Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Guvernul României hotărăşte: ART. 1 Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului este organul administraţiei publice centrale de specialitate care are responsabilitatea elaborării, promovării şi aplicării strategiei şi politicii Guvernului în domeniile gospodăririi apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. ART. 2 (1) În realizarea obiectului sau de activitate Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului îi revin următoarele responsabilităţi generale: a) pune în aplicare şi, după caz, actualizează strategiile sectoriale şi planurile naţionale de acţiuni din sfera sa de competenţă, respectiv strategia şi Planul naţional de acţiuni pentru protecţia mediului, strategia naţională şi Planul naţional de acţiuni pentru conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia, strategia naţionala şi Planul naţional de acţiuni pentru gospodărirea resurselor de apă, strategia naţională şi Planul naţional de acţiuni pentru gospodărirea pădurilor; b) asigură coordonarea comitetului interministerial pentru promovarea realizării obiectivelor prioritare stabilite în Planul naţional de acţiuni pentru protecţia mediului; c) stabileşte sau, după caz, propune autorităţilor competente, în conformitate cu dispoziţiile legii, măsurile instituţionale, administrative şi financiare corespunzătoare pentru asigurarea punerii în aplicare a dispoziţiilor convenţiilor şi acordurilor internaţionale din sfera sa de competenţă, precum şi pentru îndeplinirea responsabilităţilor ce revin Guvernului în cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale, al programelor subregionale, regionale şi globale pentru mediu şi dezvoltare durabilă; d) întreprinde acţiuni şi iniţiative, potrivit competentelor stabilite de lege, pentru aprofundarea şi creşterea participării României la acţiunile de cooperare internaţională bi- şi multilaterala, la nivel subregional, regional şi global, pentru valorificarea oportunitatilor şi facilităţilor de asistenţă financiară, tehnică, tehnologică, ştiinţifică şi informationala şi, în acest scop, identifică, fundamentează şi promovează noi proiecte de cooperare pentru atingerea obiectivelor strategiei naţionale pentru mediu şi dezvoltare durabilă; e) iniţiază şi negociază, din împuternicirea Guvernului, încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale, reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme internaţionale, în conformitate cu acordurile şi cu alte înţelegeri stabilite în acest scop, şi dezvoltă relaţii de cooperare cu organe şi organizaţii similare din alte state şi cu organismele internaţionale competente; f) are calitatea de ordonator principal de credite pentru acţiunile din domeniul sau de activitate, finanţate de la bugetul de stat; g) avizează licentele de import/export, omologheaza tehnologii, echipamente şi aparatură din domeniile sale de activitate şi acordă asistenţă tehnică de specialitate; h) editează publicaţii de specialitate şi de informare specifice; i) exercită atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, faţă de unităţile economice care funcţionează sub autoritatea sa; j) iniţiază şi sprijină dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică în domeniile protecţiei mediului, gospodăririi apelor, pădurilor, meteorologiei şi hidrologiei; validează rezultatele cercetării şi proiectării în domeniile menţionate şi acţionează pentru implementarea acestora; k) iniţiază, sprijină şi urmăreşte elaborarea de studii şi proiecte pentru investiţii în domeniile protecţiei mediului, gospodăririi apelor, pădurilor, meteorologiei şi hidrologiei şi asigură elaborarea de studii şi prognoze de dezvoltare în domeniul sau de activitate; l) elaborează şi propune indicatori specifici de ramură şi colaborează cu Comisia Naţională pentru Statistica în scopul adaptării continue a statisticii de ramură la cerinţele naţionale şi al corelării cu datele statistice internaţionale; m) avizează, potrivit legii, planurile de intervenţie pentru cazurile de accident industrial, inclusiv nuclear, şi participa la asigurarea intervenţiei; n) promovează măsurile necesare pentru conservarea naturii, a diversităţii biologice şi pentru utilizarea durabilă a componentelor acestora, stabileşte regimul de administrare a reţelei naţionale de arii protejate, organizează şi exercita controlul asupra respectării acestuia; o) dezvoltă cadrul legal pentru facilitarea accesului societăţii civile la informaţiile privind calitatea mediului, precum şi la elaborarea şi aplicarea deciziilor în domeniile sale de activitate; p) evaluează resursele naturale ale tarii în raport cu cerinţele de dezvoltare economico-socială pe termen mediu şi lung, formulează şi propune autorităţilor naţionale competente strategii şi politici pentru mediu şi dezvoltare durabilă; r) iniţiază, elaborează şi promovează proiecte de acte normative în domeniile protecţiei mediului, gospodăririi apelor, pădurilor şi meteorologiei, asigurând fundamentarea acestora, şi avizează proiectele de acte normative elaborate de alte autorităţi; s) acţionează pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale care reglementează protecţia mediului, regimul de gospodărire a apelor şi a pădurilor, organizează şi exercită controlul asupra respectării acestora, inclusiv în domeniile meteorologiei, siguranţei barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice; t) aprofundează şi dezvoltă principiile şi obiectivele strategiei naţionale şi ale Programului naţional de acţiuni pentru mediu şi dezvoltare durabilă, respectiv Agenda 21 naţională, în conformitate cu principiile şi obiectivele Agendei 21, ale politicilor, strategiilor şi programelor de acţiuni puse în aplicare la nivelul Uniunii Europene şi pe plan paneuropean, precum şi cu obiectivele Programului naţional de adoptare a acquisului comunitar; u) propune autorităţilor competente sau, după caz, stabileşte, în condiţiile legii, instrumentele juridice, economico-financiare, instituţionale şi administrative, menite să stimuleze şi să accelereze integrarea principiilor şi obiectivelor strategiei naţionale pentru mediu şi dezvoltare durabilă în strategiile sectoriale şi locale pentru reforma şi dezvoltare, respectiv agendele 21 sectoriale şi locale; v) analizează, împreună cu autorităţile publice centrale şi locale, după caz, strategiile sectoriale şi locale de reformă şi dezvoltare şi face propuneri şi/sau stabileşte măsuri care să asigure integrarea obiectivelor politicii şi strategiei naţionale pentru mediu şi dezvoltare durabilă în politicile şi în strategiile sectoriale şi locale de reformă şi dezvoltare; w) face propuneri şi recomandări autorităţilor competente sau, după caz, stabileşte măsuri care să asigure conformarea politicilor şi programelor de dezvoltare regională şi locală cu politica şi strategia naţională pentru mediu şi dezvoltare durabilă. (2) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului exercită şi alte responsabilităţi în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei naţionale şi ale actelor juridice internaţionale la care România este parte, precum şi cu prevederile Programului naţional de aderare la Uniunea Europeană. (3) În îndeplinirea responsabilităţilor generale stabilite la alin. (1) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului va acorda prioritate problemelor identificate ca fiind de importanţă majoră pentru procesul de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, şi anume: a) continuarea procesului de reformă a cadrului juridic şi instituţional prin aprofundarea şi armonizarea legislaţiei şi a standardelor de mediu, construirea capacităţilor instituţionale şi formarea competenţelor pentru asigurarea specialiştilor necesari pentru punerea în aplicare a politicilor şi strategiilor guvernamentale la nivel naţional şi local, precum şi în contextul cooperării internaţionale; b) realizarea programelor şi a măsurilor de reducere a poluarii industriale şi urbane, de reconstrucţie ecologică a zonelor deteriorate şi de utilizare raţională a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, în special a resurselor de apă, de sol şi forestiere, pentru asigurarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile; c) protecţia şi conservarea habitatelor naturale, conservarea diversitatii biologice şi utilizarea durabilă a componentelor acesteia, dezvoltarea şi buna administrare a reţelei naţionale de arii protejate, în acord cu politicile şi cu practicile aplicate la nivel european şi global; d) formarea cadrului juridic şi institutional pentru facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi, comunitatea ştiinţifică şi societatea civilă asupra politicilor, strategiilor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea economico-socială a ţării. ART. 3 Pe lângă responsabilităţile generale stabilite la art. 2, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului exercita şi atribuţiile specifice domeniilor de activitate pe care le coordonează. 1. În domeniul gospodăririi apelor: a) stabileşte regimul de utilizare a resurselor de apă şi asigură elaborarea de cercetări, studii, prognoze şi strategii pentru domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor, precum şi a programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalaţiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor; b) realizează unitatea de concepţie în domeniul gospodăririi apelor şi colaborează cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pentru amenajarea complexa a bazinelor hidrografice, valorificarea unor noi surse de apă în concordanţă cu dezvoltarea economico-socială a tarii, protecţia apelor impotriva epuizării şi degradării, precum şi pentru apărarea impotriva efectelor distructive ale apelor; c) asigură reactualizarea schemelor-cadru de amenajare şi gospodărire a apelor pe bazine sau pe grupe de bazine hidrografice şi desfăşurarea activităţilor de interes public din domeniul meteorologiei şi hidrologiei; d) coordonează activitatea de avizare şi de autorizare, din punct de vedere al gospodăririi apelor, a lucrărilor care se construiesc pe ape sau în legătură cu apele; e) organizează întocmirea cadastrului apelor şi a evidenţei dreptului de folosire cantitativă şi calitativă a apelor; f) asigură baza metodologică şi abilitează persoanele juridice pentru întocmirea studiilor de meteorologie, hidrologie şi hidrogeologie, a studiilor de impact asupra resurselor de apă şi a zonelor riverane acestora, a studiilor şi proiectelor de gospodărire a apelor, pentru efectuarea de expertize la lucrări hidrotehnice, precum şi pentru execuţia lucrărilor specifice; g) asigură documentaţiile necesare pentru concesionarea resurselor de apă şi a lucrărilor de gospodărire a apelor aparţinând domeniului public şi urmăreşte îndeplinirea de către concesionar a sarcinilor din caietele de concesionare; h) stabileşte strategia organizării la nivel naţional a activităţilor de meteorologie, hidrologie şi hidrogeologie, a sistemului de informare, prognoza şi avertizare a fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi a sistemului de avertizare în caz de accident la construcţiile hidrotehnice; i) stabileşte metodologia de fundamentare a sistemului de plăţi în domeniul apelor, precum şi procedura de elaborare a acesteia; j) dispune măsuri de instituire a unui regim de supraveghere specială sau de oprire a activităţii poluatorului ori a instalaţiei care provoacă poluarea apelor; k) reprezintă statul în calitate de unic acţionar la companiile naţionale din domeniile meteorologiei, hidrologiei şi gospodăririi resurselor de apă, care se afla sub autoritatea sa; l) elaborează, potrivit legii, regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice specifice domeniilor meteorologiei, hidrologiei, hidrogeologiei şi gospodăririi apelor; m) asigură secretariatele tehnice ale Comisiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, Comisiei naţionale pentru siguranţa barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice şi Comitetului Naţional Român pentru Programul Hidrologic Internaţional; n) atestă persoanele fizice şi juridice pentru elaborarea de studii meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele, precum şi al activităţilor desfăşurate pe ape sau în legătură cu acestea asupra resurselor de apă şi asupra zonelor riverane acestora; o) constată contravenţiile la normele legale în vigoare, aplica sancţiunile contravenţionale în domeniul apelor şi sesizează organele de urmărire sau cercetare penală, potrivit prevederilor legale; p) organizează periodic acţiuni de verificare a stării tehnice şi functionale a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor şi stabileşte măsurile ce se impun; r) reglementează modul de desfăşurare a activităţii privind hidrometria de exploatare şi emite norme specifice; s) îndeplineşte funcţiile de secretariat tehnic şi administrativ pentru tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale din domeniul gospodăririi apelor, precum şi de punct focal naţional şi/sau de autoritate naţională competentă pentru activităţile aflate în coordonarea unor instituţii, organisme şi organizaţii internaţionale, în conformitate cu prevederile actelor juridice internaţionale la care România este parte; asigură secretariatele comisiilor mixte pentru apele transfrontiere. 2. În domeniul gospodăririi pădurilor: a) elaborează studii de prognoză privind dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional şi strategia de gospodărire şi de exploatare raţională a resurselor acestuia şi a vegetaţiei forestiere din afară fondului forestier; b) elaborează, potrivit legii, regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice specifice privind administrarea şi gospodărirea durabilă a fondului forestier naţional, a vegetaţiei forestiere din afară acestuia, a fondului cinegetic şi a celui piscicol din apele de munte; c) coordonează şi controlează activitatea de elaborare, în concepţie unitară, a amenajamentelor silvice, prin unităţi specializate pe care le autorizează în acest scop; d) propune, pe baza amenajamentelor silvice, volumul maxim de masa lemnoasă care se exploatează anual din păduri şi din vegetatia forestieră din afară fondului forestier naţional, pe categorii de destinatari şi de destinaţii, în condiţiile respectării posibilitatii pădurilor; e) organizează cadastrul de specialitate în domeniul forestier, organizează şi ţine evidenţa terenurilor cu destinaţie forestieră şi a celor cu vegetaţie forestieră din afară fondului forestier, indiferent de natura proprietăţii, şi urmăreşte furnizarea datelor necesare realizării sistemului de cadastru general; g) analizează şi, după caz, aprobă, în condiţiile prevăzute de lege, solicitarile de scoatere definitivă sau temporară din circuitul silvic a unor terenuri, indiferent de natura proprietăţii; h) coordonează, împreună cu factorii responsabili interesaţi, acţiunile de impadurire a terenurilor degradate, inapte pentru alte folosinţe, înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie şi asigură o concepţie unitară de amenajare a terenurilor degradate şi de corectare a torenţilor pe bazine hidrografice şi perimetre de ameliorare; fundamentează necesitatea asigurării resurselor financiare respective; i) organizează sistemul de supraveghere a stării de sănătate a pădurilor şi ia măsuri pentru reconstructia forestieră a pădurilor în declin; j) ia măsuri şi sprijină dezvoltarea reţelei de drumuri forestiere, urmărind asigurarea fondurilor necesare, potrivit legii; k) controlează modul în care se asigură integritatea fondului forestier naţional şi a vegetaţiei forestiere din afară acestuia; l) controlează modul de exploatare, valorificare şi comercializare a tuturor produselor specifice fondului forestier, precum şi legalitatea circulaţiei acestora; controlează legalitatea provenientei materialelor lemnoase de la instalaţiile de debitat lemn rotund; m) organizează şi controlează potrivit legii, direct şi prin inspectoratele silvice teritoriale, respectarea regimului silvic din fondul forestier, indiferent de natura proprietăţii acestuia şi de modul de gospodărire a vegetaţiei forestiere din afară fondului forestier, şi dispune măsuri corespunzătoare de înlăturare a situaţiilor care contravin reglementărilor legale; n) atribuie în gestiune, în condiţiile legii, fondurile de vânătoare şi îşi exercita atribuţiile prevăzute de lege în domeniul cinegetic; o) organizează şi controlează, direct şi prin structurile proprii din teritoriu, modul de gestionare a vânatului, a fondurilor de vânătoare şi salmonicole, precum şi modul de organizare şi practicare a vânătorii şi pescuitului în apele de munte; ia, potrivit legii, măsurile necesare privind respectarea reglementărilor legale; p) urmăreşte evoluţia stării fondului forestier naţional şi prezintă Guvernului rapoarte anuale; q) colaborează cu instituţiile interesate la preluarea în fondul forestier al statului, în condiţiile legii, a terenurilor degradate, proprietate publica sau privată, pentru ameliorarea cărora deţinătorii legali nu dispun de mijloacele necesare; r) atestă persoanele fizice şi juridice să efectueze studii de teren, să elaboreze documentaţii tehnico-economice şi să execute lucrări de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic. 3. În domeniul protecţiei mediului: a) emite avize şi, după caz, acorduri, autorizaţii, permise speciale, în conformitate cu dispoziţiile legii şi ale actelor juridice internaţionale la care România este parte; b) pune în aplicare, prin unităţile sale teritoriale, în cadrul procesului de privatizare, reglementările speciale privind stabilirea obligaţiilor şi a răspunderilor referitoare la mediu; c) organizează activităţile de monitorizare a stării mediului şi a resurselor naturale, elaborează şi publica informaţii şi rapoarte privind starea mediului, participă la programele subregionale, regionale şi globale de monitorizare a stării mediului şi a resurselor naturale; d) organizează şi pune în aplicare procedurile de atestare şi de acreditare a persoanelor fizice şi juridice, inclusiv a laboratoarelor de expertiza, pentru activităţile aflate în sfera sa de competenţă; e) îndeplineşte funcţiile de secretariat tehnic şi administrativ pentru tratatele, convenţiile şi acordurile internaţionale din domeniul mediului, precum şi de punct focal naţional şi/sau de autoritate naţională competentă pentru activităţile aflate în coordonarea unor instituţii, organisme şi organizaţii internaţionale, în conformitate cu prevederile actelor juridice internaţionale la care România este parte; f) promovează studiile şi cercetările pentru obţinerea datelor şi informaţiilor necesare fundamentarii deciziilor privind mediul şi dezvoltarea durabilă; g) promovează instrumentele juridice, economice şi financiare pentru stimularea introducerii tehnologiilor şi produselor curate, schimbarea modelelor de producţie şi de consum, susţinerea şi consolidarea mecanismelor pieţei libere şi a concurentei loiale; h) elaborează şi promovează proiecte de acte normative, norme metodologice şi instrucţiuni de aplicare în domeniul protecţiei mediului; i) iniţiază proiecte de standarde şi revizuirea acestora în conformitate cu evoluţia lor pe plan internaţional şi cu cerinţele de îmbunătăţire; j) atestă persoanele fizice şi juridice pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului asupra mediului şi a bilanţurilor de mediu. ART. 4 (1) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are în structura sa organizatorică direcţii generale, direcţii şi inspecţii de stat. (2) Structura organizatorică a ministerului este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului se pot organiza servicii, birouri, inspectorate silvice teritoriale şi oficii cinegetice teritoriale. (3) Numărul maxim de posturi este de 1.334, conform anexei nr. 1. În acest număr se includ 1.065 de posturi pentru 30 de inspectorate silvice teritoriale pentru controlul aplicării regimului silvic, care se vor înfiinţa conform art. 19 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 96/1998. Regulamentul de organizare şi funcţionare a controlului aplicării regimului silvic se aprobă prin ordin al ministrului. Ocuparea acestor posturi se va face eşalonat, cu încadrarea în sumele ce se vor aloca ministerului, prin legile bugetare anuale, la titlul "Cheltuieli de personal". Personalul necesar pentru fiecare compartiment din structura organizatorică se stabileşte prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. (4) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din aparatul propriu al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului se stabilesc, în conformitate cu structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului şi se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. ART. 5 (1) Conducerea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului se exercită de către ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului este ajutat în activitatea de conducere a ministerului de un secretar de stat. (2) Secretarul general al ministerului este funcţionar public de carieră, numit prin concurs sau prin examen pe criterii profesionale. Prin aceasta se asigură stabilitatea funcţionarii ministerului, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor functionale dintre structurile ministerului. (3) Secretarul general al ministerului poate îndeplini şi alte însărcinări prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului ori încredinţate de ministru. ART. 6 (1) Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului conduce întreaga activitate a ministerului şi îl reprezintă în relaţiile cu terţii, persoane juridice şi fizice din ţara sau din străinătate. El numeşte şi revoca din funcţie, în condiţiile legii, directorii regiilor autonome şi ai celorlalte unităţi din subordinea sa. (2) Secretarul de stat exercită atribuţiile delegate de ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, răspunderile şi atribuţiile acestuia fiind stabilite prin ordin al ministrului. (3) În cazul în care ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, din diferite motive, nu îşi poate exercita atribuţiile curente, îl deleagă pe secretarul de stat sa exercite aceste atribuţii, înştiinţându-l pe primul-ministru despre aceasta. ART. 7 (1) Secretarul general este subordonat ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului şi în activitatea sa este ajutat de 2 secretari generali adjuncţi. (2) Secretarii generali adjuncţi sunt funcţionari publici de cariera, numiţi prin concurs sau prin examen, în condiţiile legii; atribuţiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. Funcţia de secretar general adjunct se salarizeaza la nivelul salariului de baza prevăzut pentru funcţia de secretar general în anexa nr. V la Legea nr. 154/1998, astfel cum a fost înlocuită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1998, diminuat cu 10%. (3) Funcţiile de secretar general şi secretar general adjunct se înscriu în numărul maxim de posturi aprobat prin prezenta hotărâre, iar persoanele promovate se numesc în funcţiile respective prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. (4) Personalul din structura Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are calitatea de funcţionar public. ART. 8 (1) Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are în subordine, sub autoritate sau în coordonare, după caz, unităţile prevăzute în anexa nr. 2. (2) Structura organizatorică, normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru agenţiile teritoriale de protecţie a mediului şi pentru Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", precum şi atribuţiile acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. ART. 9 În exercitarea atribuţiilor sale ministrul emite ordine şi instrucţiuni. ART. 10 (1) Pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului funcţionează următoarele organisme consultative: a) Comisia Centrala pentru Apărare împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţiile Hidrotehnice; b) Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a altor Lucrări Hidrotehnice; c) Comitetul Naţional Roman pentru Programul Hidrologic Internaţional; d) Consiliul Naţional de Vânătoare, conform art. 9 din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996; e) Comisia Naţionala pentru Evaluarea Trofeelor de Vanat. (2) Membrii organismelor prevăzute la alin. (1) sunt salarizaţi de unităţile la care sunt angajaţi, iar secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului în cadrul numărului de posturi aprobat. (3) Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi a altor Lucrări Hidrotehnice funcţionează conform regulamentului prevăzut în anexa nr. 3. (4) Regulamentele de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale pentru Evaluarea Trofeelor de Vânat şi Comitetului Naţional Român pentru Programul Hidrologic Internaţional, precum şi componenţa acestora se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. (5) În activitatea sa ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului este ajutat de un colegiu al ministerului, ca organ consultativ. Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale colegiului ministerului se stabilesc prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. Colegiul ministerului se întruneşte, la cererea şi sub preşedinţia ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea sa. ART. 11 Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are în dotare un parc auto propriu de transport de persoane, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 63/1994. Pentru activităţile specifice de control la unităţile sale din subordine şi din coordonare, pentru deplasări în caz de poluări accidentale, accidente industriale, apărare impotriva inundatiilor şi alte fenomene meteorologice periculoase, incendii de păduri şi alte urgente de mediu, pentru controlul aplicării regimului silvic şi de administrare a fondurilor de vânătoare are în dotare un număr de 45 de autovehicule, iar la agenţiile judeţene de protecţie a mediului şi la Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", un număr de 220 de autovehicule, conform anexei nr. 4. Achiziţionarea celor 45 de autoturisme solicitate se va face pe măsura alocării resurselor financiare la titlul "Cheltuieli de capital" prin legile bugetare anuale. Repartizarea autovehiculelor se va face prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. ART. 12 (1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în cazul posturilor la care s-au stabilit atribuţii noi, personalul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului va fi reincadrat pe baza examinării profesionale, în condiţiile aprobate prin ordin al ministrului, în structura organizatorică cuprinsă în anexa nr. 1. (2) Personalul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului care nu a primit atribuţii noi va fi reincadrat, mentinandu-i-se salariul de baza corespunzător gradului profesional sau treptei profesionale avute, stabilită ca urmare a evaluării performantelor profesionale individuale ale fiecărui angajat în raport cu cerinţele postului respectiv şi, după caz, indemnizaţia de conducere, cu excepţia personalului existent în cadrul cabinetelor demnitarilor. ART. 13 Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. ART. 14 Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 568/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 167/1998, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 6 octombrie 1997, respectiv nr. 127 din 26 martie 1998, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 582/1995 privind normarea parcului de autovehicule şi consumul de carburanţi pentru activităţile specifice desfăşurate de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, agenţiile de protecţie a mediului şi Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 39/1998. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, Romica Tomescu Ministrul finanţelor, Decebal Traian Remes Ministrul muncii şi protecţiei sociale, Alexandru Athanasiu Departamentul pentru Reforma Administraţiei Publice Centrale Petre Diaconu, secretar de stat ANEXA 1 Numărul maxim de posturi = 1.334 (exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor acestora) MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR SI PROTECŢIEI MEDIULUI
┌────────────────────────┐
│ MINISTRU │
├────────────────────────┤
│ CABINET MINISTRU │
└───────────┬────────────┘
│
│ ┌─────────────────────────┐
┌─────────────────────────────┐ │ ┌─┤ SERVICIUL CONTENCIOS │
│ COLEGIUL MINISTERULUI ├─┐ │ │ └─────────────────────────┘
└─────────────────────────────┘ │ │ │ ┌─────────────────────────┐
┌─────────────────────────────┐ ├───────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼─┤CONTROL FINANCIAR PROPRIU│
│ PURTĂTOR DE CUVÂNT, │ │ │ │ └─────────────────────────┘
│RELAŢII PUBLICE ŞI MASS─MEDIA├─┘ │ │ ┌─────────────────────────┐
└─────────────────────────────┘ │ │ │UNITATEA DE CONSULTANŢĂ, │
┌───────────┴────────────┐ └─┤ STRATEGII ŞI POLITICI │
│ SECRETAR DE STAT │ │ PENTRU MEDIU │
├────────────────────────┤ └─────────────────────────┘
│CABINET SECRETAR DE STAT│
└───────────┬────────────┘
│
│
├─────────────────────────────────┐
│ ┌───────┴────────┐
│ │SECRETAR GENERAL│
│ └───────┬────────┘
│ ┌────────┴─────────┐
│ ┌───────┴────────┐ ┌───────┴────────┐
│ │SECRETAR GENERAL│ │SECRETAR GENERAL│
│ │ ADJUNCT │ │ ADJUNCT │
│ └────────────────┘ └────────────────┘
┌────────────────┬─────────────┬─────────────────┬────┴────────┬─────────────┬───────────┬────────────────────────┐
┌──────┴──────────┐┌────┴─────┐┌──────┴─────┐ ┌────┴────┐ ┌──────┴──────┐ ┌────┴───┐ ┌─────┴──────┐ ┌────┴─────┐
│DIRECTIA GENERALA││ DIRECŢIA ││ DIRECŢIA │ │DIRECŢIA │ │ DIRECŢIA │ │DIRECŢIA│ │ DIRECŢIA │ │ DIRECŢIA │
│ DE INTEGRARE ││STRATEGII,││GENERALĂ DE │ │GENERALĂ │ │ DIRECTIVARE,│ │GENERALĂ│ │CONSERVAREA │ │ GENERALĂ │
│ EUROPEANĂ, ││ POLITICI ││MONITORIZARE│ │ A │ │IMPLEMENTARE,│ │ A │ │NATURII ŞI A│ │DE RESURSE│
│ PROGRAME, ││ ŞI ││ ŞI CONTROL │ │PĂDURILOR│ │ AUTORIZARE │ │ APELOR │ │DIVERSITĂŢII│ │ ŞI │
│ PROIECTE ŞI ││LEGISLAŢIE││ ECOLOGIC │ │ │ │ │ │ │ │ BIOLOGICE │ │DEZVOLTARE│
│ RELAŢII ││ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
│ INTERNAŢIONALE ││ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │
└───────┬─────────┘└──────────┘└─────┬──────┘ └────┬────┘ └─────────────┘ └───┬────┘ └────────────┘ └─────┬────┘
│ │ │ │ │
┌───────┴────┐ ┌─────────┴─┐ ┌─────┴─────┐ ┌──────┴──────┐ ┌────────────┬───┴─────┬─────────┐
┌─────┴───┐┌───────┴───┐ ┌───────┴────┐┌─────┴───┐ ┌────┴───┐┌──────┴─────┐ ┌─────┴─────┐┌──────┴──────┐┌──────┴──────┐┌────┴───┐┌────┴────┐┌───┴─────┐
│ ││ DIRECŢIA │ │ ││ │ │ ││ │ │DIRECŢIA DE││ DIRECŢIA DE ││ DIRECŢIA DE ││ ││ ││ │
│DIRECŢIA ││ PROGRAME, │ │DIRECŢIA DE ││INSPECŢIA│ │ ││ DIRECŢIA DE│ │GOSPODĂRIRE││ APĂRARE ││ MANAGEMENT ││DIRECŢIA││ ││ │
│ DE ││PROIECTE ŞI│ │MONITORIZARE││DE STAT, │ │DIRECŢIA││VÂNĂTOARE ŞI│ │ A ││ ÎMPOTRIVA ││ADMINISTRARE ││ DE ││DIRECŢIA ││ DIRECŢIA│
│INTEGRARE││ RELAŢII │ │ A STĂRII ││ CONTROL │ │DE REGIM││ SALMONI- │ │RESURSELOR ││INUNDAŢIILOR,││ RESURSE ││ INVES- ││ECONOMICĂ││ INFORMA-│
│EUROPEANĂ││ INTERNA- │ │ MEDIULUI ││ECOLOGIC │ │SILVIC*)││ CULTURĂ**)│ │ DE APĂ ││ SINTEZE ŞI ││ UMANE, ││ TIŢII ││ ││ TIZARE │
│ ││ ŢIONALE │ │ ││ │ │ ││ │ │ ││ CADASTRU ││ADMINISTRATIV││ ││ ││ │
└─────────┘└───────────┘ └────────────┘└─────────┘ └────────┘└────────────┘ └───────────┘└─────────────┘└─────────────┘└────────┘└─────────┘└─────────┘
----------- *) În teritoriu funcţionează 30 de inspectorate silvice teritoriale fără personalitate juridică, însumând 1.065 de posturi. **) În teritoriu funcţionează 10 oficii teritoriale de vânătoare fără personalitate juridică, însumând 72 de posturi. ANEXA 2 UNITĂŢILE aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului A. Unităţile aflate în subordinea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului I. Instituţii publice finanţate de la bugetul de stat, cu personalitate juridică 1. 42 de agenţii de protecţie a mediului judeţene şi a municipiului Bucureşti, servicii publice descentralizate 2. Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" NOTA: Agenţiile de protecţie a mediului judeţene şi Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" utilizează un număr de 2.368 de posturi. II. Unitate de documentare şi informare (cu personalitate juridică şi finanţată din venituri extrabugetare) - Oficiul de Informare-Documentare B. Unităţile aflate sub autoritatea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului 1. Compania Naţională "Apele Române" - S.A. 2. Regia Naţională a Pădurilor 3. Compania Naţională "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A. C. Unităţile de cercetare ştiinţifică şi proiectare aflate în coordonarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (cu personalitate juridică şi finanţate din venituri extrabugetare) 1. Institutul de Cercetări şi Ingineria Mediului Bucureşti 2. Institutul Român de Cercetări Marine Constanţa 3. Institutul de Cercetări şi Proiectări "Delta Dunării" Tulcea. ANEXA 3 REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE a Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor şi a altor Lucrări Hidrotehnice CAP. I Prevederi generale ART. 1 Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, şi ai altor construcţii hidrotehnice, denumiţi în continuare deţinători de lucrări hidrotehnice, au obligaţia să monteze aparatură de măsura şi control necesară urmăririi comportării în timp a lucrărilor, sa îşi organizeze sistemul şi activitatea de urmărire, să realizeze expertizarea lucrărilor la termenele stabilite şi să obţină autorizaţia de funcţionare în siguranţa, în conformitate cu prevederile actelor normative emise de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. ART. 2 Deţinătorii/administratorii de lucrări hidrotehnice, a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol vieţi omeneşti şi bunuri sau poate aduce prejudicii mediului, sunt obligaţi să instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol şi să organizeze activitatea de supraveghere. ART. 3 Se supun prevederilor prezentului regulament barajele, cu lacurile de acumulare aferente, şi alte construcţii hidrotehnice, denumite în continuare lucrări hidrotehnice. Aceste lucrări hidrotehnice pot fi definitive şi provizorii, indiferent de categoria de importanţă şi de tipul acestora, şi includ şi lucrările de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparaţii şi de îmbunătăţire a terenului de fundare. CAP. II Componenţa, modul de organizare şi atribuţiile comisiei naţionale ART. 4 Pentru a se asigura respectarea exigenţelor de performanţă referitoare la siguranţa barajelor şi digurilor pentru acumulări de apă, a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale, a centralelor hidroelectrice şi a ecluzelor din frontul barat, a derivatiilor cu nivel liber realizate în rambleu, a rezervoarelor supraterane cu volume mai mari de 5.000 mc şi a conductelor forţate, denumite în continuare lucrări, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului funcţionează, ca organism cu caracter consultativ, Comisia Naţionala pentru Siguranţa Barajelor şi a altor Lucrări Hidrotehnice. ART. 5 Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi a altor Lucrări Hidrotehnice, denumita în continuare comisia naţionala, are un număr de pana la 30 de membri şi este constituită din reprezentanţi ai ministerelor, regiilor autonome, societăţilor comerciale de profil şi ai instituţiilor publice interesate. Comisia naţionala este condusă de un preşedinte şi de 2 vicepreşedinţi, secretarul comisiei fiind membru de drept al acesteia. Pentru rezolvarea problemelor curente şi pentru luarea deciziilor operative, comisia naţionala desemnează un birou operativ, compus din 9 membri şi condus de un preşedinte executiv propus de aceasta. Preşedintele comisiei naţionale este ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, unul dintre vicepreşedinţi este directorul general care coordonează activitatea de gospodărire a apelor, iar cel de-al doilea vicepreşedinte este reprezentantul Comitetului Naţional Roman al Marilor Baraje. Membrii comisiei naţionale sunt reprezentanţi cu drept de decizie, propuşi de ministerele, regiile autonome, societăţile comerciale de profil şi instituţiile publice interesate, specialişti din institutele de învăţământ superior, de cercetare şi proiectare pentru construcţii hidrotehnice, precum şi specialişti din unităţile de exploatare a construcţiilor hidrotehnice, desemnaţi de conducerile unităţilor respective. Lista cuprinzând unităţile care sunt reprezentate în comisia naţionala se propune de Direcţia generală a apelor şi se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. Membrii biroului operativ sunt propuşi dintre membrii comisiei naţionale. Componenţa nominală a comisiei naţionale şi a biroului operativ se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. ART. 6 Componenţa nominală a comisiei naţionale se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, pe baza propunerilor formulate de autorităţile menţionate la art. 5. ART. 7 Comisia naţionala se întruneşte într-o şedinţa ordinară anuala de analiza, precum şi în şedinţe extraordinare, convocate, ori de câte ori este necesar, de către preşedinte sau de către biroul operativ al comisiei naţionale, când preşedintele lipseşte. Hotărârile comisiei naţionale se iau în prezenţa a cel puţin doua treimi din numărul total al membrilor săi şi se aprobă cu majoritatea simpla a celor prezenţi. Deciziile operative luate între şedinţele comisiei naţionale se adopta de către biroul operativ al acesteia şi se validează de comisia naţionala. ART. 8 La şedinţele comisiei naţionale pot fi invitaţi şi reprezentanţi ai Comisiei Guvernamentale de Apărare impotriva Dezastrelor, ai Comisiei Centrale pentru Apărarea impotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţii Hidrotehnice, ai comisiilor centrale pentru alte tipuri de dezastre, ai Ministerului Apărării Naţionale, ai Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, ai conducerilor unităţilor de exploatare interesate în analizarea funcţionarii în siguranţa a lucrărilor pe care le au în administrare, precum şi alţi invitaţi, cu avizul biroului operativ al comisiei naţionale. ART. 9 În îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art. 4 comisia naţionala exercita următoarele atribuţii: a) analizează, împreună cu deţinătorii de lucrări, modul de organizare a activităţii de urmărire a comportării în timp şi de exploatare în siguranţa a lucrărilor hidrotehnice propuse de deţinătorii/administratorii acestora, precum şi perioadele în care se efectuează expertizele tehnice privind starea de siguranţa în exploatare; avizează regulamentele de organizare şi funcţionare şi componenţa nominală ale comisiilor proprii, organizate la nivel central de către principalii deţinători de lucrări; b) analizează şi avizează actele normative referitoare la siguranţa lucrărilor hidrotehnice care sunt incluse în sfera ei de activitate; c) întocmeşte şi actualizează lista cuprinzând lucrările hidrotehnice de mare importanţă care prezintă elemente de risc crescut, ţinând seama de efectele negative asupra oamenilor şi obiectivelor social-economice în caz de avarii; d) elaborează, împreună cu Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, metodologiile privind stabilirea categoriilor de importanţă a lucrărilor hidrotehnice cuprinse în sfera ei de activitate, precum şi metodologia privind evaluarea stării de siguranţa a lucrărilor hidrotehnice, care se aprobă prin ordine comune ale celor două organisme; e) aprobă competentele referitoare la elaborarea documentaţiilor de evaluare a stării de siguranţa în exploatare pentru toate tipurile de lucrări hidrotehnice; f) analizează şi avizează rapoartele anuale de activitate ale comisiilor deţinătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice, constituite conform prevederilor art. 14, alte informări şi propuneri prezentate de aceste comisii, precum şi de ministerele, regiile autonome sau unităţile interesate; g) analizează, corelează şi aprobă programele anuale propuse de deţinătorii/administratorii de lucrări hidrotehnice pentru evaluarea stării de siguranţa a acestora; efectuează analize asupra măsurilor şi lucrărilor de punere în siguranţa propuse de aceştia şi urmăreşte modul de realizare a lor; h) colaborează cu Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, precum şi cu alte organisme abilitate de lege pentru controlul calităţii lucrărilor şi construcţiilor hidrotehnice; i) dispune expertizarea lucrărilor hidrotehnice evidenţiate cu risc crescut de avariere şi stabileşte, împreună cu Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului, măsurile operative imediate şi de perspectiva pentru evitarea accidentelor; j) avizează documentaţiile de expertiza tehnica a stării de siguranţa în exploatare a lucrărilor hidrotehnice din sfera ei de activitate şi dispune, dacă este cazul, efectuarea de contraexpertize ca urmare a contestaţiilor formulate de către beneficiar sau de către organele abilitate cu controlul siguranţei construcţiilor; k) participă la schimbul de experienţa şi la manifestări ştiinţifice organizate la deţinătorii/administratorii de lucrări hidrotehnice din ţară şi din străinătate şi stabileşte legături de colaborare cu organisme similare din alte ţări. ART. 10 Pentru activitatea curentă, reprezentând participarea la şedinţele anuale de analiză şi la şedinţele extraordinare, membrii comisiei naţionale sunt salarizaţi de unităţile la care sunt angajaţi. CAP. III Atribuţiile şi dotarea secretariatului tehnic permanent al comisiei naţionale ART. 11 Secretariatul tehnic permanent al comisiei naţionale este asigurat de personalul Direcţiei generale a apelor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, în cadrul numărului de posturi aprobat ministerului, iar secretarul comisiei naţionale şi al biroului operativ al acesteia este şeful serviciului de specialitate din cadrul acestei direcţii. ART. 12 Secretariatul tehnic permanent al comisiei naţionale are următoarele atribuţii: a) asigură legătura cu membrii comisiei naţionale şi cu ceilalţi factori interesaţi pentru definitivarea materialelor propuse a fi analizate pe ordinea de zi, mobilizeaza membrii comisiei la şedinţe şi la alte acţiuni; b) întocmeşte procesele-verbale în cadrul şedinţelor ordinare şi extraordinare ale comisiei naţionale, în care se consemnează ordinea de zi, discuţiile purtate, concluziile şi măsurile stabilite; c) solicită rapoarte deţinătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice, analizează şi sintetizeaza informarile şi alte materiale primite pe adresa comisiei naţionale, le prezintă biroului operativ al acesteia şi îi informează pe membrii comisiei naţionale despre acţiunile întreprinse între şedinţe; d) organizează şi participa împreună cu alţi factori interesaţi la acţiuni de verificare a activităţii de urmărire a comportării în timp şi de exploatare în condiţii de siguranţa a lucrărilor hidrotehnice ale diverşilor deţinători/administratori de lucrări; e) asigură secretariatele şedinţelor de avizare a documentaţiilor privind expertizele tehnice ale lucrărilor hidrotehnice din competenţa de avizare a comisiei naţionale, întocmeşte avizele, păstrează documentaţiile şi asigură gestionarea cheltuielilor pentru emiterea avizelor de expertiza, conform prevederilor legale. ART. 13 Pentru buna desfăşurare a activităţilor comisiei naţionale, secretariatul tehnic permanent al acesteia va fi dotat cu: un telefon-fax cu acces internaţional, calculator PC complet (calculator, imprimantă, scaner şi retroproiector), un xerox format mic, camera de luat vederi portabila, videorecorder-player, aparat de fotografiat color, împreună cu materialele consumabile şi de birou aferente. Secretariatul tehnic permanent al comisiei naţionale poate avea şi alte dotări care pot fi constituite din fonduri bugetare sau extrabugetare, inclusiv prin donaţii sau sponsorizări, efectuate conform prevederilor legale de către persoane juridice sau fizice din ţară sau din străinătate. Secretariatul tehnic permanent răspunde de buna administrare a dotărilor. CAP. IV Urmărirea comportării în timp şi expertizarea tehnică privind siguranţa în exploatare a construcţiilor hidrotehnice ART. 14 Instituţiile publice, principalii deţinători/administratori de lucrări hidrotehnice vor organiza la nivel central comisii proprii de urmărire a comportării în timp şi de exploatare în condiţii de siguranţa a lucrărilor pe care le deţin sau le administrează, denumite în continuare comisii de specialitate. ART. 15 Regulamentele de organizare şi funcţionare şi componenţa nominală ale comisiilor de specialitate ale deţinătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice se aprobă prin ordin sau prin decizie a conducerii unităţii respective, în baza avizului comisiei naţionale. ART. 16 Membrii comisiei naţionale pot face parte din comisiile de specialitate ale deţinătorilor/administratorilor de lucrări hidrotehnice, având îndatoririle şi drepturile aferente, conform prevederilor legale. ART. 17 Evaluarea stării de siguranţa a lucrărilor hidrotehnice se realizează de către experţi tehnici certificaţi, conform regulamentului comisiei de expertiza, compusă din specialişti în domeniu, preşedintele comisiei fiind expert tehnic atestat din punct de vedere tehnico-profesional conform prevederilor legale. ART. 18 Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă a barajelor şi lucrărilor hidrotehnice speciale şi Procedura de avizare a specialiştilor pentru întocmirea evaluărilor stării de siguranţă a barajelor şi digurilor din categoriile de importanţă C şi D se propun de biroul operativ, se avizează de către comisia naţională şi se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. ART. 19 Documentaţiile privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice, elaborate de către experţii certificaţi, se avizează de către comisia naţională conform metodologiei privind evaluarea stării de siguranţă a lucrărilor hidrotehnice, prevăzută la art. 9 lit. d). ART. 20 Pentru eliberarea certificatului de expert în activitatea de evaluare a stării de siguranţă a barajelor şi a lucrărilor hidrotehnice speciale şi a avizului pentru specialiştii pentru categoriile de importanţă C şi D se percep tarife de înscriere, examinare şi emitere a certificatului şi a avizului. Pentru serviciile de certificare şi avizare se percep tarife care se stabilesc în condiţiile prevăzute de lege, se aprobă prin ordin al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, se actualizează anual şi se datorează Fondului apelor. CAP. V Dispoziţii finale ART. 21 În termen de un an de la data aprobării prezentului regulament comisia naţională va elabora reglementările de aplicare a prevederilor acestuia, care vor fi aprobate prin ordine ale ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului. Aceste ordine vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. ANEXA 4 MIJLOACELE DE TRANSPORT SI CONSUMUL DE CARBURANŢI
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Consumul maxim
Nr. Numărul de carburant
crt. Unitatea Tipul mijlocului de transport maxim aprobat pentru un
(bucăţi) autovehicul
(litri/lună)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Aparatul propriu 45
- autoturism de teren pentru
supraveghere şi intervenţii 1 400
în caz de poluări
- autovehicul de transport
persoane (delegaţii) 2 400
şi marfa
- autoturism pentru apărare 1 250
impotriva inundatiilor şi altor
fenomene meteorologice
periculoase
- autoturism pentru intervenţii 1 250
în caz de incendii în păduri
şi controlul aplicării regimului
silvic
- oficii cinegetice teritoriale 10 300
- inspectorate teritoriale pentru
controlul regimului silvic 30 300
2. 42 de agenţii de - autovehicule 208 300
protecţie a
mediului judeţene
3. Administraţia - autovehicule 12 300
Rezervaţiei
Biosferei "Delta
Dunării"
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
NOTA: Nu se consideră depăşiri ale consumului de carburanţi normat pe autovehicul consumul care, la nivelul anului, se încadrează în limita combustibilului normat, în raport cu numărul de autovehicule aprobat fiecărei unităţi. --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
