Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
HOTARARE nr. 1 din 30 iunie 2004 asupra initiativei legislative a cetatenilor pentru modificarea si completarea art. 170 din Legea invatamantului nr. 84/1995 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 660 din 22 iulie 2004
Cu Adresa nr. 51/433 din 7 iunie 2004, preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale propunerea legislativã a cetãţenilor pentru modificarea şi completarea <>art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , înregistratã la Camera Deputaţilor cu nr. 51/433 din 2 iunie 2004.
În cuprinsul adresei se face menţiunea cã sunt transmise, "de asemenea, în original, listele susţinãtorilor acestei iniţiative legislative din 33 de judeţe şi 5 sectoare ale municipiului Bucureşti, atestate potrivit dispoziţiilor <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 ", precizându-se totodatã "cã listele de susţinãtori din sectorul 2 al municipiului Bucureşti nu au fost atestate în termenul prevãzut de lege", pentru aceastã situaţie fiind sesizat Guvernul "în vederea urgentãrii operaţiunilor de atestare".
Documentaţia transmisã Curţii Constituţionale de cãtre Camera Deputaţilor cuprinde:
1. Cererea înregistratã la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor sub nr. 51/433 din 2 iunie 2004, prin care membrii Comitetului de iniţiativã au solicitat înregistrarea propunerii legislative a cetãţenilor;
2. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 10 martie 2004, în care sunt publicate:
- expunerea de motive semnatã de Comitetul de iniţiativã, format din 19 membri, şi textul propunerii legislative a cetãţenilor pentru modificarea şi completarea <>art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 ;
- Avizul nr. 219 din 11 februarie 2004 al Consiliului Legislativ, referitor la iniţiativa cetãţeneascã privind modificarea <>Legii învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;
- declaraţia celor 19 membri ai Comitetului de iniţiativã de constituire a acestuia "în scopul promovãrii unui proiect de lege privind modificarea <>art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare", cu menţiunea cã sunt cetãţeni cu drept de vot şi nu încalcã prevederile <>art. 2 alin. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni;
- procura datã de membrii Comitetului de iniţiativã privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, prin care aceştia o împuternicesc pe Liliana Elena Aldescu pentru a depune propunerea legislativã privind modificarea <>art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, care formeazã obiectul iniţiativei legislative, în vederea avizãrii de cãtre Consiliul Legislativ şi pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I, autentificatã de notarul public Elena Rotãrescu;
- încheierile de autentificare nr. 3.658 şi nr. 3.659 din 17 decembrie 2003 ale Biroului notarului public Elena Rotãrescu;
3. un numãr de 1.079 de dosare cu semnãturi ale susţinãtorilor iniţiativei legislative a cetãţenilor din 33 de judeţe şi 5 sectoare ale municipiului Bucureşti.
Propunerea legislativã a cetãţenilor pentru modificarea şi completarea <>art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 formeazã obiectul Dosarului nr. 334J/2004 al Curţii Constituţionale şi are urmãtorul cuprins:
"Articol unic. - <>Art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se modificã şi se completeazã dupã cum urmeazã:
1. Alineatul (1) se modificã şi va avea urmãtorul cuprins:
«Începând cu 1 ianuarie 2005, finanţarea învãţãmântului de stat se face de la bugetul de stat, cu prioritate din cotele de T.V.A., în limitele a cel puţin 6% din PIB.»
2. Dupã alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1^1 ), (1^2 ) şi (1^3 ), cu urmãtorul cuprins:
«(1^1 ) De la 1 ianuarie 2007, pentru finanţarea învãţãmântului de stat, bugetul de stat asigurã, în principal, din cotele de T.V.A., un procent de minimum 7% din PIB.
(1^2 ) Procentele din PIB alocate anual prin legea bugetului de stat pentru finanţarea învãţãmântului de stat asigurã realizarea urmãtoarelor cerinţe:
a) considerarea dezvoltãrii învãţãmântului ca prioritate naţionalã pentru pregãtirea resurselor umane la nivelul standardelor internaţionale;
b) profesionalizarea resurselor umane în concordanţã cu diversificarea pieţei muncii;
c) dezvoltarea bazei materiale şi dotarea unitãţilor de învãţãmânt cu material didactic performant, la nivelul standardelor europene;
d) asigurarea unei salarizãri motivante pentru personalul didactic, care sã garanteze atragerea tinerilor cu vocaţie pentru cariera didacticã, dar şi menţinerea în sistem a acestora;
e) dezvoltarea învãţãmântului superior şi a cercetãrii ştiinţifice universitare pentru integrarea la vârf în piaţa ştiinţificã mondialã.
(1^3 ) Statul garanteazã alocarea prin legea anualã a bugetului de stat, pentru finanţarea învãţãmântului de stat, a procentelor din PIB prevãzute la alin. (1) şi (1^1 ). În acest scop, prevederile din alin. (1) şi (1^1 ) au caracter minimal şi obligatoriu la elaborarea legilor anuale ale bugetului de stat, începând cu anul 2005.»"
În expunerea de motive care însoţeşte propunerea legislativã a cetãţenilor pentru modificarea şi completarea <>art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 se aratã, în esenţã, cã, "deşi în 1995 a fost adoptatã <>Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , care prevede expres alocarea de la bugetul de stat a unui procent din produsul intern brut de minim 4% pentru finanţarea învãţãmântului de stat, practic, acest procent nu a fost niciodatã acordat". Comitetul de iniţiativã, constituit potrivit <>Legii nr. 189/1999 , republicatã, susţine, de asemenea, cã în alte ţãri candidate pentru aderarea la Uniunea Europeanã, precum şi în ţãrile membre ale Uniunii, procentele acordate învãţãmântului au fost mult mai mari, exemplificându-se cu situaţia din Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Finlanda, Austria, Danemarca, Republica Cehã, Ungaria, Polonia.
Totodatã, în expunerea de motive se aratã cã salariile nemotivante ale personalului din învãţãmânt, care s-au situat sub nivelul salariului mediu pe economie, "au determinat migrarea spre alte sectoare de activitate a personalului didactic cu certe calitãţi pedagogice şi cu rezultate deosebite [...], dar şi lipsa de interes a tinerilor care opteazã pentru cariere mai atractive din punct de vedere material [...]". În expunerea de motive se aratã totodatã cã "actul educaţional se desfãşoarã în condiţii precare: materialul didactic al şcolilor atât în mediul urban, cât şi din mediul rural este, în unele cazuri, cu mult sub nivelul celui din ţãrile în curs de aderare sau membre ale Uniunii Europene".
CURTEA,
examinând propunerea legislativã a cetãţenilor pentru modificarea şi completarea <>art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, prin raportare la dispoziţiile <>art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, ale Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, republicatã, şi cele ale <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi raportul întocmit de judecãtorul-raportor, reţine urmãtoarele:
Curtea a fost sesizatã de preşedintele Camerei Deputaţilor cu privire la iniţiativa legislativã a cetãţenilor pentru modificarea şi completarea <>art. 170 din Legea nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în conformitate cu dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 232/2004 , precum şi cu dispoziţiile <>Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, republicatã.
Competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra iniţiativei legislative a cetãţenilor este prevãzutã la art. 146 lit. j) din Constituţie, republicatã, potrivit cãreia aceastã autoritate "verificã îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni". În legãturã cu aceastã atribuţie sunt incidente şi dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, care prevãd cã iniţiativa legislativã aparţine şi "[...] unui numãr de cel puţin 100.000 de cetãţeni cu drept de vot. Cetãţenii care îşi manifestã dreptul la iniţiativã legislativã trebuie sã provinã din cel puţin un sfert din judeţele ţãrii, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie sã fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnãturi în sprijinul acestei iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetãţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea".
Curtea reţine cã sub aspectul competenţei sale sunt, de asemenea, aplicabile dispoziţiile <>art. 34^3 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 232/2004 , precum şi dispoziţiile <>art. 7 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, care, utilizând aceiaşi termeni, stabilesc obiectul verificãrii pe care Curtea o întreprinde în exercitarea atribuţiei sale constituţionale. Aceste dispoziţii au urmãtorul cuprins:
- Art. 34^3 din legea organicã a Curţii Constituţionale: "Curtea Constituţionalã, din oficiu sau pe baza sesizãrii preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativã a cetãţenilor, se pronunţã asupra:
a) caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetãţenilor;
b) îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacã listele de susţinãtori sunt atestate de cãtre primarii unitãţilor administrativ-teritoriale ori de cãtre împuterniciţii acestora;
c) întrunirii numãrului minim de susţinãtori pentru promovarea iniţiativei, prevãzut la art. 74 alin. (1) [...] din Constituţie, republicatã, precum şi asupra respectãrii dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevãzutã de aceleaşi articole.";
- Art. 7 alin. (1) din legea privind iniţiativa legislativã a cetãţenilor are un conţinut identic cu dispoziţiile art. 34^3 din legea organicã a Curţii Constituţionale, cu excepţia tezei ultime a lit. b), în care sintagma "sunt atestate potrivit art. 5" este înlocuitã cu sintagma "sunt atestate de cãtre primarii unitãţilor administrativ-teritoriale ori de cãtre împuterniciţii acestora".
Curtea Constituţionalã reţine cã, în exercitarea atribuţiei prevãzute la art. 146 lit. j) din Constituţie, republicatã, verificã conţinutul constituţional al propunerii legislative care face obiectul iniţiativei cetãţenilor exclusiv prin raportare la îndeplinirea condiţiilor prevãzute la art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã.
1. Cu privire la caracterul constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei cetãţenilor:
Prin iniţiativa legislativã a cetãţenilor se propune, în esenţã, modificarea prevederilor <>art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, în sensul alocãrii de la bugetul de stat, pentru finanţarea învãţãmântului de stat, a unui procent din produsul intern brut de cel puţin 6%, începând cu 1 ianuarie 2005, şi de minimum 7%, începând cu 1 ianuarie 2007, indicându-se ca sursã de finanţare, cu prioritate, cotele din taxa pe valoarea adãugatã.
Este evident, în consecinţã, cã propunerea legislativã vizeazã concepţia viitoare cu privire la formarea bugetului de stat, modificarea politicii bugetare privind învãţãmântul, prin majorarea în anii viitori a procentului din produsul intern brut alocat învãţãmântului de stat.
De altfel şi Consiliul Legislativ, în avizul sãu publicat în Monitorul Oficial, considerã cã "mãrimea procentelor din produsul intern brut propuse a fi alocate finanţãrii învãţãmântului de stat, [...] reprezintã o opţiune politicoeconomicã şi de oportunitate".
Curtea constatã aşadar cã propunerea legislativã este constituţionalã în raport cu dispoziţiile art. 74 alin. (2) din Constituţie, republicatã, deoarece nu vizeazã reglementarea vreunuia dintre domeniile care nu pot face obiectul unei iniţiative legislative, prevãzute la art. 74 alin. (2) din Constituţie, republicatã.
2. În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor referitoare la publicarea propunerii legislative şi dacã listele de susţinãtori prezentate sunt atestate potrivit <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, republicatã:
a) Curtea constatã cã propunerea legislativã care face obiectul iniţiativei cetãţenilor, precum şi expunerea de motive care o însoţeşte, semnatã de comitetul de iniţiativã format din 19 membri, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 10 martie 2004, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului nr. 219 din 11 februarie 2004 al Consiliului Legislativ, prevãzut la <>art. 3 alin. (4) din Legea nr. 189/1999 , republicatã.
b) Pe baza verificãrii fãcute de cãtre colectivul de magistraţi-asistenţi, constituit prin rezoluţia preşedintelui Curţii Constituţionale, a celor 1.079 de dosare primite de la Camera Deputaţilor, cuprinzând semnãturi ale susţinãtorilor iniţiativei legislative provenind din 33 de judeţe şi 5 sectoare ale municipiului Bucureşti, s-a constatat cã listele de susţinãtori au fost atestate.
S-a constatat însã cã nu în toate cazurile atestarea listelor de susţinãtori s-a fãcut cu respectarea strictã a dispoziţiilor <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, de cãtre primarii unitãţilor administrativ-teritoriale sau, în localitãţile urbane, şi de funcţionarii primãriei împuterniciţi de primar în acest scop.
Astfel au fost constatate situaţii în care atestarea calitãţii de cetãţean cu drept de vot şi a domiciliului susţinãtorilor, prevãzutã la <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, s-a fãcut în mediul rural prtin semnãturã, fãrã a se menţiona calitatea de primar, aplicându-se ştampila consiliului local, iar nu a primarului, sau situaţii în care, în mediul urban, atestarea a fost fãcutã de cãtre secretarul consiliului local, fãrã a se arãta numãrul împuternicirii date de primar, conform <>art. 5 alin. (1) din Legea nr. 189/1999 , republicatã.
Faţã de aceastã situaţie Curtea constatã cã susţinãtorii astfel atestaţi, în numãr total de 13.186, nu pot fi luaţi în considerare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (3) şi ale <>art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 189/1999 , republicatã, în urma verificãrii efectuate de colectivul constituit, nu a fost luat în considerare un numãr de 1.541 de susţinãtori, întrucât din examinarea listelor a rezultat, pe baza codului numeric personal, cã sunt minori ori s-a constatat cã nu au semnat listele, aveau numele sau prenumele scrise în mod ilizibil ori menţiunile prezentau ştersãturi, rectificãri nesemnate de cãtre împuternicitul Comitetului de iniţiativã. În numãrul total de susţinãtori care nu a fost luat în considerare intrã de asemenea şi susţinãtorii cu privire la care menţiunile privind actul de identitate şi codul numeric personal lipseau sau erau înscrise în mod eronat.
Nu au fost luaţi în considerare cei 183 de susţinãtori din comuna Ţaga, judeţul Cluj, întrucât atestarea listei acestora nu a fost fãcutã de primarul comunei, ci de cel al municipiului Gherla.
Totodatã, s-a constatat în mod neechivoc, în urma verificãrii, cã un numãr de 1.540 de susţinãtori din judeţele care îndeplinesc condiţia numãrului minim nu a fost atestat cu respectarea prevederilor <>art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicatã, întrucât atestarea s-a fãcut, la comune, de alte persoane decât primarul sau înlocuitorul de drept al acestuia.
Faţã de cele expuse, Curtea Constituţionalã constatã cã numãrul susţinãtorilor astfel atestaţi nu poate fi inclus în totalul susţinãtorilor propunerii legislative, a cãror atestare este legalã. În consecinţã un numãr total de 3.081 de susţinãtori nu a fost luat în considerare, nefiind astfel inclus în numãrul total al susţinãtorilor iniţiativei legislative.
3. Cu privire la întrunirea numãrului minim de susţinãtori pentru promovarea iniţiativei, prevãzut la art. 74 alin. (1) din Constituţie, republicatã, precum şi la respectarea dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevãzute de aceleaşi dispoziţii:
Curtea Constituţionalã reţine cã, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) din Constituţie, republicatã, iniţiativa legislativã aparţine unui numãr de cel puţin 100.000 de cetãţeni cu drept de vot, care trebuie sã provinã din cel puţin un sfert din judeţele ţãrii, iar în fiecare dintre aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie sã fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnãturi în sprijinul acestei iniţiative.
Pe baza examinãrii dosarelor cu susţinãtorii iniţiativei legislative, Curtea Constituţionalã a stabilit cã, din totalul de 190.135 de susţinãtori înscrişi pe listele care provin din 33 de judeţe şi 5 sectoare ale municipiului Bucureşti, numai cu privire la 134.575 de susţinãtori sunt realizate condiţiile prevãzute de lege, întrucât aceştia provin din 17 judeţe şi din municipiul Bucureşti, care îndeplinesc, fiecare, condiţia de a avea cel puţin 5.000 de semnãturi în sprijinul iniţiativei. Judeţele cu un numãr de minimum 5.000 de susţinãtori sunt: Arad, Argeş, Bacãu, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Maramureş, Prahova, Suceava, Vaslui, Vrancea, precum şi municipiul Bucureşti. Este îndeplinitã deci şi condiţia ca numãrul judeţelor respective sã fie de cel puţin o pãtrime din totalul judeţelor ţãrii.
În consecinţã, Curtea, reţinând cã listele care provin din celelalte 16 judeţe, care nu au înregistrat cel puţin 5.000 de susţinãtori, nu pot fi luate în considerare, constatã cã susţinãtorii din aceste judeţe nu pot fi incluşi în numãrul total al susţinãtorilor iniţiativei legislative, atestaţi de instituţiile prevãzute de lege, întrucât condiţiile prevãzute la art. 74 alin. (1) din Constituţie, republicatã, sunt cumulative. Judeţele în care numãrul de susţinãtori este mai mic de 5.000 de semnãturi sunt: Bistriţa-Nãsãud, Botoşani, Buzãu, Cãlãraşi, Covasna, Galaţi, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Sãlaj, Sibiu, Teleorman, Vâlcea.
Faţã de toate acestea, Curtea constatã cã iniţiativa legislativã a cetãţenilor pentru modificarea şi completarea <>art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reunind în total 134.575 de susţinãtori atestaţi în condiţiile legii, întruneşte numãrul minim de susţinãtori şi dispersia teritorialã în judeţe şi în municipiul Bucureşti, prevãzutã la art. 74 alin. (1) din Constituţie, republicatã.
Având în vedere considerentele expuse în prezenta hotãrâre, dispoziţiile art. 74 alin. (1) şi (2) şi ale art. 146 lit. j) din Constituţie, republicatã, prevederile <>art. 34^3 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, modificatã şi completatã prin <>Legea nr. 232/2004 , precum şi dispoziţiile <>art. 7 din Legea nr. 189/1999 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
HOTĂRĂŞTE:
Constatã cã propunerea legislativã care formeazã obiectul iniţiativei legislative a cetãţenilor pentru modificarea şi completarea <>art. 170 din Legea învãţãmântului nr. 84/1995 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, îndeplineşte condiţiile prevãzute de art. 74 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, precum şi pe cele ale <>Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de cãtre cetãţeni, republicatã.
Definitivã şi obligatorie.
Hotãrârea se comunicã preşedintelui Camerei Deputaţilor şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Prim-magistrat-asistent,
Claudia Miu
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
