Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a masinilor industriale
HOTĂ?RÂRE nr. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piata a maşinilor industriale EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 175 din 1 martie 2004 Având în vedere prevederile art. 69 şi 70 din Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de alta parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin <>Legea nr. 20/1993 , în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, al <>art. 5 alin. (1) din Legea protecţiei muncii nr. 90/1996 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, şi al <>art. 5 alin. (2) din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, Guvernul României adopta prezenta hotãrâre. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta hotãrâre se aplica maşinilor industriale, denumite în continuare maşini din producţia interna, precum şi acelora importate, stabilind cerinţele esenţiale de sãnãtate şi securitate specifice acestora, prevãzute în anexa nr. 1. (2) Prezenta hotãrâre se aplica şi componentelor de securitate introduse pe piata separat. ART. 2 (1) În sensul prezentei hotãrâri, urmãtorii termeni se definesc astfel: 1. masina: a) un ansamblu de pãrţi sau componente legate între ele, dintre care cel puţin una este în mişcare, cu sisteme de actionare, circuite de comanda şi putere adecvate şi altele asemenea, reunite pentru un anumit scop, în special pentru prelucrarea, tratarea, transportarea sau ambalarea unui material; b) un ansamblu de maşini care, în scopul de a ajunge la acelaşi rezultat, sunt dispuse şi comandate astfel încât sa funcţioneze ca un întreg; c) un echipament interschimbabil care modifica funcţionarea unei maşini şi care este introdus pe piata în scopul de a fi asamblat chiar de cãtre operator cu o masina sau cu o serie de maşini diferite ori cu un vehicul-tractor, în mãsura în care acest echipament nu este o piesa de schimb sau o unealta; 2. componenta de securitate - componenta care, cu condiţia sa nu fie un echipament interschimbabil, este introdusã pe piata de producãtor sau de reprezentantul sau autorizat, pentru a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizata şi a carei defectare sau funcţionare necorespunzãtoare pericliteazã securitatea sau sãnãtatea persoanelor expuse. (2) Termenii definiţi la alin. (1) se completeazã cu termenii definiţi la <>art. 4 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. ART. 3 (1) Prevederile prezentei hotãrâri nu se aplica: a) maşinilor a cãror singura sursa de energie este forta umanã, aplicatã direct, cu excepţia celor utilizate pentru ridicarea sau coborârea sarcinilor; b) dispozitivelor medicale; c) echipamentelor specifice utilizate în balciuri şi/sau parcuri de distractie; d) cazanelor de abur şi recipientelor sub presiune; e) maşinilor special proiectate sau puse în funcţiune pentru utilizare în domeniul nuclear şi care, în cazul unei defectari, pot provoca o emisie radioactiva; f) surselor radioactive încorporate într-o masina; g) armelor de foc; h) rezervoarelor de stocare şi conductelor de transport pentru petrol, motorina, lichide inflamabile şi substanţe periculoase; i) mijloacelor de transport, cum ar fi vehiculele şi remorcile destinate numai transportului aerian, rutier, feroviar, naval, de mãrfuri şi/sau persoane. Vehiculele utilizate în industria extractiva de minereuri nu sunt excluse; j) navelor maritime şi platformelor maritime, inclusiv echipamentelor de la bordul acestor nave sau platforme; k) instalaţiilor cu cablu, inclusiv funicularelor, pentru transportul public sau privat de persoane; l) tractoarelor agricole şi forestiere; m) maşinilor speciale proiectate şi construite în scop militar sau de menţinere a ordinii publice; n) ascensoarelor care servesc în mod permanent niveluri precizate ale clãdirilor şi construcţiilor, având o cabina care se deplaseaza de-a lungul unor ghidaje rigide a cãror inclinatie fata de orizontala este mai mare de 15 grade, destinate transportãrii persoanelor, persoanelor şi mãrfurilor sau numai a mãrfurilor, în cazul în care cabina este accesibila, în sensul ca o persoana poate intra fãrã dificultate în cabina care este echipata cu organe de comanda în interior sau la indemana persoanei respective; o) mijloacelor de transport pe sina, cu pinion şi cremaliera, pentru persoane; p) instalaţiilor de extracţie care echipeaza puturile de mina; r) elevatoarelor teatrale; s) ascensoarelor de şantier destinate pentru ridicarea persoanelor sau a persoanelor şi mãrfurilor. (2) Atunci când, pentru o masina sau o componenta de securitate, riscurile prevãzute de prezenta hotãrâre sunt tratate, în totalitate sau parţial, de alte reglementãri specifice, armonizate cu legislaţia Uniunii Europene, prezenta hotãrâre nu se aplica sau înceteazã sa se aplice pentru acele maşini sau componente de securitate şi pentru acele riscuri, de la data aplicãrii acelor reglementãri specifice. (3) Atunci când la o masina riscurile sunt în principal de natura electrica, acesteia i se aplica în mod exclusiv <>Hotãrârea Guvernului nr. 457/2003 privind asigurarea securitãţii utilizatorilor de echipamente electrice de joasa tensiune, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. CAP. II Condiţii de introducere pe piata ART. 4 Maşinile şi componentele de securitate prevãzute la art. 2 alin. (1) trebuie sa satisfacã cerinţele esenţiale de sãnãtate şi securitate care le sunt aplicabile, prevãzute în anexa nr. 1. ART. 5 (1) Se admit introducerea pe piata şi punerea în funcţiune a maşinilor şi a componentelor de securitate prevãzute la art. 2 alin. (1) numai dacã, atunci când sunt corespunzãtor instalate, întreţinute şi utilizate conform destinaţiei lor, nu afecteazã securitatea şi sãnãtatea persoanelor sau, dupã caz, a animalelor domestice ori a bunurilor. (2) Autoritãţile publice pot emite, dacã este necesar, reglementãri care cuprind cerinţe specifice pentru protecţia persoanelor, în special a angajaţilor care utilizeazã maşini sau componente de securitate. Respectivele reglementãri nu pot aduce modificãri maşinilor şi componentelor de securitate, care sa contravina prevederilor prezentei hotãrâri. (3) Cu ocazia targurilor, expozitiilor, demonstratiilor tehnice şi altele asemenea, maşinile sau componentele de securitate care nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotãrâri pot fi expuse cu condiţia ca un indicator vizibil sa indice clar faptul ca astfel de maşini sau componente de securitate nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotãrâri şi nu pot fi puse în vânzare pana când nu sunt aduse în stare de conformitate de cãtre producãtor sau de reprezentantul autorizat al acestuia. În timpul demonstratiilor se vor lua mãsuri de securitate corespunzãtoare pentru a se asigura protecţia persoanelor. ART. 6 (1) Introducerea pe piata şi punerea în funcţiune a maşinilor sau componentelor de securitate care sunt conforme cu prevederile prezentei hotãrâri nu pot fi interzise, restrânse sau impiedicate. (2) Introducerea pe piata a maşinilor nu poate fi interzisã, restrânsã sau împiedicatã în cazul în care producãtorul sau reprezentantul sau autorizat declara, în conformitate cu prevederile lit. B din anexa nr. 2, ca acestea urmeazã sa fie încorporate într-o masina sau asamblate cu alta masina în vederea constituirii unei maşini care face obiectul prezentei hotãrâri, cu excepţia cazului în care acestea pot funcţiona în mod independent. (3) Echipamentul interschimbabil prevãzut la art. 2 alin. (1) pct. 1 lit. c) trebuie sa poarte în toate cazurile marcajul european de conformitate, denumit în continuare marcaj CE, şi sa fie însoţit de declaraţia de conformitate EC prevãzutã la lit. A din anexa nr. 2. (4) Introducerea pe piata a componentelor de securitate definite la art. 2 alin. (1) pct. 2 nu poate fi interzisã, restrânsã sau împiedicatã dacã sunt însoţite de declaraţia de conformitate EC a producãtorului sau a reprezentantului sau autorizat, conform lit. C din anexa nr. 2. ART. 7 Se considera ca fiind în conformitate cu toate prevederile prezentei hotãrâri, inclusiv cu procedurile de evaluare a conformitatii prevãzute în cap. III: a) maşinile care poarta marcajul CE, aplicat de producãtor sau de reprezentantul autorizat al acestuia, şi care sunt însoţite de declaraţia de conformitate EC prevãzutã la lit. A din anexa nr. 2; b) componentele de securitate, însoţite de declaraţia de conformitate EC prevãzutã la lit. C din anexa nr. 2. ART. 8 (1) Maşinile şi componentele de securitate fabricate conform prevederilor unui standard roman şi/sau ale unui standard naţional al unui stat membru al Uniunii Europene, care adopta un standard european armonizat al cãrui numãr de referinta a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, care acoperã una sau mai multe cerinţe esenţiale de securitate şi sãnãtate, se considera ca îndeplinesc cerinţele esenţiale relevante. (2) Lista standardelor romane care adopta standardele europene armonizate referitoare la maşini şi componente de securitate se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Aceasta lista va fi actualizatã periodic. (3) În absenta standardelor armonizate, Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista standardelor şi specificaţiile tehnice naţionale existente, considerate importante sau relevante pentru implementarea corespunzãtoare a cerinţelor esenţiale de securitate şi sãnãtate prevãzute în anexa nr. 1. (4) În situaţia în care se constata ca un standard prevãzut la alin. (1) nu satisface în totalitate cerinţele esenţiale prevãzute la art. 4, Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei înştiinţeazã Comitetul Permanent de pe lângã Comisia Europeanã. Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei va duce la îndeplinire decizia adoptatã de Comitetul Permanent de pe lângã Comisia Europeanã, conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.587/2002 privind mãsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementãrilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societãţii informationale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeanã. ART. 9 (1) În cazul în care organul de control prevãzut la art. 20 constata ca maşinile care poarta marcajul CE sau componentele de securitate însoţite de declaraţia de conformitate EC, utilizate conform destinaţiei prevãzute, pot periclita securitatea persoanelor şi, atunci când este cazul, a animalelor domestice sau a bunurilor, acesta trebuie sa ia mãsuri pentru a retrage astfel de maşini sau componente de securitate de pe piata, pentru a interzice introducerea lor pe piata, punerea în funcţiune sau utilizarea lor ori pentru a le restrânge libera circulaţie. (2) Organul de control informeazã în scris Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei asupra mãsurilor luate, indicând motivele care au stat la baza deciziilor sale şi, în principal, dacã neconformitatea se datoreazã: a) nerespectãrii cerinţelor esenţiale prevãzute la art. 4; b) aplicãrii incorecte a standardelor prevãzute la art. 8 alin. (1); c) unor deficiente ale standardelor prevãzute la art. 8 alin. (1). (3) În cazul în care organul de control constata ca o masina care poarta marcajul CE sau o componenta de securitate însoţitã de declaraţia de conformitate EC nu este conformã cu prevederile prezentei hotãrâri, acesta trebuie sa ia mãsuri impotriva celui care a aplicat marcajul sau a emis declaraţia de conformitate şi informeazã Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei asupra deciziei sale. (4) Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei va informa Comisia Europeanã şi statele membre cu privire la mãsurile luate în baza prevederilor alin. (2) şi (3). CAP. III Proceduri pentru evaluarea conformitatii ART. 10 (1) Pentru a atesta conformitatea maşinilor şi componentelor de securitate cu prevederile prezentei hotãrâri, producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia trebuie sa elaboreze o declaraţie de conformitate EC pe baza modelului prevãzut, dupã caz, la lit. A sau lit. C din anexa nr. 2. (2) În plus, fata de prevederile alin. (1), numai în cazul maşinilor, producãtorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa aplice pe masina marcajul CE. ART. 11 (1) Înainte de introducerea pe piata, producãtorul sau reprezentantul sau autorizat are obligaţia: 1. dacã masina nu este menţionatã în anexa nr. 4, sa elaboreze dosarul tehnic prevãzut în anexa nr. 5; 2. dacã masina este menţionatã în anexa nr. 4 şi este fabricata fãrã respectarea ori cu respectarea numai parţialã a standardelor prevãzute la art. 8 alin. (1) sau, dacã nu exista astfel de standarde, sa supunã un exemplar al masinii examinãrii EC de tip, menţionatã în anexa nr. 6; 3. dacã masina este menţionatã în anexa nr. 4 şi este fabricata cu respectarea standardelor prevãzute la art. 8 alin. (1): a) fie sa elaboreze dosarul tehnic menţionat în anexa nr. 6 şi sa îl înainteze organismului notificat prevãzut la art. 16, care confirma primirea dosarului cat mai curând cu putinta şi îl pãstreazã; b) fie sa supunã organismului notificat dosarul tehnic menţionat în anexa nr. 6, care verifica numai dacã standardele prevãzute la art. 8 alin. (1) au fost aplicate corect şi emite un atestat de conformitate a dosarului tehnic respectiv; c) fie sa supunã un exemplar al masinii examinãrii EC de tip, prevãzutã în anexa nr. 6. (2) În cazul aplicãrii prevederilor alin. (1) pct. 3 lit. a), se aplica, de asemenea, şi prevederile pct. 5 şi 7 din anexa nr. 6. (3) În cazul aplicãrii prevederilor alin. (1) pct. 3 lit. b), se aplica, de asemenea, şi prevederile pct. 5, 6 şi 7 din anexa nr. 6. ART. 12 (1) În cazul aplicãrii prevederilor art. 11 alin. (1) pct. 1 şi pct. 3 lit. a) şi b), declaraţia de conformitate EC trebuie sa ateste numai conformitatea cu cerinţele esenţiale ale prezentei hotãrâri. (2) În cazul aplicãrii prevederilor art. 11 alin. (1) pct. 2 şi pct. 3 lit. c), declaraţia de conformitate EC trebuie sa ateste conformitatea cu exemplarul tipului de masina care a fost supus examinãrii EC de tip. ART. 13 Componentele de securitate sunt supuse procedurilor de certificare aplicabile maşinilor în conformitate cu prevederile art. 11 şi 12. În plus, la examinarea EC de tip organismul notificat verifica aptitudinea componentei de securitate de a îndeplini funcţiile de securitate declarate de producãtor. ART. 14 (1) În cazul în care maşinile fac obiectul şi al altor reglementãri, care se referã la alte aspecte şi care prevãd, de asemenea, aplicarea marcajului CE, acesta trebuie sa indice şi conformitatea maşinilor cu dispoziţiile acelor reglementãri. (2) Atunci când una sau mai multe dintre reglementãrile prevãzute la alin. (1) lasa producãtorului, într-o perioada tranzitorie, posibilitatea sa aleagã regimul de aplicare, marcajul CE indica conformitatea numai cu dispoziţiile reglementãrilor aplicate de producãtor. În acest caz, în documentele, notele sau instrucţiunile cerute de aceste reglementãri şi care însoţesc maşinile respective trebuie trecute referiri la reglementãrile aplicate. ART. 15 (1) Atunci când nici producãtorul şi nici reprezentantul sau autorizat nu îndeplineşte obligaţiile prevãzute la art. 10-14, aceste obligaţii revin persoanelor care introduc pe piata masina sau componenta de securitate. Aceleaşi obligaţii se aplica şi celui care asambleaza maşini sau pãrţi ale acestora ori componente de securitate de diverse origini sau care construieste masina ori componenta de securitate pentru uzul propriu. (2) Obligaţiile prevãzute la alin. (1) nu se aplica persoanelor care asambleaza un echipament interschimbabil cu o masina sau cu un vehicul-tractor, asa cum este prevãzut la art. 2, cu condiţia ca pãrţile componente sa fie compatibile şi fiecare dintre acestea sa poarte marcajul CE şi sa fie însoţite de declaraţia de conformitate EC. CAP. IV Organisme pentru evaluarea conformitatii ART. 16 (1) Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei desemneazã, în vederea notificãrii de cãtre Comisia Europeanã, organismele care îndeplinesc procedurile prevãzute la cap. III, având în vedere criteriile minime prevãzute în anexa nr. 7. (2) Se considera ca organismele care îndeplinesc criteriile de evaluare prevãzute în standardele armonizate relevante îndeplinesc criteriile prevãzute în anexa nr. 7. (3) Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei comunica Comisiei Europene şi statelor membre ale Uniunii Europene organismele pe care le-a desemnat, conform prevederilor alin. (1), şi sarcinile specifice pe care acestea le vor executa, precum şi numãrul lor de identificare alocat anterior de Comisia Europeanã. (4) Lista organismelor notificate şi numãrul acestora de identificare, precum şi sarcinile specifice pentru care au fost notificate aceste organisme se publica şi se actualizeazã periodic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. ART. 17 În cazul în care se constata ca un organism notificat nu mai întruneşte criteriile minime prevãzute în anexa nr. 7, Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei retrage notificarea organismului şi informeazã Comisia Europeanã şi statele membre ale Uniunii Europene. CAP. V Marcaje ART. 18 (1) Marcajul CE este format din initialele "CE" conform graficii modelului prevãzut în anexa nr. 3. (2) Marcajul CE se aplica pe masina în mod distinctiv şi vizibil, în conformitate cu prevederile pct. 1.7.4 din anexa nr. 1. (3) Aplicarea pe maşini a marcajelor care pot induce în eroare tertele pãrţi în ceea ce priveşte semnificatia şi forma marcajului CE este interzisã. Orice alt marcaj poate fi aplicat pe maşini, cu condiţia ca vizibilitatea şi lizibilitatea marcajului CE sa nu fie reduse. ART. 19 (1) În cazul în care organul de control constata ca marcajul CE a fost aplicat în mod incorect, producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia este obligat sa aducã produsul în stare de conformitate cu prevederile privind aplicarea marcajului şi sa înceteze încãlcarea prevederilor prezentei hotãrâri. (2) În cazul în care organul de control constata ca neconformitatea prevãzutã la alin. (1) persista, acesta trebuie sa ia toate mãsurile necesare de restrangere sau interzicere a introducerii pe piata sau sa asigure retragerea de pe piata a produsului, în conformitate cu prevederile prezentei hotãrâri. CAP. VI Supravegherea pieţei ART. 20 Organul de control care verifica respectarea prevederilor prezentei hotãrâri şi este responsabil pentru supravegherea pieţei este Inspecţia Muncii, organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei. CAP. VII Raspunderi şi sancţiuni ART. 21 (1) Constituie contravenţii urmãtoarele fapte şi se sancţioneazã dupã cum urmeazã: a) nerespectarea prevederilor art. 4, cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, retragerea de pe piata, interzicerea utilizãrii şi a introducerii pe piata şi a punerii în funcţiune a produselor neconforme; b) nerespectarea prevederilor art. 7 şi ale art. 24 alin. (1), cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei şi interzicerea comercializãrii pana la o data stabilitã de organul de control de comun acord cu producãtorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, pentru eliminarea neconformitatilor; c) nerespectarea prevederilor art. 11, cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei şi interzicerea comercializãrii pana la o data stabilitã de organul de control de comun acord cu producãtorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, pentru eliminarea neconformitatilor; d) nerespectarea prevederilor art. 13, cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei şi interzicerea comercializãrii pana la o data stabilitã de organul de control de comun acord cu producãtorul sau cu reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, pentru eliminarea neconformitatilor; e) nerespectarea prevederilor art. 18, cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei, retragerea de pe piata şi/sau interzicerea introducerii pe piata a produselor nemarcate sau marcate incorect. (2) Dispoziţiile referitoare la contravenţiile prevãzute la alin. (1) se completeazã cu prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile ulterioare. (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevãzute la alin. (1) se fac de cãtre personalul împuternicit din cadrul Inspecţiei Muncii. ART. 22 (1) Orice mãsura a Inspecţiei Muncii luatã în baza prezentei hotãrâri, din care rezulta sancţiuni şi restrictii de introducere pe piata, punere în funcţiune sau necesitatea retragerii de pe piata a maşinilor sau componentelor de securitate, trebuie sa menţioneze motivarea în fapt şi în drept a deciziei în condiţiile prezentei hotãrâri şi va fi adusã la cunostinta Ministerului Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei. (2) Mãsura se aduce la cunostinta celui sancţionat într-un interval de 72 de ore, precizându-se calea de contestaţie legalã, termenul şi organul competent sa soluţioneze contestaţia. CAP. VIII Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 23 Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei are obligaţia sa ia mãsurile necesare privind informarea celor interesaţi în legatura cu aplicarea prezentei hotãrâri. ART. 24 (1) Pana la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitatii şi acceptarea produselor industriale - PECA ori pana la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în situaţia în care acest protocol nu este încheiat, se admit introducerea pe piata şi punerea în funcţiune şi a maşinilor care poarta marcaj naţional de conformitate CS, denumit în continuare marcaj CS, aplicat conform prevederilor art. 26, şi a componentelor de securitate însoţite de declaraţia de conformitate CS. Elementele de identificare a marcajului CS sunt prevãzute în anexa nr. 2 la <>Legea nr. 608/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare. (2) Marcajul naţional de conformitate CS nu va fi aplicat concomitent cu marcajul CE, în condiţiile prezentei hotãrâri. ART. 25 (1) Pana la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitatii şi acceptarea produselor industriale - PECA ori pana la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în situaţia în care acest protocol nu este încheiat, pentru realizarea procedurilor de evaluare a conformitatii prevãzute de prezenta hotãrâre, Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei va recunoaşte şi va desemna organismele de certificare la nivel naţional. (2) Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei va recunoaşte şi va desemna organismele de certificare la nivel naţional în baza unor norme metodologice ce vor fi elaborate avându-se în vedere criteriile minime prevãzute în anexa nr. 7, aprobate prin ordin al ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei, care se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. (3) Lista organismelor de certificare la nivel naţional prevãzute la alin. (1), sarcinile specifice pentru care organismele au fost desemnate şi numerele lor de identificare se aproba prin ordin al ministrului muncii, solidaritãţii sociale şi familiei, care se publica şi se actualizeazã, ori de câte ori este necesar, în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) În situaţia în care evaluarea conformitatii maşinilor destinate pieţei naţionale se realizeazã prin utilizarea procedurilor prevãzute de prezenta hotãrâre, de cãtre organisme recunoscute şi desemnate conform prevederilor alin. (1), producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, trebuie sa aplice marcajul CS şi sa emita declaraţia de conformitate CS. (5) În cazul componentelor de securitate destinate pieţei naţionale se aplica prevederile alin. (4), cu excepţia aplicãrii marcajului CS. (6) Pana la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitatii şi acceptarea produselor industriale - PECA ori pana la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în situaţia în care acest protocol nu este încheiat, prevederile prezentei hotãrâri referitoare atât la marcajul CE, cat şi la declaraţia de conformitate EC se aplica şi pentru produsele care poarta marcaj CS sau sunt însoţite de declaraţia de conformitate CS. ART. 26 (1) Producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, care introduce pe piata maşini cu marcaj CS, are aceleaşi responsabilitãţi ca şi în cazul celor prevãzute pentru maşinile introduse pe piata cu marcaj CE. (2) În cazul componentelor de securitate însoţite de declaraţia de conformitate CS, producãtorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, dupã caz, are aceleaşi responsabilitãţi ca şi în cazul celor prevãzute pentru componentele de securitate însoţite de declaraţia de conformitate EC. (3) Mãsurile prevãzute la art. 22 se aplica şi în cazul maşinilor introduse pe piata cu marcaj CS, precum şi componentelor de securitate însoţite de declaraţia de conformitate CS. ART. 27 De la data aderãrii României la Uniunea Europeanã vor fi admise la comercializare numai maşinile şi componentele de securitate care poarta marcajul CE şi/sau sunt însoţite de declaraţia de conformitate EC. ART. 28 Certificatele emise pentru maşini sau componente de securitate în baza legislaţiei în vigoare la data publicãrii prezentei hotãrâri îşi menţin valabilitatea pana la data expirãrii acestora, dar nu mai târziu de data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitatii şi acceptarea produselor industriale - PECA ori pana la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în situaţia în care acest protocol nu este încheiat. ART. 29 Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 30 Prezenta hotãrâre intra în vigoare la 120 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor art. 8 alin. (4) şi ale art. 9 alin. (4), care intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007, precum şi ale pct. 6 din anexa nr. 6, ale art. 16 alin. (3) şi (4) şi ale art. 17, care se aplica de la data intrãrii în vigoare a Protocolului european privind evaluarea conformitatii şi acceptarea produselor industriale - PECA ori la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, în situaţia în care acest protocol nu este încheiat. ART. 31 La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga secţiunea A din Normele metodologice referitoare la certificarea calitãţii din punct de vedere al securitãţii muncii a echipamentelor tehnice, aprobate prin <>Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 388/1996 privind aprobarea normelor metodologice în aplicarea prevederilor <>Legii protecţiei muncii nr. 90/1996 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 15 octombrie 1996, cu modificãrile ulterioare. ART. 32 Prezenta hotãrâre transpune prevederile Directivei 98/37/EC - maşini. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemneazã: --------------- Ministrul muncii, solidaritãţii sociale şi familiei, Elena Dumitru Ministrul economiei şi comerţului, Dan Ioan Popescu Bucureşti, 5 februarie 2004. Nr. 119. ANEXA 1 CERINŢE ESENŢIALE pentru sãnãtate şi securitate referitoare la proiectarea şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate În sensul prezentei anexe, prin masina se înţelege fie o masina, fie o componenta de securitate, asa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din hotãrâre. OBSERVAŢII PRELIMINARE 1. Obligaţiile prevãzute de cerinţele esenţiale pentru sãnãtate şi securitate se aplica numai atunci când pericolul respectiv exista pentru masina în cauza, când aceasta este utilizata în condiţiile prevãzute de producãtor. În orice situaţie, cerinţele pct. 1.1.2, 1.7.4 şi 1.7.5 se aplica tuturor maşinilor care fac obiectul prezentei hotãrâri. 2. Cerinţele esenţiale pentru sãnãtate şi securitate enunţate în prezenta hotãrâre sunt obligatorii. Cu toate acestea, este posibil ca, datoritã nivelului de dezvoltare al tehnicii, obiectivele stabilite de ele sa nu poatã fi atinse. În acest caz, maşinile trebuie sa fie proiectate şi construite astfel încât sa se apropie cat mai mult posibil de aceste obiective. 3. Cerinţele esenţiale pentru sãnãtate şi securitate au fost grupate în funcţie de pericolele pe care le acoperã. Maşinile pot prezenta o serie de pericole care se pot regasi în mai multe din capitolele prezentei anexe. Producãtorul are obligaţia de a aprecia pericolele pentru a identifica pe cele care exista la masina sa; el trebuie apoi sa o proiecteze şi sa o construiascã luând în considerare aceasta apreciere. 1. Cerinţe esenţiale pentru sãnãtate şi securitate 1.1. Generalitati 1.1.1. Definiţii În sensul prezentei anexe: 1. zona periculoasa - orice zona din interiorul şi/sau în jurul masinii în care prezenta unei persoane expuse constituie un risc pentru sãnãtatea şi securitatea sa; 2. persoana expusã - orice persoana aflatã integral sau parţial într-o zona periculoasa; 3. operator - persoana/persoanele insarcinata/însãrcinate cu instalarea, punerea în funcţiune, reglarea, mentenanta, curatarea, repararea şi transportarea masinii. 1.1.2. Principii de integrare a securitãţii a) Maşinile trebuie construite astfel încât sa fie apte sa-şi îndeplineascã funcţia, sa poatã fi reglate şi întreţinute fãrã ca persoanele sa fie expuse riscului, atunci când aceste operaţii se efectueazã în condiţiile prevãzute de producãtor. Scopul mãsurilor adoptate trebuie sa fie eliminarea oricãrui risc de accidentare pe intreaga durata de viata previzibila a masinii, inclusiv fazele de montare şi demontare, chiar în cazul în care riscurile de accidentare rezulta din situaţii anormale previzibile. b) La selectarea celor mai adecvate soluţii, producãtorul trebuie sa aplice urmãtoarele principii, în ordinea indicatã: - sa elimine sau sa reducã riscurile cat mai mult posibil (proiectare şi construire de maşini cu securitatea intrinseca); - sa adopte mãsurile de protecţie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate; - sa informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitatii incomplete a mãsurilor de protecţie adoptate, sa indice dacã este necesarã o pregãtire specialã şi sa specifice, dacã este necesar, folosirea unui echipament individual de protecţie. c) La proiectarea şi construirea maşinilor şi la elaborarea instrucţiunilor producãtorul trebuie sa ia în considerare nu numai utilizarea normalã a maşinilor, ci şi utilizãri care pot fi asteptate în mod previzibil. Masina trebuie proiectata astfel încât sa se evite utilizarea sa anormala, dacã o astfel de utilizare poate genera un risc. În alte cazuri, instrucţiunile trebuie sa atragã atenţia utilizatorului asupra modalitãţilor constatate din experienta ca pot aparea, în care masina nu trebuie utilizata. d) În condiţiile prevãzute pentru utilizare, disconfortul, oboseala şi stresul psihic ale operatorului trebuie reduse la minimum posibil, ţinându-se seama de principiile ergonomice. e) La proiectarea şi construirea maşinilor producãtorul trebuie sa ţinã seama de constrangerile la care este supus operatorul, ca rezultat al utilizãrii necesare sau previzibile a echipamentului individual de protecţie (cum ar fi: incaltaminte, manusi etc.). f) Masina trebuie livrata cu toate echipamentele şi accesoriile esenţiale şi speciale care sa permitã reglarea, întreţinerea şi utilizarea ei fãrã riscuri. 1.1.3. Materiale şi produse Materialele întrebuinţate pentru construcţia masinii sau produsele folosite şi rezultate în timpul utilizãrii acesteia nu trebuie sa pericliteze securitatea sau sãnãtatea persoanelor expuse. În special, atunci când sunt folosite fluide, masina trebuie proiectata şi construitã pentru a fi utilizata fãrã riscuri datorate umplerii, utilizãrii, recuperãrii sau evacuarii. 1.1.4. Iluminat Producãtorul trebuie sa furnizeze un iluminat complet, adecvat pentru operaţiile la care absenta acestuia poate cauza un risc, chiar în cazul existenţei iluminatului ambiant de intensitate normalã. Producãtorul trebuie sa se asigure ca nu exista zone de umbra care pot cauza disconfort, ca nu exista straluciri orbitoare iritante şi ca nu exista efecte stroboscopice periculoase datorate iluminatului pe care l-a prevãzut. Pãrţile interne care necesita inspectare frecventa, zonele de reglare şi mentenanta trebuie prevãzute cu un iluminat adecvat. 1.1.5. Proiectarea masinii pentru uşurarea manipulãrii Masina sau fiecare parte componenta a acesteia trebuie: - sa poatã fi manipulata în condiţii de securitate; - sa fie ambalata sau sa fie proiectata astfel încât sa poatã fi depozitata în condiţii de securitate, fãrã a provoca daune (de exemplu: stabilitate adecvatã, suporturi speciale etc.). Dacã masa, dimensiunile sau forma masinii ori a diferitelor pãrţi componente nu permit deplasarea lor cu mana, masina sau fiecare parte componenta trebuie: - sa fie prevãzutã cu dispozitivele de prindere pentru legarea la instalaţiile de ridicare; sau - sa fie proiectata astfel încât sa poatã fi prevãzutã cu aceste dispozitive (de exemplu, orificii filetate etc.); sau - sa aibã o astfel de forma încât echipamentele obişnuite de ridicare sa poatã fi ataşate cu usurinta. În cazul în care masina sau una dintre pãrţile ei componente trebuie transportatã manual, acestea trebuie: - sa fie uşor de transportat; sau - sa fie prevãzute cu mijloace de prindere (de exemplu: manere etc.) şi de deplasare în deplina securitate. Trebuie prevãzute mãsuri speciale pentru manipularea sculelor şi/sau a pãrţilor masinii, care pot fi periculoase chiar dacã sunt uşoare (forma, material etc.). 1.2. Comenzi 1.2.1. Securitatea şi fiabilitatea sistemelor de comanda Sistemele de comanda trebuie proiectate şi construite astfel încât sa fie sigure şi fiabile, într-un mod care sa previnã apariţia unei situaţii periculoase. În special, ele trebuie proiectate şi construite astfel încât: - sa reziste solicitãrilor din timpul utilizãrii normale şi celor ale factorilor externi; - erorile de logica sa nu conducã la situaţii periculoase. 1.2.2. Organe de comanda Organele de comanda trebuie sa fie: - vizibile şi identificabile cu usurinta şi, atunci când este necesar, marcate corespunzãtor; - dispuse în asa fel încât sa permitã funcţionarea lor în securitate, fãrã ezitare sau pierdere de timp şi fãrã echivoc; - proiectate astfel încât deplasarea organului de comanda sa fie în concordanta cu efectul sau; - amplasate în afarã zonelor periculoase, cu excepţia unor anumite organe de comanda acolo unde este necesar, cum ar fi: oprirea de urgenta, modulul pentru instruirea robotilor; - dispuse astfel încât actionarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare; - proiectate sau protejate astfel încât efectul dorit, dacã implica un risc, sa nu fie posibil fãrã o actionare intenţionatã; - construite astfel încât sa reziste solicitãrilor previzibile. O atentie specialã trebuie acordatã dispozitivelor pentru oprirea de urgenta care sunt susceptibile de a fi supuse unor solicitãri considerabile. În cazul în care un organ de comanda este proiectat şi construit astfel încât acesta sa efectueze mai multe acţiuni diferite, mai ales acolo unde nu exista o corespondenta univoca (de exemplu, tastaturile etc.), acţiunea ce urmeazã a fi efectuatã trebuie sa fie afişatã clar şi, dacã este necesar, confirmatã. Organele de comanda trebuie amplasate astfel încât poziţia, cursa şi efortul necesar pentru actionare sa fie în concordanta cu acţiunea comandata, ţinându-se seama de principiile ergonomice. Trebuie sa se ţinã seama de restricţiile datorate utilizãrii necesare sau previzibile a echipamentului individual de protecţie (de exemplu: incaltaminte, manusi etc.). Masina trebuie prevãzutã cu indicatoare (cadrane, semnale etc.) necesare pentru funcţionarea în condiţii de securitate. Operatorul trebuie sa fie capabil sa le citeascã din poziţia de comanda. De la postul de comanda principal operatorul trebuie sa aibã posibilitatea sa se asigure ca nu exista persoane expuse în zona periculoasa. Dacã aceasta cerinta este imposibil de realizat, sistemul de comanda trebuie proiectat şi construit astfel încât orice punere în funcţiune a masinii sa fie precedatã de un semnal de avertizare acustica şi/sau vizuala. Persoana expusã trebuie sa dispunã de timpul şi de mijloacele necesare pentru efectuarea unei acţiuni rapide de împiedicare a pornirii masinii. 1.2.3. Pornire Maşinile trebuie sa poatã fi pornite numai prin actionarea voluntara a organului de comanda prevãzut în acest scop. Aceeaşi cerinta se aplica: - atunci când se reporneste masina dupã o oprire datoratã oricãrei cauze; - atunci când are loc o modificare semnificativã în condiţiile de funcţionare (de exemplu: viteza, presiunea etc.), în afarã de cazul în care o astfel de repornire sau modificare semnificativã în condiţiile de funcţionare nu prezintã risc pentru persoanele expuse. Aceasta cerinta esenţialã nu se aplica repornirii maşinilor sau modificãrii în condiţiile de funcţionare rezultate din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat. Dacã o masina are mai multe organe de comanda pentru pornire şi, ca urmare, operatorii se pot pune în pericol unul pe celãlalt, trebuie prevãzute dispozitive suplimentare (de exemplu, dispozitive de validare sau selectoare care permit funcţionarea în orice moment a unui singur organ de comanda), pentru a evita astfel de riscuri. Trebuie sa fie posibil ca instalaţiile automate care funcţioneazã în regim automat sa poatã fi repornite cu usurinta dupã o oprire, imediat ce condiţiile de securitate au fost îndeplinite. 1.2.4. Dispozitiv de oprire Oprire normalã Fiecare masina trebuie prevãzutã cu un organ de comanda care sa permitã oprirea completa a masinii în condiţii de securitate. Fiecare post de lucru trebuie prevãzut cu un organ de comanda care sa permitã, în funcţie de tipul de pericol, oprirea unora sau a tuturor pãrţilor mobile ale masinii, astfel încât aceasta sa fie adusã în stare de securitate. Comanda de oprire a masinii trebuie sa aibã prioritate la îndeplinire fata de comanda de pornire. O data ce masina sau pãrţile ei periculoase au fost oprite, alimentarea cu energie a actionarilor respective trebuie întreruptã. Oprire de urgenta Fiecare masina trebuie prevãzutã cu unul sau mai multe dispozitive pentru oprirea de urgenta, care sa permitã evitarea situaţiilor periculoase iminente sau care sunt în curs de producere. Sunt exceptate urmãtoarele: - maşinile la care dispozitivul pentru oprirea de urgenta nu reduce riscul, fie din cauza ca nu reduce timpul necesar opririi, fie din cauza ca nu permite luarea de mãsuri speciale necesare combaterii riscului; - maşinile portabile ţinute în mana şi maşinile dirijate cu mana. Acest dispozitiv trebuie: - sa aibã organele de comanda identificabile şi vizibile cu usurinta şi rapid accesibile; - sa opreascã procesul periculos cat mai repede posibil fãrã a genera pericole suplimentare; - atunci când este necesar, sa declanseze sau sa permitã declanşarea anumitor miscari de salvare. Dacã se înceteazã actionarea organului de comanda pentru oprirea de urgenta dupã transmiterea comenzii de oprire, aceasta comanda trebuie sa rãmânã menţinutã, printr-o blocare a dispozitivului pentru oprirea de urgenta, pana când aceasta blocare este înlãturatã intentionat; blocarea dispozitivului nu trebuie sa fie posibila fãrã declanşarea comenzii de oprire; deblocarea dispozitivului trebuie sa fie posibila numai printr-o manevra adecvatã, iar aceasta deblocare nu trebuie sa reporneasca masina, ci numai sa permitã utilizarea comenzii de repornire. Instalaţii complexe În cazul maşinilor sau al pãrţilor masinii destinate sa lucreze împreunã, producãtorul trebuie sa proiecteze şi sa construiascã masina astfel încât dispozitivele de oprire, inclusiv dispozitivul pentru oprirea de urgenta, sa nu opreascã numai masina, ci şi toate echipamentele din amonte şi/sau aval, dacã funcţionarea lor în continuare poate fi periculoasa. 1.2.5. Selectorul modurilor de funcţionare Comanda selectorului modurilor de funcţionare trebuie sa aibã prioritate la îndeplinire fata de toate celelalte comenzi, cu excepţia comenzii pentru oprirea de urgenta. Dacã masina a fost proiectata şi construitã astfel încât sa fie utilizata conform mai multor moduri de comanda sau de funcţionare, care prezintã niveluri de securitate diferite (de exemplu, pentru a se permite reglarea, mentenanta, inspectarea etc.), ea trebuie prevãzutã cu un selector al modurilor de funcţionare care sa poatã fi blocat în fiecare poziţie. Fiecare poziţie a selectorului trebuie sa corespundã numai unui singur mod de funcţionare sau de comanda. Selectorul poate fi înlocuit de o alta metoda de selectare care sa împiedice utilizarea anumitor funcţii ale masinii de cãtre anumite categorii de operatori (de exemplu, coduri de acces la anumite funcţii de comanda numericã). Dacã, pentru anumite operaţii, masina trebuie sa aibã posibilitatea sa funcţioneze cu dispozitivele de protecţie neutralizate, selectorul modurilor de funcţionare trebuie, simultan: - sa facã inoperant modul de comanda automat; - sa permitã efectuarea miscarilor numai prin intermediul organelor de comanda care necesita ca actionarea lor sa fie menţinutã; - sa permitã funcţionarea pãrţilor mobile periculoase numai în condiţii de securitate crescutã (de exemplu, cu viteza redusã, cu putere redusã, pas cu pas sau alta condiţie echivalenta), evitandu-se în acelaşi timp pericolele care decurg din inlantuirea unor secvente; - sa interzicã orice mişcare susceptibilã de a prezenta un pericol, provenitã din actionarea voluntara sau involuntara a senzorilor interni ai masinii. În plus, la locul de intervenţie, operatorul trebuie sa aibã posibilitatea de a comanda funcţionarea pãrţilor masinii asupra cãrora a intervenit. 1.2.6. Defectarea alimentarii cu energie Întreruperea, restabilirea dupã o întrerupere sau variatia de orice fel a alimentarii cu energie a masinii nu trebuie sa conducã la o situaţie periculoasa. În special: - masina nu trebuie sa porneascã neasteptat; - oprirea masinii nu trebuie sa poatã fi împiedicatã o data ce comanda a fost deja transmisã; - nici o parte mobila a masinii sau piesa prinsã în masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata; - oprirea automatã sau manualã a oricãrei pãrţi mobile nu trebuie sa poatã fi împiedicatã; - dispozitivele de protecţie trebuie sa-şi pãstreze eficacitatea completa. 1.2.7. Defectarea circuitului de comanda Un defect în logica circuitului de comanda sau o defectare ori o deteriorare a circuitului de comanda nu trebuie sa conducã la situaţii periculoase. În special: - masina nu trebuie sa porneascã neasteptat; - oprirea masinii nu trebuie sa poatã fi împiedicatã o data ce comanda a fost transmisã; - nici o parte mobila a masinii sau o piesa prinsã în masina nu trebuie sa cada sau sa fie ejectata; - oprirea automatã sau manualã a oricãrei pãrţi mobile nu trebuie sa poatã fi împiedicatã; - dispozitivele de protecţie trebuie sa-şi pãstreze eficacitatea completa. 1.2.8. Software Software-ul interactiv dintre operator şi sistemul de comanda sau de control al masinii trebuie sa fie uşor de utilizat. 1.3. Protejarea impotriva pericolelor mecanice 1.3.1. Stabilitate Masina, componentele şi echipamentele sale trebuie proiectate şi construite astfel încât, în condiţiile prevãzute de funcţionare (cu luarea în considerare a condiţiilor climatice, atunci când este necesar), sa prezinte stabilitate suficienta, pentru a permite utilizarea sa fãrã risc de rasturnare, de cadere sau de deplasare neasteptata. Dacã prin forma masinii sau prin modalitatea de instalare prevãzutã nu se asigura stabilitate suficienta, trebuie încorporate mijloace adecvate de ancorare care trebuie indicate în instrucţiuni. 1.3.2. Risc de rupere în timpul functionarii Diferitele pãrţi ale masinii, precum şi legãturile dintre ele trebuie sa poatã rezista solicitãrilor la care sunt supuse, atunci când sunt utilizate asa cum este prevãzut de producãtor. Rezistenta materialelor folosite trebuie sa fie adecvatã caracteristicilor mediului de munca prevãzut de producãtor, în special în ceea ce priveşte fenomenele de oboseala, imbatranire, coroziune şi abraziune. Producãtorul trebuie sa indice în instrucţiuni tipul şi frecventa verificãrilor şi mentenanta, cerute din motive de securitate. El trebuie sa menţioneze, acolo unde este cazul, pãrţile supuse uzurii şi criteriile de înlocuire. Dacã riscul de rupere sau spargere persista, în pofida mãsurilor luate (de exemplu, la corpurile abrazive), pãrţile mobile trebuie montate şi dispuse astfel încât, în caz de rupere, fragmentele acestora sa fie reţinute. Atât conductele rigide, cat şi cele flexibile, prin care se vehiculeaza fluide, în special cele aflate sub presiune inalta, trebuie sa reziste solicitãrilor interne şi externe prevãzute şi trebuie fixate solid şi/sau protejate impotriva tuturor modalitãţilor de solicitare sau de agresiune exterioarã; trebuie luate mãsuri de precautie pentru a se asigura ca, în caz de rupere (miscari bruste, jeturi de inalta presiune etc.), ele nu pot genera nici un risc. Dacã materialul de prelucrat este dirijat automat spre scule, trebuie îndeplinite urmãtoarele condiţii pentru a se evita riscurile pentru persoanele expuse (de exemplu: ruperea sculelor): - în momentul în care piesa de prelucrat vine în contact cu scula, aceasta din urma trebuie sa fi atins parametrii normali de lucru; - în momentul pornirii şi/sau opririi sculei (intentionat sau accidental), miscarea de alimentare cu material şi miscarea sculei trebuie coordonate. 1.3.3. Riscuri datorate caderii sau ejectarii de obiecte Trebuie luate mãsuri pentru prevenirea riscurilor datorate caderii sau ejectarii de obiecte (de exemplu: piese de prelucrat, scule, aschii, fragmente, deşeuri etc.). 1.3.4. Riscuri datorate suprafeţelor, muchiilor sau unghiurilor Atât cat le permite destinaţia, pãrţile accesibile ale masinii nu trebuie sa prezinte muchii taioase, unghiuri ascutite sau suprafeţe cu rugozitate mare, care pot cauza leziuni. 1.3.5. Riscuri asociate maşinilor combinate Dacã masina este prevãzutã sa funcţioneze în condiţii de utilizare diferite, cu înlocuirea manualã a piesei dupã fiecare operaţie (masina combinata), ea trebuie proiectata şi construitã astfel încât fiecare parte componenta sa poatã fi utilizata separat, fãrã ca celelalte pãrţi componente sa constituie un pericol sau un risc pentru persoana expusã. În acest scop, trebuie sa existe posibilitatea de a porni şi de a opri, separat, oricare dintre pãrţile componente care nu sunt protejate. 1.3.6. Riscuri asociate variaţiei vitezei de rotaţie a sculelor Dacã masina este prevãzutã sa funcţioneze în condiţii de utilizare diferite (de exemplu, viteze diferite sau surse de alimentare cu energie diferite), ea trebuie proiectata şi construitã astfel încât selectarea şi reglarea acestor condiţii sa poatã fi efectuatã printr-o modalitate fiabila şi în condiţii de securitate. 1.3.7. Prevenirea riscurilor asociate pãrţilor mobile Pãrţile mobile ale maşinilor trebuie proiectate, construite şi dispuse astfel încât sa fie evitate pericolele sau, dacã pericolele persista, trebuie prevãzute cu protectori sau dispozitive de protecţie, astfel încât sa fie prevenite toate riscurile de contact care pot conduce la accidente. Trebuie sa se ia toate mãsurile necesare pentru a se preveni blocarea accidentala a pieselor mobile implicate în funcţionare. În cazurile în care, în pofida mãsurilor de precautie luate, este posibil sa se producã un blocaj, producãtorul trebuie sa asigure dispozitive sau scule specifice, instrucţiuni şi, eventual, un marcaj pe masina, pentru ca aceasta sa poatã fi deblocata în condiţii de securitate. 1.3.8. Alegerea protecţiei impotriva riscurilor asociate pãrţilor mobile Protectorii sau dispozitivele de protecţie utilizate pentru a proteja impotriva riscurilor asociate pãrţilor mobile trebuie selectate în funcţie de tipul riscului. Pentru a se facilita alegerea, trebuie utilizate indicaţiile prezentate în continuare. A. Pãrţi de transmisie mobile Protectorii proiectati pentru a proteja persoanele expuse impotriva riscurilor asociate pãrţilor de transmisie mobile (cum ar fi: roti de transmisie, curele, angrenaje, pinioane şi cremaliere, arbori etc.) trebuie sa fie: - ficsi, conform cerinţelor pct. 1.4.1 şi 1.4.2.1; sau - mobili, conform cerinţelor pct. 1.4.1 şi 1.4.2.2.A. Protectorii mobili trebuie utilizaţi atunci când se prevede un acces frecvent. B. Pãrţi mobile implicate direct în procesul de lucru Protectorii sau dispozitivele de protecţie proiectate pentru a proteja persoanele expuse impotriva riscurilor asociate pãrţilor mobile care contribuie la procesul de lucru (cum ar fi: sculele aschietoare, pãrţile mobile ale preselor, cilindrii, materialele în curs de prelucrare etc.) trebuie sa fie: - ori de câte ori este posibil, protectori ficsi, în conformitate cu cerinţele pct. 1.4.1 şi 1.4.2.1; - în celelalte cazuri, protectori mobili, în conformitate cu cerinţele pct. 1.4.1 şi 1.4.2.2.B sau dispozitive de protecţie, cum ar fi dispozitivele sensibile (de exemplu: bariere sensibile, covoare sensibile la presiune), dispozitive de protecţie cu menţinere la distanta (de exemplu: comanda bimanuala) ori dispozitive de protecţie destinate sa previnã automat pãtrunderea în întregime sau a oricãrei pãrţi a corpului operatorului în zona periculoasa, în concordanta cu cerinţele pct. 1.4.1 şi 1.4.3. Cu toate acestea, dacã anumite pãrţi mobile, implicate direct în procesul de lucru, nu pot fi fãcute total sau parţial inaccesibile în timpul functionarii, datoritã operaţiilor care necesita intervenţia operatorului în vecinãtatea lor, ele trebuie prevãzute, atunci când din punct de vedere tehnic este posibil, cu: - protectori ficsi, în conformitate cu cerinţele pct. 1.4.1 şi 1.4.2.1, care sa împiedice accesul la acele sectoare ale pãrţilor care nu sunt utilizate în procesul de lucru; şi - protectori reglabili, în conformitate cu cerinţele pct. 1.4.1 şi 1.4.2.3, care sa limiteze accesul la acele sectoare ale pãrţilor mobile care sunt strict necesare în procesul de lucru. 1.4. Caracteristici cerute pentru protectori şi dispozitive de protecţie 1.4.1. Cerinţe generale Protectorii şi dispozitivele de protecţie trebuie: - sa fie de construcţie robusta; - sa nu genereze nici un risc suplimentar; - sa nu fie scurtcircuitate sau fãcute inoperante cu usurinta; - sa fie amplasate la o distanta adecvatã fata de zona periculoasa; - sa limiteze cat mai puţin urmãrirea vizuala a ciclului de lucru; - sa permitã intervenţiile indispensabile pentru instalarea şi/sau înlocuirea sculelor şi, de asemenea, pentru mentenanta, prin limitarea accesului numai în zona unde operatia trebuie efectuatã, dacã este posibil, fãrã ca protectorul sau dispozitivul de protecţie sa fie demontat. 1.4.2. Cerinţe speciale pentru protectori 1.4.2.1. Protectori ficsi Protectorii ficsi trebuie mentinuti sigur în poziţie. Ei trebuie fixati prin sisteme care pot fi demontate numai cu ajutorul sculelor. Atunci când este posibil, protectorii nu trebuie sa rãmânã în poziţie în absenta elementelor lor de fixare. 1.4.2.2. Protectori mobili A. Protectorii mobili de tipul A trebuie: - pe cat posibil, sa rãmânã fixati de masina atunci când se afla deschisi; - sa fie asociaţi cu un dispozitiv de interblocare, astfel încât sa se previnã pornirea pãrţilor mobile atât timp cat ele pot fi atinse şi sa declanseze o comanda de oprire atunci când nu se afla în poziţia închisã. B. Protectorii mobili de tip B trebuie proiectati şi încorporaţi în sistemul de comanda astfel încât: - pãrţile mobile sa nu poatã porni atât timp cat pot fi atinse de operator; - persoana expusã sa nu poatã atinge pãrţile mobile o data ce acestea au pornit; - sa poatã fi reglati numai printr-o acţiune intenţionatã, cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.; - absenta sau defectarea uneia dintre componentele lor sa împiedice pornirea ori sa provoace oprirea pãrţilor mobile; - protecţia impotriva oricãrui risc de ejectare sa fie asigurata printr-un obstacol adecvat. 1.4.2.3. Protectori reglabili de limitare a accesului Protectorii reglabili de limitare a accesului la acele zone ale pãrţilor mobile strict necesare în procesul de lucru trebuie: - sa fie reglabili manual sau automat, în concordanta cu natura sarcinii de munca; - sa fie reglabili cu usurinta, fãrã utilizarea sculelor; - sa reducã cat mai mult posibil riscul de ejectare. 1.4.3. Cerinţe speciale pentru dispozitive de protecţie Dispozitivele de protecţie trebuie proiectate şi încorporate în sistemul de comanda astfel încât: - pãrţile mobile sa nu poatã porni atât timp cat pot fi atinse de operator; - persoana expusã sa nu poatã atinge pãrţile mobile, o data ce acestea au pornit; - sa poatã fi reglate numai printr-o acţiune intenţionatã, cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.; - absenta sau defectarea oricãreia dintre componentele lor sa împiedice pornirea şi sa provoace oprirea pãrţilor mobile. 1.5. Mãsuri de protecţie impotriva altor pericole 1.5.1. Alimentare cu energie electrica Dacã masina este alimentata cu energie electrica, ea trebuie proiectata, construitã şi echipata astfel încât toate pericolele de natura electrica sa fie sau sa poatã fi prevenite. Reglementãrile specifice în vigoare referitoare la echipamentul electric proiectat pentru a fi utilizat între anumite limite de tensiune trebuie sa se aplice maşinilor care se încadreazã în acele limite. 1.5.2. Electricitate statica Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât sa previnã sau sa limiteze apariţia sarcinilor electrostatice periculoase şi/sau sa fie prevãzute cu un sistem de descãrcare a acestora. 1.5.3. Alimentare cu alta forma de energie decât cea electrica Dacã masina este alimentata cu alta forma de energie decât cea electrica (de exemplu, energie hidraulica, pneumatica sau termica etc.), ea trebuie proiectata, construitã şi echipata astfel încât sa previnã toate pericolele potenţiale asociate acestor tipuri de energie. 1.5.4. Erori de montaj Erorile posibil a fi comise la montarea sau remontarea anumitor pãrţi ale masinii, care pot fi o sursa de risc, trebuie evitate prin forma constructivã a acestor pãrţi sau, dacã asa ceva nu este posibil, prin informaţii care sa existe pe aceste pãrţi şi/sau pe carcasele lor. Aceeaşi informaţie trebuie sa existe pe pãrţile mobile şi/sau pe carcasele lor atunci când sensul de mişcare trebuie cunoscut pentru a evita un risc. Orice informaţie suplimentarã care poate fi necesarã trebuie specificatã în instrucţiuni. Dacã o greseala de cuplare poate fi o sursa de risc, atunci cuplarile gresite ale conductelor de fluid sau ale conductorilor electrici trebuie impiedicate prin forma constructivã sau, dacã asa ceva nu este posibil, prin informaţii care trebuie sa existe pe conducte, conductori etc. şi/sau pe sistemele de cuplare. 1.5.5. Temperaturi externe Trebuie luate mãsuri pentru eliminarea oricãrui risc de leziune prin contactul sau apropierea de pãrţi ale masinii ori de materiale aflate la temperatura foarte inalta sau foarte scãzutã. Trebuie evaluat riscul de ejectare a materialelor fierbinti sau foarte reci. Dacã acest risc exista, trebuie luate mãsurile necesare pentru a-l preveni sau, dacã din punct de vedere tehnic acest lucru nu este posibil, pentru a-l face nepericulos. 1.5.6. Incendiu Maşinile trebuie proiectate şi construite pentru a se evita toate riscurile de incendii sau de supraincalzire produse de insesi maşinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte substanţe produse sau utilizate de maşini. 1.5.7. Explozie Maşinile trebuie proiectate şi construite pentru a se evita orice risc de explozie produs de insesi maşinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte substanţe produse sau utilizate de maşini. În acest scop producãtorul trebuie sa ia mãsuri pentru: - evitarea unei concentratii periculoase a produselor; - prevenirea aprinderii amestecului potenţial exploziv; - reducerea la minimum a efectelor oricãrei explozii care se poate produce, astfel încât sa nu afecteze mediul înconjurãtor. Aceleaşi mãsuri trebuie luate dacã producãtorul prevede utilizarea masinii într-o atmosfera potenţial exploziva. Echipamentul electric care face parte din maşini trebuie sa se conformeze, în ceea ce priveşte riscul de explozie, prevederilor specifice în vigoare. 1.5.8. Zgomot Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât riscurile rezultate din emisiile de zgomot aerian sa fie reduse la cel mai scãzut nivel, ţinându-se seama de progresul tehnic şi de disponibilitatea mijloacelor de reducere a zgomotului, în special, la sursa. 1.5.9. Vibratii Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât riscurile rezultate din vibratiile produse de masina sa fie reduse la cel mai scãzut nivel, ţinându-se seama de progresul tehnic şi de disponibilitatea mijloacelor de reducere a vibratiilor, în special, la sursa. 1.5.10. Radiatii Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât orice emisie de radiaţie generata de masina sa fie limitatã la cantitatea necesarã pentru funcţionarea sa, iar efectele acesteia asupra persoanelor expuse sa fie nule sau sa fie reduse la valori nepericuloase. 1.5.11. Radiatii exterioare Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât radiatiile exterioare sa nu perturbe funcţionarea lor. 1.5.12. Echipamente laser Dacã este utilizat un echipament laser, trebuie luate în considerare urmãtoarele prevederi: - echipamentul laser de pe maşini trebuie proiectat şi construit astfel încât sa se previnã orice radiaţie accidentala; - echipamentul laser de pe maşini trebuie împrejmuit astfel încât radiatia directa, radiatia produsã prin reflectie sau prin difuzie şi radiaţie secundarã sa nu afecteze sãnãtatea; - echipamentul optic pentru observarea sau reglarea echipamentului laser de pe maşini trebuie sa fie astfel încât radiatiile laser sa nu genereze nici un risc pentru sãnãtate. 1.5.13. Emisii de pulberi, gaze etc. Maşinile trebuie proiectate, construite şi/sau echipate astfel încât sa poatã fi evitate riscurile datorate gazelor, lichidelor, pulberilor, vaporilor sau altor deşeuri pe care le produc. Dacã pericolul exista, maşinile trebuie echipate astfel încât substantele menţionate sa poatã fi reţinute şi/sau evacuate. Dacã masina nu este închisã în timpul functionarii normale, dispozitivele de reţinere şi/sau evacuare menţionate la paragraful precedent trebuie situate cat mai aproape posibil de sursa de emisie. 1.5.14. Risc de a rãmâne închis în masina Maşinile trebuie proiectate, construite sau echipate cu mijloace care sa permitã persoanelor expuse sa nu rãmânã închise în acestea sau, dacã acest lucru nu este posibil, cu mijloace de chemare în ajutor. 1.5.15. Risc de alunecare, dezechilibrare sau cadere Pãrţile masinii, pe care este posibil sa se deplaseze sau sa staţioneze persoane, trebuie proiectate şi construite în scopul prevenirii alunecarii, dezechilibrarii sau caderii pe acestea ori în afarã acestora. 1.6. Mentenanta 1.6.1. Mentenanta masinii Locurile de reglare, ungere şi mentenanta trebuie amplasate în afarã zonelor periculoase. Operaţiile de reglare, mentenanta, reparare, curatare şi întreţinere trebuie sa poatã fi efectuate în timp ce masina este opritã. Dacã una sau mai multe dintre condiţiile precedente nu pot fi îndeplinite din cauza unor motive tehnice, operaţiile trebuie sa poatã fi efectuate fãrã risc (a se vedea pct. 1.2.5). În cazul maşinilor automate şi, dacã este necesar, pentru alte maşini, producãtorul trebuie sa prevadã un dispozitiv de conectare care sa permitã racordarea unui echipament de diagnoza pentru depistarea defectelor. Componentele maşinilor automate care necesita sa fie schimbate frecvent, în special pentru o schimbare în fabricaţie sau, dacã ele sunt sensibile la uzura ori susceptibile sa se deterioreze ca urmare a unui accident, trebuie sa poatã fi demontate şi înlocuite cu usurinta şi în condiţii de securitate. Accesul la aceste componente trebuie sa permitã efectuarea acestor operaţii cu mijloacele tehnice necesare (scule, instrumente de mãsura etc.), în concordanta cu modul de intervenţie specificat de producãtor. 1.6.2. Acces la postul de lucru şi la locurile de intervenţie Producãtorul trebuie sa prevadã mijloace de acces (scãri fixe, scãri mobile, pasarele etc.) pentru a permite accesul în condiţii de securitate, în toate amplasamentele folosite pentru operaţiile de producţie, de reglare şi de mentenanta. 1.6.3. Separare de sursele de energie Toate maşinile trebuie prevãzute cu mijloace pentru separarea acestora de toate sursele de energie. Aceste mijloace trebuie sa fie identificabile cu usurinta. Ele trebuie sa poatã fi blocate, dacã reconectarea poate periclita persoanele expuse. În cazul maşinilor alimentate cu energie electrica printr-o fişa conectata la o priza, separarea prin scoaterea fisei este suficienta. Mijlocul de separare trebuie sa fie, de asemenea, blocabil, dacã operatorul nu are posibilitatea sa verifice permanenta separarii de sursele de energie de la oricare dintre locurile la care are acces. Dupã separarea de sursele de energie trebuie sa fie posibila disiparea normalã a oricãrei energii remanente sau inmagazinate în circuitele masinii, fãrã risc pentru persoanele expuse. Prin exceptare de la cerinţele de mai sus, anumite circuite pot rãmâne conectate la sursele lor de energie, în scopul, de exemplu, de menţinere a prinderii pieselor, de protejare a informatiei, de iluminare a pãrţilor interioare etc. În aceste cazuri trebuie luate mãsuri speciale pentru a asigura securitatea operatorului. 1.6.4. Intervenţia operatorului Maşinile trebuie proiectate, construite şi echipate astfel încât sa fie limitatã necesitatea intervenţiei operatorului. Dacã intervenţia operatorului nu poate fi evitata, ea trebuie sa poatã fi efectuatã cu usurinta şi în condiţii de securitate. 1.6.5. Curatarea pãrţilor interioare Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât curatarea pãrţilor interioare care au conţinut substanţe sau preparate periculoase sa fie posibila, fãrã a pãtrunde în interiorul lor; de asemenea, orice golire necesarã trebuie sa fie posibila din exterior. Dacã este absolut imposibil sa fie evitata pãtrunderea în interiorul masinii, producãtorul trebuie sa ia mãsuri, din faza de construcţie, pentru a se permite efectuarea curatarii cu minimum de pericol. 1.7. Mijloace de informare 1.7.1. Dispozitive de informare Informaţiile necesare pentru a comanda maşinile trebuie sa fie lipsite de ambiguitate şi uşor de înţeles. Ele nu trebuie sa fie în cantitate excesiva, pentru a nu suprasolicita operatorul. Dacã sãnãtatea sau securitatea persoanelor expuse poate fi periclitata de o defectare în funcţionarea unei maşini nesupravegheate, aceasta trebuie echipata pentru a emite un semnal de avertizare acustic sau luminos adecvat. 1.7.2. Dispozitive de avertizare Dacã masina este echipata cu dispozitive de avertizare (cum ar fi dispozitivele de semnalizare etc.), acestea trebuie sa fie lipsite de ambiguitate şi uşor de perceput. Operatorul trebuie sa aibã posibilitatea sa verifice în orice moment funcţionarea acestor dispozitive de avertizare. Ele trebuie sa se conformeze reglementãrilor referitoare la culori şi semnalizari de securitate. 1.7.3. Avertizare asupra riscurilor remanente Dacã riscurile persista în pofida tuturor mãsurilor adoptate sau în cazul riscurilor potenţiale care nu sunt evidente (de exemplu, dulapuri electrice, surse radioactive, descãrcarea unui circuit hidraulic, pericol într-o zona nevizibila etc.), producãtorul trebuie sa prevadã avertizari. Astfel de avertizari trebuie realizate de preferinta, prin pictograme uşor de înţeles şi/sau elaborate în una dintre limbile tarii în care urmeazã sa fie folositã masina, însoţitã, la cerere, şi de o exprimare în limbile intelese de operatori. 1.7.4. Marcare Toate maşinile trebuie marcate vizibil şi durabil, cel puţin, cu informaţiile urmãtoare: - numele şi adresa producãtorului; - marcajul CE (prevãzut în anexa nr. 3); - indicarea seriei sau a tipului; - numãrul seriei, dacã exista; - anul de fabricaţie. În plus, dacã masina este construitã de producãtor pentru a fi utilizata într-o atmosfera potenţial exploziva, aceasta informaţie trebuie indicatã pe masina. Pe masina trebuie sa figureze, de asemenea, informaţii complete referitoare la tipul acesteia şi esenţiale pentru utilizarea ei în condiţii de securitate (de exemplu, viteza maxima a anumitor pãrţi care se rotesc, diametrul maxim al sculelor care pot fi montate, masa etc.). Dacã o parte a masinii trebuie manipulata în timpul utilizãrii cu o instalatie de ridicat, masa ei trebuie indicatã vizibil, durabil şi fãrã ambiguitate. Echipamentul interschimbabil la care se referã art. 2 alin. (1) din hotãrâre trebuie sa cuprindã aceeaşi informaţie. 1.7.5. Instrucţiuni a) Toate maşinile trebuie însoţite de instrucţiuni care sa includã, cel puţin, urmãtoarele: - o repetare a informaţiilor marcate pe masina, cu excepţia numãrului seriei (a se vedea pct. 1.7.4), împreunã cu orice informaţie suplimentarã necesarã pentru a facilita mentenanta (de exemplu, adresele importatorului, unitãţile care asigura service-ul etc.); - condiţiile prevãzute pentru utilizare, în sensul pct. 1.1.2c); - postul/posturile de lucru susceptibil/susceptibile de a fi ocupat/ocupate de operatori; - instrucţiuni pentru efectuarea în condiţii de securitate a: - punerii în funcţiune; - functionarii; - manipulãrii, indicandu-se masa masinii şi a diferitelor pãrţi, care, de regula, trebuie transportate separat; - instalãrii; - montarii, demontarii; - reglarii; - mentenantei (service şi reparaţii); - instrucţiuni de invatare, dacã sunt necesare; - caracteristicile esenţiale ale sculelor care pot fi montate pe masina, dacã este necesar. Dacã este necesar, instrucţiunile trebuie sa avertizeze asupra modurilor în care masina nu trebuie utilizata. b) Instrucţiunile trebuie elaborate în limba romana sau în limba unui stat membru al Uniunii Europene de cãtre producãtor sau de reprezentantul sau autorizat. La punerea în funcţiune, fiecare masina trebuie însoţitã de o traducere a instrucţiunilor în limba sau limbile tarii/ţãrilor în care masina va fi utilizata şi de instrucţiunile în limba originala. Aceasta traducere trebuie efectuatã de cãtre producãtor sau reprezentantul sau autorizat sau de persoana care introduce masina în zona lingvistica respectiva. Prin derogare de la aceasta cerinta, instrucţiunile de mentenanta, pentru uzul personalului specializat angajat al producãtorului sau al reprezentantului sau autorizat, pot fi elaborate numai în una dintre limbile Comunitãţii, cunoscute de acel personal. c) Instrucţiunile trebuie sa conţinã desenele şi schiţele necesare punerii în funcţiune, mentenantei, inspectiilor, verificãrii functionarii corecte şi, atunci când este necesar, repararii masinii, precum şi toate instrucţiunile utile, în special cele referitoare la securitate. d) Nici o documentaţie în care se descrie masina nu trebuie sa fie în contradictie cu instrucţiunile care se referã la aspectele de securitate. Documentaţia tehnica în care se descrie masina trebuie sa prezinte informaţii referitoare la emisiile de zgomot aerian menţionate la lit. f) şi, în cazul maşinilor ţinute în mana şi/sau dirijate cu mana, informaţii referitoare la vibratii, asa cum se menţioneazã la pct. 2.2. e) Dacã este necesar, instrucţiunile trebuie sa prezinte cerinţele referitoare la instalarea şi montarea în vederea reducerii zgomotului şi vibratiilor (de exemplu, utilizarea amortizoarelor, tipul şi masa fundaţiei etc.). f) Instrucţiunile trebuie sa prezinte urmãtoarele informaţii referitoare la zgomotul aerian emis de masina, fie valoarea realã, fie valoarea stabilitã pe baza masurarilor efectuate pe o masina identicã: - nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A, la posturile de lucru, dacã aceasta depãşeşte 70 dB (A); dacã acest nivel nu depãşeşte 70 dB (A), acest fapt trebuie specificat; - valoarea maxima a presiunii acustice instantanee ponderatã C, la posturile de lucru, dacã aceasta depãşeşte 63 Pa (130 dB prin raportare la 20 f2æPa); - nivelul de putere acustica emis de masina, dacã nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A, la posturile de lucru, depãşeşte 85 dB (A). În cazul maşinilor de dimensiuni foarte mari, în locul nivelului de putere acustica poate fi specificat nivelul de presiune acustica continuu echivalent în poziţii precizate din jurul masinii. Atunci când nu sunt aplicabile standarde armonizate, nivelurile acustice trebuie mãsurate utilizându-se cea mai adecvatã metoda de mãsurare pentru masina. Producãtorul trebuie sa indice condiţiile de funcţionare a masinii în timpul masurarilor şi metodele care au fost folosite pentru mãsurare. Dacã postul/posturile de lucru nu a/au fost definit/definite sau nu poate/pot fi definit/definite, nivelurile de presiune acustica trebuie mãsurate la o distanta de 1 m de suprafata masinii şi la o înãlţime de 1,60 m fata de sol sau de platforma de acces. Trebuie indicate poziţia şi valoarea maxima a presiunii acustice. g) Dacã producãtorul prevede utilizarea masinii într-o atmosfera potenţial exploziva, instrucţiunile trebuie sa prezinte toate informaţiile necesare. h) În cazul maşinilor care au fost prevãzute a fi utilizate şi de operatori neprofesionisti, formularea şi tehnoredactarea instrucţiunilor de utilizare trebuie fãcute cu luarea în considerare, în afarã de respectarea celorlalte cerinţe de securitate menţionate mai sus, a nivelului general de pregãtire şi perspicacitate care poate fi regasit, de regula, la astfel de operatori. 2. Cerinţe esenţiale de sãnãtate şi securitate suplimentare pentru anumite categorii de maşini 2.1. Maşini agroalimentare Dacã masina este destinatã pentru prepararea şi procesarea alimentelor (de exemplu: încãlzire, refrigerare, topire, spalare, manipulare, ambalare, depozitare, transport şi distribuţie), ea trebuie proiectata şi construitã astfel încât sa se evite orice risc de infectare, imbolnavire sau contaminare şi trebuie sa respecte urmãtoarele reguli de igiena: a) materialele în contact sau prevãzute sa vina în contact cu alimentele trebuie sa satisfacã condiţiile stabilite în reglementãrile specifice. Masina trebuie proiectata şi construitã astfel încât aceste materiale sa poatã fi curatate înainte de fiecare utilizare; b) toate suprafeţele, inclusiv imbinarile lor, trebuie sa fie netede şi nu trebuie sa prezinte nici rugozitati, nici cavitati care pot retine materialele organice; c) asamblarile trebuie proiectate astfel încât proeminentele, muchiile şi colturile sa fie reduse la minimum. Se recomanda ca ele sa fie realizate prin sudare sau prin lipire continua. Suruburile, capetele de suruburi şi niturile nu trebuie utilizate, cu excepţia cazurilor care nu pot fi evitate din punct de vedere tehnic; d) toate suprafeţele în contact cu alimentele trebuie sa poatã fi curatate şi dezinfectate cu usurinta, eventual dupã înlãturarea cu usurinta a pãrţilor demontabile. Suprafeţele interioare trebuie sa fie curbate cu o raza suficienta pentru a permite curatarea completa; e) lichidele care provin din alimente, precum şi fluidele de curatat, dezinfectat sau clatit trebuie sa poatã fi evacuate din masina fãrã sa intalneasca obstacole (eventual în poziţia "curatare"); f) maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât sa fie evitata pãtrunderea oricãrui lichid ori vietati, în special insecte, sau orice acumulare de materie organicã în zonele care nu pot fi curatate (de exemplu, pentru maşinile care nu sunt montate pe picioare sau pe role, prin prevederea unei etansari între masina şi soclul acesteia, prin utilizarea de asamblari etanse etc.); g) masina trebuie proiectata şi construitã astfel încât nici o substanta auxiliara (de exemplu, lubrifianţi etc.) sa nu poatã veni în contact cu alimentele. Dacã este necesar, masina trebuie proiectata şi construitã astfel încât sa permitã verificarea permanenta a acestei cerinţe. Instrucţiuni În plus fata de informaţiile stabilite la cap. 1, instrucţiunile trebuie sa indice produsele şi metodele recomandate pentru curatare, dezinfectare şi clatire (nu numai pentru zonele uşor accesibile, ci şi pentru zonele la care accesul este imposibil sau nerecomandabil, cum ar fi conductele, care trebuie curatate în situ). 2.2. Maşini portabile ţinute în mana şi/sau dirijate cu mana Maşinile portabile ţinute în mana şi/sau dirijate cu mana trebuie sa se conformeze cerinţelor esenţiale de sãnãtate şi securitate urmãtoare: - în funcţie de tipul masinii, acestea trebuie prevãzute cu o suprafata de prindere de mãrime suficienta şi cu un numãr suficient de manere şi suporturi corect dimensionate, dispuse astfel încât sa asigure stabilitatea masinii, în condiţiile de funcţionare prevãzute de producãtor; - cu excepţia cazurilor în care este imposibil din punct de vedere tehnic sau atunci când exista o comanda independenta, maşinile ale cãror manere nu pot fi eliberate în deplina securitate trebuie prevãzute cu organe de comanda pentru pornire şi oprire, dispuse astfel încât sa poatã fi acţionate de operator fãrã ca acesta sa trebuiasca sa elibereze manerele; - trebuie proiectate, construite sau echipate astfel încât sa se elimine riscurile de pornire accidentala şi/sau de continuare a functionarii, dupã ce operatorul a eliberat manerele. Dacã aceasta cerinta nu este realizabila din punct de vedere tehnic, trebuie sa fie luate mãsuri echivalente; - maşinile portabile ţinute în mana trebuie proiectate şi construite astfel încât sa permitã, dacã este necesar, observarea vizuala a contactului sculei cu materialul de prelucrat. Instrucţiuni Instrucţiunile trebuie sa prezinte urmãtoarea informaţie referitoare la vibratiile transmise de maşinile ţinute în mana sau dirijate cu mana: - valoarea radacinii medii patrate ponderate a acceleratiei la care sunt expuse membrele superioare, dacã ea depãşeşte 2,5 m/s², determinata printr-o metoda de încercare adecvatã. Dacã acceleratia nu depãşeşte 2,5 m/s², aceasta situaţie trebuie menţionatã. Dacã nu exista o metoda de încercare aplicabilã, producãtorul trebuie sa indice metodele de mãsurare şi condiţiile în care masurarile trebuie efectuate. 2.3. Maşini pentru prelucrarea lemnului şi materialelor similare Maşinile pentru prelucrarea lemnului şi maşinile pentru prelucrarea materialelor cu caracteristici fizice şi tehnologice similare cu cele ale lemnului, cum ar fi: pluta, osul, cauciucul dur, materialul plastic dur şi alte materiale tari similare, trebuie sa se conformeze urmãtoarelor cerinţe de sãnãtate şi securitate: a) masina trebuie proiectata, construitã sau echipata astfel încât piesa de prelucrat sa poatã fi pozitionata şi ghidata în condiţii de securitate; dacã piesa este ţinuta cu mana, pe un banc de lucru, acesta trebuie sa asigure o stabilitate suficienta în timpul lucrului şi sa nu stânjeneascã manipularea piesei; b) dacã masina este susceptibilã sa fie utilizata în condiţii care implica riscul ejectarii unor piese de lemn, ea trebuie proiectata, construitã, echipata astfel încât sa fie eliminata ejectarea sau, dacã acest lucru nu este posibil, ejectarea sa nu genereze riscuri pentru operator şi/sau persoanele expuse; c) masina trebuie echipata cu o frana automatã care sa opreascã scula într-un timp suficient de scurt dacã exista un risc de contact cu scula în timpul mersului în gol; d) dacã scula este incorporata într-o masina care nu este în întregime automatã, aceasta trebuie proiectata şi construitã astfel încât sa elimine sau sa reducã riscul de leziune grava, de exemplu, utilizând portscule cu secţiune circulara, restrangand adâncimea de tãiere etc. 3. Cerinţe esenţiale de securitate şi sãnãtate pentru prevenirea pericolelor specifice datorate mobilitatii maşinilor Maşinile care prezintã pericole datorate mobilitatii trebuie proiectate şi construite astfel încât sa corespundã cerinţelor enunţate în continuare. Riscurile datorate mobilitatii exista întotdeauna pentru maşinile autopropulsate, tractate sau impinse ori care sunt transportate de alte maşini sau de tractoare a cãror funcţionare se desfãşoarã în spaţiile de lucru şi necesita în timpul lucrului fie mobilitate, fie o deplasare continua sau semicontinua între poziţiile de lucru fixe succesive. Riscurile datorate mobilitatii pot exista, de asemenea, în cazul maşinilor a cãror funcţionare se desfãşoarã fãrã deplasare, dar care pot fi echipate astfel încât sa poatã fi deplasate mai uşor dintr-un loc în altul (maşini prevãzute cu roti, rotile, patine etc. sau amplasate pe suporturi, carucioare etc.). În vederea verificãrii dacã motocultoarele sau motofrezele prezintã riscuri pentru persoanele expuse, producãtorul sau reprezentantul autorizat trebuie sa efectueze sau sa aibã efectuate incercarile corespunzãtoare pentru fiecare tip de masina. 3.1. Generalitati 3.1.1. Definitie Prin conducãtor se înţelege operatorul care este însãrcinat şi este rãspunzãtor pentru deplasarea masinii. Conducãtorul poate fi transportat de masina sau poate sa însoţeascã masina pe jos ori poate dirija masina prin comanda de la distanta (cabluri, radio etc.). 3.1.2. Iluminat Maşinile autopropulsate prevãzute de producãtor pentru a fi utilizate în locuri intunecoase trebuie dotate cu un sistem de iluminat adecvat activitãţii care trebuie desfasurata, fãrã a incalca prevederile altor reglementãri aplicabile (reglementãri rutiere, reguli de navigaţie etc.). 3.1.3. Proiectarea maşinilor pentru a usura manevrarea acestora În timpul manevrarii masinii şi/sau a pãrţilor sale nu trebuie sa existe posibilitatea producerii unor deplasãri neaşteptate sau de pericole datorate instabilitatii, dacã masina şi/sau pãrţile sale sunt manevrate conform instrucţiunilor producãtorului. 3.2. Locuri de munca 3.2.1. Post de conducere a maşinilor Postul de conducere a maşinilor trebuie proiectat ţinându-se seama de principiile ergonomice. Pot fi prevãzute doua sau mai multe posturi de conducere şi, în astfel de cazuri, fiecare post de conducere trebuie dotat cu toate comenzile necesare. Dacã exista mai mult de un post de conducere, masina trebuie proiectata astfel încât utilizarea unuia dintre ele sa excludã utilizarea celorlalte, cu excepţia comenzilor pentru oprirea de urgenta. Vizibilitatea de la postul de conducere trebuie sa fie astfel încât conducãtorul sa poatã manevra masina şi uneltele sale, conform condiţiilor de utilizare prevãzute, în deplina securitate, atât pentru el, cat şi pentru persoanele expuse. Dacã este necesar, trebuie prevãzute dispozitive adecvate pentru a combate pericolele datorate vizibilitatii directe insuficiente. Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât în postul de conducere sa nu existe riscuri pentru conducãtor şi pentru operatorii de la bord, care sa se datoreze contactului cu rotile sau senilele. Postul de conducere trebuie proiectat şi construit astfel încât sa se evite riscurile pentru sãnãtate datorate evacuarii gazelor şi/sau lipsei de oxigen. Postul de conducere al conducatorului transportat trebuie proiectat şi construit astfel încât sa poatã fi echipat cu o cabina, dacã dimensiunile permit. În acest caz trebuie prevãzut în cabina un loc destinat afişãrii instrucţiunilor necesare conducatorului şi/sau operatorilor. Postul de conducere trebuie sa fie echipat cu o cabina adecvatã, dacã exista un risc datorat unui mediu periculos. Dacã masina este prevãzutã cu cabina, aceasta trebuie proiectata, construitã şi/sau echipata astfel încât sa asigure conducatorului condiţii bune de lucru şi sa-l protejeze impotriva oricãrui pericol care poate aparea (de exemplu: încãlzire şi ventilare necorespunzãtoare, vizibilitate necorespunzãtoare, zgomot şi vibratii excesive, cãderea de obiecte, pãtrunderea diferitelor obiecte, rasturnare etc.). Ieşirea trebuie sa permitã o evacuare rapida. Mai mult, trebuie prevãzutã o ieşire de urgenta, situata într-o direcţie diferita de cea a iesirii curente. Materialele utilizate pentru cabina şi pentru amenajarea acesteia trebuie sa fie rezistente la foc. 3.2.2. Scaun Scaunul conducatorului oricãrei maşini trebuie sa asigure stabilitate conducatorului şi sa fie proiectat conform principiilor ergonomice. Scaunul trebuie proiectat astfel încât sa reducã vibratiile transmise conducatorului la cel mai scãzut nivel care poate fi realizat în mod rezonabil. Mijloacele de fixare a scaunului trebuie sa reziste la toate solicitarile la care sunt supuse, inclusiv în eventualitatea rasturnarii. Dacã nu exista podea sub picioarele conducatorului, el trebuie sa dispunã de reazeme pentru sprijinirea picioarelor, acoperite cu materiale antiderapante. Dacã masina este prevãzutã cu o structura de protecţie în caz de rasturnare, scaunul trebuie echipat cu o centura de siguranta sau cu un dispozitiv echivalent care sa-l ţinã pe conducãtor fixat de scaun, fãrã a-l impiedica sa efectueze miscarile necesare conducerii sau orice alte miscari cauzate de suspensie. 3.2.3. Alte locuri de munca Dacã condiţiile de utilizare prevãd ca, în afarã de conducãtor, sa fie transportaţi sau sa lucreze pe masina, ocazional ori permanent, alţi operatori, trebuie prevãzute locuri adecvate care sa permitã sa fie transportaţi sau sa lucreze fãrã riscuri, în particular fãrã risc de cadere. Dacã condiţiile de lucru permit, aceste locuri de munca trebuie prevãzute cu scaune. Dacã postul de conducere trebuie echipat cu cabina, celelalte locuri de munca trebuie, de asemenea, protejate impotriva pericolelor care au justificat protejarea postului de conducere. 3.3. Comenzi 3.3.1. Organe de comanda Din postul de conducere conducãtorul trebuie sa poatã acţiona toate organele de comanda necesare functionarii masinii, exceptând funcţiile care pot fi activate, în condiţii de securitate, numai prin intermediul organelor de comanda amplasate în afarã postului de conducere. Aceasta exceptare se referã, în special, la alte locuri de munca decât postul de conducere, pentru care sunt responsabili alţi operatori decât conducãtorul sau pentru cazul în care conducãtorul trebuie sa-şi pãrãseascã postul de conducere pentru efectuarea manevrei în condiţii de securitate. Dacã exista pedale, acestea trebuie proiectate, construite şi dispuse astfel încât sa poatã fi acţionate de conducãtor în condiţii de securitate, cu riscuri minime de confuzie; ele trebuie sa prezinte o suprafata antiderapanta şi sa fie uşor de curatat. Dacã actionarea lor poate comporta pericole, mai ales miscari periculoase, organele de comanda ale masinii, cu excepţia celor cu poziţii prestabilite, trebuie sa revinã în poziţia neutra, imediat ce operatorul înceteazã actionarea lor. În cazul maşinilor cu roti, mecanismul de direcţie trebuie proiectat şi construit astfel încât sa reducã forta miscarilor bruste ale volanului sau ale levierului de direcţie, care rezulta din socurile primite de rotile directoare. Orice comanda de blocare a diferentialului trebuie proiectata şi dispusã astfel încât sa permitã deblocarea diferentialului atunci când masina se afla în mişcare. Ultima fraza de la pct. 1.2.2 nu se aplica funcţiei de mobilitate. 3.3.2. Pornire/deplasare Maşinile autopropulsate cu conducãtor transportat trebuie echipate astfel încât sa împiedice pornirea motorului de cãtre persoane neautorizate. Deplasarea maşinilor autopropulsate cu conducãtor transportat trebuie sa fie posibila numai dacã conducãtorul se afla la postul sau de comanda. Dacã, în vederea functionarii, masina trebuie echipata cu dispozitive care îi depãşesc gabaritul normal (de exemplu, sisteme de cãlare, brate de macara etc.), atunci conducãtorul trebuie sa dispunã de mijloace care sa-i permitã verificarea cu usurinta, înainte de deplasarea masinii, ca respectivele dispozitive se afla într-o poziţie definitã care sa-i permitã deplasarea în condiţii de securitate. Aceasta cerinta se aplica, de asemenea, tuturor celorlalte pãrţi ale masinii, care, pentru a-i permite o deplasare în condiţii de securitate, trebuie sa se afle în poziţii definite şi, dacã este necesar, blocate. Atunci când este realizabil din punct de vedere tehnic şi economic, deplasarea masinii trebuie sa fie condiţionatã de poziţiile de securitate ale pãrţilor menţionate mai sus. În timpul pornirii motorului nu trebuie sa fie posibila deplasarea masinii. 3.3.3. Funcţia de deplasare Fãrã a incalca cerinţele privind circulaţia rutiera, maşinile autopropulsate şi remorcile lor trebuie sa îndeplineascã cerinţele de reducere a vitezei, de oprire, de franare şi de imobilizare, astfel încât sa prezinte securitate în toate condiţiile de funcţionare, de sarcina, de viteza, de stare a terenului şi de declivitate prevãzute de producãtor şi sa corespundã situaţiilor intalnite în utilizarea normalã. Conducãtorul trebuie sa aibã posibilitatea de a incetini şi de a opri masina autopropulsata prin intermediul unui dispozitiv principal. Dacã condiţiile de securitate o cer, în cazul defectarii dispozitivului principal sau al lipsei de energie necesarã pentru actionarea acestui dispozitiv, trebuie prevãzut un dispozitiv de ajutor pentru incetinire şi oprire, cu comenzi complet independente şi uşor accesibile. Dacã, pentru asigurarea securitãţii, este necesarã imobilizarea masinii stationate, trebuie prevãzut un dispozitiv de imobilizare. Acest dispozitiv poate fi combinat cu unul dintre dispozitivele menţionate la alin. 2, cu condiţia sa fie numai mecanic. Masina comandata de la distanta trebuie proiectata şi construitã astfel încât sa se opreascã automat în cazul în care conducãtorul a pierdut controlul acesteia. Funcţiei de deplasare nu i se aplica prevederile pct. 1.2.4. 3.3.4. Deplasarea masinii comandate de conducãtorul pedestru Deplasarea masinii autopropulsate comandate de conducãtor pedestru trebuie sa fie posibila numai printr-o acţiune continua a conducatorului asupra organului de comanda corespunzãtor. În special, deplasarea nu trebuie sa fie posibila în timpul pornirii motorului. Sistemele de comanda ale masinii cu conducãtor pedestru trebuie proiectate astfel încât sa reducã la minimum pericolele datorate deplasarii neaşteptate a masinii spre conducãtor, în special pericolele: a) de strivire; b) de accidentare din cauza sculelor rotative. Mai mult, viteza normalã de deplasare a masinii trebuie sa fie compatibila cu viteza de deplasare a conducatorului pedestru. În cazul masinii pe care poate fi montata o unealta rotativa, nu trebuie sa fie posibil sa fie actionata aceasta unealta atunci când se comanda mersul înapoi, cu excepţia cazului în care deplasarea masinii rezulta din miscarea uneltei. În acest ultim caz viteza pentru mersul înapoi trebuie sa fie astfel încât sa nu prezinte pericol pentru conducãtor. 3.3.5. Defectarea circuitului de comanda O defectare a sistemului de alimentare cu energie a mecanismului de servodirectie, dacã el este prevãzut, nu trebuie sa împiedice dirijarea masinii pe durata timpului necesar pentru oprirea acesteia. 3.4. Protejarea fata de pericolele mecanice 3.4.1. Miscari necomandate Atunci când o parte a masinii a fost opritã, orice abatere a sa de la poziţia de oprire - datoratã oricãrei alte cauze decât actionarea organelor de comanda - trebuie sa fie astfel încât sa nu constituie un pericol pentru persoanele expuse. Masina trebuie proiectata, construitã şi, dacã este cazul, montata pe suportul sau mobil astfel încât sa se asigure ca în timpul deplasarii oscilatiile necontrolate ale centrului sau de greutate nu-i afecteazã stabilitatea sau nu-i produc eforturi excesive în structura. 3.4.2. Risc de rupere în timpul functionarii Pãrţile maşinilor care se rotesc cu viteze mari şi care, în pofida mãsurilor luate, se pot sparge sau dezintegra trebuie sa fie montate şi prevãzute cu carcase astfel încât, în caz de spargere ori de rupere, fragmentele lor sa fie reţinute sau, dacã acest lucru nu este posibil, sa nu poatã fi ejectate cãtre postul de conducere şi/sau locurile de munca. 3.4.3. Rasturnare Dacã, în cazul unei maşini autopropulsate cu conducãtor transportat şi, eventual, operatori transportaţi, exista riscul rasturnarii, masina trebuie proiectata şi prevãzutã cu puncte de ancorare care sa-i permitã acesteia sa fie echipata cu o structura de protecţie pentru combaterea efectelor rasturnarii (ROPS). Aceasta structura trebuie sa fie astfel încât, în caz de rasturnare, sa garanteze conducatorului transportat şi, eventual, operatorilor transportaţi un volum limita de deformare (DLV). Pentru a verifica dacã structura îndeplineşte cerinta menţionatã la alin. 2, producãtorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa efectueze sau sa aibã efectuate încercãri corespunzãtoare pentru fiecare tip de structura. În plus, trebuie prevãzute cu o structura de protecţie pentru combaterea efectelor rasturnarii maşinile pentru lucrãri terasiere cu o putere peste 15 kW, indicate mai jos: - incarcatoare pe senile sau pe roti; - incarcatoare cu cupa intoarsa; - tractoare pe senile sau pe roti; - screpere cu sistem de autoincarcare sau fãrã; - gredere; - dumpere articulate. 3.4.4. Caderi de obiecte Dacã în cazul unei maşini cu conducãtor transportat şi, eventual, operatori transportaţi exista riscuri datorate caderii obiectelor şi materialelor, masina trebuie proiectata şi prevãzutã, dacã dimensiunile permit, cu puncte de ancorare care sa-i permitã echiparea ei cu o structura de protecţie pentru combaterea efectelor caderilor de obiecte (FOPS). Aceasta structura trebuie sa fie astfel încât, în cazul caderilor de obiecte sau de materiale, sa garanteze operatorilor transportaţi un volum de deformare limita (DLV) adecvat. Pentru a verifica dacã respectiva structura îndeplineşte cerinta menţionatã la alin. 2, producãtorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa efectueze sau sa aibã efectuate încercãri corespunzãtoare pentru fiecare tip de structura. 3.4.5. Mijloace de acces Mijloacele de sprijin pentru mâini şi treptele trebuie proiectate, construite şi dispuse astfel încât operatorii sa le utilizeze instinctiv şi sa nu recurgã în acest scop la organele de comanda. 3.4.6. Dispozitive de remorcare Toate maşinile utilizate pentru remorcare sau destinate sa fie remorcate trebuie echipate cu dispozitive de remorcare sau de cuplare proiectate, construite şi dispuse astfel încât sa asigure cuplarea şi decuplarea uşoarã şi în condiţii de securitate şi sa împiedice decuplarea accidentala în timpul utilizãrii. În mãsura în care sarcina de pe bara de remorcare o necesita, aceste maşini trebuie echipate cu un suport cu suprafata de sprijin adaptatã la sarcina şi la sol. 3.4.7. Transmiterea puterii între masina autopropulsata (sau tractor) şi masina receptoare Arborii de transmisie cu articulatii cardanice care fac legatura între o masina autopropulsata (sau tractor) şi primul lagar fix al unei maşini receptoare trebuie prevãzuţi cu mijloace de protecţie pe toatã lungimea arborelui şi a articulatiilor sale cardanice. Priza de putere a masinii autopropulsate (sau a tractorului) la care este cuplat arborele de transmisie trebuie prevãzutã fie cu un protector fixat pe masina autopropulsata (sau pe tractor), fie cu un alt dispozitiv care sa asigure o protecţie echivalenta. La masina tractata arborele receptor trebuie închis într-o carcasa de protecţie, fixatã pe masina. Limitatoarele de moment sau rotile libere pot echipa transmisiile cu articulatii cardanice numai înspre partea de cuplare a transmisiei cu masina receptoare. Arborele de transmisie cu articulatie cardanica trebuie marcat conform sensului de montaj. Orice masina tractata, a carei funcţionare necesita existenta unui arbore de transmisie care sa o cupleze la masina autopropulsata sau la un tractor, trebuie sa posede un astfel de sistem de sustinere a arborelui de transmisie astfel încât, dacã masina se decupleaza, arborele de transmisie şi protectorul asociat sa nu se deterioreze prin contact cu solul sau cu o parte a masinii. Pãrţile exterioare ale protectorului trebuie proiectate, construite şi dispuse astfel încât sa nu se roteasca o data cu arborele de transmisie. Protectorul trebuie sa acopere transmisia cardanica pana la extremitatile furcilor interioare, în cazul articulatiilor cardanice simple şi cel puţin pana în centrul articulatiei sau articulatiilor exterioare, în cazul articulatiilor cardanice de "unghi mare". Dacã producãtorul a prevãzut mijloace de acces spre locurile de munca în apropierea arborelui de transmisie cu transmisie cardanica, el trebuie sa se asigure ca protectorii asociaţi arborelui, asa cum au fost descrisi în alin. 6, nu pot servi drept trepte, cu excepţia cazului în care au fost proiectati şi construiti în acest scop. 3.4.8. Pãrţi de transmisie mobile Ca derogare de la prevederile pct. 1.3.8. A, în cazul motoarelor cu ardere interna nu este necesar ca protectorii mobili, care previn accesul la pãrţile mobile în compartimentul motor, sa fie prevãzuţi cu dispozitive de blocare, dacã deschiderea lor este posibila ori cu ajutorul unei scule sau cu al unei chei ori printr-un organ de comanda amplasat la postul de conducere, iar acesta din urma se afla într-o cabina complet închisã şi dotatã cu un sistem de închidere pentru a impiedica accesul neautorizat. 3.5. Protejarea impotriva altor pericole 3.5.1. Baterii de acumulatori Locasul bateriei trebuie construit şi amplasat, iar bateria trebuie instalata astfel încât sa se reducã la minimum posibilitatea de stropire cu electrolit a operatorului, în cazul rasturnarii şi/sau în vederea evitãrii acumularii de vapori în locurile ocupate de operatori. Masina trebuie proiectata şi construitã astfel încât bateria sa poatã fi deconectata cu ajutorul unui dispozitiv uşor accesibil, prevãzut în acest scop. 3.5.2. Incendiu În funcţie de pericolele anticipate de producãtor în timpul utilizãrii şi dacã dimensiunile masinii permit, aceasta trebuie: - sau sa permitã echiparea cu extinctoare uşor accesibile; - sau sa fie echipata cu sisteme extinctoare integrate în masina. 3.5.3. Emisii de pulberi, gaze etc. Dacã astfel de pericole exista, echipamentul de reţinere menţionat la pct. 1.5.13 poate fi înlocuit cu alte mijloace ca, de exemplu, precipitarea în jet de apa pulverizata. Prevederile alin. 2 şi 3 de la pct. 1.5.13 nu se aplica atunci când funcţia principala a masinii este de pulverizare a produselor. 3.6. Mijloace de informare 3.6.1. Inscripţii şi avertizare Masina trebuie prevãzutã cu mijloace de semnalizare şi/sau cu placute cu instrucţiuni referitoare la utilizare, reglare şi mentenanta, de fiecare data când este necesar, pentru a asigura sãnãtatea şi securitatea persoanelor expuse. Ele trebuie alese, proiectate şi construite astfel încât sa fie vizibile cu usurinta şi sa fie durabile. Fãrã a incalca cerinţele care trebuie respectate la deplasarea pe drumurile publice, masina cu conducãtor transportat trebuie dotatã cu urmãtoarele echipamente: - un dispozitiv de avertizare acustica pentru avertizarea persoanelor expuse; - un sistem de avertizare luminoasa care sa corespundã condiţiilor de utilizare prevãzute, cum ar fi: lanternele stop, lanternele pentru mersul înapoi şi farurile giroscopice. Aceasta ultima condiţie nu se aplica maşinilor destinate exclusiv lucrãrilor subterane şi care nu poseda energie electrica. Maşinile comandate de la distanta care, în condiţii de utilizare normale, expun persoanele la pericole de lovire sau de strivire, trebuie prevãzute cu mijloace adecvate de semnalizare a deplasarii sau cu mijloace de protecţie adecvate pentru persoanele expuse acestor pericole. Aceleaşi mãsuri se aplica şi în cazul maşinilor a cãror utilizare implica repetarea sistematica a deplasarii înainte şi înapoi, de-a lungul aceleiaşi axe, iar spatele masinii nu este vizibil, în mod direct, conducatorului. Maşinile trebuie construite astfel încât sa nu poatã fi scoase din funcţiune, în mod neintentionat, toate dispozitivele de avertizare şi semnalizare. Dacã este esenţial pentru asigurarea securitãţii, astfel de dispozitive trebuie prevãzute cu mijloace de control al bunei funcţionari, iar defectarea lor trebuie sa fie semnalizata operatorului. Dacã deplasarea masinii sau a uneltelor sale prezintã un pericol deosebit, trebuie prevãzute inscripţii pe masina pentru a avertiza impotriva apropierii de aceasta în timpul functionarii; inscripţiile trebuie sa fie lizibile de la o distanta suficienta, pentru a se asigura securitatea persoanelor care se pot afla în apropiere. 3.6.2. Marcare Marcajele minime menţionate la pct. 1.7.4 trebuie suplimentate cu urmãtoarele: - putere nominalã, exprimatã în kilowati; - masa, în kilograme, în configuraţia cea mai uzualã şi, dacã este cazul: - forta maxima de tracţiune la carlig, prevãzutã de producãtor, în newtoni; - forta verticala maxima pe carlig, prevãzutã de producãtor, în newtoni. 3.6.3. Instrucţiuni În afarã cerinţelor minime menţionate la pct. 1.7.5, instrucţiunile trebuie sa conţinã urmãtoarele informaţii: a) în ceea ce priveşte vibratiile generate de masina, fie valoarea efectivã, fie o valoare stabilitã pe baza masurarilor efectuate pe o masina identicã: - valoarea eficace ponderatã a acceleratiei la care sunt supuse membrele superioare, dacã aceasta depãşeşte 2,5 m/s²; dacã ea nu depãşeşte 2,5 m/s², aceasta informaţie trebuie precizatã; - valoarea eficace ponderatã a acceleratiei la care este supus corpul (picioarele sau sezutul), dacã aceasta depãşeşte 0,5 m/s²; dacã ea nu depãşeşte 0,5 m/s², aceasta informaţie trebuie precizatã. Dacã nu se aplica standardele armonizate, vibratia trebuie masurata utilizându-se metoda cea mai adecvatã pentru masina în cauza. Producãtorul trebuie sa indice condiţiile de funcţionare a masinii în timpul masurarii şi metodele utilizate pentru efectuarea masurarilor; b) în cazul maşinilor care permit utilizãri diferite, în funcţie de echipamentul folosit, producãtorul masinii de baza pe care pot fi montate echipamentele interschimbabile şi producãtorul acestora din urma trebuie sa furnizeze informaţiile necesare pentru a permite montarea şi utilizarea echipamentului în condiţii de securitate. 4. Cerinţe esenţiale de securitate şi sãnãtate pentru prevenirea pericolelor specifice datorate operaţiilor de ridicare Maşinile care prezintã pericole datorate operaţiilor de ridicare, în principal pericole legate de cãderea sarcinii şi de coliziuni sau pericole de balansare cauzate de manipularea sarcinii, trebuie proiectate şi construite astfel încât sa corespundã cerinţelor esenţiale prezentate mai jos. Riscurile datorate unei operaţii de ridicare exista, în special, în cazul maşinilor destinate sa deplaseze o sarcina unitarã în acelaşi timp cu modificarea nivelului în timpul deplasarii. Sarcina poate fi constituitã din obiecte, materiale sau mãrfuri. 4.1. Generalitati 4.1.1. Definiţii: a) dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii - componentele sau echipamentele nefixate la masina şi care sunt dispuse între masina şi sarcina sau pe sarcina în scopul prinderii ei; b) accesorii pentru dispozitive de legare - elementele care servesc la realizarea unei legãturi, cum ar fi: carlige cu ochi, zale de lant, inele, inele cu tija etc.; c) sarcina ghidata - sarcina care este deplasata integral de-a lungul unor ghidaje rigide sau flexibile şi a carei poziţie este determinata prin puncte fixe; d) coeficient de siguranta - raportul aritmetic dintre sarcina garantatã de producãtor, pana la care o piesa a echipamentului, un dispozitiv de legare sau de prindere ori o masina este capabilã sa o menţinã, şi valoarea sarcinii maxime de utilizare marcata pe echipament, pe dispozitivul de legare sau, respectiv, pe masina; e) coeficient de încercare - raportul matematic dintre sarcina utilizata pentru efectuarea încercãrilor statice sau dinamice pentru o piesa a echipamentului, un dispozitiv de legare ori de prindere sau o masina şi sarcina maxima de utilizare marcata pe piesa echipamentului, dispozitivului de prindere, pe dispozitivul de legare sau pe masina; f) încercare statica - încercarea în cursul cãreia masina sau dispozitivul de prindere este verificata/verificat iniţial, apoi supusã/supus unei forte egale cu sarcina maxima de utilizare multiplicata cu coeficientul de încercare corespunzãtor, dupã care, la încetarea forţei, este verificata/verificat pentru a se asigura ca nu s-a produs nici o deteriorare; g) încercare dinamica - încercarea în cursul cãreia masina este pusã sa funcţioneze în toate situaţiile posibile, la sarcina maxima de utilizare, cu luarea în considerare a comportamentului dinamic al acesteia, în vederea verificãrii functionarii corecte a masinii şi a elementelor de securitate. 4.1.2. Protejarea fata de pericole mecanice 4.1.2.1. Riscuri datorate lipsei de stabilitate Maşinile trebuie proiectate şi construite astfel încât stabilitatea cerutã la pct. 1.3.1 sa fie asigurata atât în timpul functionarii, cat şi în afarã ei, inclusiv în toate fazele de transport, montare şi demontare, în cursul defectarilor previzibile ale componentelor, precum şi în cursul efectuãrii încercãrilor, dacã acestea sunt executate conform instrucţiunilor din manualul de instrucţiuni. În acest scop, producãtorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa utilizeze mijloace de verificare corespunzãtoare; în special, pentru stivuitoarele autopropulsate cu posibilitãţi de ridicare peste 1,80 m, producãtorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa efectueze o încercare de stabilitate pe platforma sau o încercare similarã ori sa aibã efectuate astfel de încercãri pentru fiecare tip de stivuitor autopropulsat. 4.1.2.2. Ghidaje şi cai de rulare Instalaţiile de ridicat trebuie prevãzute cu dispozitive care sa acţioneze asupra ghidajelor sau cãilor de rulare, în scopul prevenirii deraierilor. Dacã deraierea se produce totuşi, în pofida existenţei unor astfel de dispozitive sau în cazul defectarii unui element de ghidare ori de rulare, trebuie prevãzute dispozitive care sa împiedice cãderea echipamentului, componentelor sau sarcinii ori rãsturnarea instalaţiei. 4.1.2.3. Rezistenta mecanicã Maşinile, dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinii şi componentele amovibile trebuie sa poatã rezista la solicitarile la care sunt supuse, atât în timpul functionarii, cat şi, dacã este cazul, când nu funcţioneazã, în condiţiile de instalare şi funcţionare prevãzute de producãtor şi în toate configuratiile specifice masinii, ţinându-se seama, atunci când este cazul, de efectele factorilor atmosferici şi de eforturile exercitate de persoane. Aceasta cerinta trebuie, de asemenea, sa fie îndeplinitã în timpul transportului, montarii şi demontarii. Maşinile şi dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinii trebuie proiectate şi construite astfel încât sa fie evitate defectarile datorate oboselii sau uzurii, ţinându-se seama de utilizarea prevãzutã a acestora. Materialele folosite trebuie alese luându-se în considerare mediile de utilizare prevãzute de producãtor, în special în ceea ce priveşte coroziunea, abraziunea, socurile, fragilitatea la frig şi imbatranirea. Maşinile şi dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinii trebuie proiectate şi construite pentru a putea suporta suprasarcinile aplicate la incercarile statice, fãrã a prezenta deformari sau defectari evidente. Calculul trebuie sa ţinã seama de valorile coeficientului de încercare statica ales, astfel încât sa se poatã garanta un nivel adecvat de securitate; acest coeficient de încercare are, în general, urmãtoarele valori: a) pentru maşinile acţionate manual şi dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii: 1,5; b) pentru alte maşini: 1,25. Maşinile trebuie sa fie proiectate şi construite pentru a putea suporta, fãrã a se defecta, incercarile dinamice efectuate cu sarcina maxima de utilizare multiplicata cu coeficientul de încercare dinamica. Acest coeficient de încercare dinamica este ales astfel încât sa garanteze un nivel de securitate adecvat; în general, acest coeficient este egal cu 1,1. Incercarile dinamice trebuie efectuate pe o masina pregatita sa funcţioneze în condiţii normale de utilizare. Ca o regula generalã, incercarile trebuie efectuate la vitezele nominale stabilite de producãtor. Dacã circuitul de comanda al masinii permite mai multe miscari simultane (de exemplu, rotirea şi deplasarea sarcinii), incercarile trebuie efectuate în condiţiile cele mai defavorabile, adicã, ca regula generalã, prin combinarea miscarilor. 4.1.2.4. Scripeti, tamburi, lanturi şi cabluri Diametrul scripetilor, tamburilor şi rolelor trebuie sa fie compatibil cu dimensiunile cablurilor sau ale lanturilor cu care pot fi echipate. Tamburii şi rolele trebuie proiectate, construite şi instalate astfel încât cablurile sau lanţurile cu care sunt echipate sa se poatã infasura fãrã a cãdea. Cablurile utilizate direct pentru ridicarea sau susţinerea sarcinii nu trebuie sa prezinte nici o matisare, cu excepţia extremitatilor (matisarile sunt tolerate în instalaţiile care sunt prevãzute, prin proiect, sa fie modificate regulat, în funcţie de necesitãţile de utilizare). Coeficientul de siguranta al întregului cablu şi al extremitatilor este ales astfel încât sa garanteze un nivel corespunzãtor de securitate; ca regula generalã, acest coeficient este egal cu 5. Coeficientul de siguranta al lanturilor de ridicare este ales astfel încât sa garanteze un nivel de securitate adecvat; ca regula generalã, acest coeficient este egal cu 4. Pentru a verifica dacã este asigurat coeficientul de siguranta adecvat, producãtorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa efectueze sau sa aibã efectuate incercarile corespunzãtoare pentru fiecare tip de lant şi de cablu utilizat direct pentru ridicarea sarcinii şi pentru fiecare tip de capãt de cablu. 4.1.2.5. Accesorii pentru dispozitivele de legare Accesoriile pentru dispozitivele de legare trebuie dimensionate ţinându-se seama de fenomenele de oboseala şi de procesele de imbatranire pentru un numãr de cicluri de funcţionare corespunzãtor duratei de viata prevãzute, precizatã în condiţiile de funcţionare ale aplicatiei preconizate. În plus: a) coeficientul de siguranta al ansamblului cablu metalic/capatul lui este ales astfel încât sa garanteze un nivel de securitate adecvat; ca regula generalã, acest coeficient este egal cu 5. Cablurile nu trebuie sa prezinte nici o matisare sau bucla, în afarã celor de la extremitati; b) atunci când sunt utilizate lanturi cu zale sudate, ele trebuie sa fie de tipul cu zale scurte. Coeficientul de siguranta al lanturilor de orice tip este ales astfel încât sa garanteze un nivel adecvat de securitate; acest coeficient este, ca regula generalã, egal cu 4; c) coeficientul de siguranta al cablurilor sau al chingilor din fibre textile depinde de material, de metoda de fabricaţie, de dimensiuni şi de utilizare. Acest coeficient este ales astfel încât sa garanteze un nivel de securitate adecvat; el este, ca regula generalã, egal cu 7, cu condiţia ca materialele folosite sa fie de foarte buna calitate, iar metoda de fabricaţie sa fie corespunzãtoare condiţiilor de utilizare prevãzute. În caz contrar, ca regula generalã, coeficientul trebuie sa fie mai mare, pentru a asigura un grad de securitate echivalent. Cablurile şi chingile din fibre textile nu trebuie sa prezinte nici un nod, legatura sau matisare, altele decât cele de la extremitatea de legare, cu excepţia elementelor de legare inelare; d) toate componentele metalice ale unei legãturi ori cele utilizate împreunã cu o legatura trebuie sa aibã un coeficient de siguranta ales astfel încât sa garanteze un nivel adecvat de securitate; acest coeficient este, ca regula generalã, egal cu 4; e) capacitatea maxima la utilizare a unui cablu de legare multifilar se stabileşte ţinându-se seama de capacitatea maxima de utilizare a celui mai slab fir, de numãrul de fire şi de un factor de reducere care depinde de modul de legare; f) pentru a verifica dacã a fost atins coeficientul de siguranta adecvat, producãtorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa efectueze ori sa aibã efectuate încercãri adecvate pentru fiecare tip de componenta menţionatã la lit. a), b), c) şi d). 4.1.2.6. Controlul miscarilor Dispozitivele pentru controlul miscarilor trebuie sa acţioneze astfel încât masina pe care sunt instalate sa fie menţinutã în condiţii de securitate: a) maşinile trebuie proiectate şi echipate cu dispozitive care sa menţinã amplitudinea miscarilor componentelor lor între limitele specificate. Intrarea în acţiune a acestor dispozitive trebuie, dacã este cazul, sa fie precedatã de o avertizare; b) dacã mai multe maşini fixe sau care ruleaza pe sine pot fi manevrate simultan, în acelaşi spaţiu în care exista riscuri de ciocnire, maşinile în cauza trebuie proiectate şi construite astfel încât sa fie posibila echiparea cu sisteme care sa permitã evitarea acestor riscuri; c) mecanismele maşinilor trebuie proiectate şi construite astfel încât sarcinile sa nu poatã devia în mod periculos sau sa cada liber şi pe neaşteptate, chiar şi în cazul defectarii parţiale sau totale a alimentarii cu energie electrica ori atunci când operatorul opreşte funcţionarea masinii; d) în condiţii normale de funcţionare nu trebuie sa existe posibilitatea coborarii sarcinii numai sub controlul unei frane cu frictiune, cu excepţia maşinilor la care este necesarã funcţionarea în acest mod; e) dispozitivele de prindere trebuie proiectate şi construite astfel încât sa se evite cãderea neasteptata a sarcinilor. 4.1.2.7. Manipularea sarcinilor Poziţia postului de conducere a masinii trebuie stabilitã astfel încât sa asigure cel mai larg camp vizual de observare a traiectoriilor pãrţilor mobile, pentru a se evita posibile loviri cu persoane sau echipamente ori cu alte maşini care ar putea fi manevrate în acelaşi timp şi ar fi posibil sa constituie un pericol. Maşinile cu sarcina ghidata, fixate într-un singur loc, trebuie proiectate şi construite astfel încât sa se previnã lovirea persoanelor expuse de sarcina sau contragreutate. 4.1.2.8. Fulgere Maşinile expuse fulgerelor în timpul utilizãrii trebuie sa fie echipate cu un sistem de scurgere la pãmânt a sarcinilor electrice rezultate. 4.2. Cerinţe speciale pentru maşinile cu sursa de energie diferita de forta umanã 4.2.1. Comenzi 4.2.1.1. Post de conducere Cerinţele prevãzute la pct. 3.2.1 se aplica, de asemenea, şi pentru maşinile care nu sunt mobile. 4.2.1.2. Scaun Cerinţele prevãzute la alin. 1 şi 2 ale pct. 3.2.2, precum şi cele prevãzute la pct. 3.2.3 se aplica, de asemenea, maşinilor care nu sunt mobile. 4.2.1.3. Organe de comanda Organele de comanda a deplasarilor maşinilor sau a echipamentelor acestora trebuie sa revinã în poziţie neutra, imediat ce înceteazã actionarea lor de cãtre operator. Cu toate acestea, pentru deplasarile parţiale sau totale la care nu exista riscul lovirii sarcinii sau masinii, organele susmenţionate pot fi înlocuite cu organe de comanda care sa autorizeze opriri automate la nivelurile prestabilite, fãrã menţinerea actionarii lor de cãtre operator. 4.2.1.4. Controlul sarcinii Masina cu sarcina maxima de utilizare de cel puţin 1.000 kg sau al cãror moment de rasturnare este de cel puţin 40.000 Nm trebuie echipate cu dispozitive care sa-l avertizeze pe conducãtor şi sa împiedice deplasarile periculoase ale sarcinii în cazurile: - supraincarcarii instalaţiei: - fie ca rezultat al depãşirii maxime de utilizare; - fie ca rezultat al depãşirii momentelor datorate acestor sarcini; - depãşirii momentelor de rasturnare, ca rezultat al ridicãrii sarcinii. 4.2.2. Instalatie ghidata prin clabluri Cablurile purtãtoare, cablurile tractoare sau cablurile tractoare purtãtoare trebuie intinse cu ajutorul contragreutatilor sau al unui dispozitiv care sa permitã controlul permanent al întinderii. 4.2.3. Riscuri pentru persoanele expuse. Mijloace de acces la postul de conducere sau la locurile de intervenţie Maşinile cu sarcina ghidata şi maşinile ale cãror suporturi de sarcina urmeazã un traseu clar definit trebuie echipate cu dispozitive care sa previnã orice risc pentru persoanele expuse. Maşinile care deservesc niveluri definite şi la care operatorii pot avea acces la platforma sarcinii, pentru a aranja sau a asigura sarcina, trebuie proiectate şi construite astfel încât sa se previnã deplasarea necontrolata a platformei sarcinii, în special, în timpul încãrcãrii sau descãrcãrii. 4.2.4. Aptitudine de utilizare La lansarea masinii pe piata sau la prima sa punere în funcţiune, producãtorul ori reprezentantul sau autorizat trebuie sa asigure, prin luarea de mãsuri corespunzãtoare sau prin cele deja luate, ca dispozitivele de prindere ori de legare pentru ridicarea sarcinii şi maşinile pregãtite pentru a fi utilizate - indiferent de actionarea manualã sau de alt tip - îşi pot îndeplini funcţiile specificate în condiţii de securitate. Mãsurile sus-menţionate trebuie sa ţinã seama de aspectele statice şi dinamice ale instalaţiei. Dacã maşinile nu pot fi montate la sediul producãtorului sau reprezentantului sau autorizat, trebuie luate mãsuri adecvate la locul de utilizare. În caz contrar, mãsurile pot fi luate fie la sediile producãtorului, fie la locul de utilizare. 4.3. Marcare 4.3.1. Lanturi şi cabluri Orice lungime de lant, de cablu sau de chinga, care nu face parte dintr-un ansamblu, trebuie sa poarte un marcaj sau, dacã nu este posibil, o placa ori un inel nedetasabil, marcate cu numele şi adresa producãtorului sau reprezentantului sau autorizat şi cu referinta de identificare a certificatului relevant. Certificatul trebuie sa conţinã informaţiile cerute prin standardele armonizate sau, dacã acestea nu exista, cel puţin urmãtoarele informaţii: - numele producãtorului sau reprezentantului sau autorizat; - sediul producãtorului sau reprezentantului sau autorizat, dupã caz; - o descriere a lantului sau cablului care sa cuprindã: - dimensiunile nominale; - construcţia sa; - materialul din care este executat; şi - orice tratament metalurgic special aplicat materialului; - dacã a fost încercat, indicarea standardului utilizat; - sarcina maxima care poate sa fie suportatã de lant sau de cablu în timpul functionarii. Poate fi indicat un interval de valori în funcţie de aplicatiile prevãzute. 4.3.2. Dispozitive de prindere pentru ridicarea sarcinii Orice dispozitiv de prindere pentru ridicarea sarcinii trebuie sa aibã marcate urmãtoarele: - identificarea producãtorului; - identificarea materialului (de exemplu: clasificarea internationala), atunci când aceasta informaţie este necesarã pentru compatibilitatea dimensionala; - identificarea sarcinii maxime de utilizare; - marcajul CE. În cazul dispozitivelor de legare care includ componente, cum ar fi cablurile şi franghiile, pe care marcarea este imposibila, cerinţele menţionate la primul alineat trebuie înscrise pe o placa sau pe alte mijloace, fixate solid pe dispozitivul de legare. Aceste cerinţe trebuie sa fie lizibile şi sa fie plasate într-un loc în care sa nu fie posibil sa dispara, ca urmare a prelucrãrii, uzurii etc., sau sa nu compromita rezistenta dispozitivului. 4.3.3. Maşini În plus fata de informaţiile minime prevãzute la pct. 1.7.4, fiecare masina trebuie sa poarte informaţii lizibile şi durabile, referitoare la sarcina nominalã: (i) afişarea într-o forma nesimbolizata şi vizibila pe echipament, în cazul maşinilor pentru care exista numai o singura valoare posibila; (ii) dacã sarcina nominalã depinde de configuraţia masinii, fiecare post de conducere trebuie prevãzut cu o placa ce trebuie sa indice, preferabil sub forma de diagrame sau prin intermediul tabelelor, sarcinile nominale pentru fiecare configuratie. Maşinile echipate cu un suport de sarcina, ale cãrui dimensiuni permit accesul persoanelor şi a cãrui cursa genereazã un risc de cadere, trebuie sa poarte o avertizare clara şi durabila de interzicere a ridicãrii persoanelor. Aceasta avertizare trebuie sa fie vizibila de la fiecare loc în care este posibil accesul. 4.4. Instrucţiuni 4.4.1. Dispozitive de legare pentru ridicarea sarcinii Fiecare dispozitiv de legare pentru ridicarea sarcinii sau lot comercial indivizibil de dispozitive trebuie însoţit de instrucţiuni care sa furnizeze cel puţin urmãtoarele informaţii: - condiţiile normale de utilizare; - instrucţiunile pentru utilizare, montare şi mentenanta; - limitele de utilizare (în special pentru dispozitivele care nu pot fi conforme cu prevederile pct. 4.1.2.6 lit. e). 4.4.2. Maşini În plus fata de prevederile pct. 1.7.5, instrucţiunile trebuie sa conţinã urmãtoarele informaţii: a) caracteristicile tehnice ale masinii şi, în special: - dacã este posibil, o copie a tabelului cu sarcinile descrise la pct. 4.3.3 (ii); - reactiunile din reazeme sau incastrari şi caracteristicile cãilor; - dacã este posibil, definirea şi mijloacele de instalare a contragreutatilor; b) conţinutul carnetului de urmãrire a masinii, dacã el nu este furnizat împreunã cu masina; c) îndrumãri pentru utilizare, în special pentru a remedia insuficienta observarii directe a sarcinii de cãtre operator; d) instrucţiunile necesare pentru efectuarea de încercãri, înainte de prima punere în funcţiune a maşinilor care nu sunt montate la sediul producãtorului, în configuraţia în care urmeazã a fi utilizate. 5. Cerinţe esenţiale de securitate şi sãnãtate pentru maşinile destinate pentru lucrul în subteran Maşinile destinate pentru lucrul în subteran trebuie proiectate şi construite astfel încât sa corespundã cerinţelor expuse în continuare. 5.1. Riscuri datorate lipsei de stabilitate Susţinerile mecanizate trebuie sa fie proiectate şi construite pentru a menţine o direcţie precizatã în timpul deplasarii şi a nu aluneca înainte şi în timp ce se deplaseaza sub sarcina şi dupã ce sarcina a fost înlãturatã. Ele trebuie echipate cu ancorari pentru plãcile de capãt ale stalpilor de sustinere hidraulici individuali. 5.2. Circulaţie Susţinerile mecanizate trebuie sa permitã circulaţia nestanjenita a persoanelor expuse. 5.3. Iluminat Nu se aplica cerinţele prevãzute la alin. 3 al pct. 1.1.4. 5.4. Organe de comanda Organele de comanda pentru accelerarea şi franarea maşinilor care se deplaseaza pe sine trebuie sa fie acţionate manual. Organul de comanda al dispozitivului "om mort" poate fi totuşi acţionat cu piciorul. Organele de comanda ale susţinerilor mecanizate trebuie proiectate şi dispuse astfel încât sa permitã ca, în timpul operaţiilor de ripare, operatorii sa fie protejati de o sustinere la fata locului. Organele de comanda trebuie protejate impotriva oricãrei declansari neaşteptate. 5.5. Oprire Maşinile autopropulsate care se deplaseaza pe sine, destinate pentru lucrul în subteran, trebuie echipate cu un dispozitiv "om mort", care sa acţioneze asupra circuitului de comanda a deplasarii masinii. 5.6. Incendiu Cerinţele liniutei a doua de la pct. 3.5.2 sunt obligatorii pentru maşinile care conţin elemente foarte inflamabile. Sistemul de franare al masinii pentru lucrul în subteran trebuie proiectat şi construit astfel încât sa nu producã scantei sau sa genereze incendii. Maşinile cu motor termic pentru lucrul în subteran trebuie echipate numai cu motoare cu ardere interna care utilizeazã carburanţi cu tensiune de vapori scãzutã şi care sa excludã orice scanteie de natura electrica. 5.7. Emisii de pulberi, gaze etc. Gazele de evacuare ale motoarelor cu ardere interna nu trebuie sa fie evacuate în sus. 6. Cerinţe esenţiale de securitate şi sãnãtate pentru evitarea pericolelor specifice datorate ridicãrii sau deplasarii de persoane Maşinile care prezintã pericole datorate ridicãrii sau deplasarii de persoane trebuie proiectate şi construite astfel încât sa corespundã cerinţelor expuse în continuare. 6.1. Generalitati 6.1.1. Definitie Pentru necesitãţile prezentului capitol cabina înseamnã dispozitivul în care se pot afla persoane, în scopul de a fi ridicate, coborate sau deplasate. 6.1.2. Rezistenta mecanicã Coeficienţii de siguranta definiţi la cap. 4 sunt inadecvati pentru maşinile destinate ridicãrii şi deplasarii de persoane şi trebuie sa fie, ca regula generalã, dublati. Podeaua cabinei trebuie proiectata şi construitã astfel încât sa ofere spaţiul şi rezistenta corespunzãtoare numãrului maxim de persoane şi sarcinii maxime de utilizare, stabilite de producãtor. 6.1.3. Controlul sarcinii pentru tipuri de dispozitive acţionate printr-o alta energie decât forta umanã Cerinţele pct. 4.2.1.4 se aplica indiferent de valoarea sarcinii maxime de utilizare. Aceste cerinţe nu se aplica maşinilor pentru care producãtorul poate demonstra ca nu exista riscuri de suprasarcina şi/sau de rasturnare. 6.2. Organe de comanda 6.2.1. Dacã cerinţele de securitate nu impun alte soluţii: Cabina trebuie, de regula, proiectata şi construitã astfel încât persoanele care se afla în interior sa dispunã de organe de comanda a miscarilor de ridicare şi de coborare şi, dacã este cazul, de deplasare orizontala a cabinei în raport cu instalatia. Aceste organe de comanda trebuie sa aibã prioritate în funcţionare fata de alte organe de comanda prevãzute pentru comanda aceleiaşi miscari, cu excepţia dispozitivelor de oprire de urgenta. Organele de comanda pentru astfel de miscari trebuie sa fie de tipul cu comanda menţinutã, cu excepţia maşinilor care deservesc niveluri definite. 6.2.2. Dacã o masina de ridicat sau de deplasat persoane poate fi deplasata împreunã cu cabina într-o poziţie, alta decât cea de repaus, ea trebuie proiectata şi construitã astfel încât persoana sau persoanele situate în cabina sa dispunã de mijloace de prevenire a pericolelor care se pot produce prin deplasarea masinii. 6.2.3. Maşinile de ridicat sau de deplasat persoane trebuie proiectate, construite ori echipate astfel încât viteza excesiva a cabinei sa nu genereze pericole. 6.3. Riscuri de cadere a persoanelor din cabina 6.3.1. Dacã mãsurile prevãzute la pct. 1.5.15 nu sunt adecvate, cabinele trebuie prevãzute cu un numãr suficient de puncte de ancorare, pentru numãrul persoanelor care pot utiliza cabina, suficient de rezistente pentru legarea echipamentelor individuale de protecţie impotriva caderii. 6.3.2. Orice trapa în podea ori în plafon sau în uşile laterale trebuie sa se deschidã în sensul în care sa previnã orice risc de cadere, în cazul deschiderii neaşteptate. 6.3.3. Maşinile de ridicat sau de deplasat persoane trebuie proiectate şi construite astfel ca podeaua cabinei sa nu se incline pana la poziţia în care sa genereze un risc de cadere pentru ocupanti, inclusiv în timpul deplasarii. Podeaua cabinei trebuie sa fie antiderapanta. 6.4. Riscuri de cadere sau de rasturnare a cabinei 6.4.1. Maşinile de ridicat sau de deplasat persoane trebuie proiectate şi construite astfel încât sa se previnã cãderea sau rãsturnarea cabinei. 6.4.2. Accelerarea sau franarea cabinei ori a vehiculului purtãtor, comandate de operator sau declansate printr-un dispozitiv de securitate, în condiţiile sarcinii maxime şi vitezei maxime prevãzute de producãtor, nu trebuie sa genereze nici un pericol pentru persoanele expuse. 6.5. Marcare Dacã este necesar pentru asigurarea securitãţii, cabina trebuie sa poarte informaţiile esenţiale relevante. ANEXA 2 A. Conţinutul declaraţiei de conformitate EC pentru maşini*1) Declaraţia de conformitate EC trebuie sa conţinã urmãtoarele elemente: a) numele şi adresa producãtorului sau ale reprezentantului sau autorizat*2); b) descrierea masinii*3); c) toate reglementãrile pertinente respectate de masina; d) dacã este cazul, numele şi adresa organismului notificat şi numãrul certificatului de examinare EC de tip; e) dacã este cazul, numele şi adresa organismului notificat la care a fost transmis dosarul tehnic conform art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. a) din hotãrâre; f) dacã este cazul, numele şi adresa organismului notificat care a efectuat verificarea în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. b) din hotãrâre; g) dacã este cazul, referinte la standarde armonizate; h) dacã este cazul, standardele şi specificaţiile tehnice naţionale care au fost utilizate; i) identificarea persoanei împuternicite sa semneze în numele producãtorului sau al reprezentantului sau autorizat. B. Conţinutul declaraţiei producãtorului sau reprezentantului acestuia, conform art. 6 alin. (2) din hotãrâre Declaraţia producãtorului prevãzutã la art. 6 alin. (3) din hotãrâre trebuie sa conţinã urmãtoarele elemente: a) numele şi adresa producãtorului sau ale reprezentantului sau autorizat; b) descrierea masinii sau a pãrţilor de masina; c) dacã este cazul, numele şi adresa organismului notificat şi numãrul certificatului de examinare EC de tip; d) dacã este cazul, numele şi adresa organismului notificat la care a fost transmis dosarul tehnic conform art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. a) din hotãrâre; e) dacã este cazul, numele şi adresa organismului notificat care a efectuat verificarea în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. b) din hotãrâre; f) dacã este cazul, referinte la standarde armonizate; g) menţionarea interdicţiei de punere în funcţiune înainte ca masina în care ea va fi incorporata sa fie declarata conformã cu dispoziţiile prezentei hotãrâri; h) identificarea persoanei semnatare. C. Conţinutul declaraţiei de conformitate EC pentru componentele de securitate introduse pe piata separat*1) Declaraţia de conformitate EC trebuie sa conţinã urmãtoarele elemente: a) numele şi adresa producãtorului sau ale reprezentantului autorizat al acestuia*2); b) descrierea componentei de securitate*4); c) funcţia de securitate îndeplinitã de componenta de securitate, dacã aceasta nu reiese din descriere; d) dacã este cazul, numele şi adresa organismului notificat şi numãrul certificatului de examinare EC de tip; e) dacã este cazul, numele şi adresa organismului notificat la care a fost transmis dosarul tehnic conform art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. a) din hotãrâre; f) dacã este cazul, numele şi adresa organismului notificat care a efectuat verificarea în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. b) din hotãrâre; g) dacã este cazul, referinte la standarde armonizate; h) dacã este cazul, standardele şi specificaţiile tehnice naţionale care au fost utilizate; i) identificarea persoanei împuternicite sa semneze în numele producãtorului sau al reprezentantului sau autorizat. ___________________ *1) Aceasta declaraţie trebuie sa fie elaborata în aceeaşi limba ca şi instrucţiunile originale [vezi anexa nr. 1, pct. 1.7.5 lit. b)] şi trebuie sa fie dactilografiata sau scrisã de mana cu majuscule. Ea trebuie sa fie însoţitã de o traducere în una dintre limbile oficiale ale ţãrilor în care urmeazã sa fie utilizata masina. Traducerea trebuie sa fie în conformitate cu aceleaşi condiţii ca şi cele pentru traducerea instrucţiunilor. *2) Denumirea persoanei juridice şi adresa completa. Reprezentantul autorizat trebuie sa indice, de asemenea, denumirea şi adresa producãtorului. *3) Descrierea masinii (marca, tipul, numãrul de serie etc.). *4) Descrierea componentei de securitate (marca, tipul, numãrul de serie, dacã el exista, şi altele asemenea). ANEXA 3 MARCAJUL CE Marcajul CE este constituit din initialele CE în urmãtoarea forma: NOTA CTCE Piatra Neamt Reprezentarea grafica a marcajului CE, se gãseşte în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 175 din 1 martie 2004, la pagina 21, a se vedea imaginea asociata În cazul reducerii sau maririi marcajului CE, proportiile trebuie respectate, asa cum reiese din grafica de mai sus. Diferitele elemente ale marcajului CE trebuie sa aibã aceleaşi dimensiuni pe verticala, care nu pot sa fie mai mici de 5 mm. Se poate face derogare de la aceasta dimensiune pentru maşinile de dimensiuni mici. ANEXA 4 TIPURI DE MAŞINI ŞI DE COMPONENTE DE SECURITATE pentru care se aplica procedura de examinare EC de tip menţionatã la art. 11 alin. (1) pct. 2 şi art. 11 alin. (1) pct. 3 lit. c) din hotãrâre A. Maşini: 1. ferastraie circulare (simple sau multiple) pentru prelucrarea lemnului şi a materialelor similare sau pentru prelucrarea carnii şi a materialelor similare; 1.1. ferastraie mecanice, cu scula în poziţie fixa în timpul prelucrãrii, cu masa fixa, cu avans manual al piesei sau cu dispozitiv amovibil de avans cu antrenare mecanizata; 1.2. ferastraie mecanice, cu scula în poziţie fixa în timpul prelucrãrii, cu masa mobila sau carucior cu mişcare alternativa, cu deplasare manualã; 1.3. ferastraie mecanice, cu scula în poziţie fixa în timpul prelucrãrii, prevãzute prin construcţie cu dispozitiv de antrenare mecanizata a pieselor prelucrate, cu alimentare şi/sau evacuare manualã; 1.4. ferastraie, cu scula mobila în timpul prelucrãrii, cu deplasare mecanizata cu alimentare şi/sau evacuare manualã; 2. maşini de îndreptat cu avans manual pentru prelucrarea lemnului; 3. maşini de rindeluit pe o fata cu alimentare şi/sau evacuare manualã pentru prelucrarea lemnului; 4. ferastraie cu panza panglica cu masa fixa sau mobila şi ferastraie cu panza panglica cu carucior mobil, cu alimentare şi/sau evacuare manualã pentru prelucrarea lemnului şi a materialelor similare sau pentru prelucrarea carnii şi a materialelor similare; 5. maşini combinate ale tipurilor de la pct. 1-4 şi de la pct. 7 pentru prelucrarea lemnului şi materialelor similare; 6. maşini de cepuit cu mai multe axe cu avans manual pentru prelucrarea lemnului; 7. maşini de frezat cu ax vertical cu avans manual pentru prelucrarea lemnului şi a materialelor similare; 8. ferastraie portabile cu lant pentru prelucrarea lemnului; 9. prese, inclusiv prese pentru indoit, pentru prelucrarea la rece a metalelor, cu încãrcare şi/sau descãrcare manualã, ale cãror elemente mobile de lucru pot sa aibã o cursa superioarã valorii de 6 mm şi o viteza mai mare de 30 mm/s; 10. maşini de format mase plastice prin injecţie sau comprimare cu încãrcare şi/sau descãrcare manualã; 11. maşini de format piese din cauciuc prin injecţie sau comprimare cu încãrcare şi/sau descãrcare manualã; 12. maşini pentru lucrãri subterane de tipul: - maşini mobile pe sine: locomotive şi vagonete cu sistem de franare; - elemente de sustinere cu actionare hidraulica; - motoare cu ardere interna destinate sa echipeze maşinile pentru lucrãri subterane; 13. maşini de colectare a resturilor menajere cu încãrcare manualã şi având un mecanism de compactare incorporat; 14. dispozitive de protecţie şi arbori cardanici de transmisie amovibili, asa cum sunt descrisi la pct. 3.4.7 din anexa nr. 1; 15. elevatoare pentru vehicule; 16. echipamente pentru ridicarea persoanelor care prezintã risc de cadere de la o înãlţime mai mare de 3 m; 17. maşini pentru fabricarea de articole pirotehnice. B. Componente de securitate: 1. dispozitive electrosensibile proiectate pentru detectarea persoanelor în scopul asigurãrii securitãţii acestora (bariere imateriale, covoare sau pardoseli sensibile la presiune, detectoare electromagnetice etc.); 2. blocuri logice care asigura funcţii de securitate pentru comenzile bimanuale; 3. ecrane mobile automate de protecţie pentru maşinile prevãzute la lit. A.9, A.10 şi A.11; 4. structuri de protecţie pentru combaterea efectelor rasturnarii (ROPS)*1); 5. structuri de protecţie pentru combaterea efectelor caderilor de obiecte (FOPS)*2). _____________ *1) Simbolul ROPS reprezintã initialele sintagmei din limba engleza roll-over protection structures. *2) Simbolul FOPS reprezintã initialele sintagmei din limba engleza falling-object protective structures. ANEXA 5 PROCEDURA DECLARAŢIE DE CONFORMITATE EC În sensul prezentei anexe, prin masina se înţelege fie o masina, fie o componenta de securitate asa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din hotãrâre. 1. Declaraţia de conformitate EC este procedura prin care producãtorul sau reprezentantul sau autorizat declara ca masina introdusã pe piata respecta toate cerinţele esenţiale de sãnãtate şi securitate aplicabile acesteia. 2. Semnarea declaraţiei de conformitate EC autorizeaza producãtorul sau reprezentantul sau autorizat sa aplice pe masina marcajul CE. 3. Înainte de emiterea declaraţiei de conformitate EC producãtorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa se asigure şi sa poatã garanta ca documentaţia enuntata mai jos este şi va rãmâne disponibilã la sediul sau în scopul unui eventual control: 3.1. un dosar tehnic cuprinzând: 3.1.1. planul de ansamblu al masinii, precum şi planurile circuitelor de comanda; 3.1.2. planurile detaliate şi complete, însoţite eventual de note de calcul, rezultate ale încercãrilor etc., care sa permitã verificarea conformitatii masinii cu cerinţele esenţiale de sãnãtate şi securitate; 3.1.3. lista: a) cerinţelor esenţiale prevãzute în prezenta hotãrâre; b) standardelor; şi c) a altor specificaţii tehnice care au fost folosite la proiectarea masinii; 3.1.4. descrierea soluţiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina; 3.1.5. dacã se doreşte, orice raport tehnic sau orice certificat obţinut de la un organism ori laborator competent*1); 3.1.6. dacã se declara conformitatea cu un standard armonizat care prevede încercãri, raportul tehnic ce prezintã rezultatele încercãrilor efectuate, la alegerea producãtorului, fie de cãtre el însuşi, fie de cãtre un organism sau laborator competent*1); __________ *1) Un organism sau un laborator este presupus competent dacã satisface criteriile de evaluare prevãzute în standardele armonizate specifice. 3.1.7. un exemplar al instrucţiunilor masinii; 3.2. în cazul fabricaţiei în serie, dispoziţiile interne care vor fi implementate pentru a se asigura menţinerea conformitatii maşinilor cu prevederile prezentei hotãrâri. Producãtorul trebuie sa efectueze cercetãrile sau incercarile necesare asupra componentelor, accesoriilor ori asupra întregii maşini, pentru a determina dacã aceasta, prin proiectare şi construcţie, poate fi asamblata şi pusã în funcţiune în condiţii de securitate. Neprezentarea documentaţiei, ca urmare a unei cereri temeinic motivate de cãtre autoritãţile naţionale competente, poate constitui un motiv suficient pentru punerea la indoiala a prezumţiei de conformitate cu dispoziţiile prezentei hotãrâri. 4.a) Documentaţia menţionatã la pct. 3 nu trebuie sa existe în mod permanent în forma materialã, dar trebuie sa existe posibilitatea reunirii şi punerii ei la dispoziţie într-o perioada de timp compatibila cu importanta sa. Aceasta nu trebuie sa cuprindã planurile detaliate şi nici un fel de alte informaţii precise privind subansamblurile folosite pentru fabricarea masinii, decât dacã cunoaşterea lor este esenţialã pentru verificarea conformitatii cu cerinţele esenţiale de securitate. b) Documentaţia menţionatã la pct. 3 trebuie pastrata şi pusã la dispoziţie autoritãţilor naţionale competente timp de cel puţin 10 ani de la data fabricaţiei masinii sau de la ultimul exemplar produs, în cazul unei fabricatii în serie. c) Documentaţia menţionatã la pct. 3 trebuie sa fie redactatã într-o limba oficialã a unui stat membru al Uniunii Europene, cu excepţia instrucţiunilor masinii. ANEXA 6 PROCEDURA EXAMINARE EC DE TIP În sensul prezentei anexe, prin masina se înţelege fie o masina, fie o componenta de securitate asa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din hotãrâre. 1. Examinarea EC de tip este procedura prin care un organism notificat constata şi atesta ca un exemplar al unui tip de masina respecta dispoziţiile prezentei hotãrâri. 2. Cererea de examinare EC de tip este înaintatã de producãtorul sau reprezentantul sau autorizat unui singur organism notificat, pentru un model de masina. Cererea conţine: a) numele şi adresa producãtorului sau ale reprezentantului sau autorizat şi locul de fabricaţie a masinii; b) un dosar tehnic care conţine cel puţin: - planul de ansamblu al masinii, precum şi planurile circuitelor de comanda; - planurile detaliate şi complete, însoţite eventual de note de calcul, rezultate ale încercãrilor etc., care sa permitã verificarea conformitatii masinii cu cerinţele esenţiale de sãnãtate şi securitate; - descrierea soluţiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina, precum şi o lista a standardelor utilizate; - un exemplar al instrucţiunilor masinii; - în cazul fabricaţiei în serie, dispoziţiile interne pe care le aplica pentru menţinerea conformitatii maşinilor cu prevederile prezentei hotãrâri. Cererea este însoţitã de o masina reprezentativa din producţia planificata sau, dacã este cazul, de o precizare a locului unde masina poate fi examinata. Documentaţia menţionatã mai sus nu va cuprinde planuri detaliate şi nici un fel de alte informaţii specifice în ceea ce priveşte subansamblurile utilizate pentru producerea masinii decât dacã cunoaşterea lor este esenţialã pentru verificarea conformitatii cu cerinţele esenţiale de securitate. 3. Organismul notificat va efectua examinarea EC de tip în modul urmãtor: (1) efectueazã examinarea dosarului tehnic, pentru a-i evalua corectitudinea şi masina prezentatã sau pusã la dispoziţie; (2) în timpul examinãrii masinii, organismul trebuie: a) sa se asigure ca aceasta a fost fabricata conform dosarului tehnic şi ca poate fi folositã în securitate, în condiţiile de utilizare prevãzute; b) sa verifice dacã standardele, în cazul în care au fost utilizate, au fost aplicate corect; c) sa efectueze examinari şi încercãri corespunzãtoare, pentru a verifica dacã masina respecta cerinţele esenţiale de sãnãtate şi securitate aplicabile. 4. Dacã exemplarul tipului de masina corespunde reglementãrilor aplicabile, organismul emite un certificat de examinare EC de tip care va fi înaintat solicitantului. Acest certificat cuprinde concluziile examinãrii EC de tip, indica toate condiţiile în care poate fi eliberat şi este însoţit de descrierile şi desenele necesare pentru identificarea modelului agreat. Comisia Europeanã, statele membre ale Uniunii Europene şi alte organisme notificate pot sa obţinã o copie a certificatului de examinare EC de tip şi, pe baza unei cereri motivate, o copie a dosarului tehnic şi a rapoartelor asupra examinarilor şi încercãrilor efectuate. 5. Producãtorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa informeze organismul notificat cu privire la orice modificãri, chiar minore, pe care le-a efectuat sau intenţioneazã sa le efectueze la tipul de masina prezentat. Organismul notificat examineazã aceste modificãri şi informeazã producãtorul sau reprezentantul sau autorizat stabilit într-un stat membru al Uniunii Europene dacã certificatul de examinare EC de tip rãmâne valabil. 6. Organismul notificat care refuza sa emita un certificat de examinare EC de tip informeazã în acest sens celelalte organisme notificate. Organismul care retrage certificatul de examinare EC de tip informeazã statul membru al Uniunii Europene care l-a notificat. În cazul în care notificarea a fost realizatã de cãtre statul roman, acesta, prin autoritatea competenta, informeazã celelalte state membre ale Uniunii Europene şi Comisia Europeanã, expunand motivul acestei decizii. 7. Dosarele şi corespondenta referitoare la procedurile de examinare EC de tip trebuie redactate într-o limba oficialã a unui stat membru al Uniunii Europene în care este stabilit organismul notificat sau într-o limba acceptatã de acesta. ANEXA 7 CRITERII MINIME care trebuie luate în considerare de statele membre ale Uniunii Europene pentru notificarea organismelor În sensul prezentei anexe, prin masina se înţelege fie o masina, fie o componenta de securitate asa cum sunt definite la art. 2 alin. (1) din hotãrâre. 1. Organismul, directorul şi personalul însãrcinat sa execute operaţiile de verificare nu trebuie sa fie proiectantul, producãtorul, furnizorul sau cel care a instalat masina care se controleazã şi nici reprezentantul autorizat al uneia dintre aceste pãrţi. Ei nu pot interveni nici direct, nici ca reprezentanţi în proiectarea, construcţia, comercializarea sau întreţinerea acestor maşini. Aceasta nu exclude posibilitatea unui schimb de informaţii tehnice între producãtor şi organism. 2. Organismul şi personalul sau trebuie sa execute operaţiile de verificare cu cel mai înalt nivel de integritate profesionalã şi competenta tehnica şi nu trebuie sa fie supuşi nici unor presiuni sau tentatii, mai ales de natura financiarã, care le-ar putea influenta judecata ori rezultatele controlului, mai ales din partea persoanelor sau a grupurilor de persoane interesate de rezultatul verificãrilor. 3. Organismul trebuie sa dispunã de personal şi sa posede mijloacele necesare pentru a avea posibilitatea sa-şi exercite în mod corespunzãtor sarcinile tehnice şi administrative legate de verificare; el trebuie, de asemenea, sa aibã acces la echipamentele necesare pentru verificãri speciale. 4. Personalul însãrcinat cu controlul trebuie sa posede: - o buna pregãtire tehnica şi profesionalã; - cunoştinţe corespunzãtoare ale cerinţelor încercãrilor pe care le efectueazã şi experienta corespunzãtoare pentru aceste încercãri; - capacitatea de a elabora certificatele, proceseleverbale şi rapoartele corespunzãtoare încercãrilor efectuate. 5. Independenta personalului însãrcinat cu controlul trebuie sa fie garantatã. Remuneraţia sa nu trebuie sa depindã de numãrul de controale efectuate sau de rezultatele lor. 6. Organismul trebuie sa subscrie o asigurare de rãspundere civilã, cu excepţia cazului în care aceasta este asumatã de stat, în conformitate cu legislaţia nationala, sau în care statul este direct rãspunzãtor de controalele efectuate. 7. Personalul organismului este obligat sa pãstreze secretul profesional referitor la toate informaţiile obţinute în efectuarea acestor sarcini, mai puţin fata de Ministerul Muncii, Solidaritãţii Sociale şi Familiei, în cadrul prevederilor prezentei hotãrâri. ________________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
