Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 1 din 5 iulie 2005 in cauza Moldovan si altii impotriva Romaniei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 1 din 5 iulie 2005 in cauza Moldovan si altii impotriva Romaniei

EMITENT: CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 1 septembrie 2005

Comenteaza legea

(soluţionare amiabilã)
în cauza Moldovan şi alţii împotriva României
(cererile nr. 41.138/98 şi 64.320/01)

Strasbourg, 5 iulie 2005

Aceastã hotãrâre este definitivã (cu privire la reclamanţii Valentina Rostaş, Lucreţia Rostaş, Silvia Moldovan, Eleonora Rostaş, Octavian Rostaş, Bazil Moldovan, Ghioloanca Lãcãtuş, Adrian Moldovan, Lucreţia Moldovan, Maria Lãcãtuş, Ferdinand Lãcãtuş, Adrian Moldovan, Petru "Gãlbinuş" Lãcãtuş, Petru "Petrişor" Lãcãtuş, Persida Dorina Rostaş, Mariana Moldovan, Bazil-Sami Lãcãtuş şi Lucaci Moldovan), dar poate fi supusã unor modificãri de formã.
În cauza Moldovan şi alţii împotriva României,
Curtea Europeanã a Drepturilor Omului (Secţia a II-a), reunitã într-o camerã formatã din:
domnul J.-P. Costa, preşedinte,
domnul L. Loucaides,
domnul C. Bîrsan,
domnul K. Jungwiert,
domnul V. Butkevych,
doamna W. Thomassen,
doamna A. Mularoni, judecãtori,
şi doamna S. Dolle, grefier de secţie,
dupã ce a deliberat în secret la 3 iunie 2003 şi 16 iunie 2005,
pronunţã prezenta hotãrâre, adoptatã la aceastã ultimã datã:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se aflã douã cereri (nr. 41.138/98 şi 64.320/01) împotriva României, adresate Comisiei Europene a Drepturilor Omului (Comisia) în temeiul fostului art. 25 al Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale (Convenţia) la data de 14 aprilie 1997 şi Curţii Europene a Drepturilor Omului (Curtea) la data de 9 mai 2000. Reclamanţii sunt 25 de cetãţeni români de origine romã: primul reclamant, Iulius Moldovan, s-a nãscut în 1959; al doilea reclamant, Melenuţa Moldovan, s-a nãscut în 1963; al treilea reclamant, Valentina Rostaş, s-a nãscut în 1964; al patrulea reclamant, Lucreţia Rostaş, s-a nãscut în 1950; al cincilea reclamant, Silvia Moldovan, s-a nãscut în 1955; al şaselea reclamant, Eleonora Rostaş, s-a nãscut în 1956; al şaptelea reclamant, Octavian Rostaş, s-a nãscut în 1958; al optulea reclamant, Bazil Moldovan, s-a nãscut în 1943; al nouãlea reclamant, Maria Moldovan, s-a nãscut în 1940; al zecelea reclamant, Ghioloanca Lãcãtuş, s-a nãscut în 1933; al unsprezecelea reclamant, Adrian Moldovan (domiciliat în Hãdãreni nr. 195A), s-a nãscut în 1943; al doisprezecelea reclamant, Lucreţia Moldovan, soţia celui de-al optulea reclamant, s-a nãscut la o datã necunoscutã; al treisprezecelea reclamant, Maria Lãcãtuş, soţia celui de-al nouãsprezecelea reclamant, s-a nãscut în 1959; datele de naştere ale celui de-al paisprezecelea, cincisprezecelea, şaisprezecelea, şaptesprezecelea, optsprezecelea şi nouãsprezecelea reclamant - Otilia Rostaş, Ferdinand Lãcãtuş, Adrian Moldovan (domiciliat în Hãdãreni nr. 170), Petru "Gãlbinuş" Lãcãtuş (domiciliat în Hãdãreni nr. 51), Petru "Petrişor" Lãcãtuş (domiciliat în Hãdãreni nr. 115) şi Petru "Gruia" Lãcãtuş (domiciliat în Hãdãreni nr. 114) - sunt necunoscute; al douãzecilea reclamant, Maria Florea Zoltan, s-a nãscut în 1964; al douãzeci şi unulea reclamant, Persida Dorina Rostaş, s-a nãscut în 1970; al douãzeci şi doilea reclamant, Mariana Moldovan, a introdus cererea în numele mamei sale decedate, Rozalia Rostaş (datele de naştere necunoscute); al douãzeci şi treilea reclamant, Bazil-Sami Lãcãtuş, fiul celui de-al zecelea reclamant, şi cel de-al douãzeci şi patrulea reclamant, Lucaci Moldovan, s-au nãscut, de asemenea, la date necunoscute, iar al douãzeci şi cincilea reclamant, Petru Lãcãtuş (domiciliat în Hãdãreni nr. 148), s-a nãscut în 1962.
2. Reclamanţii din ambele cereri, cu excepţia primului reclamant, domnul Iulius Moldovan, au fost reprezentaţi în faţa Curţii de Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC), o organizaţie cu sediul la Budapesta, unii dintre ei fiind iniţial reprezentaţi de primul reclamant. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul sãu, doamna R. Rizoiu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
3. Reclamanţii au invocat, în special, faptul cã distrugerea bunurilor lor în timpul unei revolte care a avut loc în data de 20 septembrie 1993 şi consecinţele care au decurs din aceasta au reprezentat o încãlcare de cãtre statul pârât a obligaţiilor ce-i revin în temeiul art. 3, 6, 8 şi 14 din Convenţie, care garanteazã, între altele, dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane sau degradante, accesul la instanţã în vederea stabilirii corecte a drepturilor şi libertãţilor civile, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, precum şi a domiciliului şi dreptul de a nu fi discriminat în exercitarea drepturilor şi libertãţilor garantate de Convenţie.
4. Cererea nr. 41.138/98 a fost înaintatã Curţii la 1 noiembrie 1998, când Protocolul nr. 11 la Convenţie a intrat în vigoare (art. 5 § 2 din Protocolul nr. 11).
5. Cererile au fost atribuite Secţiei a II-a a Curţii (regula 52 § 1 din Regulamentul Curţii). În cadrul acestei secţii cauza a fost examinatã de o camerã (art. 27 § 1 din Convenţie) constituitã în conformitate cu regula 26 § 1.
6. La data de 13 martie 2001, Camera a decis reunirea celor douã cereri (regula 42 § 1).
7. La 1 noiembrie 2001, Curtea a schimbat compunerea secţiilor (regula 25 § 1). Prezenta cauzã a fost atribuitã noii Secţii a II-a (regula 52 § 1).
8. Printr-o decizie din 3 iunie 2003 Curtea a declarat cererile parţial admisibile.
9. Camera a decis, dupã consultarea pãrţilor, cã nu este necesarã o audiere privind fondul cauzei (regula 59 § 3 in fine), fiecare parte rãspunzând în scris observaţiilor celeilalte.
10. La 4 şi 19 martie 2004, în urma unui schimb de corespondenţã, grefierul a propus pãrţilor sã încerce sã ajungã la o soluţionare amiabilã în sensul art. 38 § 1 (b) din Convenţie. La 19 aprilie şi 18 mai 2004, urmãtorii 18 reclamanţi şi Guvernul au depus declaraţii formale prin care au acceptat soluţionarea amiabilã a cauzei: Bazil Sami Lãcãtuş, Adrian Moldovan şi soţia sa, Silvia Moldovan, Ferdinand Lãcãtuş, Ghioloanca Lãcãtuş, Lucaci Moldovan, Octavian Rostaş şi soţia sa, Eleonora Rostaş, Lucreţia Rostaş, Adrian Moldovan (imobilul nr. 195A), Mariana Moldovan, Maria Lãcãtuş, Petru "Gãlbinuş" Lãcãtuş, Persida Dorina Rostaş, Valentina Rostaş, Petru "Petrişor" Lãcãtuş, Bazil Moldovan şi soţia sa, Lucreţia Moldovan.
11. La 19 aprilie 2004, urmãtorii 7 reclamanţi au informat Curtea cã nu doresc soluţionarea amiabilã a prezentei cauze: Iulius Moldovan, Melenuţa Moldovan, Maria Moldovan, Petru "Gruia" Lãcãtuş, Petru "Dîgãla" Lãcãtuş, Otilia Rostaş şi Maria Floarea Zoltan. Cauza lor formeazã obiectul unei hotãrâri separate care soluţioneazã fondul, adoptatã în aceeaşi zi cu prezentul text.
12. La 19 aprilie 2004, reprezentanţii reclamanţilor au informat Curtea cã reclamanta Silvia Moldovan a decedat, iar soţul ei, Adrian Moldovan, el însuşi reclamant în prezenta cauzã, şi copiii lor minori, Adrian Silviu şi Adriana Moldovan, doresc sã continue procesul în numele ei.
13. La 17 august 2004, reprezentanţii reclamanţilor au informat Curtea cã reclamantul Bazil Moldovan a decedat, iar soţia sa, Lucreţia Moldovan, şi cei 11 copii ai lor doresc sã continue procesul.
14. La 1 noiembrie 2004, Curtea a modificat compunerea secţiilor (regula 25 § 1), însã prezenta cauzã a fost reţinutã de fosta Secţie a II-a.

ÎN FAPT

15. Reclamanţii sunt toţi cetãţeni români de origine romã care au locuit în acelaşi sat. În septembrie 1993 s-a iscat o ceartã între 3 bãrbaţi romi şi un alt sãtean, ce a condus la moartea fiului celui din urmã, care a încercat sã intervinã. Cei 3 bãrbaţi s-au refugiat într-o casã din apropiere. O mulţime numeroasã şi furioasã, în care s-au aflat comandantul postului local de poliţie şi câţiva poliţişti, s-a adunat în faţa casei. Casa a fost incendiatã. Doi dintre bãrbaţi au reuşit sã iasã din casã, dar au fost urmãriţi de mulţime şi omorâţi în bãtaie. Cel de-al treilea a fost împiedicat sã iasã din clãdire şi a murit în incendiu. Reclamanţii au susţinut cã poliţiştii au încurajat mulţimea sã distrugã şi alte bunuri ale romilor din sat. Pânã a doua zi, 13 case ale romilor au fost complet distruse, iar alte câteva au fost avariate grav. Multe dintre obiectele personale ale reclamanţilor au fost, de asemenea, distruse.
16. Dupã incident, locuitorii romi din Hãdãreni au formulat o plângere penalã la parchet. Petiţionarii au identificat un numãr de persoane responsabile pentru evenimentele din 20 septembrie 1993. Printre cei identificaţi se aflau câţiva poliţişti.
17. În iulie 1994, 3 civili au fost arestaţi şi acuzaţi de comiterea infracţiunii de omor deosebit de grav. Totuşi, aceştia au fost puşi în libertate dupã câteva ore, iar mandatele lor de arestare au fost anulate. Având în vedere implicarea poliţiştilor în incident, cauza a fost trimisã parchetului militar în octombrie 1994.
18. În septembrie 1995 s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã a poliţiştilor de la postul local de poliţie cu motivarea cã incapacitatea lor de a opri mulţimea nu a reprezentat în sine o formã de participare.
19. În august 1997, procurorul a emis un rechizitoriu prin care a trimis în judecatã 11 civili. Procesul penal, la care a fost ataşatã acţiunea civilã, a început în noiembrie. La proces, mai mulţi martori au declarat cã poliţiştii au fost implicaţi activ în omoruri şi incendieri.
20. Hotãrârea care a soluţionat latura penalã a cauzei a fost pronunţatã la data de 17 iulie 1998. Instanţa a constatat cã inculpaţii au acţionat împreunã, în moduri diferite, pentru a elimina romii din satul lor. Urmãrirea penalã a fost consideratã necorespunzãtoare. Cinci sãteni au fost condamnaţi pentru omor deosebit de grav, iar 12 sãteni, printre care şi cei 5, au fost condamnaţi pentru alte infracţiuni. Instanţa i-a condamnat la pedepse cuprinse între 1 şi 7 ani de închisoare.
21. Parchetul a formulat apel, considerând pedepsele prea blânde. Instanţa de apel a condamnat un al şaselea sãtean pentru omor deosebit de grav şi a mãrit pedeapsa unuia dintre inculpaţi; celorlalţi inculpaţi le-au fost reduse pedepsele. În noiembrie 1999, Curtea Supremã de Justiţie a menţinut condamnãrile pentru distrugere, dar a schimbat încadrarea din omor deosebit de grav în omor calificat pentru 3 dintre inculpaţi.
22. În 2000, 2 dintre sãtenii condamnaţi au fost graţiaţi.
23. La scurt timp dupã atacul asupra bunurilor romilor, Guvernul român a alocat suma de 25.000.000 lei*1) pentru reconstrucţia caselor avariate sau distruse. Numai 4 case au fost reconstruite din aceste fonduri. În noiembrie 1994, Guvernul a alocat încã 30.000.000 lei*2), alte 4 case fiind reconstruite. Reclamanţii au depus fotografii care aratã cã aceste case au fost reconstruite foarte prost.
________
*1) Astãzi, aceastã sumã reprezintã aproximativ contravaloarea sumei de 720 euro.
*2) Aproximativ 920 euro.

24. Trei case nu au fost încã reconstruite.
25. La 12 mai 2003, Tribunalul Mureş a pronunţat o hotãrâre privind latura civilã a cauzei. Instanţa a acordat reclamanţilor daune materiale pentru distrugerea caselor, constatând cã în timpul evenimentelor din 20 septembrie 1993 18 case aparţinând populaţiei rome din Hãdãreni au fost distruse total sau parţial şi 3 romi au fost ucişi, iar o instanţã penalã a gãsit 12 sãteni vinovaţi de aceste acte. Întemeindu-se pe un raport de expertizã, instanţa a acordat daune materiale pentru acele case care nu fuseserã reconstruite între timp, precum şi pensie de întreţinere pentru copiii romilor ucişi în incident. În temeiul unei expertize, instanţa a acordat daune materiale pentru distrugerea parţialã sau totalã a caselor celui de al cincilea, al nouãlea, al cincisprezecelea, al şaptesprezecelea, al optsprezecelea şi al nouãsprezecelea reclamant. Capetele de cerere privitoare la pierderea obiectelor personale şi la daune morale au fost respinse ca neîntemeiate.
26. La 24 februarie 2004, Curtea de Apel Târgu Mureş a acordat reclamanţilor daune morale. Recursul este pendinte la Curtea Supremã de Justiţie.
27. Reclamanţii au arãtat cã, în general, în urma evenimentelor din septembrie 1993, au fost nevoiţi sã locuiascã în coteţe de pãsãri, cocini (Rozalia Rostaş), beciuri fãrã ferestre (Bazil şi Lucreţia Moldovan) sau în condiţii deplorabile, fãrã încãlzire: 16 persoane într-o singurã camerã fãrã încãlzire, 7 persoane într-o camerã cu podea de pãmânt, familii dormind pe pãmânt sau podele de beton, fãrã îmbrãcãminte adecvatã, încãlzire sau pãturi (Ghioloanca Lãcãtuş, Maria Lãcãtuş, Octavian şi Eleonora Rostaş, Petru "Petrişor" Lãcãtuş, Valentina Rostaş), 31 de victime ale evenimentelor într-o singurã casã (Ferdinand Lãcãtuş, Lucaci Moldovan, Rozalia Rostaş, Adrian şi Silvia Moldovan), 14 persoane înghesuite în douã camere mici, fãrã electricitate şi cu încãlzire inadecvatã (Ferdinand Lãcãtuş); 12 persoane au locuit timp de un an într-o bucãtãrie de varã fãrã acoperiş corespunzãtor, uşã sau ferestre (Adrian Moldovan) etc. Aceste condiţii au persistat timp de mai mulţi ani, iar în unele cazuri continuã încã.
28. Ca o consecinţã, mulţi reclamanţi şi familiile lor s-au îmbolnãvit. În special, Octavian Rostaş s-a îmbolnãvit de ulcer; Eleonora Rostaş s-a îmbolnãvit de hepatitã; Bazil Moldovan s-a îmbolnãvit de hepatitã, iar Lucreţia Moldovan de spondilozã; Rozalia Rostaş s-a îmbolnãvit de inimã şi a murit în urma unui infarct în 1998; Adrian Moldovan s-a îmbolnãvit de diabet; fiica Valentinei Rostaş s-a îmbolnãvit de meningitã din cauza unei rãceli foarte puternice contractate în noaptea incendiului şi datoritã faptului cã reclamanta nu a avut bani pentru tratament. Ea este acum retardatã mintal.

ÎN DREPT
I. Optsprezece reclamanţi

A. Declaraţiile privind soluţionarea amiabilã

29. Prin scrisorile din 18 mai şi 19 octombrie 2004, Guvernul a fãcut urmãtoarea declaraţie:

"1. Declar cã Guvernul României se oferã sã plãteascã ex gratia cãtre reclamanţii menţionaţi în anexa la prezenta declaraţie suma totalã de 262.000 euro (douã sute şaizeci şi douã de mii de euro) în vederea soluţionãrii amiabile a cererilor acestora înregistrate sub numerele 41.138/98 şi 64.320/01. Sumele individuale sunt specificate în anexa la prezenta declaraţie.
Aceastã sumã, care acoperã şi cheltuielile de judecatã determinate de cauzã, nu va fi impozitatã şi va fi plãtitã în euro, fiind convertitã în lei la cursul de schimb aplicabil la data plãţii, într-un cont bancar indicat de reclamanţi şi/sau de reprezentanţii lor autorizaţi. Aceastã sumã va fi plãtitã în termen de trei luni de la data comunicãrii hotãrârii pronunţate de Curte în temeiul art. 39 din Convenţia europeanã a drepturilor omului. De la data expirãrii termenului de trei luni menţionat mai sus şi pânã la data plãţii, la suma menţionatã se va plãti o dobândã la o ratã egalã cu rata marginalã de împrumut practicatã de Banca Centralã Europeanã în perioada de neplatã la care se adaugã trei puncte procentuale. Aceastã platã va reprezenta soluţionarea definitivã a cauzei, inclusiv a pretenţiilor civile ale reclamanţilor în faţa instanţelor interne.
2. Guvernul regretã sincer faptul cã ancheta penalã nu a reuşit sã clarifice toate împrejurãrile care au condus la distrugerea caselor şi bunurilor reclamanţilor şi i-au obligat sã locuiascã în condiţii improprii, forţându-i astfel pe unii dintre ei sã-şi pãrãseascã satul şi a fãcut dificilã posibilitatea introducerii, de cãtre reclamanţi, a unei acţiuni civile. Regretã, de asemenea, durata procesului civil care s-a aflat pe rolul instanţelor civile, precum şi anumite remarci fãcute de unele autoritãţi cu privire la originea romã a reclamanţilor.
3. Se acceptã faptul cã astfel de evenimente ridicã probleme sub aspectul respectãrii art. 3, 6 şi 8 din Convenţie şi, având în vedere consecinţele distrugerii caselor şi suferinţa emoţionalã decurgând din aceasta, probleme excepţionale pot sã aparã sub aspectul respectãrii art. 3 din Convenţie, precum şi a art. 14. Guvernul se angajeazã sã emitã instrucţiuni corespunzãtoare şi sã adopte toate mãsurile necesare pentru a asigura respectarea în viitor a drepturilor individuale garantate de aceste articole. În special, Guvernul se angajeazã sã adopte urmãtoarele mãsuri generale:
- îmbunãtãţirea programelor educaţionale pentru prevenirea şi combaterea discriminãrii romilor în programa şcolarã în comunitatea din Hãdãreni, judeţul Mureş;
- elaborarea unor programe de informare publicã şi de înlãturare a stereotipurilor, prejudecãţilor şi practicilor care afecteazã comunitatea romilor în instituţiile publice din Mureş competente pentru comunitatea din Hãdãreni;
- iniţierea unor programe de educaţie juridicã în cooperare cu membrii comunitãţilor de romi;
- susţinerea schimbãrilor pozitive în rândul opiniei publice din comunitatea din Hãdãreni privitoare la romi, pe baza toleranţei şi a principiului solidaritãţii sociale;
- stimularea participãrii romilor la viaţa economicã, socialã, educaţionalã, culturalã şi politicã a comunitãţii locale din judeţul Mureş, prin promovarea unor programe de asistenţã mutualã şi dezvoltare comunitarã;
- implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor şi a mediului în comunitate;
- identificarea, prevenirea şi soluţionarea activã a conflictelor care pot genera violenţe familiale, comunitare sau interetnice.
În plus, Guvernul se angajeazã sã previnã apariţia în viitor a unor probleme similare prin efectuarea unor anchete adecvate şi eficiente şi prin adoptarea, în viitor, a unor politici sociale, economice, educaţionale şi politice menite sã îmbunãtãţeascã situaţia comunitãţii romilor, în conformitate cu strategia guvernamentalã existentã în acest domeniu. În special, va adopta mãsuri generale reclamate de nevoile specifice ale comunitãţii din Hãdãreni în vederea facilitãrii soluţionãrii generale a cazului, luând în considerare şi paşii care au fost fãcuţi deja în acest scop şi anume reconstruirea unora dintre casele distruse.
4. Guvernul considerã cã supravegherea executãrii hotãrârilor Curţii privitoare la România în aceste cauze de cãtre Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei reprezintã un mecanism adecvat de asigurare a continuãrii acestor îmbunãtãţiri în acest context.
5. În sfârşit, Guvernul se angajeazã sã nu solicite trimiterea cauzei la Marea Camerã în conformitate cu art. 43 § 1 din Convenţie, dupã pronunţarea hotãrârii Curţii."

30. Prin scrisorile din 19 aprilie şi 19 octombrie 2004, reprezentanţii reclamanţilor au depus urmãtoarea declaraţie:

"1. Luãm act de faptul cã Guvernul României este pregãtit sã adopte o strategie generalã pentru îmbunãtãţirea situaţiei comunitãţii romilor şi sã ne plãteascã ex gratia suma de 262.000 euro (douã sute şaizeci şi douã de mii de euro) în vederea soluţionãrii amiabile a cererilor noastre înregistrate sub numerele 41.138/98 şi 64.320/01, sumele individuale fiind arãtate în anexa la prezenta declaraţie.
Aceastã sumã, care va acoperi orice prejudiciu material sau moral, precum şi cheltuielile judiciare determinate de cauzã, va fi plãtitã în euro, fiind convertitã în lei la cursul de schimb aplicabil la data plãţii, într-un cont bancar pe care îl vom indica. Suma nu va fi impozitatã şi va fi plãtitã în termen de trei luni de la data hotãrârii pronunţate de Curte în conformitate cu art. 39 din Convenţia europeanã a drepturilor omului. De la data expirãrii termenului de trei luni menţionat mai sus şi pânã la data plãţii se va plãti o dobândã simplã la suma amintitã, la o ratã egalã cu rata marginalã de împrumut practicatã de Banca Centralã Europeanã în perioada de neplatã, la care se adaugã trei puncte procentuale.
2. Acceptãm propunerea şi renunţãm la orice alte pretenţii împotriva României legate de faptele la care se referã prezentele cereri. Declarãm cã aceasta reprezintã soluţionarea definitivã a cauzelor, inclusiv a pretenţiilor noastre civile interne.
3. Aceastã declaraţie este fãcutã în contextul unei înţelegeri amiabile la care Guvernul şi noi am ajuns.
4. Ne angajãm, de asemenea, sã nu solicitãm trimiterea cauzei la Marea Camerã în temeiul art. 43 § 1 din Convenţie, dupã pronunţarea hotãrârii Curţii."

B. Opinia Curţii

31. Curtea ia notã de acordul la care au ajuns pãrţile (art. 39 din Convenţie). Considerã cã acordul se bazeazã pe respectarea drepturilor omului, aşa cum sunt definite în Convenţie sau în protocoalele sale (art. 37 § 1 in fine din Convenţie şi regula 62 § 3 din Regulamentul Curţii).
32. În consecinţã, cauzele, în mãsura în care îi privesc pe Bazil Sami Lãcãtuş, Adrian Moldovan şi soţia sa, Silvia Moldovan, Ferdinand Lãcãtuş, Ghioloanca Lãcãtuş, Lucaci Moldovan, Octavian Rostaş şi soţia sa, Eleonora Rostaş, Lucreţia Rostaş, Adrian Moldovan (casa nr. 195A), Mariana Moldovan, Maria Lãcãtuş, Petru "Gãlbinuş" Lãcãtuş, Persida Dorina Rostaş, Valentina Rostaş, Petru "Petrişor" Lãcãtuş, Bazil Moldovan şi soţia sa, Lucreţia Moldovan, vor fi scoase de pe rol. (Sumele individuale sunt indicate în anexã.)

II. Ceilalţi şapte reclamanţi

33. Curtea reţine cã reclamanţii Iulius Moldovan, Melenuţa Moldovan, Maria Moldovan, Petru "Gruia" Lãcãtuş, Petru "Dîgãla" Lãcãtuş, Otilia Rostaş şi Maria Floarea Zoltan nu au dorit soluţionarea amiabilã a cauzei. Decide sã amâne soluţionarea cererilor lor în vederea unei examinãri separate a fondului cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE:

1. decide scoaterea cauzelor de pe rol cu privire la Bazil Sami Lãcãtuş, Adrian Moldovan şi soţia sa, Silvia Moldovan, Ferdinand Lãcãtuş, Ghioloanca Lãcãtuş, Lucaci Moldovan, Octavian Rostaş şi soţia sa, Eleonora Rostaş, Lucreţia Rostaş, Adrian Moldovan (casa nr. 195 A), Mariana Moldovan, Maria Lãcãtuş, Petru "Gãlbinuş" Lãcãtuş, Persida Dorina Rostaş, Valentina Rostaş, Petru "Petrişor" Lãcãtuş, Bazil Moldovan şi soţia sa, Lucreţia Moldovan;
2. ia act de angajamentele pãrţilor de a nu solicita trimiterea cauzei în faţa Marii Camere;
3. decide disjungerea şi amânarea soluţionãrii cererilor reclamanţilor Iulius Moldovan, Melenuţa Moldovan, Maria Moldovan, Petru "Gruia" Lãcãtuş, Petru "Dîgãla" Lãcãtuş, Otilia Rostaş şi Maria Floarea Zoltan.
Redactatã în limba englezã şi comunicatã în scris la 5 iulie 2005, în conformitate cu regula 77 § 2 şi 3 din Regulamentul Curţii.

S. Dolle
grefier

J.-P. Costa,
preşedinte

ANEXĂ

──────────────────────────────────────────────────────────────────
Reclamanţi Sume
──────────────────────────────────────────────────────────────────
1. Bazil Sami Lãcãtuş 11.000 euro
2. Adrian şi Silvia Moldovan (nr. 170) 27.000 euro
3. Ferdinand Lãcãtuş 19.000 euro
4. Ghioloanca Lãcãtuş 18.000 euro
5. Lucaci Moldovan 23.000 euro
6. Octavian şi Eleonora Rostaş 24.000 euro
7. Lucreţia Rostaş 18.000 euro
8. Adrian Moldovan (nr. 195A) 16.000 euro
9. Rozalia Rostaş (Mariana Moldovan) 13.000 euro
10. Maria Lãcãtuş 13.000 euro
11. Petru "Gãlbinuş" Lãcãtuş 13.000 euro
12. Persida Dorina Rostaş 13.000 euro
13. Valentina Rostaş 13.000 euro
14. Petru "Petrişor" Lãcãtuş 13.000 euro
15. Bazil şi Lucreţia Moldovan 28.000 euro
16. Silvia Moldovan (a se vedea nr. 2) -
17. Eleonora Rostaş (a se vedea nr. 6) -
18. Lucreţia Moldovan (a se vedea nr. 15) -
──────────────────────────────────────────────────────────────────
TOTAL: 262.000 euro
──────────────────────────────────────────────────────────────────

___________

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, HOTARARE nr. 1 din 5 iulie 2005

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"