Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 127 din 1 martie 2007 pentru aprobarea Regulamentului Institutului National al Magistraturii
În temeiul art. 134 alin. (4) din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicatã, cu modificãrile ulterioare, având în vedere dispoziţiile <>art. 106 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotãrãşte:
ART. 1 Se aprobã Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii, cuprins în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, <>Hotãrârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 320/2005 pentru aprobarea Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 20 septembrie 2005, se abrogã. ART. 3 Prezenta hotãrâre va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecãtor Anton Pandrea
Bucureşti, 1 martie 2007. Nr. 127.
ANEXĂ REGULAMENTUL Institutului Naţional al Magistraturii
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 (1) Institutul Naţional al Magistraturii, denumit în continuare Institut, este organizat şi funcţioneazã potrivit <>Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare <>Legii nr. 303/2004 privind statutul judecãtorilor şi procurorilor, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi <>Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi potrivit prevederilor prezentului regulament. (2) Institutul este instituţie publicã aflatã sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Institutul are personalitate juridicã şi sediul în municipiul Bucureşti. (4) Institutul realizeazã formarea profesionalã iniţialã a judecãtorilor şi procurorilor, formarea profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii. (5) Institutul nu face parte din sistemul naţional de învãţãmânt şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale referitoare la acreditarea instituţiilor de învãţãmânt superior şi recunoaşterea diplomelor.
CAP. II Structura organizatoricã a Institutului
ART. 2 (1) Structura organizatoricã a Institutului include: a) organele de conducere; b) Departamentul de formare profesionalã iniţialã; c) Departamentul de formare profesionalã continuã; d) Departamentul de formare a formatorilor; e) Departamentul economico-financiar şi administrativ. (2) Departamentele prevãzute la alin. (1) colaboreazã în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin. Personalul acestora exercitã atribuţiile stabilite prin fişa postului, întocmitã de conducãtorul departamentului şi aprobatã de directorul Institutului.
CAP. III Conducerea Institutului
ART. 3 Organele de conducere ale Institutului sunt: Consiliul ştiinţific, directorul, 2 directori adjuncţi şi directorul executiv. ART. 4 (1) Consiliul ştiinţific este format din 13 membri dupã cum urmeazã: un judecãtor al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; un judecãtor al Curţii de Apel Bucureşti; un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureşti; 3 profesori universitari de la Facultatea de Drept a Universitãţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitãţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universitãţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului; un reprezentant al auditorilor de justiţie; un reprezentant al asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecãtorilor şi procurorilor, precum şi directorul Institutului. (2) Durata mandatului membrilor Consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pentru un an. (3) Consiliul ştiinţific este convocat de cãtre directorul Institutului sau, dupã caz, o treime din numãrul membrilor sãi, Consiliul pedagogic ori de Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Şedinţele Consiliului ştiinţific sunt prezidate de cãtre directorul Institutului, iar în lipsa acestuia, de cãtre unul dintre membrii Consiliului ştiinţific, desemnat de acesta. ART. 5 (1) Desemnarea judecãtorilor şi procurorilor în Consiliul ştiinţific se face dintr-o listã de 3 propuneri, înaintatã Consiliului Superior al Magistraturii de cãtre colegiile de conducere ale instanţelor şi parchetelor prevãzute la art. 4 alin. (1). (2) Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universitãţii din Bucureşti, Facultatea de Drept a Universitãţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universitãţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca vor fi recomandaţi de decanatele celor 3 facultãţi, la solicitarea Institutului, transmisã cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor. (3) Reprezentanţii personalului de instruire din cadrul Institutului sunt aleşi prin vot secret, în adunarea generalã a acestuia, convocatã şi prezidatã de directorul Institutului. (4) Reprezentantul auditorilor de justiţie este ales prin vot secret, în adunarea generalã a auditorilor de justiţie, convocatã şi prezidatã de directorul Institutului. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învãţãmânt. (5) Reprezentantul asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecãtorilor şi procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociaţii. Criteriile de selecţie a candidaţilor se stabilesc prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, dupã consultarea tuturor asociaţiilor profesionale, legal constituite, ale judecãtorilor şi procurorilor. ART. 6 Institutul este obligat sã solicite Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile prezentului regulament, desemnarea noilor membri cu cel puţin 3 luni anterior expirãrii mandatelor membrilor în funcţie. ART. 7 (1) Consiliul ştiinţific hotãrãşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului. (2) Consiliul ştiinţific are urmãtoarele atribuţii: a) propune Consiliului Superior al Magistraturii planurile de învãţãmânt pentru cursurile de formare profesionalã iniţialã a judecãtorilor şi procurorilor, organizate sau, dupã caz, coordonate de Institut; b) propune Consiliului Superior al Magistraturii numãrul anual de cursanţi ai Institutului, data şi locul organizãrii concursului de admitere la Institut, tematica şi bibliografia pentru concursul de admitere şi programul de formare profesionalã a auditorilor de justiţie; c) propune Consiliului Superior al Magistraturii programul de formare profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor; d) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea şi revocarea din funcţie a directorului şi a directorilor adjuncţi ai Institutului; e) avizeazã numirea şi eliberarea din funcţie a personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor; f) propune Consiliului Superior al Magistraturii structura organizatoricã, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului; g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea comisiilor de organizare, de elaborare a subiectelor, de corectare şi de soluţionare a contestaţiilor pentru concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului, concursul de admitere în magistraturã, examenul susţinut de persoanele numite fãrã concurs în funcţia de judecãtor sau de procuror, la finalizarea cursului de 6 luni de formare profesionalã în cadrul Institutului, examenul de capacitate, concursul pentru promovarea judecãtorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie şi concursul sau examenul pentru numirea acestora în funcţii de conducere, în condiţiile legii; h) avizeazã proiectul de buget al Institutului; i) aprobã Regulamentul de ordine interioarã al cãminului auditorilor de justiţie şi Regulamentul bibliotecii Institutului; j) propune Consiliului Superior al Magistraturii modificarea regulamentului Institutului; k) aprobã programul relaţiilor externe ale Institutului. (3) Consiliul ştiinţific hotãrãşte asupra oricãror alte probleme care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, stabilite de lege, regulamente ori de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 8 (1) Consiliul ştiinţific îşi desfãşoarã activitatea în prezenţa a douã treimi din numãrul membrilor sãi şi adoptã hotãrâri cu votul majoritãţii membrilor prezenţi. (2) Şedinţele Consiliului ştiinţific sunt ordinare sau extraordinare. (3) Consiliul ştiinţific se întruneşte lunar în şedinţã ordinarã. (4) Lucrãrile şedinţei se înregistreazã şi se consemneazã într-un proces-verbal care va fi semnat de participanţii la şedinţã. (5) Hotãrârile Consiliului ştiinţific se semneazã de directorul Institutului sau, dupã caz, de membrul desemnat care a prezidat şedinţa. ART. 9 (1) Consiliul pedagogic este organul consultativ al Consiliului ştiinţific. (2) Din Consiliul pedagogic fac parte directorul şi directorii adjuncţi ai Institutului, şefii de catedrã, titularii de disciplinã, precum şi 2 reprezentanţi ai coordonatorilor de practicã, unul pentru grupele de judecãtori şi unul pentru grupele de procurori. (3) Cei 2 reprezentanţi ai coordonatorilor de practicã sunt aleşi anual, în adunãrile generale ale acestora, convocate şi prezidate de directorul Institutului. ART. 10 Consiliul pedagogic analizeazã şi formuleazã propuneri privind: a) direcţiile de studiu ale Institutului; b) programul de învãţãmânt şi programele analitice întocmite pentru fiecare disciplinã din cadrul formãrii profesionale iniţiale; c) domeniile şi temele cuprinse în programul de formare profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor; d) modul de organizare a activitãţii de formare profesionalã iniţialã şi activitãţii de formare profesionalã continuã, precum şi mãsurile necesare îndeplinirii obiectivelor de studiu ale Institutului; e) orice alte aspecte privind activitatea de studiu desfãşuratã de Institut. ART. 11 (1) Consiliul pedagogic se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la convocarea directorului Institutului sau a unei treimi din numãrul membrilor sãi. (2) Consiliul pedagogic îşi desfãşoarã activitatea în prezenţa a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul membrilor sãi şi adoptã hotãrâri cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. (3) Lucrãrile Consiliului pedagogic sunt conduse de persoana desemnatã la începutul şedinţei dintre membrii sãi. (4) Lucrãrile Consiliului pedagogic se înregistreazã şi se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de participanţii la şedinţã. (5) Hotãrârile Consiliului pedagogic se semneazã de persoana care a prezidat şedinţa. ART. 12 (1) Directorul Institutului şi directorii adjuncţi sunt numiţi pentru un mandat de 3 ani de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului, din rândul personalului de instruire de specialitate juridicã al Institutului, al judecãtorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învãţãmântul superior juridic, acreditat potrivit legii. (2) Directorul Institutului şi adjuncţii acestuia pot fi revocaţi din funcţie în conformitate cu dispoziţiile <>art. 51 din Legea nr. 303/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care se aplicã în mod corespunzãtor. (3) Directorul executiv este numit şi revocat din funcţie în condiţiile legii. ART. 13 (1) Directorul Institutului are, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) asigurã conducerea curentã a activitãţii Institutului; b) convoacã Consiliul ştiinţific al Institutului în şedinţe ordinare sau extraordinare şi stabileşte proiectul ordinii de zi; c) reprezintã Institutul în relaţiile cu autoritãţile şi instituţiile publice, persoanele fizice şi persoanele juridice din ţarã şi din strãinãtate; d) este ordonator secundar de credite; e) numeşte şi elibereazã din funcţie, prin decizie, personalul Institutului, în condiţiile legii; f) ia mãsuri pentru executarea hotãrârilor Consiliului ştiinţific al Institutului. (2) Directorul Institutului exercitã orice alte atribuţii prevãzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Consiliul ştiinţific al Institutului. (3) Directorul Institutului poate delega directorilor adjuncţi o parte din atribuţiile sale. ART. 14 (1) Directorii adjuncţi ai Institutului au, în principal, urmãtoarele atribuţii: a) asigurã respectarea programelor de studiu şi a normelor de disciplinã interioarã; b) asigurã elaborarea, dupã caz, a proiectelor programului de învãţãmânt, de politici şi strategii de formare a judecãtorilor şi procurorilor; c) coordoneazã departamentele încredinţate de directorul Institutului; d) asigurã elaborarea proiectului statului de funcţii şi statului de personal; e) asigurã elaborarea proiectului programului de relaţii externe al Institutului; f) asigurã efectuarea lucrãrilor necesare pentru relaţiile cu autoritãţile şi instituţiile publice, cu specialiştii români sau strãini, precum şi cu reprezentanţele diplomatice strãine din România, în vederea promovãrii intereselor Institutului în raporturile cu acestea; g) asigurã relaţiile cu mass-media şi cu publicul; h) efectueazã lucrãrile privind primirea în audienţã la conducerea Institutului. (2) Directorii adjuncţi exercitã orice alte atribuţii prevãzute de lege sau regulamente ori stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul ştiinţific sau de directorul Institutului. (3) Directorul Institutului stabileşte, prin decizie, atribuţiile fiecãrui director adjunct. ART. 15 (1) Directorul executiv conduce activitatea Departamentului economico-financiar şi administrativ. (2) Atribuţiile directorului executiv sunt stabilite prin decizie de cãtre directorul Institutului. ART. 16 Şefii de departament sunt numiţi de directorul Institutului, la propunerea Consiliului ştiinţific, din rândul personalului de specialitate juridicã, asimilat judecãtorilor şi procurorilor, al Institutului şi al judecãtorilor şi procurorilor detaşaţi în cadrul Institutului.
CAP. IV Departamentul de formare profesionalã iniţialã
ART. 17 (1) Durata formãrii profesionale a auditorilor de justiţie este de 2 ani. Dupã absolvirea primului an de studiu auditorii de justiţie opteazã, în ordinea mediilor şi în raport cu numãrul posturilor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru funcţia de judecãtor sau procuror. (2) Programul de formare profesionalã a auditorilor de justiţie se elaboreazã de cãtre personalul de instruire al Institutului, în cadrul catedrelor, şi se supune spre avizare Consiliului ştiinţific. (3) Programul de formare profesionalã prevãzut la alin. (2) se aprobã de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific. ART. 18 (1) În primul an de studii formarea profesionalã a auditorilor de justiţie se axeazã pe aprofundarea cunoştinţelor necesare pentru profesiile de judecãtor şi procuror, conform programului de formare. (2) Numãrul de conferinţe şi dezbateri tematice pentru fiecare disciplinã este prevãzut în programul de învãţãmânt şi se desfãşoarã în conformitate cu programele analitice aprobate. (3) Programul de învãţãmânt are la bazã programele analitice pentru fiecare disciplinã, cu precizarea temelor şi subtemelor, precum şi a numãrului de ore alocat pentru fiecare. (4) Auditorii au obligaţia de a întocmi un referat din una dintre materiile prevãzute în planul de învãţãmânt, considerat ca o componentã distinctã în planul de învãţãmânt şi luat în considerare ca atare la calculul mediei finale. (5) Nota acordatã auditorilor de justiţie la sfârşitul primului an de studiu, la fiecare materie, reprezintã media dintre nota obţinutã pentru activitatea desfãşuratã la dezbaterile tematice şi nota obţinutã la evaluarea finalã. (6) Media finalã a primului an de studiu reprezintã media notelor obţinute la fiecare materie, conform alin. (5). ART. 19 (1) În primul an de studiu formarea profesionalã a auditorilor de justiţie vizeazã şi asigurarea unei formãri pluraliste şi dobândirea cunoştinţelor în domenii adiacente dreptului, prin realizarea de proiecte extracurriculare. (2) Lista proiectelor extracurriculare este aprobatã în fiecare an de Consiliul ştiinţific. (3) La realizarea fiecãrui proiect colaboreazã mai mulţi auditori, sub coordonarea unui formator INM sau a unui profesionist din domeniul proiectului respectiv. (4) Realizarea proiectelor are loc în cursul celor doi ani de studii. (5) Evaluarea proiectelor extracurriculare se realizeazã cu "admis" sau "respins", la finalul celui de-al doilea an de studiu. Auditorii de justiţie care primesc la evaluare calificativul "respins" nu se pot înscrie pentru susţinerea examenului de absolvire, având posibilitatea înscrierii în urmãtoarea sesiune a examenului, în situaţia completãrii proiectului şi evaluãrii cu calificativul "admis". ART. 20 (1) Activitatea auditorilor de justiţie din cel de-al doilea an de studiu se desfãşoarã conform programului de practicã, în cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, precum şi al altor instituţii, sub îndrumarea coordonatorilor de practicã sau a persoanelor de contact din cadrul respectivelor instituţii, alternativ cu modulele stabilite conform programei Institutului. (2) Stagiile de practicã, desfãşurate la alte instituţii, naţionale şi internaţionale, vor avea o duratã minimã totalã de 15 zile. (3) Coordonatorii de practicã sunt judecãtori şi procurori de la instanţe şi, respectiv, parchete, ce fac parte din personalul de instruire al Institutului. Coordonatorii sunt propuşi de Consiliul ştiinţific şi numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Persoanele de contact din cadrul instituţiilor în care se desfãşoarã stagiile de practicã sunt desemnate de conducerea acestor instituţii. (4) Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studiu vor primi o notã reprezentând evaluarea continuã a activitãţii în stagiu, constând în media ponderatã a evaluãrilor coordonatorilor pentru perioadele de stagiu de la instanţe şi parchete. Media ponderatã se calculeazã în funcţie de numãrul de zile alocate fiecãrui stagiu, conform programului de stagiu aprobat. Aceastã notã va avea o pondere egalã cu a celorlalte note acordate auditorilor de justiţie în al doilea an de studiu, conform alin. (6). (5) Pe perioada stagiului, auditorii completeazã caietul de practicã, conţinând toate lucrãrile cu caracter practic efectuate în perioada de stagiu, în conformitate cu structura aprobatã de Consiliul ştiinţific la începutul fiecãrui an. Evaluarea caietelor de practicã se realizeazã de o comisie formatã din reprezentanţi ai coordonatorilor de practicã şi ai titularilor de catedrã. Nota primitã la evaluarea caietelor de practicã reprezintã 50% din nota ce reprezintã evaluarea continuã a activitãţii de stagiu, conform alin. (4). (6) Nota acordatã auditorilor de justiţie la sfârşitul celui de-al doilea an de studiu reprezintã media dintre notele obţinute la testãrile menţionate la alin. (8) şi la evaluarea continuã a stagiilor menţionatã la alin. (4) şi (5), conform programului de formare iniţialã. (7) Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studiu continuã, în paralel cu stagiile de practicã, formarea în cadrul Institutului, conform programului de formare iniţialã, sub formã de module, cu caracter preponderent practic. (8) Auditorii de justiţie din cel de-al doilea an de studiu susţin pe parcursul anului testãri la sfârşitul fiecãrei etape a stagiului de practicã, precum şi la terminarea fiecãrui modul, conform programului de practicã şi programului de învãţãmânt. ART. 21 (1) Formatorii sunt obligaţi sã respecte programa analiticã şi orarul. În mod excepţional, modificarea orarului şi a programei analitice sau înlocuirea formatorilor se poate face de directorul Institutului, cu acordul Consiliului ştiinţific. (2) În cadrul fiecãrei catedre/discipline se organizeazã lunar sau ori de câte ori este nevoie şedinţa membrilor acesteia, la convocarea titularului de catedrã/disciplinã, în scopul asigurãrii pregãtirii unitare a auditorilor de justiţie. ART. 22 (1) Personalul de instruire evalueazã activitatea desfãşuratã de auditorii de justiţie, prin acordarea de note sau, dupã caz, calificative, într-o fişã individualã. (2) Criteriile de evaluare se aprobã de Consiliul ştiinţific al Institutului, la propunerea Consiliului pedagogic. (3) Notele şi calificativele se centralizeazã la încheierea fiecãrei perioade de studiu sau stagiu de practicã şi au pondere în media finalã de absolvire. (4) Nota minimã admisã la fiecare probã este 5,00 (cinci). (5) Auditorii de justiţie au dreptul sã cearã recorectarea lucrãrilor în termen de 48 de ore de la afişarea rezultatelor la sediul Institutului. Cererea de recorectare trebuie sã conţinã motivele pe care se întemeiazã, prin raportare la baremul afişat. (6) Proba sau examenul la care nu s-a obţinut nota minimã prevãzutã la alin. (4) mai poate fi susţinutã/susţinut o singurã datã, în prima sesiune anunţatã de Institut. Nepromovarea la cea de-a doua sesiune atrage exmatricularea din Institut, în baza hotãrârii Consiliului ştiinţific. ART. 23 Trimestrial sau ori de câte ori este necesar Consiliul ştiinţific face analiza modului de desfãşurare a procesului de învãţãmânt şi a stagiilor de practicã, având în vedere şi opiniile auditorilor de justiţie.
CAP. V Departamentul de formare profesionalã continuã
ART. 24 Departamentul de formare profesionalã continuã este organizat şi funcţioneazã în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de desfãşurare a cursurilor de formare profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor şi atestare a rezultatelor obţinute, aprobat prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 25 Institutul elaboreazã programul anual de formare profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor, pe care îl supune aprobãrii Consiliului Superior al Magistraturii pânã cel mai târziu în luna noiembrie a anului în curs, pentru anul urmãtor. ART. 26 Institutul coordoneazã activitatea de formare profesionalã continuã descentralizatã a judecãtorilor şi procurorilor, realizatã de curţile de apel şi de parchetele de pe lângã acestea, prin avizarea tematicii de pregãtire, furnizarea materialelor documentare şi formarea formatorilor.
CAP. VI Departamentul de formare a formatorilor
ART. 27 Institutul realizeazã formarea formatorilor, conform dispoziţiilor <>art. 103 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 28 Selecţia candidaţilor care şi-au anunţat intenţia de a deveni formatori ai Institutului se realizeazã de cãtre o comisie numitã prin hotãrâre a Consiliului ştiinţific, conform unei proceduri publice şi transparente, cu aplicarea unor criterii obiective stabilite prin strategia de recrutare a formatorilor Institutului, aprobatã de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 29 (1) Dupã etapa de pregãtire şi evaluare finalã a formatorilor, Consiliul ştiinţific propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea acestora. (2) În mod excepţional, Consiliul ştiinţific poate folosi ca formatori la formarea continuã şi alţi specialişti decât cei aflaţi pe lista de formatori, situaţie care va fi comunicatã de îndatã Consiliului Superior al Magistraturii, spre aprobare. ART. 30 Personalul de instruire al Institutului beneficiazã de formare în domeniul tehnicilor pedagogice.
CAP. VII Departamentul economico-financiar şi administrativ
ART. 31 Departamentul economico-financiar şi administrativ este format din: a) Serviciul financiar-contabil; b) Serviciul resurse umane; c) Serviciul secretariat, protocol şi administrativ; d) Serviciul documentare. ART. 32 Serviciul financiar-contabil are urmãtoarele atribuţii: a) asigurã buna desfãşurare a activitãţii financiar-contabile; b) angajeazã, alãturi de director, prin semnãtura directorului executiv sau, în lipsa acestuia, a înlocuitorului sãu, Institutul în toate operaţiunile patrimoniale; c) organizeazã efectuarea lucrãrilor de planificare financiarã, întocmirea lucrãrilor cu privire la veniturile şi cheltuielile Institutului, planul de casã, fondul pentru salarii, precum şi a altor lucrãri financiar-contabile, conform legii; d) organizeazã şi asigurã controlul gestiunii şi efectuarea inventarierii patrimoniului Institutului; e) pãstreazã registrele şi dosarele administrative privind activitatea financiar-contabilã; f) îndeplineşte orice alte atribuţii cu caracter financiar-contabil prevãzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului. ART. 33 Serviciul resurse umane are urmãtoarele atribuţii: a) organizeazã concursurile pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor, personal contractual şi funcţionari publici din cadrul Institutului; b) asigurã şi rãspunde de respectarea condiţiilor cerute de lege privind încadrãrile în grilele şi gradele salariale; c) completeazã carnetele de muncã şi registrul de evidenţã a salariaţilor; d) urmãreşte întocmirea fişelor de evaluare a salariaţilor; e) urmãreşte întocmirea şi pãstrarea declaraţiilor de interese, declaraţiilor de avere şi a celorlalte declaraţii prevãzute de lege ale personalului de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor şi ale funcţionarilor publici; f) propune actualizarea statului de funcţii şi a statului de personal; g) îndeplineşte orice alte atribuţii referitoare la resursele umane, încredinţate de conducerea Institutului. ART. 34 Serviciul secretariat, protocol şi administrativ are urmãtoarele atribuţii: a) pãstreazã dosarele auditorilor de justiţie; b) întocmeşte foile matricole, cataloagele şi alte evidenţe necesare privind activitãţile de învãţãmânt, frecventarea şi absolvirea cursurilor şi elibereazã atestate auditorilor de justiţie; c) primeşte şi distribuie corespondenţa Institutului, redacteazã corespondenţa trimisã de acesta sub semnãtura directorului sau a directorilor adjuncţi; d) asigurã arhivarea documentelor primite sau elaborate în Institut şi rãspunde de pãstrarea şi conservarea acestora; e) comunicã celorlalte compartimente datele şi documentele necesare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin; f) rãspunde de activitatea administrativ-gospodãreascã a Institutului, asigurând aprovizionarea cu bunurile necesare şi gestionarea acestora; g) duce la îndeplinire mãsurile stabilite pentru asigurarea condiţiilor corespunzãtoare de lucru în Institut, conform normelor de protecţie a muncii şi celor pentru paza clãdirii şi a bunurilor, precum şi pentru paza contra incendiilor, conform legii; h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevãzute de lege sau încredinţate de conducerea Institutului.
CAP. VIII Drepturile şi obligaţiile auditorilor de justiţie
ART. 35 (1) Auditorii de justiţie au, în principal, urmãtoarele drepturi: a) sã beneficieze de o pregãtire unitarã pentru funcţia de judecãtor sau procuror; b) sã utilizeze mijloacele de documentare puse la dispoziţie prin intermediul bibliotecii Institutului; c) sã beneficieze de cazare în cãminul Institutului, în limita locurilor disponibile, potrivit Regulamentului de ordine interioarã al cãminului auditorilor de justiţie; d) sã participe la elaborarea unor publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrãri literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. (2) Auditorii de justiţie au orice alte drepturi prevãzute de lege sau de regulamente. ART. 36 (1) Auditorii de justiţie au, în principal, urmãtoarele obligaţii: a) sã-şi îndeplineascã în mod corespunzãtor îndatoririle ce le revin şi sã-şi respecte obligaţiile cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente sau ordine de serviciu; b) sã respecte Regulamentul Institutului, Regulamentul bibliotecii şi Regulamentul de ordine interioarã al cãminului auditorilor de justiţie; c) sã respecte orarul fixat de conducerea Institutului, precum şi normele de conduitã prevãzute de lege; d) sã nu se serveascã de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingeri politice; e) sã aibã o atitudine echidistantã, fãrã influenţe legate de rasã, sex, religie, naţionalitate, precum şi de statutul socioeconomic, politic şi cultural al unei persoane ori alte asemenea criterii discriminatorii; f) sã nu dezvãluie sau sã foloseascã pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în aceastã calitate; g) în cazul în care, potrivit legii, lucrãrile au un caracter confidenţial, sã pãstreze materialele respective în incinta Institutului, instanţei, parchetului sau altei instituţii şi sã nu permitã consultarea lor decât în cadrul prevãzut de lege sau regulament; h) sã foloseascã resursele şi mijloacele materiale care le sunt puse la dispoziţie, conform destinaţiei lor, exclusiv în interesul dobândirii de cunoştinţe profesionale. (2) Auditorii de justiţie au orice alte obligaţii prevãzute de lege sau de regulamente. (3) Absenţele auditorilor de justiţie de la programul de formare profesionalã iniţialã se consemneazã în foile de prezenţã de cãtre personalul de instruire sau, dupã caz, de coordonatorii de practicã ori persoanele de contact prevãzute la art. 20 alin. (1). ART. 37 (1) În cazul în care auditorii de justiţie sãvârşesc o abatere de la îndatoririle ce le revin potrivit dispoziţiilor legale sau regulamentare, pot fi sancţionaţi disciplinar de cãtre directorul Institutului sau, dupã caz, de Consiliul ştiinţific, în conformitate cu <>art. 18 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Constituie abateri disciplinare urmãtoarele fapte: a) desfãşurarea de activitãţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin; b) atitudinile ireverenţioase faţã de colegi, de personalul de instruire şi de conducere al Institutului, precum şi faţã de persoanele cu care intrã în contact în perioada efectuãrii stagiului; c) absenţele nemotivate de la programul de formare profesionalã iniţialã, dacã acestea depãşesc 8 ore într-o lunã. (3) Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt urmãtoarele: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei proporţional cu numãrul absenţelor nemotivate, dacã acestea depãşesc 8 ore într-o lunã; c) diminuarea indemnizaţiei cu pânã la 15% pe o perioadã de la o lunã la 3 luni; d) exmatricularea din Institut. ART. 38 (1) Avertismentul se aplicã, în scris, de cãtre directorul Institutului, în termen de 30 de zile de la constatarea abaterii, şi poate fi contestat la Consiliul ştiinţific, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Sancţiunile prevãzute la art. 26 alin. (3) lit. b), c) şi d) se aplicã de Consiliul ştiinţific al Institutului, în termenul prevãzut la alin. (1). (3) Decizia sau, dupã caz, hotãrârea de sancţionare se motiveazã şi se comunicã în termen de 10 zile de la aplicarea sancţiunii. (4) Hotãrârile Consiliului ştiinţific prevãzute la alin. (1) şi (2) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal. (5) Sancţiunile aplicate auditorilor de justiţie prin hotãrâri irevocabile se consemneazã în dosarul personal al acestora. ART. 39 (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare este în mod obligatoriu precedatã de efectuarea cercetãrii cu privire la faptele care constituie încãlcãri ale prevederilor legale sau regulamentare. (2) Cercetarea prealabilã se efectueazã de cãtre unul dintre directorii adjuncţi. În cursul acestei proceduri se stabilesc faptele şi urmãrile acestora, împrejurãrile în care au fost sãvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovãţiei şi orice alte date concludente. Sunt obligatorii ascultarea auditorului de justiţie cercetat şi verificarea apãrãrilor acestuia. (3) Cercetarea se finalizeazã printr-un referat, în care se consemneazã rezultatul constatãrilor. Persoana cercetatã are dreptul sã cunoascã toate actele cercetãrii şi sã solicite probe în apãrare. (4) Rãspunderea disciplinarã se prescrie în termen de un an de la sãvârşirea faptei. ART. 40 Auditorii de justiţie rãspund pentru pagubele aduse patrimoniului Institutului, conform dispoziţiilor legale. ART. 41 Pe durata celor 2 ani de studii, dosarul profesional al auditorilor de justiţie se pãstreazã la Institut.
CAP. IX Personalul Institutului
SECŢIUNEA 1 Dispoziţii comune ART. 42 În cadrul Institutului îşi desfãşoarã activitatea urmãtoarele categorii de personal: a) judecãtori şi procurori; b) personal de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor; c) funcţionari publici; d) personal contractual; e) cadre didactice din învãţãmântul juridic superior, acreditat conform legii. ART. 43 (1) Personalul de instruire al Institutului este asigurat, de regulã, din rândul judecãtorilor şi procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi în cadrul Institutului, cu acordul lor şi cu avizul Consiliului ştiinţific, în condiţiile legii. (2) Pentru desfãşurarea procesului de formare profesionalã Institutul poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învãţãmântul juridic superior, acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi strãini, precum şi personal de specialitate juridicã prevãzut la <>art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Personalul de instruire al Institutului are obligaţia de a asigura desfãşurarea programelor de formare profesionalã iniţialã, de formare profesionalã continuã a judecãtorilor şi procurorilor, precum şi de formare a formatorilor, pe baza programelor aprobate. ART. 44 (1) Personalul de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor îndeplineşte atribuţii specifice de organizare şi instruire în cadrul departamentelor de formare profesionalã iniţialã, de formare profesionalã continuã şi de formare a formatorilor. (2) Salarizarea personalului de instruire al Institutului prin plata cu ora se face în funcţie de numãrul de ore de seminar sau de curs susţinute, de indemnizaţia brutã lunarã a funcţiei de judecãtor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de norma didacticã stabilitã conform <>art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (3) Personalul prevãzut la alin. (1) beneficiazã de drepturile şi are îndatoririle prevãzute de lege pentru judecãtori şi procurori. ART. 45 (1) Posturile de funcţionari publici se ocupã în conformitate cu prevederile <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Ocuparea posturilor de cãtre personalul contractual se face în conformitate cu prevederile Codului muncii. (3) Personalul de conducere al Institutului, personalul de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor, funcţionarii publici şi personalul contractual rãspund penal, disciplinar şi civil, conform legii. ART. 46 Colaboratorii externi ai Institutului sunt salarizaţi conform legii.
SECŢIUNEA a 2-a Ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor ART. 47 (1) Poate ocupa un post de execuţie de personal de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor, în departamentele de formare a judecãtorilor şi procurorilor din cadrul Institutului, persoana care îndeplineşte condiţiile prevãzute la <>art. 14 alin. (2) lit. a)-e) din Legea nr. 303/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi care ocupã postul potrivit dispoziţiilor art. 48 sau care promoveazã concursul organizat de Institut. (2) Numirea pe posturi de personal de specialitate juridicã asimilat judecãtorilor şi procurorilor a persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (1) se face prin decizie a directorului Institutului. ART. 48 (1) Candidaţii la concursul de admitere la Institut care îndeplinesc condiţiile prevãzute la art. 27 alin. (1) din Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor scoase la concurs, pot ocupa posturile vacante de personal asimilat judecãtorilor şi procurorilor din cadrul Institutului, menţionate în lista publicatã odatã cu anunţul referitor la concursul de admitere la Institut, dupã promovarea probei eliminatorii constând în verificarea cunoştinţelor de limbã strãinã, reglementatã de art. 50 alin. (1) din prezentul regulament. (2) Ocuparea posturilor vacante se face în ordinea descrescãtoare a notei obţinute ca medie aritmeticã între nota de la concursul de admitere la Institut şi nota obţinutã la proba eliminatorie constând în verificarea cunoştinţelor de limbã strãinã. Departajarea candidaţilor cu note egale se face în ordinea descrescãtoare a notelor obţinute la cele 3 probe ale concursului de admitere la Institut, în ordinea susţinerii acestora. (3) Rezultatele concursului de admitere la Institut pot fi valorificate în termen de un an de la data finalizãrii concursului. Posturile de personal asimilat judecãtorilor şi procurorilor din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii care se vacanteazã ulterior validãrii concursului pot fi ocupate de candidaţii menţionaţi la alin. (1), care opteazã, în termen de douã sãptãmâni de la anunţul referitor la vacantarea posturilor, pentru ocuparea acestora şi care promoveazã proba eliminatorie constând în verificarea cunoştinţelor de limbã strãinã, reglementatã de art. 50 alin. (1) din prezentul regulament. Dispoziţiile alin. (2) se aplicã în mod corespunzãtor. (4) Posturile vacante de personal asimilat judecãtorilor şi procurorilor din cadrul Institutului, care nu se ocupã potrivit dispoziţiilor alin. (1) sau (3), se scot la concursul organizat de Institut. ART. 49 (1) Pentru înscrierea la concurs, candidaţii vor prezenta urmãtoarele acte: a) cerere-tip; b) actul de identitate, în copie; c) certificatul de naştere şi, dupã caz, certificatul de cãsãtorie, în copie; d) diploma de licenţã şi foaia matricolã a anilor de studii, în copie; e) certificatul de cazier judiciar; f) certificatul de cazier fiscal; g) curriculum vitae; h) carnetul de muncã sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate, în copie; i) chitanţa de platã a taxei de înscriere; j) douã fotografii color dimensiunea 2/3 cm. (2) Copiile actelor menţionate la alin. (1) vor fi certificate spre conformitate de Serviciul resurse umane. (3) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul moral şi profesional de la ultimul loc de muncã. Candidaţii care nu au mai fost angajaţi anterior vor depune o recomandare de la ultima instituţie de învãţãmânt absolvitã. (4) Candidaţii sunt obligaţi sã depunã la dosar o adeverinţã medicalã eliberatã de medicul de familie, din care sã reiasã cã sunt apţi pentru exercitarea funcţiei. ART. 50 (1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise la o limbã strãinã, la alegere dintre englezã şi francezã, a unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice şi a unui interviu. (2) Tematica pentru probele de concurs şi bibliografia, data şi locul susţinerii concursului, numirea comisiilor de concurs, numãrul de posturi scoase la concurs, precum şi cuantumul taxei de înscriere la concurs se propun de cãtre directorul Institutului şi se aprobã de Consiliul ştiinţific. (3) Data şi locul susţinerii concursului şi numãrul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs şi cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoştinţã celor interesaţi prin afişare la sediul Institutului, prin intermediul mass-mediei şi prin publicarea pe pagina de internet a Institutului, cu cel puţin 30 de zile înainte de data concursului. Tematica şi bibliografia se aflã în permanenţã pe pagina de internet a Institutului, începând cu data anunţãrii concursului şi pe toatã durata acestuia. (4) Cererile-tip pentru înscrierea la concurs se depun cu cel puţin 15 zile înainte de data concursului la Serviciul resurse umane al Institutului. (5) Consiliul ştiinţific al Institutului numeşte comisiile de examinare şi comisiile de contestaţii. ART. 51 (1) Comisia de examinare pentru proba scrisã la limba strãinã elaboreazã 3 variante de subiecte, care se depun în plicuri sigilate. (2) Cele 3 plicuri vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala de desfãşurare a acestuia. (3) Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat de delegatul comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunicã subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului. (4) Timpul destinat pentru elaborarea lucrãrii scrise la limba strãinã este de douã ore din momentul comunicãrii subiectelor. (5) Intrarea candidaţilor în sãlile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare salã şi a actului de identitate. Dupã verificarea identitãţii, fiecare candidat pãstreazã, la vedere, actul de identitate, pânã la predarea lucrãrii scrise. Pe listã se menţioneazã prezenţa fiecãrui candidat. (6) Candidaţii care nu se aflã în salã în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba. (7) Înainte de a se comunica subiectele, candidaţii înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmeazã a fi lipit, dupã care se aplicã ştampila Institutului. (8) Pe toatã durata desfãşurãrii probei scrise la limba strãinã, în sãlile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supravegheazã desfãşurarea probei şi persoanele desemnate cu aplicarea ştampilei pe colţul îndoit al colilor destinate probei scrise. (9) În vederea elaborãrii lucrãrii scrise, candidaţii primesc coli de hârtie având ştampila Institutului. Se poate folosi numai cernealã sau pix cu pastã de culoare neagrã. (10) La expirarea timpului prevãzut la alin. (4), responsabilul de salã strânge lucrãrile în ordinea predãrii lor de cãtre candidaţi, sub semnãturã, dupã care le predã comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou. (11) În cazul în care concursul se desfãşoarã în mai multe sãli, se întocmeşte câte un borderou pentru lucrãrile din fiecare salã. (12) Lucrarea se considerã predatã de candidat dupã verificarea stãrii acesteia de cãtre responsabilul de salã şi dupã semnarea borderoului de cãtre candidat. (13) Pe toatã durata desfãşurãrii probei scrise este interzisã pãrãsirea sãlii de concurs de cãtre candidaţi. În cazuri excepţionale, pãrãsirea temporarã a sãlii de concurs se poate face numai cu însoţitor. (14) Frauda doveditã se sancţioneazã cu eliminarea din concurs. În acest caz, responsabilul de salã întocmeşte un proces-verbal despre constatãrile fãcute şi mãsurile luate, iar lucrarea se anuleazã cu menţiunea "fraudã". Procesul-verbal va fi comunicat candidatului şi comisiei de examinare. (15) Baremul de corectare stabilit de comisia de examinare se afişeazã la centrul de concurs cu 15 minute înainte de încheierea probei. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţioneazã de comisia de contestaţii în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluţionãrii contestaţiilor se afişeazã la sediul Institutului şi se publicã pe pagina de internet a Institutului. (16) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisã la limba strãinã candidaţii trebuie sã obţinã cel puţin nota 7,00 (şapte). (17) Rezultatele se afişeazã la sediul Institutului şi pe pagina de internet a acestuia. (18) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate la proba scrisã la limba strãinã pot depune contestaţie la Serviciul resurse umane din cadrul Institutului în termen de 48 de ore de la data afişãrii rezultatelor. (19) În vederea soluţionãrii contestaţiilor, colţul lucrãrii se lipeşte din nou. (20) Contestaţiile se soluţioneazã de comisia de contestaţii în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obţinutã la contestaţii este definitivã şi nu poate fi mai micã decât nota contestatã. ART. 52 (1) Candidaţii admişi la proba scrisã la limba strãinã susţin o lucrare scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice la douã dintre urmãtoarele discipline: drept civil, dreptul familiei, drept comercial, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizare judiciarã, elemente de drept comunitar şi protecţia europeanã a drepturilor omului. (2) Disciplinele la care candidaţii susţin lucrarea scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice se aprobã, pentru fiecare post vacant, de Consiliul ştiinţific al Institutului, la propunerea directorului acestuia. (3) Timpul destinat pentru elaborarea lucrãrii scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se stabileşte de comisia de examinare şi nu poate depãşi 4 ore. (4) Dispoziţiile art. 51 alin. (5)-(14) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 53 (1) Corectarea lucrãrilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare. Baremul de corectare se afişeazã la centrul de concurs cu 15 minute înainte de încheierea probei. În termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot face contestaţii la barem, care se soluţioneazã de comisia de contestaţii în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul stabilit în urma soluţionãrii contestaţiilor se afişeazã la sediul Institutului şi se publicã pe pagina de internet a Institutului. (2) Lucrarea scrisã la fiecare dintre materiile de concurs se noteazã cu note de la 1,00 (unu) la 10,00 (zece). Nota 1,00 (unu) se acordã atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu aceastã notã. (3) Nota lucrãrii scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice o reprezintã media aritmeticã a notelor obţinute la fiecare dintre materiile de concurs. (4) Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice, candidaţii trebuie sã obţinã cel puţin media 7,00 (şapte), dar nu mai puţin de nota 5,00 (cinci) la fiecare materie de concurs. (5) Dispoziţiile art. 51 alin. (17)-(20) se aplicã în mod corespunzãtor. ART. 54 (1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice susţin un interviu în faţa comisiei de examinare, în scopul identificãrii aptitudinilor specifice funcţiei pentru care candideazã. (2) Prestaţia candidatului la interviu se noteazã cu note de la 1,00 (unu) la 10,00 (zece) de cãtre fiecare membru al comisiei. (3) Nota finalã la interviu o reprezintã media aritmeticã a notelor acordate de cãtre fiecare membru al comisiei. (4) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la interviu. ART. 55 (1) Media generalã de promovare a concursului este cel puţin 7,00 (şapte). (2) Media generalã a concursului o reprezintã media aritmeticã a notelor obţinute la proba scrisã la limba strãinã, proba scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice şi interviu. (3) Candidaţii care au obţinut media 7,00 (şapte) vor fi declaraţi admişi. (4) Repartizarea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea descrescãtoare a mediilor generale obţinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul şi în funcţie de opţiunea candidaţilor şi de probele de concurs susţinute. (5) Rezultatele concursului pot fi valorificate în termen de 1 an de la data afişãrii rezultatelor finale, posturile vacante urmând a fi ocupate de candidaţii declaraţi admişi, în ordinea mediilor obţinute. ART. 56 În termen de 3 zile de la data susţinerii interviului, comisiile de examinare predau întregul material de concurs Serviciului resurse umane din cadrul Institutului, care va lua mãsuri pentru afişarea rezultatelor concursului la sediul Institutului şi pe pagina de internet a acestuia. ART. 57 (1) Lucrãrile scrise şi celelalte documente relevante privind concursul se anexeazã la dosarele profesionale ale candidaţilor admişi. (2) Orice alte documente privind concursul se arhiveazã şi se pãstreazã potrivit nomenclatoarelor arhivistice. (3) Taxa de înscriere se restituie candidaţilor care îşi anunţã retragerea cu cel puţin 15 zile înainte de prima probã de concurs.
SECŢIUNEA a 3-a Ocuparea posturilor vacante de personal contractual din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ ART. 58 Poate ocupa un post de personal contractual în cadrul Institutului persoana care îndeplineşte urmãtoarele condiţii: a) este cetãţean român cu domiciliul în România şi are capacitate deplinã de exerciţiu; b) are studii ce corespund funcţiei; c) nu are antecedente penale şi se bucurã de o bunã reputaţie; d) este aptã din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; e) a promovat concursul sau examenul organizat potrivit prezentului regulament. ART. 59 (1) Pentru înscrierea la concurs, candidaţii vor prezenta: a) cerere-tip; b) actul de identitate, în copie; c) certificatul de naştere şi, dupã caz, certificatul de cãsãtorie, în copie; d) actul doveditor al studiilor urmate, în copie; e) certificatul de cazier judiciar; f) certificatul de cazier fiscal; g) curriculum vitae; h) carnetul de muncã sau alte acte doveditoare ale vechimii în muncã, în copie; i) douã fotografii color, dimensiunea 2/3 cm; j) adeverinţa medicalã care sã ateste starea de sãnãtate corespunzãtoare. (2) Candidaţii vor depune şi o recomandare privind profilul moral şi profesional de la ultimul loc de muncã sau de la ultima instituţie de învãţãmânt absolvitã, dupã caz. (3) Copiile de pe actele prevãzute la alin. (1) se prezintã însoţite de documentele originale şi vor fi certificate spre conformitate cu originalul de Serviciul resurse umane. ART. 60 (1) Examinarea candidaţilor se face prin susţinerea unei probe scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice sau a unei probe practice, precum şi a unei probe orale. (2) Materiile de concurs, tematica şi bibliografia se propun de şefii compartimentelor în care se aflã postul vacant şi se aprobã de conducerea Institutului. ART. 61 (1) Data şi locul susţinerii concursului, numãrul posturilor şi termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs se aduc la cunoştinţã celor interesaţi la sediul Institutului, prin intermediul mass-mediei şi prin publicarea pe pagina de internet a Institutului cu cel puţin 30 de zile înainte de data concursului. (2) Tematica şi bibliografia se aflã în permanenţã pe pagina de internet a Institutului, începând cu data anunţãrii concursului şi pe toatã durata desfãşurãrii acestuia. (3) Cererile pentru înscrierea la concurs se adreseazã directorului Institutului şi se depun, cu cel puţin 10 zile înainte de data concursului, la Serviciul resurse umane. ART. 62 În funcţie de specificul posturilor scoase la concurs şi de numãrul candidaţilor, conducerea Institutului stabileşte comisia de examinare, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor. ART. 63 (1) Proba scrisã constã în redactarea unei lucrãri sau în rezolvarea unor teste-grilã. (2) Comisia de examinare întocmeşte cu o zi înaintea concursului 3 variante de subiecte (cu excepţia probei constând în test-grilã), care se depun în plicuri sigilate. (3) Seturile de subiecte pentru proba scrisã se semneazã de toţi membrii comisiei de examinare şi se închid în plicuri sigilate. (4) Durata probei scrise se stabileşte de comisia de examinare, în funcţie de gradul de dificultate şi de complexitate al subiectelor, dar nu poate depãşi 3 ore. (5) Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfãşoarã. (6) Un reprezentant al candidaţilor va proceda la tragerea la sorţi a plicului cu subiecte, care va fi desigilat şi prezentat de delegatul comisiei de examinare. (7) Delegatul comisiei de examinare comunicã subiectele, ora de începere şi ora de încheiere a concursului. ART. 64 (1) Intrarea candidaţilor în sãlile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare salã şi a actului de identitate. Dupã verificarea identitãţii, fiecare candidat va pãstra la vedere actul de identitate, pânã la predarea lucrãrii scrise. Pe listã se va menţiona prezenţa fiecãrui candidat. (2) Candidaţii care nu se aflã în salã în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine proba. (3) Înainte de a se dicta subiectele, candidaţii îşi înscriu numele şi prenumele pe colţul foii ce urmeazã a fi lipit, dupã care se aplicã ştampila Institutului. (4) Pe toatã durata desfãşurãrii probei scrise, în sãlile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supravegheazã desfãşurarea probei şi persoanele desemnate cu aplicarea ştampilei pe colţul îndoit al colilor destinate probei scrise. (5) În vederea elaborãrii lucrãrii scrise, candidaţii vor primi coli de hârtie având ştampila Institutului. Se va putea folosi numai cernealã de culoare neagrã sau pix cu pastã de culoare neagrã. (6) La expirarea timpului prevãzut la art. 63 alin. (4) delegatul care a supravegheat desfãşurarea probei strânge toate lucrãrile, în ordinea predãrii lor de cãtre candidaţi, sub semnãturã, dupã care le predã comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou. (7) Dacã examinarea se face în mai multe sãli, se va întocmi câte un borderou pentru lucrãrile din fiecare salã. (8) Lucrarea se considerã predatã de candidat dupã verificarea stãrii acesteia de cãtre delegatul care a supravegheat desfãşurarea probei şi dupã semnarea borderoului de cãtre candidat. (9) Pe toatã durata desfãşurãrii probei scrise este interzisã pãrãsirea sãlii de concurs de cãtre candidaţi. În cazuri excepţionale, pãrãsirea temporarã a sãlii de concurs se face numai cu însoţitor. (10) Frauda doveditã se sancţioneazã cu eliminarea din concurs. În acest caz, responsabilul de salã întocmeşte un proces-verbal despre constatãrile fãcute şi mãsurile luate, iar lucrarea se anuleazã cu menţiunea "fraudã". Procesul-verbal va fi comunicat candidatului şi comisiei de examinare. ART. 65 (1) Corectarea lucrãrilor scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare. (2) Lucrarea scrisã la fiecare dintre materiile de concurs se noteazã cu note de la 1,00 (unu) la 10,00 (zece). Nota 1,00 (unu) se acordã atunci când punctajul obţinut este mai mic sau egal cu aceastã notã. (3) Nota lucrãrii scrise de verificare a cunoştinţelor teoretice este media aritmeticã a notelor obţinute la fiecare dintre materiile de concurs. ART. 66 Pentru a fi declaraţi admişi la proba scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice, candidaţii trebuie sã obţinã cel puţin media 7,00 (şapte). ART. 67 (1) Candidaţii nemulţumiţi de notele acordate pot depune contestaţie la Serviciul resurse umane din cadrul Institutului, în termen de 48 de ore de la data afişãrii rezultatelor. (2) În vederea soluţionãrii contestaţiilor, colţul lucrãrii se lipeşte din nou. (3) Contestaţiile se soluţioneazã de comisia de contestaţii, în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obţinutã la contestaţie este definitivã şi nu poate fi mai micã decât nota contestatã. ART. 68 Pentru posturile ce presupun desfãşurarea unei activitãţi de secretariat, administrative, de gospodãrire, de întreţinere-reparaţii şi de deservire, concursul va consta într-o probã practicã şi o probã oralã. ART. 69 (1) În urma susţinerii probei practice, candidatul va fi declarat "admis" sau "respins". (2) Criteriile de evaluare a candidaţilor la proba practicã se stabilesc de comisia de examinare, în funcţie de natura posturilor vacante scoase la concurs. (3) Nu se admit contestaţii cu privire la rezultatele obţinute la proba practicã. ART. 70 (1) Candidaţii care au fost declaraţi admişi la proba de verificare a cunoştinţelor teoretice sau, dupã caz, la proba practicã vor susţine o probã oralã. (2) Proba oralã se noteazã cu note de la 1,00 (unu) la 10,00 (zece) de cãtre fiecare membru al comisiei de examinare. (3) Nota finalã la proba oralã o reprezintã media aritmeticã a notelor acordate de cãtre fiecare membru al comisiei de examinare. (4) Nu se admit contestaţii cu privire la notele obţinute la proba oralã. ART. 71 (1) Media generalã de promovare a concursului este de cel puţin 7,00 (şapte). (2) Media generalã a concursului este media aritmeticã a notelor obţinute la proba scrisã de verificare a cunoştinţelor teoretice, respectiv la proba practicã şi la proba oralã. (3) Candidaţii care au obţinut media 7,00 (şapte) vor fi declaraţi admişi. (4) Repartizarea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea descrescãtoare a mediilor generale obţinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul şi în funcţie de opţiunea candidaţilor şi de probele de concurs susţinute. (5) La medii egale, comisia va stabili candidatul declarat admis în ordine descrescãtoare a notelor obţinute la cele douã probe, în ordinea susţinerii acestora. ART. 72 Rezultatele concursului pot fi valorificate în termen de un an de la data afişãrii rezultatelor finale, posturile vacante urmând a fi ocupate de candidaţii declaraţi admişi, în ordinea mediilor obţinute. ART. 73 În termen de cel mult 3 zile de la data finalizãrii concursului, comisia de examinare va preda întregul material de concurs Serviciului resurse umane din cadrul Institutului, care va lua mãsuri pentru afişarea rezultatelor concursului la sediul acestuia. ART. 74 Numirea candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face de cãtre directorul Institutului. ART. 75 Lucrãrile scrise şi procesele-verbale privind rezultatele concursului se anexeazã la dosarele profesionale ale candidaţilor declaraţi admişi. ART. 76 Candidaţii declaraţi admişi sunt obligaţi sã se prezinte la post în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data luãrii la cunoştinţã. În cazul neprezentãrii nejustificate la post, la termenul stabilit, postul este declarat vacant, în condiţiile legii, urmând sã se comunice urmãtoarei persoane, declaratã reuşitã la concurs, posibilitatea de a se angaja pe postul respectiv. ART. 77 Dosarele, lucrãrile scrise, procesele-verbale referitoare la ceilalţi candidaţi şi alte lucrãri privind concursul se arhiveazã şi se pãstreazã potrivit nomenclatoarelor arhivistice. ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
