
46. Norvegia 1.981,23
47. Antilele Olandeze 1.927,18
48. Liberia 1.897,63
49. Singapore 1.745,99
50. India 1.386,00
51. Emiratele Arabe Unite 1.262,07
52. Peru 1.136,89
53. Federaţia Rusa 1.077,62
54. Pakistan 1.009,34
-------------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 3.040.033,69
-------------------------------------------------------------------------------
Alte tari: 12.588,60
-------------------------------------------------------------------------------
TOTAL INVESTIŢII: 3.052.622,29
-------------------------------------------------------------------------------
TOTAL SOCIETĂŢI: 46.685
-------------------------------------------------------------------------------
*) Valorile capitalului includ şi sumele rezultate în urma privatizãrii.
**) Investiţii din surse atrase.
-------------------------------------------------------------------------------
Nr. Ţara/Organismul Numãrul
crt. financiar investitorilor strãini
-------------------------------------------------------------------------------
1. Italia 5.913
2. Germania 5.756
3. Turcia 4.732
4. Siria 4.506
5. China 3.904
6. Irak 2.883
7. Liban 2.649
8. Iordania 2.538
9. S.U.A. 2.333
10. Iran 2.296
11. Ungaria 1.784
12. Franta 1.757
13. Grecia 1.659
14. Israel 1.578
15. Austria 1.198
16. Egipt 779
17. Olanda 774
18. Anglia 758
19. Elvetia 704
20. Republica Moldova 630
21. Belgia 564
22. Canada 546
23. Suedia 524
24. Cipru 384
25. Iugoslavia 328
26. Spania 304
27. Australia 265
28. Pakistan 264
29. Bulgaria 211
30. Emiratele Arabe Unite 190
31. Sudan 175
32. Kuweit 140
33. Danemarca 125
34. India 124
35. Liechtenstein 119
36. Vietnam 110
37. Luxemburg 100
38. Polonia 99
39. Irlanda 98
40. Panama 95
41. Libia 83
42. Federaţia Rusa 71
43. Norvegia 69
44. Japonia 67
45. Ucraina 64
46. Insulele Virgine 64
47. Coreea 60
48. Arabia Saudita 57
49. Tunisia 56
50. Algeria 55
51. Yemen 52
52. Cehia 45
53. Nigeria 44
54. U.R.S.S. 43
-------------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 54.726
-------------------------------------------------------------------------------
Alte tari: 968
-------------------------------------------------------------------------------
TOTAL INVESTIŢII: 55.694
-------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------
Grupãri ale Capitalul în % în total Totalul %
investitorilor valuta valuta investitorilor în total
strãini - mii dolari - mii dolari strãini
S.U.A. - S.U.A. -
-------------------------------------------------------------------------------
C.E.E. 1.691.045,40 54 19.580 35
A.E.L.S. 139.575,68 5 1.451 3
O.E.C.D. 2.226.947,00 74 28.236 51
Organisme financiare 31.695,96 1 4 0
Europa de Vest 1.886.900,00 61 20.901 38
Europa de Est 70.036,07 3 3.491 6
Asia 533.556,08 15 9.492 17
Africa de Nord 8.425,11 0 1.008 2
Africa Neagra 3.664,41 0 367 1
America de Nord 308.497,41 11 2.897 5
America de Sud 1.944,15 0 116 0
America Centrala 15.857,36 1 128 0
Orientul Mijlociu 147.613,86 6 16.900 35
Oceania 16.400,60 1 107 0
Australia 59.727,20 2 267 0
-------------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 3.052.622,29 100 55.694 100
-------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 3
LISTA
societãţilor comerciale, societãţilor naţionale şi regiilor autonome care au credite externe contractate, cu garanţia statului
-------------------------------------------------------------------------------
Nr. Valoarea creditului
crt. Codul Denumirea - echivalent milioane
fiscal dolari S.U.A. -
-------------------------------------------------------------------------------
1. 128973 Societatea Comercialã "Novatex" - S.A. Pitesti 19,06
2. 361820 Banca Agricolã - S.A. 175,11
3. 676666 Societatea Comercialã "Silcotub" - S.A. Zalau 14,68
4. 948019 Societatea Comercialã "Letea" - S.A. Bacau 14,26
5. 958420 Societatea Comercialã "Carom" - S.A. Onesti 24,60
6. 1064207 Societatea Comercialã "Combinatul Siderurgic" - S.A. Resita 34,94
7. 1107049 Societatea Comercialã "Roman" - S.A. Braşov 6,07
8. 1109465 Societatea Comercialã "Tractorul - UTB" - S.A. Braşov 16,92
9. 1475261 Societatea Comercialã "Oltchim" - S.A. Ramnicu Valcea 68,06
10. 1552801 Societatea Comercialã "Prospecţiuni" - S.A. Bucureşti 14,20
11. 1589916 Societatea Comercialã "Grand" - S.A. Bucureşti 130,00
12. 1639739 Societatea Comercialã "Sidex" - S.A. Galaţi 52,54
13. 1681288 Societatea Comercialã "Astra Vagoane" - S.A. Arad 39,75
14. 2695621 Societatea Comercialã "Rulmenti" - S.A. Alexandria 8,50
15. 2738927 Societatea Comercialã "Rulmentul" - S.A. Braşov 8,70
16. 2808089 Societatea Comercialã "Rulmentul" - S.A. Barlad 8,43
17. R427320 Societatea Nationala de Telecomunicaţii "Romtelecom" - S.A. 258,10
18. R472585 Societatea Nationala "Tutunul Romanesc" - S.A. 21,70
19.R1590082 Societatea Nationala a Petrolului "Petrom" - S.A. Bucureşti 27,33
20. 1590295 Regia Autonomã de Electricitate "Renel" 1.017,37
-------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 4
PROGRAMUL NAŢIONAL DE ACŢIUNI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI
LISTA
proiectelor prioritare, aprobate prin hotãrâre a Guvernului
-------------------------------------------------------------------------------
Investiţia
Nr. Titlul proiectului Ministerele estimatã
crt. coordonatoare (milioane
dolari S.U.A)
-------------------------------------------------------------------------------
1. Protecţia calitãţii apelor de suprafata şi subterane
1. Mãrirea capacitãţii statiei de epurare la Ministerul 10
Societatea Comercialã "Comtom" S.A. Tomesti Agriculturii şi
Alimentaţiei
2. Modernizarea instalaţiilor la Societatea Ministerul 1,5
Comercialã "Letea" - S.A. Bacau Industriei şi
Comerţului
3. Extinderea statiei de epurare la Societatea Ministerul 1,8
Comercialã "Antibiotice" - S.A. Iaşi Industriei şi
Comerţului
4. Lucrãri pentru reducerea poluarii (depozita- Ministerul 13,6
rea Ca CO(3), lesiei finale, slemului, Industriei şi
epurarea apelor saramurate finale) la Comerţului
Societatea Comercialã U.P.S. - S.A. Govora
5. Statie de epurare la Crescatoria Peris Ministerul -
Agriculturii şi
Alimentaţiei
6. Modernizarea treptei biologice la instalatia Ministerul 2,5
de epurare a apelor uzate de la Societatea Industriei şi
Comercialã "Siderca" - S.A. Calarasi Comerţului
7. Îmbunãtãţirea condiţiilor de mediu şi a Ministerul 3
muncii prin ecologizarea proceselor umede de Industriei şi
tabacit, modernizarea statiei de epurare a Comerţului
apelor uzate la Societatea Comercialã
"Clujana" - S.A. Cluj-Napoca
8. Programul de acţiuni pentru protecţia Ministerul 100
mediului din domeniul petrolier Industriei şi
Comerţului
2. Protecţia calitãţii aerului
9. Modernizarea instalaţiilor de acid azotic II Ministerul 9,1
şi III la Societatea Comercialã "Doljchim" Industriei şi
- S.A. Craiova Comerţului
10. Creşterea randamentului de reţinere a Ministerul 42,2
bioxidului de sulf la Societatea Comercialã Industriei şi
"Phoenix" - S.A. Baia Mare Comerţului
11. Ecologizarea fluxurilor tehnologice la Ministerul 2,2
elaborarea de oteluri în cuptoare electrice Industriei şi
la Societatea Comercialã "Cost" - S.A. Comerţului
Targoviste
12. Modernizarea şi eficientizarea instalaţiilor Ministerul 123
de depoluare, recuperarea materialelor utile Industriei şi
la uzinele cocsochimice şi furnale la Comerţului
Societatea Comercialã "Sidex" - S.A. Galaţi
13. Modernizarea capacitãţilor de producţie Ministerul 17
(sortare, instalatie Kamyr, albire, hârtie, Industriei şi
cazan 2), cu reducerea impactului asupra Comerţului
calitãţii aerului la Societatea Comercialã
"Somes" S.A. Dej
14. Purificarea gazelor cu conţinut de NO(x) de Ministerul 8,5
la fabricile de acid azotic la Societatea Industriei şi
Comercialã "Azomures" S.A. Targu Mures Comerţului
15. Modernizarea instalaţiilor de captare/ Ministerul 4
evacuare gaze cuptor electric la Societatea Industriei şi
Comercialã "Siderca" - S.A. Calarasi Comerţului
16. Creşterea gradului de recuperare a dioxidul Ministerul 6,2
de sulf la Societatea Comercialã "Sometra" Industriei şi
- S.A. Copsa Mica Comerţului
17. Modernizarea instalaţiei de desulfurare gaze Ministerul 0,5
reciclate şi stripate (DGRS), stripare ape Industriei şi
sulfuroase, treapta biologica la Societatea Comerţului
Comercialã "Petromidia" - S.A. Constanta
18. Ecologizarea cuptoarelor pentru obţinerea Ministerul 2,7
siliciului metalic la Societatea Comercialã Industriei şi
"Ferom" - S.A. Tulcea Comerţului
19. Retehnologizarea secţiilor de acid sulfuric Ministerul 4,4
la Societatea Comercialã "Fertilchim" - S.A. Industriei şi
Navodari Comerţului
20. Sistem de monitorizare a emisiilor la Ministerul 1
Societatea Comercialã "Oltchim" - S.A. Industriei şi
Ramnicu Valcea Comerţului
21. Creşterea gradului de desprafuire pe fluxul Ministerul 1,48
tehnologic de fabricaţie a cimentului; Industriei şi
reducerea emisiilor de NO(x) şi SO(x) la Comerţului
Societatea Comercialã "Moldocim" - S.A. Bicaz
3. Gestiunea deşeurilor, inginerie urbana, transporturi
22. Sistem de gestionare a deşeurilor industriale Ministerul 2,5
periculoase - soluţii de valorificare Industriei şi
(incinerare) la Societatea Comercialã Comerţului
"Oltchim" - S.A. Ramnicu Valcea
23. Sistem de gestionare a deşeurilor petroliere Ministerul 5,58
- soluţii de valorificare (incinerare) cu Industriei şi
reabilitarea ecologica a zonelor de Comerţului
depozitare la Societatea Comercialã "Petrotel"
- S.A. Ploiesti
24. Lucrãri de modernizare a iazului batal (30 ha)Ministerul 1,3
la Societatea Comercialã "Azomures" - S.A. Industriei şi
Targu Mures Comerţului
-------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 5 MĂSURIde eficientizare a managementului public şi de descentralizare 1. Grupul interministerial În temeiul <>art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 44/1998 , prin decizie a primului-ministru, între ministerele economice, respectiv Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Turismului şi Ministerul Privatizãrii, se va infiinta un grup interministerial, având urmãtoarele obiective: - armonizarea politicilor dintre ministerele care coordoneazã activitatea regiilor autonome şi companiilor/societãţilor naţionale şi Ministerul Privatizãrii, în scopul pregãtirii privatizãrii lor; - monitorizarea aplicãrii eficiente a politicilor. Termen: 31 martie 1998. Rãspund: Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Turismului şi Ministerul Privatizãrii. 2. Descentralizarea activitãţii Fondului Proprietãţii de Stat Fondul Proprietãţii de Stat îşi va descentraliza activitatea prin: - transferul deciziilor cãtre reprezentantele sale teritoriale în ceea ce priveşte privatizarea societãţilor comerciale din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii; - mandatarea firmelor de avocatura cu reputaţie nationala sau internationala, a agentiilor de brokeraj şi a bãncilor de investiţii sa negocieze şi sa perfecteze contracte de privatizare; - structura activitãţii sale în funcţie de metodele de privatizare reglementate prin lege. Termen: 31 martie 1998. Rãspund: Ministerul Privatizãrii şi Fondul Proprietãţii de Stat. ANEXA 6 MĂSURI DE RESTRUCTURARE 1. Restructurare legalã în conformitate cu prevederile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 30/1997 , aprobatã prin <>Legea nr. 207/1997 , cu modificãrile ulterioare, în scopul corporatizarii întreprinderilor, comercializãrii întreprinderilor pentru restrangerea monopolurilor: - transformarea regiilor autonome în societãţi/companii naţionale/societãţi comerciale: fuziuni, divizari, dupã caz. Rãspund: Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Privatizãrii. Termen: 30 mai 1998. 2. Restructurare comercialã, industriala şi financiarã, prin politica de marketing, de preţuri, promovarea exporturilor, controlul calitãţii produselor, utilizarea raţionalã a forţei de munca, intensitatea inovarii, transfer de tehnologie şi know-how, disciplina financiarã: - programe de restructurare în domeniul industriei şi agriculturii. Rãspund: Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Privatizãrii, Fondul Proprietãţii de Stat. ANEXA 7 MĂSURI DE ORDIN LEGISLATIVîn conformitate cu programul naţional pentru adoptarea acquisului comunitar 1. Drept societar - legislaţia societãţilor comerciale: a) Lege privind protecţia acţionarului minoritar Termen: 30 aprilie 1998 Rãspund: Ministerul Privatizãrii şi Ministerul Justiţiei; b) Lege privind grupurile economice de interes Termen: 30 iunie 1998 Rãspund: Ministerul Privatizãrii şi Ministerul Justiţiei. 2. Libera circulaţie a serviciilor şi capitalurilor a) Asigurãri Termen scurt ------------ Prioritati: îmbunãtãţirea cadrului legislativ şi institutional în domeniul asigurãrilor şi reasigurarilor; întãrirea rolului autoritãţii de supraveghere în domeniul asigurãrilor; pregãtirea restructurãrii sectorului de asigurãri. Mãsuri: ------- - adoptarea legii supravegherii pieţei de asigurãri din România; - introducerea regulilor contabile specifice, armonizate, în domeniul asigurãrilor; - constituirea Autoritãţii de Supraveghere a Asigurãrilor ca agenţie publica; - elaborarea unui program de pregãtire pentru personalul Autoritãţii de Supraveghere a Asigurãrilor şi al societãţilor de asigurãri. Rãspund: Ministerul Finanţelor, Consiliul pentru Reforma şi Ministerul Justiţiei. Termen mediu ------------ Prioritati: dezvoltarea cadrului legislativ şi institutional în domeniul asigurãrilor şi reasigurarilor, în vederea ridicãrii pieţei serviciilor de asigurare din România la standardele Uniunii Europene; restructurarea sectorului asigurãrilor; ridicarea nivelului profesional al personalului din domeniu; deschiderea serviciilor transfrontaliere. Mãsuri: ------- - elaborarea de norme şi metodologii pentru deschiderea serviciilor transfrontaliere în domeniul asigurãrilor; - deschiderea serviciilor transfrontaliere în domeniul asigurãrilor; - organizarea, în Bucureşti, a unei instituţii de învãţãmânt pentru pregãtirea personalului care lucreazã în domeniul asigurãrilor. b) Sectorul bancar Termen scurt şi mediu --------------------- Prioritati pe termen scurt: consolidarea şi reforma sectorului bancar; întãrirea capacitãţii de supraveghere a Bãncii Naţionale a României; restructurarea sectorului bancar; îmbunãtãţirea performantelor bãncilor şi creşterea rolului lor în alocarea eficienta a resurselor financiare în economie; ridicarea nivelului profesional al personalului din domeniu. Prioritati pe termen mediu: continuarea consolidãrii, reformei şi restructurãrii sectorului bancar; îmbunãtãţirea performantelor bãncilor şi creşterea rolului lor în alocarea raţionalã a resurselor financiare; perfecţionarea sistemului de formare a personalului. Mãsuri: ------- - modificarea cadrului juridic bancar şi adaptarea acestuia la standardele Uniunii Europene (adoptarea celor trei legi: legea bancarã, legea privind statutul Bãncii Naţionale a României, legea privind procedura falimentului bancar); - elaborarea normelor de implementare aferente; - consolidarea independentei bãncii centrale (realizarea unui audit operational, financiar şi al sistemului de plati şi informare bancarã la Banca Nationala a României) şi alinierea statutului sau la prevederile Tratatului de la Mstricht; - implementarea mãsurilor care decurg din auditul operational şi financiar; - alinierea deplina a normelor şi regulilor de prudenta bancarã la standardele Uniunii Europene; - continuarea acţiunilor pe linia introducerii şi aplicãrii unui sistem unic de conturi ale sistemului bancar, în conformitate cu standardele internaţionale; - ridicarea nivelului de pregãtire a personalului bancar; - mãsuri pe linie legislativã pentru elaborarea normelor de implementare a legii privind spalarea banilor. Rãspund: Banca Nationala a României, Consiliul pentru Reforma, Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, dupã caz. c) Pieţe de capital Termen scurt şi mediu: îmbunãtãţirea functionarii pieţei de capital; dezvoltarea pieţei fondurilor de investiţii cu capital de risc; crearea de noi instrumente financiare; protejarea investitorilor minoritari. Prioritati pe termen mediu: depãşirea fazei incipiente a pieţei de capital şi trecerea la stadiul de piata matura, capabilã sa sprijine procesul investitional în economia româneascã; întãrirea rolului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare în supravegherea şi reglementarea pieţei de capital; dezvoltarea pieţei fondurilor de investiţii cu capital de risc; crearea de noi instrumente financiare. Mãsuri: ------- - modificarea şi amendarea <>Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori; - completarea şi amendarea <>Ordonanţei Guvernului nr. 24/1993 privind constituirea şi funcţionarea fondurilor deschise de investiţii, a societãţilor de investiţii ca instituţii de intermediere financiarã; - continuarea procesului de majorare a capitalului social al societãţilor de valori mobiliare (modificarea <>Regulamentului C.N.V.M. nr. 3/1996 ); - dezvoltarea pieţei fondurilor de investiţii cu capital de risc (elaborarea regulamentelor necesare infiintarii şi functionarii acestor investiţii şi fonduri cu capital de risc); - elaborarea de criterii de cotare pe piata RASDAQ; - elaborarea unei legi privind protecţia investitorilor minoritari; - crearea de noi instrumente financiare; - organizarea activitãţii de raportare electronica a situaţiilor întocmite de operatorii pieţei de capital; - crearea cadrului legislativ pentru sistemul naţional integrat al pieţelor de capital (pentru mãrfuri şi valori mobiliare). Rãspund: Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Ministerul Privatizãrii, Ministerul Justiţiei, Consiliul pentru Reforma, dupã caz. ANEXA 8 INVESTIŢII PE PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI ALE ECONOMIEI NAŢIONALE, ÎN ANUL 1997
Investiţii din total investiţii:
(total) preţuri curente (milioane lei)
----------------------- -----------------------------------
Preţuri Structura Lucrãri Utilaje (inclusiv mijloace
curente % de de transport
(milioane lei) construcţii-------------------------
Total din care:
din import
-------------------------------------------------------------------------------
Total 38.364.946,8 100,0 14.854.748,1 20.011.404,1 5.053.108,4
Agricultura 4.296.311,8 11,2 48.227,5 3.655.128,5 43.250,4
Silvicultura,
exploatarea
forestierã şi
economia
vânatului 68.074,8 0,2 29.844,3 27.749,9 1.742,0
Piscicultura şi
pescuit 1.722,0 *) 194,5 1.513,6 61,3
Industrie 17.728.084,1 46,2 4.992.488,8 10.521.459,9 3.302.881,4
Industria
extractiva, 4.154.288,9 10,8 1.357.946,6 1.260.630,9 99.535,7
din care:
Extractia şi
prepararea
carbunelui 320.111,0 0,8 200.906,4 104.326,9 5.037,3
Extractia
petrolului şi
gazelor
naturale 3.682.322,8 9,6 1.064.515,4 1.109.602,5 83.077,0
Extractia şi
prepararea
minereurilor
metalifere 86.705,5 0,2 56.379,0 23.558,6 4.614,5
Industria
prelucratoare, 10.410.345,0 27,1 1.612.827,5 8.452.189,4 2.971.573,9
din care:
Alimentara şi
bãuturi 3.250.204,1 8,5 256.146,4 2.970.004,6 611.483,0
Industria
tutunului 11.652,2 *) 1.885,7 9.647,9 7.826,5
Textila şi
produse
textile 1.142.743,8 3,0 19.326,5 1.118.882,7 186.419,8
Confecţii din
textile, blanuri
şi piele 1.147.029,3 3,0 49.355,0 1.093.422,6 134.177,0
Pielarie şi
incaltaminte 260.194,3 0,7 5.575,5 252.968,5 42.787,3
Prelucrarea
lemnului
(exclusiv
mobila) 66.844,3 0,2 17.213,4 48.899,7 26.237,8
Celuloza, hârtie
şi carton 89.443,2 0,2 16.245,5 71.165,7 61.205,0
Edituri, poligrafie
şi reproducerea
înregistrãrilor pe
suporturi 27.881,8 0,1 7.222,0 20.257,9 11.755,9
Prelucrarea
petrolului,
cocsificarea
carbunelui şi
tratarea
combustibililor
nucleari 231.211,1 0,6 107.282,9 111.978,2 62.595,3
Chimie şi fibre
sintetice şi
artificiale 688.026,6 1,8 196.828,4 370.674,1 285.231,4
Prelucrarea
cauciucului şi
a maselor
plastice 135.183,9 0,4 41.024,8 90.046,4 52.288,9
Minerale
nemetalice 753.715,9 2,0 105.708,8 627.700,2 516.322,7
--------------
*) Date sub 0,05.
Metalurgie 1.016.610,1 2,6 492.456,7 422.134,3 208.854,0
Construcţii
metalice şi
produse din
metal 94.513,8 0,2 24.877,0 66.208,8 22.567,6
Maşini şi
echipamente 507.102,8 1,3 56.160,8 440.386,3 209.189,2
Mijloace ale
tehnicii de
calcul şi de
birou 8.214,9 *) 1.159,7 6.959,7 5.891,0
Maşini şi aparate
electrice 130.318,7 0,3 21.327,8 100.703,7 60.031,9
Echipamente,
aparate de
radio,
televiziune şi
comunicaţii 48.482,5 0,1 7.567,8 38.275,1 24.763,0
Aparatura şi
instrumente
medicale, de
precizie, optica
şi ceasornicarie 174.342,1 0,5 2.881,1 168.029,2 150.506,3
Mijloace de
transport rutier 238.491,6 0,6 124.911,7 108.151,4 37.904,8
Alte mijloace
de transport 131.508,0 0,3 18.434,3 108.312,0 85.868,0
Alte activitãţi
industriale 256.630,0 0,7 39.235,7 207.380,4 167.667,5
Energie electrica
şi termica, gaze
şi apa 3.163.450,2 8,3 2.021.714,7 808.639,6 231.771,8
Producţia,
transportul şi
distribuţia de
energie electrica
şi termica, gaze
şi apa calda 2.437.285,9 6,4 1.518.948,1 641.639,6 132.111,9
Captarea,
tratarea şi
distribuţia apei 726.164,3 1,9 502.766,6 167.000,0 99.659,9
Construcţii 1.282.789,0 3,3 338.297,9 926.509,9 191.609,3
Comerţ, 1.318.525,5 3,5 261.103,5 989.112,3 171.412,2
din care:
Comerţ cu
ridicatã 919.002,0 2,4 121.464,1 773.033,4 141.077,3
Comerţ cu
amãnuntul 296.710,9 0,8 89.051,3 167.199,9 12.508,9
Hoteluri şi
restaurante 110.138,9 0,3 37.379,7 50.744,0 32.087,0
Transport şi
depozitare, 2.006.313,9 5,2 1.234.890,1 711.340,3 160.887,4
din care:
Transporturi
terestre,
transporturi
prin conducte 756.228,6 2,0 167.238,1 572.171,1 85.636,9
Transporturi
pe apa 48.625,9 0,1 17.552,7 30.176,3 19.898,6
Transporturi
aeriene 8.312,8 *) 2.853,0 4.515,0 2.377,9
Posta şi
telecomunicaţii 2.431.309,2 6,3 1.055.058,4 1.305.993,0 743.315,3
Activitãţi ale
instituţiilor
financiare
bancare şi de
asigurãri 1.199.825,3 3,1 776.435,0 268.331,8 189.620,7
Tranzacţii
imobiliare şi
alte servicii, 4.714.019,9 12,3 3.470.032,6 1.222.119,5 111.127,4
din care:
Tranzacţii
imobiliare 4.571.844,6 11,9 3.439.514,0 1.119.427,8 71.232,0
Informatica şi
activitãţi
conexe 28.700,1 0,1 685,4 27.150,3 1.983,6
Cercetare,
dezvoltare 51.776,9 0,1 14.882,2 34.416,6 19.425,2
Administraţie
publica şi
apãrare, asistenta
socialã
obligatorie 2.104.410,8 5,5 1.755.867,1 159.284,3 34.992,5
Învãţãmânt 652.344,0 1,7 514.189,3 90.677,7 33.240,4
Sãnãtate şi
asistenta
socialã 135.780,7 0,4 107.377,1 18.738,4 7.647,3
Celelalte ramuri
ale economiei
naţionale 315.296,9 0,8 233.362,3 62.701,0 29.233,8
-------------------------------------------------------------------------------
*) Date sub 0,05.
PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE ŞI DAREA ÎN FOLOSINTA A PRINCIPALELOR CAPACITĂŢI DE PRODUCŢIE, ÎN ANUL 1997
- Sectorul public -
-------------------------------------------------------------------------------
Activitatea de destinaţie U.M. Capacitatea Perioada de
a capacitãţii punere în
funcţiune
-------------------------------------------------------------------------------
Agricultura şi servicii auxiliare
* Societatea Comercialã "Avicola" - S.A.
Suceava
- Moara FNC t/h 10 martie
* Staţiunea de Cercetare şi Producţie
Vitivinicolã Stefanesti, judeţul Arges
- plantaţii vii ha 24 decembrie
* Regia Autonomã de Îmbunãtãţiri Funciare
Bucureşti
- Terasa Seimeni, judeţul Constanta - desecare ha 595 decembrie
- Amenajare hidroameliorativa complexa Jiu
- Bechet - judeţul Dolj - irigaţii ha 50 decembrie
- Canal Dunare-Bucureşti - judeţul Giurgiu -
irigaţii ha 320 decembrie
- Amenajare hidroameliorativa complexa
Frunzaru - Boianu - judeţul Olt - desecare ha 310 decembrie
- combaterea eroziunii solului ha 301 decembrie
Alte activitãţi extractive
* Regia Autonomã a Sarii Bucureşti
- instalatie de recristalizare a sarii mii t/an 18 septembrie
Industria alimentara, a bãuturilor şi
tutunului
* Societatea Comercialã "Decebal" - S.A.
Hunedoara
- Fabrica de Conserve de Carne Deva t/8h 10 ianuarie
* Societatea Comercialã "Rimnicomb" - S.A.
Ramnicu Sarat, judeţul Buzau
- brutarie, pâine bucãţi/24h 1.600 februarie
* Regia Autonomã a Tutunului Bucureşti
- linie confectionat filtre m/min. 400 ianuarie
- linie confectionat filtre m/min. 400 martie
- linie impachetat tigari posete/min. 300 martie
- linie primara prelucrat tutun t/h 2 martie
* Societatea Comercialã "Gorjpan" - S.A.
Targu Jiu
- linie panificatie t/zi 5 martie
* Societatea Comercialã "Ultex" - S.A.
Tandarei, judeţul Ialomita
- ulei dublu rafinat t/24h 50 iulie
* Societatea Comercialã "Comcereal" - S.A.
Vrancea
- Moara grâu-fãina t/24h 8 iulie
* Societatea Comercialã de Morarit şi
Panificatie - S.A. Galaţi
- retehnologizare moara grâu-fãina t/24h va ajunge septembrie
la 200
- linie biscuiti secţia "Dunareana" t/24h 6 decembrie
* Societatea Comercialã "Spicul" - S.A.
Buzau
- retehnologizare moara grâu-fãina t/24h 200 decembrie
* Societatea Comercialã "Vinalcool" - S.A.
Suceava
- extindere, dezvoltare distilerie hl/24h 50 octombrie
* Societatea Comercialã "Ulvex" - S.A.
Buzau
- linie imbuteliere ulei rafinat sticle 1/2l/h 3.000 decembrie
* Societatea Comercialã "Vinvico" - S.A.
Constanta
- instalatie tratare tartrica a vinului l/h 2.500 octombrie
Industria celulozei, hârtiei şi cartonului
* Societatea Comercialã "Cahiro" - S.A.
Boldesti-Scaeni, judeţul Prahova
- masina hârtie nr. 4 pentru hârtie
igienica şi de ambalaj t/an 2.000 martie
Industria de prelucrare a ţiţeiului
* Societatea Comercialã "Rafinaria Astra"
- S.A. Ploiesti, judeţul Prahova
- parc rezervoare (ţiţei, slops şi casa pompe) t/an 33.150 martie
* Societatea Comercialã "Rafo" - S.A.
Onesti, judeţul Bacau
- retehnologizarea instalaţiei de Detol mii t/an 100 septembrie
Industria chimica şi a fibrelor sintetice
şi artificiale
* Societatea Comercialã "Fibrex" - S.A.
Savinesti, judeţul Neamt
- instalatie de producere hidrogen - etapa 1 Nmc/h 6.500 februarie
- instalatia de producere bioxid de carbon Nmc/h 1.900 februarie
- instalatie de producere hidrogen - etapa
a 2-a Nmc/h 6.500 iulie
* Societatea Comercialã "Chimopar" - S.A.
Bucureşti
- statie filtrare grosiera apa industriala mc/h 60 iulie
* Societatea Comercialã "Carbid Fox" - S.A.
Tarnaveni, judeţul Mures
- modernizarea capacitãţii cuptorului 6 kg/h 720 septembrie
* Societatea Comercialã "Antibiotice" - S.A.
Iaşi
- instalatie de extracţie penicilina MUI/luna 120.000 septembrie
* Societatea Comercialã "Biosin" - S.A.
Craiova, judeţul Dolj
- instalatie pentru producerea alcoolului
etilic hl/zi 50 decembrie
* Societatea Comercialã "Doljchim" - S.A.
Craiova, judeţul Dolj
- instalatie separare hidrogen din gazele Nmc/l 26,6 noiembrie
de purja de la instalatia de amoniac Kellogs, amoniac
reducerea consumului de gaz metan
- modernizare instalatie de metanol prin Nmc/l 100,0 noiembrie
schimbare reactor sinteza, reducerea metanol
consumului de gaz metan
Industria metalurgica
* Societatea Comercialã "Tepro" S.A. Iaşi
- profiluri perforate în flux t/an 40.000 iulie
Industria mijloacelor de transport
* Societatea Comercialã "Apsa" - S.A.
Baia Mare, judeţul Maramures
- baia de zincare la cald kg/h 1.000 martie
Energie electrica şi termica
* Filiala Electrocentrale Caransebes,
judeţul Caras-Severin
Amenajarea hidroenergetica Bistra -
Poiana Marului MW 2x0,4 ianuarie
* Filiala Electrocentrale Targu Jiu,
judeţul Gorj
Amenajarea hidroenergetica a raului Jiu pe MW 5,5 februarie
sectorul Vadeni - Targu Jiu MW 5,5 august
* Filiala Electrocentrale Curtea de Arges
Centrala hidroenergetica Mihailesti - grup 2 MW 3,85 iulie
* Filiala Electrocentrale Ploiesti
Amenajarea hidroenergetica Maneciu - Izvoarele
grup 1-2 MW 2x8 iulie
* Filiala Electrocentrale Ramnicu Valcea
Amenajarea hidroenergetica Fagaras, Hidrocentrala
Avrig - grup 2 MW 7,1 iulie
Amenajarea hidroenergetica a raului Olt pe
sectorul Slatina-Dunare MW 13,25 septembrie
* Filiala Electrocentrale Bacau
CET Bacau
- cazan t/h abur 420 decembrie
* Filiala Electrocentrale Bucureşti
CET Bucureşti-Vest
- cazan cu apa fierbinte Gcal./h 100 decembrie
CET Bucureşti-Progresu
- cazan t/h abur 420 decembrie
* Regia Autonomã a Gazelor Naturale "Romgaz"
Medias, judeţul Sibiu
Conducta Ticleni-Bucureşti km 2,8 decembrie
Conducta Corbu-Turnu Magurele km 90,0 decembrie
Conducta Hurezani-Bibesti km 17,0 decembrie
Conducta Valea Calugareasca-Valenii de Munte km 21,9 decembrie
Transport şi depozitare
* Administraţia Porturilor Dunãrii Maritime
Galaţi
- sistematizarea şi dezvoltarea capacitãţii de mii t 190 martie
trafic a Portului Brãila, etapa a II-a, trafic/an
faza I - dane aval
* Societatea Nationala a Cãilor Ferate Romane
* Regionala Cai Ferate Craiova,
judeţul Mehedinti
Suprainaltare şi consolidare terasamente în
zona SHN
Porţile de Fier I km 1,0 martie
Posta şi telecomunicaţii:
Centrale telefonice digitale în judeţele:
Alba linii 3.720 februarie-
decembrie
Arad linii 22.000 aprilie
Arges linii 14.000 aprilie
Bacau linii 7.240 noiembrie-
decembrie
Bihor linii 1.000 mai
Bistrita-Nasaud linii 600 aprilie
Botosani linii 1.672 februarie-
noiembrie
Braşov linii 1.416 iulie
Brãila linii 5.000 decembrie
Caras-Severin linii 7.073 martie-
decembrie
Cluj linii 1.760 decembrie
Constanta linii 35.392 martie-
decembrie
Covasna linii 1.800 august-
noiembrie
Dambovita linii 593 decembrie
Dolj linii 1.500 martie
Galaţi linii 24.758 august-
decembrie
Giurgiu linii 11.056 iunie-
septembrie
Gorj linii 11.080 februarie-
noiembrie
Harghita linii 3.081 martie-
decembrie
Hunedoara linii 12.920 august-
decembrie
Ialomita linii 12.830 iulie-
septembrie
Iaşi linii 8.750 mai-
decembrie
Maramures linii 19.000 septembrie-
decembrie
Mehedinti linii 10.272 noiembrie
Mures linii 2.096 februarie
Neamt linii 9.300 martie-
decembrie
Olt linii 512 decembrie
Prahova linii 32.336 decembrie
Satu Mare linii 18.000 decembrie
Salaj linii 3.426 martie-
decembrie
Sibiu linii 13.006 aprilie-
octombrie
Suceava linii 2.616 octombrie-
decembrie
Teleorman linii 3.240 aprilie-
octombrie
Timis linii 11.450 aprilie-
decembrie
Vaslui linii 1.785 martie-
decembrie
Valcea linii 2.000 decembrie
Vrancea linii 11.992 martie-
decembrie
Bucureşti linii 12.608 noiembrie-
decembrie
Centrale telefonice analogice în judeţele:
Arges linii 300 decembrie
Caras-Severin linii 136 august
Cluj linii 1.200 decembrie
Covasna linii 400 decembrie
Dolj linii 400 martie
Galaţi linii 2.000 iunie
Gorj linii 1.400 martie-
noiembrie
Harghita linii 1.000 iunie
Mures linii 6.100 mai-
decembrie
Salaj linii 1.000 mai
Teleorman linii 790 decembrie
Tulcea linii 1.000 august
Vaslui linii 764 mai-
decembrie
Valcea linii 1.400 decembrie
Vrancea linii 600 aprilie
-------------------------------------------------------------------------------
--------- 
