Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 115 din 30 ianuarie 2008 privind instituirea sistemului national de coordonare a afacerilor europene in vederea participarii Romaniei la procesul decizional al institutiilor Uniunii Europene
EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 112 din 12 februarie 2008
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, al art. 2 alin. (3) şi al <>art. 4 lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 133/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Afaceri Europene în subordinea primului-ministru, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 102/2007 , precum şi al <>art. 12 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Se instituie sistemul naţional de coordonare a afacerilor europene în vederea participãrii României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene.
(2) Pregãtirea, formularea, adoptarea şi susţinerea poziţiei promovate de România în cadrul Consiliului Uniunii Europene şi al structurilor de lucru ale acestuia se realizeazã în condiţiile prezentei hotãrâri.
ART. 2
Coordonarea procesului de luare a deciziilor şi adoptare a poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene se realizeazã la urmãtoarele nivele decizionale:
a) Guvernul României;
b) Consiliul pentru afaceri europene;
c) Comitetul de coordonare a afacerilor europene;
d) grupurile de lucru ale sistemului naţional de coordonare.
ART. 3
Instituţiile guvernamentale cu atribuţii în procesul de luare a deciziilor şi adoptare a poziţiilor României pe problematica afacerilor europene sunt:
a) Departamentul pentru Afaceri Europene;
b) Ministerul Afacerilor Externe;
c) Ministerul Economiei şi Finanţelor;
d) celelalte ministere şi instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, pentru contribuţii pe domenii specifice sectoarelor lor de activitate.
CAP. II
Constituirea şi funcţionarea Consiliului pentru afaceri europene
ART. 4
(1) Pentru a asigura convergenţa direcţiilor politice, la nivelul Guvernului, în procesul de gestionare a afacerilor europene se constituie Consiliul pentru afaceri europene, structurã distinctã, fãrã personalitate juridicã, în subordinea directã a primului-ministru.
(2) Consiliul pentru afaceri europene este condus şi prezidat de cãtre primul-ministru sau, în absenţa sa, de o persoanã desemnatã în acest sens de acesta.
(3) La reuniunile Consiliului pentru afaceri europene participã, în mod obligatoriu, ministrul afacerilor externe, ministrul economiei şi finanţelor, secretarul de stat care coordoneazã Departamentul pentru Afaceri Europene, precum şi miniştrii responsabili pentru domeniile aflate pe agenda de lucru a acestuia.
(4) La reuniunile Consiliului pentru afaceri europene pot participa, în calitate de invitaţi, şi alţi demnitari, conducãtori ai autoritãţilor şi ai agenţiilor guvernamentale aflate în subordinea Guvernului şi a primului-ministru, precum şi conducãtorii altor autoritãţi relevante pentru subiectele înscrise pe agenda de lucru. Reprezentantul permanent al României pe lângã Uniunea Europeanã participã la reuniunile Consiliului pentru afaceri europene pe baza deciziei comune a Departamentului pentru Afaceri Europene şi a Ministerului Afacerilor Externe.
(5) În situaţia în care pe agenda de lucru a Consiliului pentru afaceri europene se aflã probleme de interes pentru comunitãţile locale, la aceste reuniuni pot fi invitaţi sã participe şi reprezentanţi ai structurilor asociative ale acestora.
ART. 5
Consiliul pentru afaceri europene are urmãtoarele atribuţii:
a) analizeazã problematica generalã aflatã pe agenda europeanã;
b) stabileşte prioritãţile României în calitate de stat membru al Uniunii Europene;
c) identificã obiectivele şi prioritãţile politice ale României în raport cu evoluţiile şi orientãrile decise la nivelul Consiliului European;
d) analizeazã documentul privind prioritãţile preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene şi relevanţa acestora pentru România;
e) examineazã şi dispune, atunci când este cazul, mãsurile necesare pentru aplicarea pe plan intern a regulamentelor, directivelor, deciziilor, recomandãrilor şi avizelor adoptate de cãtre instituţiile Uniunii Europene;
f) propune politici şi mãsuri pentru derularea procesului de integrare europeanã a României;
g) asigurã coerenţa poziţiilor naţionale privind politicile europene, având un rol de mediere în cazul divergenţelor interinstituţionale apãrute în şedinţele Comitetului de coordonare a afacerilor europene;
h) aprobã lista mandatelor generale care vor fi elaborate cu privire la poziţia de negociere a României faţã de propunerile legislative ale Comisiei Europene sau alte iniţiative comunitare;
i) stabileşte poziţiile şi armonizeazã demersurile politicodiplomatice efectuate la nivelul membrilor Guvernului şi structurilor din subordinea acestuia în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene;
j) analizeazã disfuncţionalitãţile care apar în coordonarea afacerilor europene şi dispune mãsurile necesare pentru eliminarea acestora.
ART. 6
(1) Consiliul pentru afaceri europene se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar.
(2) Concluziile scrise ale reuniunilor Consiliului pentru afaceri europene se redacteazã în termen de douã zile lucrãtoare de la data desfãşurãrii acestora şi sunt transmise tuturor ministerelor şi instituţiilor administraţiei publice centrale participante, urmând ca acestea sã îşi exprime în scris, în termen de douã zile, punctul de vedere asupra conţinutului lor.
(3) Concluziile scrise ale reuniunilor Consiliului pentru afaceri europene se prezintã, spre informare, Parlamentului României, dupã ce au fost agreate de toate instituţiile administraţiei publice centrale participante.
(4) Departamentul pentru Afaceri Europene stabileşte împreunã cu Ministerul Afacerilor Externe agenda de lucru a reuniunilor.
(5) Departamentul pentru Afaceri Europene realizeazã activitatea executivã a Consiliului pentru afaceri europene, monitorizând ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce incumbã din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, aflate pe agenda de lucru a acestuia.
CAP. III
Constituirea şi funcţionarea Comitetului de coordonare a afacerilor europene
ART. 7
(1) În scopul asigurãrii coordonãrii interministeriale a procesului de formulare a politicilor şi strategiilor din domeniul afacerilor europene se constituie Comitetul de coordonare a afacerilor europene, denumit în continuare Comitetul de coordonare, organism de lucru cu caracter decizional, fãrã personalitate juridicã, aflat în coordonarea Departamentului pentru Afaceri Europene.
(2) Comitetul de coordonare este format din reprezentanţi ai ministerelor sau ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale, la nivel de secretar de stat sau asimilaţi ai acestora, cu atribuţii în domeniul afacerilor europene. În situaţii excepţionale, secretarii de stat sau, dupã caz, asimilaţii acestora pot fi înlocuiţi la reuniunile Comitetului de coordonare de cãtre directorii generali sau de cãtre directorii pentru afaceri europene din subordine, pe baza unei delegãri de reprezentare şi competenţe.
(3) Comitetul de coordonare este prezidat de secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Afaceri Europene. Pentru dezbaterea temelor care se înscriu în sfera relaţiilor externe Uniunii Europene şi în special a extinderii ori a Politicii externe şi de securitate comune, inclusiv a Politicii europene de securitate şi apãrare, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe coprezideazã Comitetul de coordonare.
(4) Reprezentantul permanent al României pe lângã Uniunea Europeanã este membru al Comitetului de coordonare. Reprezentantul permanent adjunct al României pe lângã Uniunea Europeanã participã la reuniunile Comitetului de coordonare pe baza deciziei comune a conducerii Departamentului pentru Afaceri Europene şi a Ministerului Afacerilor Externe.
(5) Comitetul de coordonare are urmãtoarele atribuţii:
a) pregãtirea poziţiei României pentru reuniunile Consiliului European, ale Consiliului Uniunii Europene şi ale Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER);
b) asigurarea coordonãrii interministeriale în scopul elaborãrii poziţiilor României în ceea ce priveşte problematica afacerilor europene;
c) soluţionarea aspectelor aflate în divergenţã dintre ministere şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, care nu au fost rezolvate la nivelul grupurilor de lucru ale sistemului naţional de coordonare a afacerilor europene;
d) supune atenţiei Consiliului pentru afaceri europene aspectele în divergenţã dintre ministere şi celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, care nu au putut fi soluţionate.
(6) Comitetul de coordonare se reuneşte sãptãmânal.
(7) Concluziile scrise ale reuniunilor Comitetului de coordonare se redacteazã în termen de douã zile lucrãtoare de la data desfãşurãrii acestora şi sunt transmise tuturor ministerelor şi instituţiilor administraţiei publice centrale participante, urmând ca acestea sã îşi exprime în scris, în termen de douã zile, punctul de vedere asupra conţinutului lor. Acestea se prezintã spre informare primului-ministru şi Guvernului României, dupã ce au fost agreate de toate instituţiile administraţiei publice centrale participante.
(8) Departamentul pentru Afaceri Europene colaboreazã cu Ministerul Afacerilor Externe în vederea stabilirii agendei de lucru a Comitetului de coordonare.
(9) Departamentul pentru Afaceri Europene realizeazã activitatea executivã a Comitetului de coordonare şi monitorizeazã ducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce incumbã din calitatea de stat membru al Uniunii Europene, aflate pe agenda de lucru a acestuia.
CAP. IV
Constituirea şi funcţionarea grupurilor de lucru în cadrul sistemului naţional de coordonare
ART. 8
(1) Se constituie grupurile de experţi ale sistemului naţional de coordonare, denumite în continuare grupurile de lucru.
(2) Grupurile de lucru au urmãtoarele atribuţii:
a) analiza proiectelor de poziţie elaborate de cãtre ministere şi de cãtre celelalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale pentru problematica din responsabilitate;
b) propunerea de poziţii cu privire la problematica analizatã, care urmeazã a fi susţinute de cãtre reprezentanţii români la nivel comunitar;
c) pregãtirea şi urmãrirea îndeplinirii sarcinilor provenind din statutul României de membru al Uniunii Europene;
d) monitorizarea şi analiza evoluţiei politicilor comunitare.
(3) Constituirea grupurilor de lucru se realizeazã la iniţiativa ministerului, respectiv a instituţiei de specialitate a administraţiei publice centrale cu principale responsabilitãţi în domeniu sau la iniţiativa Departamentului pentru Afaceri Europene.
(4) Grupurile de lucru sunt alcãtuite din reprezentanţii ministerelor şi ai celorlalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale cu responsabilitãţi în domeniu.
(5) Din acestea fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanţii Departamentului pentru Afaceri Europene, ai Ministerului Afacerilor Externe şi, dupã caz, ai Ministerului Economiei şi Finanţelor.
(6) Coordonatorul grupului de lucru este reprezentantul ministerului respectiv al instituţiei de specialitate a administraţiei publice centrale cu principale responsabilitãţi în domeniu sau al Departamentului pentru Afaceri Europene, în funcţie de obiectivul şi tematica acestuia.
(7) Grupurile de lucru se reunesc ori de câte ori este nevoie, la iniţiativa coordonatorilor acestora sau la iniţiativa Departamentului pentru Afaceri Europene.
(8) În caz de nevoie se pot constitui subgrupuri de lucru în vederea clarificãrii unor aspecte punctuale.
(9) La activitatea grupurilor şi subgrupurilor de lucru pot fi invitaţi sã participe şi specialişti din cadrul Academiei Române, al Institutului European din România, al institutelor de cercetare ştiinţificã, din învãţãmântul superior, din cadrul organizaţiilor neguvernamentale profesionale, precum şi experţi independenţi.
(10) Poziţiile divergente exprimate de cãtre membrii grupurilor de lucru sunt supuse arbitrajului în cadrul Comitetului de coordonare, fiind aplicabile prevederile art. 12 alin. (2) şi (3).
CAP. V
Adoptarea poziţiei de negociere
ART. 9
(1) Poziţia de negociere a României, pentru temele aflate pe agenda Consiliului Uniunii Europene, inclusiv pentru propunerile legislative ale Comisiei Europene sau pentru cele ale unui alt stat membru al Uniunii Europene formulate în cadrul Pilonului III, Cooperare poliţieneascã şi judiciarã în materie penalã, se adoptã sub formã de mandat.
(2) În cazul în care implicaţiile economice, sociale sau de mediu ale propunerilor legislative ale Comisiei Europene ori ale altor iniţiative comunitare au o importanţã majorã sau privesc mai multe domenii sectoriale, poziţia de negociere a României se adoptã sub formã de "mandat general".
(3) Comitetul de coordonare stabileşte pentru care dintre propunerile legislative ale Comisiei Europene este necesarã adoptarea de mandate generale şi întocmeşte lista acestora.
(4) Lista mandatelor generale este transmisã şi Parlamentului României, în vederea formulãrii de propuneri şi observaţii. La solicitarea acestuia, Comitetul de coordonare va completa lista mandatelor generale.
(5) Mandatul general este adoptat de Guvernul României. Odatã adoptat, acesta este promovat la toate nivelurile de negociere din cadrul Consiliului Uniunii Europene.
(6) Mandatul general adoptat de Guvernul României este transmis, spre informare, Parlamentului României şi membrilor Parlamentului European aleşi în România.
ART. 10
(1) Pentru propunerile legislative ale Comisiei Europene care nu necesitã adoptarea unui mandat general sau pentru propunerile legislative ale celorlalte state membre ale Uniunii Europene formulate în cadrul Pilonului III, Cooperare poliţieneascã şi judiciarã în materie penalã, poziţia de negociere a României este adoptatã de Comitetul de coordonare, cu avizul Departamentului pentru Afaceri Europene, cu excepţia cazurilor prevãzute la art. 11 alin. (6) şi (7).
(2) Deciziile Comitetului de coordonare pentru poziţii ale României, altele decât mandatele generale, sunt incluse în mandatul reprezentanţilor României la reuniunile structurilor de lucru ale Uniunii Europene.
(3) Elaborarea mandatelor şi a mandatelor generale asupra problematicii relaţiilor externe Uniunii Europene şi în special a extinderii ori a Politicii externe şi de securitate comune, inclusiv a Politicii europene de securitate şi apãrare, este de competenţa Ministerului Afacerilor Externe, care lucreazã în colaborare cu celelalte ministere, respectiv cu alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale relevante în domeniu. Ministerul Afacerilor Externe informeazã Departamentul pentru Afaceri Europene asupra conţinutului acestora.
ART. 11
(1) Proiectele de mandat, inclusiv de mandat general, sunt elaborate de cãtre ministerul, respectiv instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale participantã la reuniunile Comisiei Europene sau ale Consiliului Uniunii Europene în care este dezbãtutã propunerea legislativã a Comisiei Europene. Proiectele de mandat, inclusiv de mandat general, sunt analizate, dupã caz, de cãtre grupul de lucru constituit în acest scop.
(2) În elaborarea proiectului de mandat, inclusiv de mandat general, ministerul, respectiv instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale responsabilã are obligaţia de a informa şi consulta, dupã caz, autoritãţile locale, organizaţiile patronale, sindicale, civice sau alte organizaţii active în domeniile acoperite de propunerea legislativã a Comisiei Europene sau de cea a altui stat membru al Uniunii Europene formulatã în cadrul Pilonului III, Cooperare poliţieneascã şi judiciarã în materie penalã.
(3) Proiectele de mandat, inclusiv de mandat general, conţin urmãtoarele elemente:
a) descrierea pe scurt a propunerii de act comunitar;
b) impactul economic, social sau de mediu asupra României;
c) obiectivele României în raport cu propunerea de act comunitar;
d) limitele ce pot fi acceptate de România în negocierea propunerii respective;
e) eventuale poziţii de negociere ale altor state membre ale Uniunii Europene, ale Comisiei Europene şi ale Parlamentului European sau ale comisiilor acestuia;
f) lista actelor normative din legislaţia românã care reglementeazã materia la care face referire propunerea de act comunitar, precum şi o analizã a modificãrilor pe care le-ar determina adoptarea acelui act.
(4) Proiectul de mandat, inclusiv de mandat general, se transmite concomitent ministerelor şi celorlalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale cu responsabilitãţi în domeniu, în funcţie de obiectul mandatului, în vederea formulãrii unui punct de vedere, care trebuie transmis cu cel puţin 3 zile lucrãtoare înainte de data susţinerii acestuia. Proiectul de mandat, inclusiv de mandat general, va fi transmis în mod obligatoriu şi Ministerului Afacerilor Externe.
(5) Dupã obţinerea punctelor de vedere prevãzute la alin. (4) iniţiatorul transmite proiectul de mandat, inclusiv de mandat general, Departamentului pentru Afaceri Europene, în vederea avizãrii. Dupã acordarea avizului, acesta îl va supune aprobãrii Guvernului sau Comitetului de coordonare, dupã caz.
(6) În cazul în care poziţia României trebuie stabilitã şi adoptatã în intervalul dintre douã reuniuni ale Comitetului de coordonare şi nu este necesarã adoptarea unui mandat general, prin derogare de la prevederile alin. (5), mandatul se considerã adoptat prin avizarea acestuia de cãtre Departamentul pentru Afaceri Europene, care informeazã despre aceasta Comitetul de coordonare.
(7) În situaţia prevãzutã la alin. (6), dacã temele dezbãtute se înscriu în sfera relaţiilor externe ale Uniunii Europene şi în special a extinderii ori a Politicii externe şi de securitate comune, inclusiv a Politicii europene de securitate şi apãrare, mandatul se considerã adoptat prin avizarea acestuia de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, care informeazã despre aceasta Comitetul de coordonare.
ART. 12
(1) Comitetul de coordonare urmãreşte soluţionarea divergenţelor de abordare dintre instituţiile participante privind prevederile mandatului general sau poziţia de negociere.
(2) În cazul în care divergenţele nu sunt soluţionate, Comitetul de coordonare formuleazã opţiunile de poziţie posibile.
(3) Departamentul pentru Afaceri Europene prezintã primului-ministru şi Consiliului pentru afaceri europene, pentru decizie, opţiunile menţionate la alin. (2). În situaţia în care divergenţele privesc aspecte care intrã în competenţa Ministerului Afacerilor Externe, acesta le va prezenta primului-ministru şi Consiliului pentru afaceri europene.
CAP. VI
Prezentarea poziţiei de negociere şi fluxul de informaţii
ART. 13
(1) Prezentarea poziţiilor de negociere în cadrul reuniunilor Consiliului Uniunii Europene este susţinutã de ministrul responsabil pentru domeniul respectiv sau, în situaţii excepţionale, de secretarul de stat delegat de cãtre acesta, pe baza mandatului reglementat la cap. V.
(2) Prezentarea poziţiilor de negociere în cadrul comitetelor şi grupurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene revine ministerelor şi celorlalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale cu responsabilitãţi în domeniu şi Reprezentanţei permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã, prin reprezentanţii care participã la reuniuni.
(3) La reuniunile Consiliului Uniunii Europene, ale comitetelor şi ale grupurilor de lucru ale Consiliului Uniunii Europene sau ale Comisiei Europene participã reprezentanţi desemnaţi de ministere, respectiv alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale cu responsabilitãţi în domeniu şi/sau din cadrul Reprezentanţei permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã. Din delegaţia românã face parte şi un reprezentant al Departamentului pentru Afaceri Europene, dacã existã o solicitare expresã în acest sens a secretarului de stat care îl coordoneazã.
(4) Mandatele generale adoptate de Guvern, respectiv mandatele adoptate de Comitetul de coordonare sunt transmise imediat Reprezentanţei permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã de cãtre Ministerul Afacerilor Externe.
(5) Ministerele sau celelalte instituţii ale administraţiei publice centrale responsabile pot trimite Reprezentanţei permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã instrucţiuni de detaliere a mandatelor, respectiv a mandatelor generale.
(6) Reprezentantul permanent al României pe lângã Uniunea Europeanã sau reprezentantul permanent adjunct poate suspenda susţinerea poziţiilor comunicate reprezentanţilor desemnaţi de cãtre ministere, respectiv alte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale cu responsabilitãţi în domeniu şi din cadrul Reprezentanţei permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã. Suspendarea poate fi fãcutã doar în urma prezentãrii motivelor care stau la baza acesteia cãtre conducerea ministerului de linie responsabil şi a Departamentului pentru Afaceri Europene. Noua poziţie trebuie avizatã de cãtre Departamentul pentru Afaceri Europene, precum şi de cãtre Ministerul Afacerilor Externe, în conformitate cu prevederile cap. V.
(7) Instrucţiunile elaborate de cãtre Comitetul de coordonare pentru participarea delegaţiilor României la reuniunile COREPER sunt transmise de cãtre centrala Ministerului Afacerilor Externe Reprezentanţei permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã şi Departamentului pentru Afaceri Europene.
(8) Instrucţiunile privind poziţiile României asupra problemelor care se înscriu în sfera relaţiilor externe ale Uniunii Europene şi în special a extinderii, a Politicii externe şi de securitate comunã şi a Politicii europene de securitate şi apãrare sunt transmise Reprezentanţei permanente a României pe lângã Uniunea Europeanã şi Departamentului pentru Afaceri Europene de cãtre Ministerul Afacerilor Externe.
(9) Rapoartele participãrii la reuniunile comitetelor şi ale grupurilor de lucru din cadrul Consiliului Uniunii Europene şi al Comisiei Europene se redacteazã în termen de cel mult douã zile lucrãtoare de la desfãşurarea acestora şi se transmit Departamentului pentru Afaceri Europene şi Ministerului Afacerilor Externe.
(10) Rapoartele participãrii la reuniunile COREPER sunt redactate şi transmise de cãtre Reprezentanţa permanentã a României pe lângã Uniunea Europeanã tuturor ministerelor şi celorlalte instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale interesate.
(11) Rapoartele participãrii la reuniunile Consiliului Uniunii Europene se redacteazã de cãtre ministerele participante şi se prezintã spre aprobare primului-ministru, în termen de 3 zile lucrãtoare de la data desfãşurãrii acestora. Dupã aprobare, acestea se transmit Departamentului pentru Afaceri Europene şi Ministerului Afacerilor Externe. Departamentul pentru Afaceri Europene va transmite aceste rapoarte şi Parlamentului României. În situaţiile în care tematica reuniunilor se circumscrie competenţelor Ministerului Afacerilor Externe, acesta va transmite rapoartele aprobate, spre informare, Departamentului pentru Afaceri Europene şi Parlamentului României.
(12) Raportul participãrii la Consiliul European se redacteazã de cãtre Reprezentanţa permanentã a României pe lângã Uniunea Europeanã şi se prezintã Preşedintelui României şi primului-ministru. Departamentul pentru Afaceri Europene va transmite acest document, spre informare, şi Parlamentului României.
CAP. VII
Participarea la Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi
ART. 14
(1) Reprezentatul permanent al României pe lângã Uniunea Europeanã reprezintã Guvernul în cadrul reuniunilor COREPER, partea a 2-a, şi participã la reuniunile Consiliului Uniunii Europene a cãror pregãtire este realizatã de COREPER, partea a 2-a.
(2) Reprezentantul permanent adjunct pe lângã Uniunea Europeanã reprezintã Guvernul în cadrul reuniunilor COREPER, partea 1, şi participã la reuniunile Consiliului Uniunii Europene a cãror pregãtire este realizatã de COREPER, partea 1.
(3) Reprezentantul responsabil pentru Politica externã şi de securitate comunã reprezintã Guvernul la reuniunile Comitetului pentru Politica Externã şi de Securitate Comunã (COPS).
(4) În cazul neparticipãrii ministrului sau a secretarului de stat responsabil la reuniunile Consiliului Uniunii Europene, reprezentantul permanent al României pe lângã Uniunea Europeanã, reprezentantul permanent adjunct sau reprezentantul în COPS reprezintã Guvernul la acele reuniuni.
CAP. VIII
Mecanismele de comunicare
ART. 15
(1) Se instituie sistemul naţional de comunicare, format din punctele de contact desemnate de cãtre ministere, instituţiile de specialitate ale administraţiei publice centrale şi de cãtre structurile cu atribuţii în domeniul afacerilor europene.
(2) Punctele de contact din cadrul sistemului naţional de comunicare sunt reprezentate, dupã caz, de secretarul de stat responsabil cu afacerile europene, de directorul general sau de directorul responsabil cu problematica afacerilor europene.
(3) Fluxurile informaţionale între punctele de contact se asigurã, de regulã, prin sistemul informatic şi de comunicaţii EXTRANET RO.
ART. 16
Se autorizeazã Ministerul Afacerilor Externe sã înfiinţeze Autoritatea Operaţionalã a Sistemului Informatic şi de Comunicaţii EXTRANET RO (AOSIC EXTRANET RO), formatã din reprezentanţi ai instituţiilor conectate la sistem şi destinatã implementãrii cerinţelor tehnice şi de securitate conform cadrului normativ naţional şi standardelor de securitate ale Uniunii Europene.
CAP. IX
Dispoziţii tranzitorii
ART. 17
De la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, celelalte mecanisme de coordonare interinstituţionalã create pentru urmãrirea pregãtirii interne în vederea aderãrii României la Uniunea Europeanã îşi înceteazã activitatea.
ART. 18
La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.508/2002 privind constituirea Comitetului Executiv pentru Integrare Europeanã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 8 ianuarie 2003, cu modificãrile ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã:
---------------
Departamentul pentru Afaceri Europene,
Adrian Ciocãnea,
secretar de stat
p. Ministrul afacerilor externe,
Anton Niculescu,
secretar de stat
Ministrul internelor
şi reformei administrative,
Cristian David
Secretarul general al Guvernului,
Ilie Gavril Bolojan
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
Bucureşti, 30 ianuarie 2008.
Nr. 115.
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
