Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 117 din 1 martie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice si a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in dificultate, precum si a Metodologiei de coordonare a activitatilor de protectie si de promovare a drepturilor copilului la nivel national
EMITENT: GUVERN PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 105 din 12 martie 1999
În temeiul dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã, ale <>Legii administraţiei publice locale nr. 69/1991 , republicatã, cu modificãrile ulterioare, precum şi ale <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/1998 privind reorganizarea Departamentului pentru Protecţia Copilului,
Guvernul României hotãrãşte:
ART. 1
Se aproba Normele metodologice şi mãsurile tranzitorii de aplicare a prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998, prevãzute în anexa nr. 1.
ART. 2
(1) Se aproba Metodologia de coordonare a activitãţilor de protecţie şi de promovare a drepturilor copilului la nivel naţional, prevãzutã în anexa nr. 2.
(2) În exercitarea atribuţiilor care le revin potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) şi art. 3 alin. (1) lit. a), b) şi i) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/1998 privind reorganizarea Departamentului pentru Protecţia Copilului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 16 noiembrie 1998, ale art. 63 alin. (1) lit. a) şi e) din <>Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, astfel cum au fost modificate prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 22/1997 , precum şi ale <>art. 3, 4 şi 22 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã, Departamentul pentru Protecţia Copilului şi autoritãţile administraţiei publice locale aplica mãsurile prevãzute de metodologia menţionatã la alin. (1).
ART. 3
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 4
La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga <>Hotãrârea Guvernului nr. 205/1997 cu privire la organizarea activitãţii autoritãţilor administraţiei publice locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 26 mai 1997.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
----------------
Secretar de stat,
şeful Departamentului pentru
Protecţia Copilului,
Cristian Liviu Tabacaru
Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remes
Ministrul muncii şi
protecţiei sociale,
Alexandru Athanasiu
p. Ministrul educaţiei naţionale,
Jozsef Koto,
secretar de stat
Ministrul sãnãtãţii,
Hajdu Gabor
Secretar de stat,
şeful Departamentului pentru
Administraţie Publica Localã,
Vlad Rosca
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE ŞI MĂSURI TRANZITORII
de aplicare a prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã
CAP. 1
Organizarea şi funcţionarea comisiilor pentru protecţia copilului
ART. 1
(1) Comisia pentru protecţia copilului, denumita în continuare comisie, este organ de specialitate al consiliului judeţean, respectiv al consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu activitate decizionala în materia protecţiei copilului aflat în dificultate şi a protecţiei drepturilor copilului prin adopţie.
(2) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin comisia reprezintã autoritatea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 2
(1) Înfiinţarea şi componenta comisiei se aproba prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv prin hotãrâri ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, la propunerea secretarului consiliului judeţean, respectiv a secretarilor primãriilor sectoarelor municipiului Bucureşti, potrivit legii.
(2) Modificarea componentei comisiei se aproba potrivit alin. (1).
ART. 3
În vederea exercitãrii atribuţiilor ce îi revin potrivit art. 2, secretarul consiliului judeţean, respectiv al primãriei sectorului municipiului Bucureşti, are urmãtoarele obligaţii:
a) solicita sefilor serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Sãnãtãţii, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului de Interne şi Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap sa îşi desemneze câte un reprezentant pentru a fi propus ca membru al comisiei; pot fi membri ai comisiei numai reprezentanţii desemnaţi care sunt specialişti angajaţi ai serviciilor publice descentralizate respective, cu studii superioare în domeniul stiintelor socioumane, ale cãror integritate morala şi experienta profesionalã oferã garanţii corespunzãtoare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în cadrul comisiei;
b) solicita directorului direcţiei generale de munca şi protecţie socialã şi directorului serviciului public specializat pentru protecţia copilului sa îşi desemneze câte un reprezentant care sa fie propus ca înlocuitor al vicepreşedintelui comisiei; înlocuitorii vicepreşedinţilor comisiei trebuie sa îndeplineascã condiţiile prevãzute la lit. a);
c) propune consiliului judeţean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, nominalizarea a 4 membri ai comisiei dintre specialiştii în materie de protecţie a copilului, care au domiciliul pe teritoriul unitãţii sau, dupã caz, al subdiviziunii administrativ-teritoriale respective, sau dintre reprezentanţii organismelor private autorizate de comisie, în condiţiile legii, care desfãşoarã activitãţi în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate; pot fi propuşi ca membri ai comisiei numai specialişti cu studii superioare în domeniul stiintelor socioumane, ale cãror integritate morala şi experienta profesionalã oferã garanţii corespunzãtoare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le vor reveni în cadrul comisiei şi care nu desfãşoarã activitãţi în cadrul instituţiilor sau organismelor publice sau private, ce au ca obiect de activitate protecţia copilului aflat în dificultate; un organism privat autorizat poate avea un singur reprezentant ca membru al comisiei; în alegerea organismelor private autorizate ai cãror reprezentanţi sunt propuşi ca membri ai comisiei se au în vedere profesionalismul şi corectitudinea demonstrate de fiecare organism privat în desfãşurarea activitãţii de protecţie a copilului aflat în dificultate; în cazul în care numãrul organismelor private autorizate de comisie este mai mare de 4, reprezentarea acestora în cadrul comisiei poate fi asigurata prin rotaţie, pentru perioade de minimum 6 luni;
d) întocmeşte proiectul de hotãrâre privind înfiinţarea şi componenta comisiei, pe care îl supune aprobãrii consiliului judeţean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti;
e) verifica şi rãspunde de îndeplinirea de cãtre membrii comisiei a condiţiilor prevãzute la lit. a), b) şi c) şi propune consiliului judeţean, respectiv consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, modificarea componentei comisiei în cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite.
ART. 4
În cazul în care s-a decis plasamentul copilului în regim de urgenta, comisia competenta sa hotãrascã menţinerea mãsurii plasamentului în regim de urgenta sau, dupã caz, încredinţarea copilului este comisia din unitatea sau, dupã caz, subdiviziunea administrativ-teritorialã pe al carei teritoriu funcţioneazã serviciul public specializat pentru protecţia copilului care a decis plasamentul în regim de urgenta.
ART. 5
(1) În cazul copilului cu handicap aflat în dificultate, o data cu stabilirea mãsurii de protecţie a acestuia, comisia este obligatã sa sesizeze comisia de diagnostic şi triaj sau, dupã caz, comisia de expertiza complexa, în vederea stabilirii tipului şi gradului de handicap al copilului, precum şi a orientarii şcolare a acestuia.
(2) Comisia de expertiza complexa sau, dupã caz, comisia de diagnostic şi triaj rãspunde de soluţionarea operativã a cauzei şi de compatibilitatea dintre mãsura de protecţie stabilitã de comisia pentru protecţia copilului şi hotãrârea pe care o adopta, potrivit atribuţiilor ce îi revin.
(3) În cazul copilului cu handicap care nu se afla în dificultate, dar care a fost încredinţat sau a fost internat într-o instituţie de ocrotire prin hotãrâre a fostelor comisii teritoriale pentru ocrotirea minorilor, care au funcţionat potrivit <>Legii nr. 3/1970 privind regimul ocrotirii unor categorii de minori, comisia îşi declina competenta în favoarea comisiei de diagnostic şi triaj sau, dupã caz, a comisiei de expertiza complexa. Dispoziţiile alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor.
(4) În cazul în care comisia este sesizatã cu o cerere privind protecţia unui copil cu handicap, iar din analiza cauzei se constata ca acel copil nu se afla în dificultate, aceasta îşi declina competenta în favoarea comisiei de expertiza complexa sau, dupã caz, a comisiei de diagnostic şi triaj.
ART. 6
(1) Comisia poate hotãrî încredinţarea sau plasamentul copilului unei persoane, unei familii, unui serviciu public specializat pentru protecţia copilului sau unui organism privat autorizat, care are domiciliul sau, dupã caz, sediul pe teritoriul altei unitãţi, ori dupã caz, al altei subdiviziuni administrativ-teritoriale decât cea în care funcţioneazã comisia, dacã interesul major al copilului aflat în dificultate o impune, cu avizul favorabil al comisiei din unitatea sau, dupã caz, subdiviziunea administrativ-teritorialã respectiva.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), comisia competenta sa ia hotãrârea prezintã comisiei al carei aviz este cerut toate informaţiile pertinente pe care le deţine, referitoare la soluţionarea cauzei, precum şi motivul care impune luarea hotãrârii propuse.
(3) Comisia al carei aviz este cerut este obligatã sa comunice celeilalte comisii hotãrârea privind eliberarea avizului, în termen de 15 zile de la primirea solicitãrii şi a informaţiilor prevãzute la alin. (2). Respingerea solicitãrii de eliberare a avizului poate fi intemeiata numai pe protejarea interesului major al copilului.
(4) În cazul nerespectãrii termenului prevãzut la alin. (3), avizul favorabil al comisiei este prezumat.
(5) Dispoziţiile alin. (1)-(4) sunt aplicabile atât în cazul stabilirii unei mãsuri de protecţie, cat şi în cazul înlocuirii mãsurii stabilite.
(6) Prevederile alineatelor precedente nu sunt aplicabile în cazul încredinţãrii copilului în vederea adopţiei.
ART. 7
(1) În exercitarea atribuţiilor referitoare la reevaluarea periodicã şi la înlocuirea mãsurilor de protecţie a copilului aflat în dificultate ce au fost stabilite, comisia poate înlocui mãsura plasamentului cu cea a încredinţãrii, dacã pãrinţii pun în pericol securitatea, dezvoltarea sau integritatea morala a copilului, prin exercitarea în mod abuziv a drepturilor pãrinteşti sau prin neglijenţa grava în îndeplinirea obligaţiilor de pãrinte.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1), sunt aplicabile prevederile legale referitoare la obligaţiile comisiei şi la efectele hotãrârii acesteia în cazul înlocuirii plasamentului în regim de urgenta cu mãsura încredinţãrii.
(3) În vederea exercitãrii efective a atribuţiilor prevãzute la alin. (1), comisia este obligatã sa analizeze relaţia şi comportamentul pãrinţilor fata de copil pe durata plasamentului, menţinerea legãturii fireşti dintre aceştia, precum şi modul în care pãrinţii îşi îndeplinesc obligaţiile fata de copil. În cazurile în care pãrinţii manifesta dezinteres vadit fata de copil, nu achitã contribuţia lunarã la întreţinerea acestuia sau refuza sa presteze activitatea neremuneratã în folosul colectivitãţii la care au fost obligaţi, comisia va hotãrî asupra înlocuirii mãsurii plasamentului cu cea a încredinţãrii, în condiţiile legii.
ART. 8
Comisia poate stabili mãsura încredinţãrii, a plasamentului sau, dupã caz, a plasamentului în regim de urgenta, în mod cumulativ cu una dintre mãsurile educative, dacã sunt îndeplinite concomitent condiţiile prevãzute de lege pentru stabilirea acestor mãsuri.
ART. 9
(1) Lucrãrile de secretariat ale comisiei sunt asigurate de un secretariat, care funcţioneazã în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului din unitatea sau, dupã caz, subdiviziunea administrativ-teritorialã respectiva.
(2) Secretariatul comisiei este condus de secretarul acesteia, numit prin dispoziţie a directorului general al serviciului public specializat pentru protecţia copilului.
ART. 10
(1) Convocarea persoanelor chemate în fata comisiei pentru soluţionarea cauzelor privind copiii aflaţi în dificultate se face de cãtre secretarul comisiei.
(2) Convocarea se face în scris şi se comunica persoanei interesate fie prin scrisoare recomandatã, cu confirmare de primire, transmisã cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii şedinţei, fie prin curier, cu cel puţin 5 zile înainte de data ţinerii şedinţei, însoţitã de procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare.
(3) În cazul în care procedura de convocare prevãzutã la alin. (2) nu poate fi îndeplinitã, convocarea se poate face prin afişare la sediul comisiei, precum şi la sediul primãriei unitãţii administrativ-teritoriale pe teritoriul cãreia se afla ultimul domiciliu cunoscut al persoanei interesate, cu cel puţin 3 zile înainte de data ţinerii şedinţei. În acest caz secretarul comisiei întocmeşte procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de convocare prin afişare, care va fi semnat şi de reprezentantul primãriei la care se afişeazã convocarea.
(4) Convocãrile persoanelor chemate în fata comisiei pentru soluţionarea cauzelor privind copiii aflaţi în dificultate, confirmãrile de primire a scrisorilor recomandate, precum şi procesele-verbale de îndeplinire a procedurii de convocare se înregistreazã într-un registru special de evidenta a convocarilor de cãtre secretarul comisiei.
(5) Viciul procedural privind neîndeplinirea procedurii de convocare se acoperã în cazul prezentãrii persoanei interesate în fata comisiei la data ţinerii şedinţei. În acest caz, prezentarea persoanei interesate se consemneazã în procesul-verbal al şedinţei şi se înregistreazã de cãtre secretarul comisiei în registrul special de evidenta a convocarilor, cu menţiunea "prezentat în fata comisiei".
ART. 11
Şedinţele comisiei au loc în spaţii special amenajate, care sa asigure confidenţialitatea datelor şi a informaţiilor referitoare la copilul aflat în dificultate, care sunt prezentate comisiei, precum şi a dezbaterilor membrilor comisiei.
ART. 12
(1) Şedinţele comisiei sunt conduse de preşedintele acesteia, iar în absenta sa, de unul dintre vicepreşedinţi. La şedinţe participa în mod obligatoriu secretarul comisiei, fãrã drept de vot. Pot participa la şedinţele comisiei şi alte persoane invitate de preşedinte, de vicepreşedinţi sau de unul dintre membrii comisiei, cu acordul acesteia.
(2) În timpul şedinţei comisiei soluţionarea cauzei privind copilul aflat în dificultate cuprinde urmãtoarele etape:
1. prezentarea de cãtre secretarul comisiei a datelor de identitate ale copilului şi ale persoanelor chemate în fata comisiei pentru soluţionarea cauzei, precum şi a situaţiei privind convocãrile acestora, pe baza documentelor prevãzute la art. 10 alin. (4) şi a registrului special de evidenta a convocarilor;
2. prezentarea raportului asupra copilului, a propunerii motivate referitoare la stabilirea unei mãsuri de protecţie a copilului, precum şi a poziţiei copilului fata de mãsura propusã; prezentarea acestor date şi informaţii se face de specialistul sau, dupã caz, de specialiştii serviciului public specializat pentru protecţia copilului care au instrumentat cauza, care vor furniza comisiei orice informaţii suplimentare solicitate de membrii acesteia; este interzisã prezentarea acestor date şi informaţii în prezenta altor persoane în afarã de membrii comisiei, de secretarul acesteia şi de specialiştii serviciului public specializat pentru protecţia copilului;
3. audierea persoanelor chemate în fata comisiei pentru soluţionarea cauzei; acestea vor fi audiate de comisie separat, în urmãtoarea ordine: copilul care a împlinit varsta de 10 ani, pãrinţii acestuia, persoana, familia sau reprezentantul organismului privat autorizat care doreşte sa îi fie încredinţat sau dat în plasament copilul, celelalte persoane chemate în fata comisiei pentru a da relaţii necesare soluţionãrii cauzei; dupã audierea separatã a acestor persoane, comisia poate proceda la o noua audiere comuna a doua sau mai multe dintre acestea; copilului care a împlinit varsta de 10 ani i se comunica de cãtre preşedintele comisiei mãsura propusã pentru protecţia sa, consecinţele pe care stabilirea acestei mãsuri le va avea şi i se asigura dreptul de a-şi exprima în mod liber opinia cu privire la mãsura de protecţie propusã;
4. dezbaterile membrilor comisiei cu privire la soluţionarea cauzei; în cadrul dezbaterilor membrii comisiei pot face noi propuneri pentru soluţionarea cauzei;
5. supunerea la vot de cãtre preşedinte a propunerilor privind stabilirea mãsurii de protecţie a copilului aflat în dificultate şi adoptarea hotãrârii comisiei; membrii comisiei care se abtin sau care voteazã impotriva au obligaţia sa îşi motiveze votul exprimat.
ART. 13
(1) Audierile şi dezbaterile ce au loc în şedinţele comisiei, hotãrârile adoptate de ea, precum şi modul în care acestea au fost adoptate se consemneazã de secretarul comisiei în procesul-verbal al şedinţei, care se semneazã de cãtre preşedinte, vicepreşedinţi, precum şi de membrii prezenţi şi se contrasemneazã de cãtre secretarul comisiei.
(2) Procesele-verbale ale şedinţelor comisiei se consemneazã în registrul special de procese-verbale, ale cãrui pagini sunt numerotate şi poarta ştampila comisiei, precum şi semnatura secretarului comisiei.
ART. 14
(1) Hotãrârile comisiei se iau cu majoritatea voturilor membrilor ei. Acestea se redacteazã de secretarul comisiei, potrivit procesului-verbal al şedinţei în care au fost adoptate, în termen de 3 zile de la data ţinerii şedinţei. Hotãrârea comisiei va cuprinde, în mod obligatoriu, codul numeric personal al persoanelor care au luat în încredinţare sau în plasament copilul, seria şi numãrul livretului de familie al acestora, în care sunt înregistrate datele de identificare ale copilului, precum şi codul numeric personal al copilului.
(2) În cazul în care, în urma reevaluarilor efectuate de comisie, aceasta hotãrãşte menţinerea mãsurii stabilite, redactarea hotãrârii nu este necesarã.
(3) Hotãrârile redactate potrivit alin. (1) se semneazã de preşedintele comisiei sau de unul dintre vicepreşedinţi, se contrasemneazã de secretarul comisiei şi se înregistreazã într-un registru special de evidenta a hotãrârilor.
(4) Hotãrârile comisiei se comunica persoanelor interesate în termen de 5 zile de la data ţinerii şedinţei. Dispoziţiile art. 10 se aplica în mod corespunzãtor.
(5) Actele emise de comisie, care nu necesita adoptarea unei hotãrâri, se semneazã de preşedintele acesteia sau de unul dintre vicepreşedinţi şi se înregistreazã în registrul general de intrari-iesiri al comisiei.
ART. 15
(1) Comisia coordoneazã activitãţile în domeniul autoritãţii tutelare şi al protecţiei drepturilor copilului, inclusiv pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, desfãşurate de consiliile locale şi de primãrii din unitãţile administrativ-teritoriale de pe teritoriul judeţului în care funcţioneazã.
(2) În exercitarea atribuţiilor care îi revin potrivit alin. (1) comisia aproba strategiile judeţene anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a serviciilor de sprijin şi asistenta pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, organizate de autoritãţile administraţiei publice locale de pe teritoriul judeţului. Strategiile aprobate de comisie şi adoptate de consiliul judeţean sunt obligatorii pentru consiliile locale. Primãrii asigura mãsurile necesare şi rãspund de implementarea acestor strategii.
(3) Comisia poate solicita primarilor luarea anumitor mãsuri în domeniul autoritãţii tutelare şi al protecţiei drepturilor copilului, potrivit competentelor ce le revin.
(4) Primãrii asigura sprijinul necesar pentru desfãşurarea activitãţii de protecţie a copilului aflat în dificultate, potrivit hotãrârilor comisiei, prin intermediul serviciilor de specialitate din aparatul propriu sau, dupã caz, din subordinea consiliului local, care desfãşoarã activitãţi în domeniul autoritãţii tutelare şi protecţiei drepturilor copilului. Prin grija primarului se completeazã livretul de familie cu datele stabilite prin hotãrârea comisiei, referitoare la copilul pentru care s-a dispus mãsura de încredinţare sau plasament.
ART. 16
(1) Comisia aproba strategiile judeţene anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a sistemului judeţean de protecţie a copilului aflat în dificultate, inclusiv a serviciilor de sprijin şi asistenta pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, şi le supune adoptãrii consiliului judeţean.
(2) Comisia prezintã consiliului judeţean, trimestrial sau la cererea acestuia, rapoarte generale privind activitatea de protecţie a copilului aflat în dificultate, stadiul implementarii strategiilor prevãzute la alin. (1) şi propuneri de mãsuri pentru îmbunãtãţirea acestor activitãţi. Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii comisiei asigura mãsurile necesare şi rãspund de îndeplinirea acestei obligaţii, potrivit atribuţiilor serviciilor publice sau organismelor private pe care le reprezintã.
(3) Prevederile alineatelor precedente se aplica în mod corespunzãtor şi comisiilor care funcţioneazã în subordinea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
ART. 17
(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi membrii comisiei rãspund în fata consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, de neîndeplinirea obligaţiilor care le revin potrivit legii şi de aplicarea necorespunzãtoare a hotãrârilor comisiei, potrivit atribuţiilor serviciilor publice sau ale organismelor private pe care le reprezintã.
(2) În situaţiile prevãzute la alin. (1) comisia poate propune aplicarea urmãtoarelor mãsuri preşedintelui, vicepreşedinţilor sau membrilor vinovaţi:
a) reţinerea parţialã sau neacordarea indemnizaţiei de şedinţa pe o perioada de pana la 3 luni;
b) solicitarea sanctionarii disciplinare a celui vinovat de cãtre conducerea instituţiei al carei reprezentant este, în condiţiile legii;
c) revocarea calitãţii de membru al comisiei.
(3) Mãsurile prevãzute la alin. (2) lit. a) şi b) se aplica prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului sectorului municipiului Bucureşti. Mãsura prevãzutã la alin. (2) lit. c) se aplica prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.
CAP. 2
Organizarea şi funcţionarea serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului
ART. 18
(1) În exercitarea atribuţiilor ce le revin potrivit <>art. 4 şi 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã, consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti înfiinţeazã, organizeazã şi conduc servicii publice specializate pentru protecţia copilului, pentru analizarea situaţiei copiilor aflaţi în dificultate din unitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorialã respectiva, pentru pregãtirea mãsurilor de protecţie a acestora, precum şi pentru asigurarea aplicãrii corespunzãtoare a acestor mãsuri.
(2) Serviciul public specializat pentru protecţia copilului asigura copiilor aflaţi în dificultate protecţie şi asistenta în realizarea şi exercitarea drepturilor lor şi acorda sprijin şi asistenta pãrinţilor pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, potrivit atribuţiilor care îi revin.
ART. 19
(1) Serviciul public specializat pentru protecţia copilului este instituţie publica de interes judeţean, respectiv local, cu personalitate juridicã.
(2) Structura organizatoricã, numãrul de personal şi bugetul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se aproba prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, astfel încât funcţionarea acestui serviciu sa asigure îndeplinirea în mod corespunzãtor a atribuţiilor ce îi revin, precum şi realizarea deplina şi exercitarea efectivã a drepturilor copilului aflat în dificultate.
(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului public specializat pentru protecţia copilului se aproba prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.
ART. 20
(1) Conducerea serviciului public specializat pentru protecţia copilului se asigura de directorul general şi de colegiul director, potrivit prevederilor art. 23 şi 24.
(2) Structura organizatoricã orientativa, necesarã pentru asigurarea functionarii serviciului public specializat pentru protecţia copilului, este urmãtoarea:
1. Serviciul de monitorizare, sinteza, strategii şi probleme de coordonare a activitãţii autoritãţilor administraţiei publice locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi al autoritãţii tutelare;
2. Serviciul contencios;
3. Serviciul de ancheta psihosociala şi asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei;
4. Serviciul de asistenta şi sprijin pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului;
5. Serviciul pentru probleme de protecţie de tip familial a copilului;
6. Serviciul pentru probleme de protecţie de tip rezidential a copilului;
7. Serviciul pentru protecţia în regim de urgenta a copilului;
8. Serviciul pentru protecţia copilului delincvent;
9. Corpul de control al activitãţii de protecţie a copilului aflat în dificultate;
10. Secretariatul Comisiei pentru protecţia copilului;
11. Serviciul resurse umane;
12. Serviciul economic, administrativ şi financiar-contabil.
(3) În vederea asigurãrii protecţiei speciale de care se bucura copiii aflaţi în dificultate în exercitarea şi realizarea drepturilor lor, consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot aproba organizarea altor servicii suplimentare în cadrul structurii organizatorice a serviciului public specializat pentru protecţia copilului şi asigura încadrarea personalului corespunzãtor pentru structura organizatoricã.
ART. 21
(1) Postul de director general al serviciului public specializat pentru protecţia copilului se ocupa prin concurs sau, dupã caz, prin examen, în condiţiile legii.
(2) Candidaţii pentru ocuparea postului de director general al serviciului public specializat pentru protecţia copilului trebuie sa fie absolvenţi cu diploma de licenta ai învãţãmântului universitar de lungã durata sau absolvenţi ai învãţãmântului postuniversitar, în domeniul stiintelor socioumane, juridice, administrative sau economice.
(3) Comisia de examinare se numeşte de preşedintele consiliului judeţean, respectiv de primãrii sectoarelor municipiului Bucureşti. Din comisia de examinare care verifica îndeplinirea condiţiilor de participare la concurs şi competenta profesionalã a candidaţilor pentru ocuparea postului de director general fac parte, în mod obligatoriu, câte un reprezentant al Departamentului pentru Protecţia Copilului şi al Departamentului pentru Administraţie Publica Localã. Preşedintele comisiei este secretarul consiliului judeţean, respectiv al primãriei sectorului municipiului Bucureşti.
(4) Concursul consta în mod obligatoriu şi din prezentarea şi susţinerea unui referat cuprinzând analiza sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate din unitatea sau, dupã caz, subdiviziunea administrativ-teritorialã respectiva, precum şi propuneri de restructurare sau, dupã caz, de dezvoltare a acestui sistem.
ART. 22
(1) Colegiul director al serviciului public specializat pentru protecţia copilului este compus din directorul general, directorii generali adjuncţi şi şefii serviciilor din cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului. Preşedintele colegiului director este secretarul consiliului judeţean, respectiv al primãriei sectorului municipiului Bucureşti.
(2) Serviciul public specializat pentru protecţia copilului are 2 directori generali adjuncţi. Şeful serviciului prevãzut la art. 20 alin. (2) pct. 12 este director general adjunct economic al serviciului public specializat pentru protecţia copilului.
ART. 23
(1) Directorul general al serviciului public specializat pentru protecţia copilului asigura conducerea executivã a acestuia şi rãspunde de buna lui funcţionare în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin directorul general emite dispoziţii.
(2) Directorul general reprezintã serviciul public specializat pentru protecţia copilului în relaţiile cu autoritãţile şi instituţiile publice, cu persoanele fizice şi juridice din ţara şi din strãinãtate, precum şi în justiţie.
(3) Directorul general îndeplineşte, în condiţiile legii, urmãtoarele atribuţii principale:
a) este vicepreşedintele comisiei şi reprezintã serviciul public specializat pentru protecţia copilului în relaţiile cu aceasta;
b) asigura executarea hotãrârilor comisiei;
c) exercita atribuţiile ce revin serviciului public specializat pentru protecţia copilului în calitate de persoana juridicã;
d) exercita funcţia de ordonator de credite al serviciului public specializat pentru protecţia copilului;
e) întocmeşte proiectul bugetului propriu al serviciului public specializat pentru protecţia copilului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar, pe care le supune avizãrii colegiului director şi aprobãrii consiliului judeţean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
f) elaboreazã proiectele strategiilor anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, inclusiv a serviciilor de sprijin şi asistenta pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, pe care le prezintã pentru avizare colegiului director, apoi comisiei;
g) elaboreazã proiectele rapoartelor generale privind activitatea de protecţie a copilului aflat în dificultate, stadiul implementarii strategiilor prevãzute la lit. f) şi propunerile de mãsuri pentru îmbunãtãţirea acestei activitãţi, pe care le prezintã spre avizare colegiului director şi apoi comisiei;
h) aproba statul de personal al serviciului public specializat pentru protecţia copilului; numeşte şi elibereazã din funcţie personalul din cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului, potrivit legii; elaboreazã şi propune spre aprobare colegiului director statul de funcţii al serviciului public specializat pentru protecţia copilului;
i) controleazã activitatea personalului din cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului şi aplica sancţiuni disciplinare acestui personal;
j) constata contravenţiile şi aplica sancţiunile prevãzute la <>art. 41 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã.
(4) Directorul general îndeplineşte şi alte atribuţii prevãzute de lege sau stabilite prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.
(5) În absenta directorului general, atribuţiile acestuia se exercita de unul dintre directorii generali adjuncţi, desemnat prin dispoziţie a directorului general, în condiţiile prevãzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului public specializat pentru protecţia copilului.
ART. 24
(1) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile colegiului director se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului public specializat pentru protecţia copilului.
(2) Colegiul director se întruneşte în şedinţa ordinarã trimestrial, la convocarea directorului general, precum şi în şedinţa extraordinarã, ori de câte ori este necesar, la cererea directorului general, a preşedintelui colegiului director sau a unuia dintre directorii generali adjuncţi.
(3) La şedinţele colegiului director pot participa, fãrã drept de vot, membrii comisiei, preşedintele consiliului judeţean şi consilierii judeţeni, respectiv primarul sectorului municipiului Bucureşti şi consilieri locali, precum şi alte persoane invitate de membrii colegiului director.
(4) Colegiul director îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
a) analizeazã şi controleazã activitatea serviciului public specializat pentru protecţia copilului; propune directorului general mãsurile necesare pentru îmbunãtãţirea activitãţilor serviciului public specializat pentru protecţia copilului;
b) avizeazã proiectul bugetului propriu al serviciului public specializat pentru protecţia copilului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
c) avizeazã proiectele strategiilor şi rapoartelor elaborate de directorul general al serviciului public specializat pentru protecţia copilului, potrivit art. 23 alin. (3) lit. f) şi g); avizul este consultativ;
d) propune consiliului judeţean, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, modificarea structurii organizatorice şi a regulamentului de organizare şi funcţionare ale serviciului public specializat pentru protecţia copilului, precum şi rectificarea bugetului serviciului public specializat pentru protecţia copilului, în vederea îmbunãtãţirii activitãţii acestuia;
e) hotãrãşte asupra înstrãinãrii mijloacelor fixe din patrimoniul serviciului public specializat pentru protecţia copilului, altele decât bunurile imobile, prin licitaţie publica, organizatã în condiţiile legii;
f) hotãrãşte asupra concesionarii sau închirierii de bunuri sau servicii de cãtre serviciul public specializat pentru protecţia copilului, prin licitaţie publica organizatã în condiţiile legii;
g) aproba statul de funcţii şi salarizarea personalului serviciului public specializat pentru protecţia copilului, cu încadrarea în resursele financiare alocate de consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.
(5) Colegiul director îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege sau prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti.
(6) Şedinţele colegiului director se desfãşoarã în prezenta a cel puţin doua treimi din numãrul membrilor sãi şi a preşedintelui. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin colegiul director adopta hotãrâri, cu votul majoritãţii membrilor.
ART. 25
Sancţionarea disciplinarã a directorului serviciului public specializat pentru protecţia copilului se face de cãtre preşedintele consiliului judeţean, respectiv de cãtre primarul sectorului municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, la propunerea motivatã a secretarului consiliului judeţean, respectiv al primãriei sectorului municipiului Bucureşti, sau a Departamentului pentru Protecţia Copilului.
ART. 26
Eliberarea din funcţie a directorului serviciului public specializat pentru protecţia copilului se face de cãtre consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, la propunerea motivatã a secretarului consiliului judeţean, respectiv al primãriei sectorului municipiului Bucureşti, a preşedintelui consiliului judeţean, respectiv a primarului sectorului municipiului Bucureşti, sau, dupã caz, a Departamentului pentru Protecţia Copilului.
ART. 27
(1) Atribuţiile serviciului public specializat pentru protecţia copilului, competentele şi rãspunderea fiecãrui serviciu din structura organizatoricã a serviciului public specializat pentru protecţia copilului în îndeplinirea acestor atribuţii, precum şi modalitãţile de cooperare între aceste servicii pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin sunt prevãzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciului public specializat pentru protecţia copilului.
(2) Serviciul public specializat pentru protecţia copilului îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
1. elaboreazã proiectele strategiilor anuale, pe termen mediu şi lung, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate din unitatea sau, dupã caz, subdiviziunea administrativ-teritorialã în care funcţioneazã;
2. asigura implementarea strategiilor prevãzute la pct. 1, potrivit atribuţiilor ce îi revin, dupã aprobarea acestora de cãtre comisie şi adoptarea lor de consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, întocmind proiecte detaliate pentru realizarea mãsurilor prevãzute de aceste strategii;
3. coordoneazã, sprijinã şi controleazã, la cererea comisiei, activitatea autoritãţilor administraţiei publice locale din judeţ în domeniul protecţiei drepturilor copilului;
4. monitorizeazã şi analizeazã situaţia copiilor aflaţi în dificultate din unitatea sau, dupã caz, subdiviziunea administrativ-teritorialã în care funcţioneazã, respectarea şi realizarea drepturilor lor; asigura centralizarea şi sintetizarea acestor date şi informaţii;
5. colaboreazã cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din judeţul sau, dupã caz, din sectorul municipiului Bucureşti în care funcţioneazã, în vederea identificarii situaţiilor deosebite care apar în activitatea de protecţie a copilului aflat în dificultate, a cauzelor apariţiei acestor situaţii şi a stabilirii mãsurilor ce se impun pentru îmbunãtãţirea acestei activitãţi;
6. identifica copiii aflaţi în dificultate de pe teritoriul judeţului sau, dupã caz, al sectorului municipiului Bucureşti în care funcţioneazã şi pregãteşte stabilirea mãsurilor de protecţie a acestora;
7. întocmeşte raportul referitor la ancheta psihosociala a copilului aflat în dificultate şi propune comisiei stabilirea unei mãsuri de protecţie sau, dupã caz, a unei mãsuri educative pentru copil;
8. determina poziţia copilului capabil de discernãmânt cu privire la mãsura propusã, asigurând cunoaşterea de cãtre copil a situaţiei sale de drept şi de fapt;
9. acorda copilului capabil de discernãmânt asistenta şi sprijin în exercitarea dreptului sau la libera exprimare a opiniei;
10. depune diligenţele necesare pentru clarificarea situaţiei juridice a copilului, inclusiv pentru înregistrarea naşterii acestuia, în vederea identificarii unei soluţii cu caracter permanent pentru protecţia copilului - reintegrarea în familia naturala sau, dupã caz, adoptia;
11. sesizeazã instanta judecãtoreascã competenta pentru declararea judecãtoreascã a abandonului de copii, în condiţiile legii;
12. acorda comisiei, la cererea acesteia, asistenta juridicã de specialitate pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii;
13. asigura aplicarea hotãrârilor comisiei; urmãreşte şi supravegheazã modul de aplicare a acestor hotãrâri;
14. identifica familii sau persoane cãrora sa le poatã fi încredinţat sau dat în plasament copilul, cu prioritate printre rudele acestuia, pana la gradul al patrulea inclusiv;
15. identifica, evalueaza şi pregãteşte persoane care pot deveni asistenţi maternali profesionisti, în condiţiile legii, şi supravegheazã activitatea acestora; încheie contracte individuale de munca cu asistentii maternali profesionisti;
16. acorda asistenta şi sprijin familiilor sau persoanelor care au primit în plasament sau în încredinţare copii, pentru asigurarea dezvoltãrii armonioase a acestora;
17. acorda asistenta şi sprijin pãrinţilor copilului aflat în dificultate, pentru a pregati revenirea acestuia în mediul sau familial;
18. supravegheazã familiile şi persoanele care au primit în încredinţare sau în plasament copii, pe toatã durata acestei mãsuri, precum şi pãrinţii copilului aflat în dificultate, dupã revenirea acestuia în mediul sau familial;
19. pregãteşte integrarea sau reintegrarea copilului în familia sa naturala, într-o familie substitutiva temporarã sau în familia adoptivã, dupã caz, inclusiv prin asigurarea unor spaţii special amenajate şi a mijloacelor necesare pentru contactul personal şi nemijlocit al copilului cu pãrinţii sãi; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se organizeazã şi funcţioneazã centre de pregãtire şi sprijinire a reintegrarii sau integrãrii copilului în familie;
20. verifica şi reevalueaza, cel puţin o data la 3 luni, împrejurãrile legate de plasamentul sau de încredinţarea copilului şi propune comisiei, dupã caz, menţinerea mãsurii de protecţie stabilite, modificarea sau revocarea acesteia;
21. acorda asistenta şi sprijin de urgenta pãrinţilor copilului, urmãrind dacã aceştia îşi pot asuma responsabilitãţile şi dacã îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil, astfel încât sa previnã apariţia situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se organizeazã şi funcţioneazã centre maternale, centre de îngrijire de zi, centre de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi, servicii de monitorizare, asistenta şi sprijin al femeii gravide predispuse sa îşi abandoneze copilul, centre de îngrijire şi recuperare de zi pentru copilul cu handicap;
22. acţioneazã pentru prevenirea abandonului copiilor prin planning familial şi prin educaţie contraceptiva; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se organizeazã şi funcţioneazã servicii de prevenire a abandonului copilului prin planning familial şi prin educaţie contraceptiva;
23. identifica copiii care pot fi protejati prin adopţie, în condiţiile legii, de pe teritoriul judeţului sau, dupã caz, al sectorului municipiului Bucureşti în care funcţioneazã, şi prezintã preşedintelui comisiei sau unuia dintre vicepreşedinţi, în termen de 5 zile de la data identificarii, datele de identitate şi alte informaţii pertinente referitoare la situaţia acestora, spre a fi comunicate Comitetului Roman pentru Adoptii;
24. identifica familiile sau persoanele care doresc sa adopte copii de pe teritoriul judeţului sau, dupã caz, al sectorului municipiului Bucureşti în care funcţioneazã; evalueaza condiţiile materiale şi garanţiile morale pe care acestea le prezintã şi face propuneri comisiei cu privire la eliberarea atestatului de familie sau de persoana apta sa adopte copii; transmite cererile de adopţie ale acestor familii sau persoane Comitetului Roman pentru Adoptii, însoţite de atestatul de persoana sau de familie apta sa adopte copii, în termen de 5 zile de la eliberarea acestuia;
25. sprijinã familiile sau persoanele atestate ca apte sa adopte copii pentru a le fi încredinţaţi copii în vederea adopţiei şi face propuneri comisiei competente în acest sens; supravegheazã aceste familii sau persoane pe perioada încredinţãrii copilului în vederea adopţiei, în condiţiile legii; asigura transmiterea cererilor de încredinţare, în vederea adopţiei, Comitetului Roman pentru Adoptii, în condiţiile legii;
26. identifica familii sau persoane potrivite pentru adoptia copiilor aflaţi în evidenta Comitetului Roman pentru Adoptii, acorda asistenta de specialitate acestor familii sau persoane pentru soluţionarea cererilor de încuviinţare a adopţiei, în condiţiile legii;
27. urmãreşte evoluţia copiilor adoptati de pe teritoriul judeţului sau, dupã caz, al sectorului municipiului Bucureşti în care funcţioneazã, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi pãrinţii lor adoptivi, pe o perioada de cel puţin 2 ani de la încuviinţarea adopţiilor pe care le-au sprijinit; prezintã rapoarte comisiei cu privire la aceste aspecte, trimestrial sau la cererea acesteia; sprijinã pãrinţii adoptivi ai copilului în îndeplinirea obligaţiei de a-l informa pe acesta ca este adoptat, de îndatã ce varsta şi gradul de maturitate ale copilului o permit;
28. exercita dreptul de a administra bunurile copilului încredinţat, în condiţiile <>art. 10 alin. (5) şi (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã;
29. asigura dezvoltarea armonioasã, precum şi mediul familial corespunzãtor pentru copiii pe care i-a primit în plasament sau în încredinţare; în acest scop, în cadrul serviciului pentru probleme de protecţie de tip rezidential a copilului din cadrul serviciului public specializat se organizeazã şi funcţioneazã centre de plasament şi centre de plasament pentru copilul cu handicap sever aflat în dificultate;
30. asigura asistenta şi sprijin persoanelor care sunt încredinţate serviciului public specializat pentru protecţia copilului şi dobândesc capacitatea deplina de exerciţiu, dacã îşi continua studiile, cel mult pana la împlinirea vârstei de 26 de ani; în acest scop, acorda acestor persoane asistenta de specialitate, precum şi sprijin pentru definitivarea studiilor şi integrarea lor socialã;
31. asigura mãsurile necesare pentru protecţia în regim de urgenta a copilului aflat în dificultate, inclusiv pentru plasamentul copilului în regim de urgenta; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se organizeazã şi funcţioneazã centre de primire a copilului şi centre de asistenta şi sprijin pentru readaptarea psihologicã a copilului cu probleme psihosociale;
32. pregãteşte luarea mãsurilor educative pentru copilul care a sãvârşit o fapta prevãzutã de legea penalã, dar nu rãspunde penal; în acest scop, asigura îngrijirea şi supravegherea copiilor care au sãvârşit o fapta prevãzutã de legea penalã şi, dupã caz, sunt plasati în regim de urgenta, în cadrul unor spaţii special amenajate, pana la clarificarea situaţiei lor juridice; acorda asistenta juridicã şi de specialitate acestor copii;
33. asigura şi urmãreşte aplicarea mãsurilor educative stabilite de comisie; în acest scop, în cadrul serviciului public specializat pentru protecţia copilului se organizeazã şi funcţioneazã servicii de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrarii sociale a copilului delincvent, centre rezidentiale de reeducare pentru copilul delincvent, precum şi institute medico-educative pentru protecţia copilului delincvent cu nevoi speciale;
34. controleazã modul în care sunt respectate drepturile copilului aflat în dificultate în familia naturala, substitutiva sau adoptivã, precum şi în cadrul centrelor de plasament sau al celorlalte centre organizate pentru asigurarea protecţiei copilului aflat în dificultate, copilului delincvent sau pentru prevenirea situaţiilor care pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului şi ia mãsuri pentru prevenirea sau înlãturarea oricãror abuzuri;
35. controleazã modul în care sunt respectate şi se aplica hotãrârile comisiei;
36. controleazã activitatea organismelor private autorizate care desfãşoarã activitãţi în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate pe teritoriul unitãţii sau, dupã caz, al subdiviziunii administrativ-teritoriale în care funcţioneazã, prin personalul de specialitate împuternicit de comisie;
37. asigura serviciile administrative şi de secretariat ale comisiei;
38. colaboreazã cu organismele private autorizate care desfãşoarã activitãţi în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate, cu organizaţiile neguvernamentale cu activitãţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului sau cu agenţii economici, având posibilitatea sa încheie convenţii de colaborare cu aceştia, sa le concesioneze bunuri sau servicii, precum şi sa închirieze bunuri sau servicii ale acestora prin licitaţie organizatã în condiţiile legii;
39. ia mãsuri pentru popularizarea dispoziţiilor legale interne şi internaţionale în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la situaţia copiilor aflaţi în dificultate;
40. colaboreazã cu serviciile publice specializate pentru protecţia copilului din judeţe şi din sectoarele municipiului Bucureşti, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin;
41. elaboreazã, trimestrial sau la cererea comisiei, proiectele rapoartelor generale privind activitatea de protecţie a copilului aflat în dificultate, stadiul implementarii strategiilor aprobate de comisie şi adoptate de consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, şi propunerile de mãsuri pentru îmbunãtãţirea acestor activitãţi.
(3) Serviciul public specializat pentru protecţia copilului îndeplineşte şi alte atribuţii, stabilite prin lege, prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, precum şi prin hotãrâri ale comisiei.
(4) Instituţiile publice, alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice sunt obligate sa punã la dispoziţie serviciului public specializat pentru protecţia copilului toate actele pe care le deţin, necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin acestuia, şi sa permitã accesul personalului de specialitate al serviciului public specializat pentru protecţia copilului în sediile sau la domiciliul lor, în mãsura necesarã îndeplinirii acestor atribuţii.
ART. 28
(1) Serviciile de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale de pe teritoriul judeţului în care funcţioneazã serviciul public specializat pentru protecţia copilului sau din subordinea acestora, care desfãşoarã activitãţi în domeniul autoritãţii tutelare şi al protecţiei drepturilor copilului, sunt obligate sa asigure serviciului public specializat pentru protecţia copilului sprijinul necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin.
(2) În caz de refuz al îndeplinirii obligaţiilor prevãzute la alin. (1), comisia poate solicita primarului, sa dispunã, prin hotãrâre, mãsurile necesare pentru îndeplinirea acestor obligaţii.
ART. 29
Cheltuielile pentru activitãţile desfãşurate de serviciul public specializat pentru protecţia copilului în îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin se finanţeazã de la bugetul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti, pe teritoriul cãruia funcţioneazã serviciul public specializat pentru protecţia copilului. În acelaşi scop pot fi utilizate şi fonduri extrabugetare, obţinute din donaţii sau din sponsorizãri.
ART. 30
Normativele serviciului public specializat pentru protecţia copilului privind dotarea cu autoturisme şi consumul lunar de carburanţi se stabilesc prin hotãrâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti, adoptatã în condiţiile legii.
CAP. 3
Mãsuri tranzitorii de aplicare a <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã
ART. 31
(1) Transferul instituţiilor de ocrotire - leagane, case de copii - şi al centrelor de primire a minorilor, transferul patrimoniului şi al personalului acestora, potrivit <>art. 46 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicatã, se fac dupã cum urmeazã:
a) transferul se face prin protocol încheiat între consiliul judeţean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti, din unitatea, respectiv subdiviziunea administrativ-teritorialã, pe teritoriul cãreia se afla sediul instituţiei sau, dupã caz, al centrului de primire a minorilor şi serviciul public descentralizat al ministerului, respectiv autoritatea administraţiei publice locale în subordinea cãreia a funcţionat instituţia de ocrotire sau, dupã caz, centrul de primire a minorilor, pana la data transferului;
b) transferul priveşte toate instituţiile de ocrotire existente pana la data de 12 iunie 1997, indiferent de forma de organizare a acestora, care, potrivit obiectului lor de activitate, primeau în încredinţare şi ocroteau copii în regim rezidential, prin hotãrâri ale fostelor comisii teritoriale de ocrotire a minorilor care au funcţionat potrivit <>Legii nr. 3/1970 *) privind regimul ocrotirii unor categorii de minori;
c) drepturile reale asupra bunurilor imobile ale instituţiilor prevãzute la lit. b), precum şi ale centrelor de primire a minorilor, astfel cum rezulta din bilanţul contabil al instituţiei, încheiat la data de 30 iunie 1997, sau, în cazul în care nu s-a încheiat bilanţul contabil la acea data, astfel cum rezulta din bilanţul contabil încheiat la data de 31 decembrie 1997, se transfera consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; bunurile imobile sunt date în folosinta exclusiva a serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului;
d) drepturile reale asupra mijloacelor fixe, altele decât bunurile imobile, şi asupra obiectelor de inventar ale instituţiilor prevãzute la lit. b), precum şi ale centrelor de primire a minorilor, astfel cum rezulta din bilanţul contabil al instituţiei, încheiat la data de 30 iunie 1997, sau, în cazul în care nu s-a încheiat bilanţul contabil la acea data, astfel cum rezulta din bilanţul contabil încheiat la data de 31 decembrie 1997, se transfera în patrimoniul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului;
e) materialele consumabile, disponibilitãţile în lichiditati, drepturile de creanta, precum şi obligaţiile instituţiilor prevãzute la lit. b) şi ale centrelor de primire a minorilor se transfera în patrimoniul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, potrivit situaţiei existente la data intrãrii în vigoare a protocolului de transfer;
f) personalul încadrat al instituţiilor prevãzute la lit. b) şi al centrelor de primire a minorilor se preia pe baza de protocol încheiat între autoritãţile publice prevãzute la lit. a) şi se transfera la serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, potrivit situaţiei juridice a raporturilor de munca existente la data intrãrii în vigoare a protocolului de transfer.
(2) În cazul instituţiilor de ocrotire în care funcţioneazã şi unitãţi ale învãţãmântului special, patrimoniul şi personalul instituţiei de ocrotire se separa de cel al unitãţii de învãţãmânt special, fiind aplicabile prevederile alin. (1). Separarea patrimoniului şi a personalului se face dupã cum urmeazã:
a) patrimoniul se separa potrivit destinaţiei bunurilor; astfel, bunurile destinate desfãşurãrii procesului instructiv-educativ rãmân în patrimoniul unitãţii de învãţãmânt special, iar celelalte bunuri urmeazã regimul prevãzut la alin. (1);
b) personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, ale cãrui atribuţii de serviciu privesc desfãşurarea procesului instructiv-educativ, rãmâne încadrat la unitatea de învãţãmânt special; restul personalului urmeazã regimul prevãzut la alin. (1).
Unitãţile învãţãmântului special care se separa de instituţiile de ocrotire, potrivit prevederilor prezentului alineat, rãmân în subordinea inspectoratelor şcolare.
(3) Pe data intrãrii în vigoare a protocoalelor de transfer instituţiile de ocrotire şi centrele de primire a minorilor care au funcţionat ca persoane juridice îşi pierd aceasta calitate şi se reorganizeazã în centre de plasament şi în centre de primire a copilului, drept componente functionale ale structurii serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului.
ART. 32
(1) Personalului transferat potrivit art. 31 i se asigura cel puţin nivelul de salarizare avut anterior transferului, potrivit legii.
(2) Posturile vacante din cadrul serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, destinate functionarii centrelor de plasament şi centrelor de primire a copilului, pot fi ocupate şi cu personal de alte specialitãţi decât cele prevãzute de actele normative aplicabile instituţiilor de ocrotire transferate, în vigoare la data transferului, potrivit specificului activitãţilor direcţiilor.
CAP. 4
Dispoziţii finale
ART. 33
(1) Dreptul la plata alocaţiei de întreţinere, prevãzutã la <>art. 20 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã, se stabileşte prin hotãrâre a comisiei şi se acorda începând cu luna urmãtoare celei în care s-a emis hotãrârea.
(2) Dreptul la plata alocaţiei de întreţinere înceteazã începând cu luna urmãtoare celei în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile de acordare prevãzute de ordonanta de urgenta a Guvernului menţionatã la alin. (1).
(3) Serviciile publice specializate pentru protecţia copilului au obligaţia sa comunice lunar direcţiilor generale de munca şi protecţie socialã judeţene şi a municipiului Bucureşti orice modificare a situaţiei copilului cu privire la acordarea dreptului la plata alocaţiei lunare de întreţinere.
ART. 34
(1) Alocaţia lunarã de întreţinere pentru copiii încredinţaţi sau dati în plasament se plãteşte, potrivit legii, de direcţiile generale de munca şi protecţie socialã judeţene şi a municipiului Bucureşti fie prin mandat poştal emis de Oficiul Central pentru Plata Pensiilor, fie în cont personal sau, dupã caz, în contul organismului privat autorizat, pe baza situaţiilor lunare transmise de serviciul public specializat pentru protecţia copilului.
-----------------
*) <>Legea nr. 3/1970 a fost abrogatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 24 iulie 1998.
(2) Condiţiile privind plata alocaţiei de întreţinere prin mandat poştal se reglementeazã pe baza convenţiei încheiate între Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Compania Nationala "Posta Romana" - S.A.
(3) Tarifele serviciilor realizate de Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. potrivit prevederilor alin. (2) se stabilesc prin negociere, cu avizul Oficiului Concurentei.
ART. 35
Organismele private autorizate sa desfãşoare activitãţi în domeniul protecţiei copilului pot organiza şi dezvolta, potrivit legii, urmãtoarele tipuri de servicii destinate protecţiei copilului aflat în dificultate şi prevenirii situaţiilor care pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului:
a) centre de plasament de tip familial;
b) centre de primire a copilului;
c) centre maternale;
d) centre de îngrijire de zi;
e) centre de consiliere şi de sprijin pentru pãrinţi;
f) servicii de asistenta şi sprijin pentru persoanele cu capacitate deplina de exerciţiu care beneficiazã de drepturile prevãzute la <>art. 19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã;
g) servicii de monitorizare, asistenta şi sprijin al femeii gravide predispuse sa îşi abandoneze copilul;
h) servicii de prevenire a abandonului de copii prin planning familial şi prin educaţie contraceptiva;
i) centre de îngrijire şi recuperare de zi pentru copilul cu handicap;
j) centre de plasament pentru copilul cu handicap sever;
k) centre de pregãtire şi de sprijinire a reintegrarii şi integrãrii copilului în familie;
l) centre de asistenta şi sprijin pentru readaptarea psihologicã a copilului cu probleme psihosociale;
m) servicii de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrarii sociale a copilului delincvent;
n) centre de reeducare pentru copilul delincvent;
o) institute medico-educative pentru copilul delincvent;
p) servicii de asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei;
q) orice alte servicii care sa conducã la bunãstarea copilului, alãturi de pãrinţii sãi.
ART. 36
(1) Structura organizatoricã-cadru şi standardele minime obligatorii pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor prevãzute la art. 35, precum şi ghidurile metodologice orientative de buna practica în organizarea şi funcţionarea acestor servicii se elaboreazã de Departamentul pentru Protecţia Copilului şi se aproba prin ordin al secretarului de stat, şeful departamentului.
(2) Restructurarea centrelor de plasament şi a centrelor de primire a copilului, rezultate în urma transferului şi a reorganizãrii instituţiilor de ocrotire şi a centrelor de primire a minorilor potrivit prevederilor art. 31, precum şi organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, la nivelul judeţului, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti, se vor face în conformitate cu prevederile alin. (1).
ANEXA 2
METODOLOGIA
de coordonare a activitãţilor de protecţie şi de promovare a drepturilor copilului la nivel naţional
ART. 1
(1) Departamentul pentru Protecţia Copilului elaboreazã şi supune spre aprobare Guvernului strategiile naţionale anuale, pe termen mediu şi lung, de restructurare, organizare şi dezvoltare a sistemului naţional de protecţie a drepturilor copilului.
(2) Strategiile menţionate la alin. (1) cuprind obiectivele generale şi direcţiile de acţiune, menite sa asigure respectarea în România a principiilor şi normelor internaţionale din domeniul drepturilor copilului, precum şi desfãşurarea corespunzãtoare a activitãţilor de protecţie a copilului aflat în dificultate şi de prevenire a situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului.
ART. 2
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit prevederilor art. 63 alin. (1) lit. a) şi e) din <>Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 , republicatã, precum şi ale <>art. 3, 4 şi 22 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 , republicatã, consiliul judeţean adopta strategiile judeţene anuale, pe termen mediu şi lung, aprobate de comisie, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului judeţean de protecţie a copilului aflat în dificultate, inclusiv a serviciilor de sprijin şi asistenta pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului, organizate de autoritãţile administraţiei publice locale de pe teritoriul judeţului.
(2) Strategiile adoptate de consiliile judeţene asigura îndeplinirea obiectivelor generale şi a direcţiilor de acţiune prevãzute de strategiile naţionale menţionate la art. 1.
ART. 3
(1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin potrivit <>art. 77 din Legea nr. 69/1991 , republicatã, Consiliul General al Municipiului Bucureşti adopta strategiile anuale, pe termen mediu şi lung, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, la nivelul municipiului Bucureşti, în vederea asigurãrii unei activitãţi coordonate, integrate şi eficiente în acest domeniu a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Dispoziţiile art. 2 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor.
(2) În vederea îndeplinirii atributiei prevãzute la alin. (1), Consiliul General al Municipiului Bucureşti aproba organizarea şi funcţionarea în cadrul aparatului propriu a Serviciului de coordonare, monitorizare, sinteza, strategii pentru problemele copilului aflat în dificultate, la nivelul municipiului Bucureşti. Serviciul de coordonare, monitorizare, sinteza, strategii pentru problemele copilului aflat în dificultate este coordonat de secretarul general al Primãriei Municipiului Bucureşti.
(3) Serviciul prevãzut la alin. (2) asigura coordonarea activitãţilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate, în vederea organizãrii şi dezvoltãrii unui sistem integrat de protecţie a copilului aflat în dificultate, la nivelul municipiului Bucureşti, şi a unei administrãri eficiente şi coordonate a resurselor utilizate în acest domeniu. Serviciul prevãzut la alin. (2) organizeazã şi sprijinã cooperarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti în acest domeniu şi asigura medierea neintelegerilor apãrute între consiliile locale ale sectoarelor. Serviciul elaboreazã proiectele strategiilor prevãzute la alin. (1) şi propune Consiliului General al Municipiului Bucureşti adoptarea mãsurilor necesare pentru implementarea acestora, precum şi pentru îmbunãtãţirea activitãţii în acest domeniu la nivelul municipiului Bucureşti.
(4) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti adopta strategiile anuale, pe termen mediu şi lung, aprobate de comisiile pentru protecţia copilului, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti. Aceste strategii cuprind direcţiile de acţiune prevãzute de strategiile adoptate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi asigura realizarea obiectivelor prevãzute de acestea.
ART. 4
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale de pe teritoriul judeţului aplica mãsurile prevãzute de strategiile menţionate la art. 2 alin. (1) şi sprijinã activitãţile serviciului public specializat pentru protecţia copilului din subordinea consiliului judeţean. În acest scop acestea îndeplinesc urmãtoarele atribuţii principale:
a) asigura încadrarea cu personal suficient şi cu pregãtire corespunzãtoare pentru serviciile de specialitate din aparatul propriu cu atribuţii în domeniul autoritãţii tutelare şi al protecţiei drepturilor copilului;
b) asigura înfiinţarea, organizarea, dezvoltarea şi funcţionarea urmãtoarelor servicii publice de specialitate, de sprijin şi asistenta pentru prevenirea situaţiilor ce pun în pericol securitatea şi dezvoltarea copilului:
1. centre maternale;
2. centre de îngrijire de zi;
3. centre de consiliere şi sprijin pentru pãrinţi;
4. servicii de monitorizare, asistenta şi sprijin al femeii gravide predispuse sa îşi abandoneze copilul;
5. centre de îngrijire şi recuperare de zi pentru copilul cu handicap;
6. centre de pregãtire şi sprijinire a reintegrarii şi integrãrii copilului în familie;
7. centre de asistenta şi sprijin pentru readaptarea psihologicã a copilului cu probleme psihosociale;
8. servicii de orientare, supraveghere şi sprijinire a reintegrarii sociale a copilului delincvent;
9. servicii de asistenta a copilului pentru exercitarea dreptului sau la exprimarea libera a opiniei;
c) asigura orice alte servicii care sa conducã la bunãstarea copilului, alãturi de pãrinţii sãi;
d) îndeplinesc şi alte atribuţii, stabilite prin acte normative, hotãrâri ale consiliilor judeţene sau ale comisiei.
(2) Serviciile publice de specialitate prevãzute la alin. (1) lit. b) se organizeazã şi funcţioneazã ca instituţii publice de interes local cu personalitate juridicã, sub autoritatea consiliului local. Aceste instituţii pot cuprinde unul sau mai multe dintre tipurile de servicii menţionate, în funcţie de nevoile, resursele şi oportunitatile locale existente.
ART. 5
(1) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri consiliile judeţene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, vor modifica hotãrârile privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiei pentru protecţia copilului, respectiv a serviciului public specializat pentru protecţia copilului, în conformitate cu prevederile prezentei hotãrâri.
(2) Strategiile naţionale şi judeţene anuale, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, se aproba pana la data de 30 septembrie a anului în curs pentru anul urmãtor.
(3) Strategiile naţionale şi judeţene, pe termen mediu şi lung, referitoare la restructurarea, organizarea şi dezvoltarea sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate, se aproba în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri şi pot fi revizuite anual sau ori de câte ori este necesar.
--------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
