Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 1.897 din 4 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii imbunatatirilor funciare nr. 138/2004
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, al art. 37 alin. (3) şi al <>art. 85 alin. (1) din Legea îmbunãtãţirilor funciare nr. 138/2004 , cu modificãrile ulterioare,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1 Se aprobã Normele metodologice de aplicare a <>Legii îmbunãtãţirilor funciare nr. 138/2004 , prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. ART. 2 Anexa nr. 3 "Unitãţile care funcţioneazã sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale" la <>Hotãrârea Guvernului nr. 409/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 1 aprilie 2004, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se completeazã cu un nou numãr curent, numãrul 5, care va avea urmãtorul cuprins: "5. Administraţia Naţionalã a Îmbunãtãţirilor Funciare"
PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE
Contrasemneazã: --------------- Ministrul agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, Petre Daea
p. Ministrul finanţelor publice, Maria Manolescu, secretar de stat
Bucureşti, 4 noiembrie 2004. Nr. 1.897.
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE de aplicare a <>Legii îmbunãtãţirilor funciare nr. 138/2004
CAP. I Dispoziţii generale
ART. 1 Prezentele norme metodologice reglementeazã modul de aplicare a dispoziţiilor <>Legii îmbunãtãţirilor funciare nr. 138/2004 , denumitã în continuare lege. ART. 2 (1) Obiectivele îmbunãtãţirilor funciare se realizeazã prin desfãşurarea activitãţilor de îmbunãtãţiri funciare de cãtre proprietarii de teren, individual sau prin organizaţiile de îmbunãtãţiri funciare, denumite în continuare organizaţii, şi prin federaţiile de organizaţii de îmbunãtãţiri funciare, denumite în continuare federaţii, prin care se asigurã exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajãrilor de îmbunãtãţiri funciare situate pe terenurile pe care le deţin. (2) Statul intervine prin Administraţia Naţionalã a Îmbunãtãţirilor Funciare, denumitã în continuare Administraţia, şi prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat în completarea surselor proprii ale Administraţiei sau ale beneficiarilor amenajãrilor de îmbunãtãţiri funciare declarate de utilitate publicã, în cazurile în care proprietarii de teren nu pot desfãşura ei înşişi activitãţi de îmbunãtãţiri funciare. (3) Infrastructura de îmbunãtãţiri funciare aparţinând domeniului public şi privat al statului din amenajãrile cu grad scãzut de utilitate, care face ca exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile acestora sã fie ineficiente economic, urmeazã regimul prevãzut de lege.
CAP. II Organizaţiile de îmbunãtãţiri funciare
ART. 3 (1) Organizaţiile se constituie potrivit legii şi procedurii reglementate de prezentele norme metodologice, pentru desfãşurarea activitãţilor de îmbunãtãţiri funciare prevãzute de lege. (2) Persoanele fizice sau juridice care deţin terenuri deservite de sisteme de irigaţii sau de desecare şi drenaj ori de lucrãri de apãrare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului pot constitui o organizaţie de îmbunãtãţiri funciare, în condiţiile legii. ART. 4 (1) Scopul, tipurile de organizaţii potrivit activitãţilor de îmbunãtãţiri funciare desfãşurate şi atribuţiile acestora sunt cele prevãzute de lege. (2) Suprafaţa de teren clar delimitatã, deservitã de un sistem de irigaţii sau de desecare şi drenaj ori de lucrãri de apãrare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului, exploatate, întreţinute şi reparate de o organizaţie, constituie teritoriul acelei organizaţii. Teritoriile a douã sau mai multe organizaţii învecinate vor fi fãrã suprapuneri de suprafeţe. ART. 5 (1) Organizaţiile presteazã servicii de îmbunãtãţiri funciare deţinãtorilor de terenuri situate în cadrul teritoriului organizaţiei, indiferent dacã aceştia sunt sau nu sunt membri ai acelei organizaţii. (2) Pentru serviciile prestate de organizaţie, persoanele care nu au calitatea de membru al acesteia vor achita tarife care sã acopere integral costul exploatãrii, întreţinerii şi reparaţiilor infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare aflate în patrimoniul organizaţiei, inclusiv cheltuielile generale de administrare, cele cu asigurarea pazei infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare şi amortismentele. În conformitate cu hotãrârea adunãrii generale, membrii organizaţiei pot beneficia de tarife reduse, în care cheltuielile cu executarea lucrãrilor de întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare aflate în proprietatea organizaţiei, cheltuielile cu plata personalului de execuţie, inclusiv a directorului organizaţiei, şi cota din tariful anual pentru acoperirea cheltuielilor pentru executarea lucrãrilor de întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de irigaţii administrate de Administraţie pot fi cuprinse total sau parţial. ART. 6 (1) Veniturile organizaţiilor se constituie din sursele prevãzute de lege. (2) Pentru tarifele şi cotizaţiile restante datorate acestora, organizaţiile pot percepe penalitãţi şi majorãri ori pot institui garanţii în conformitate cu hotãrârea adunãrii generale. Garanţiile se pot institui prin încheierea unor convenţii-angajament între organizaţie şi membrii sãi, potrivit cãrora membrii organizaţiei depun lunar în unul sau în mai multe conturi de depozit ale organizaţiei, pe termen de cel puţin 6 luni, o sumã de bani pânã la concurenţa unei sume plafon stabilite prin hotãrâre a adunãrii generale în funcţie de media anualã a contravalorii serviciilor de îmbunãtãţiri funciare prestate de organizaţie. Accesul organizaţiei la sumele din aceste conturi se poate face numai în baza hotãrârii adunãrii generale. (3) Statutul unei organizaţii poate prevedea cã tarifele şi cotizaţiile restante, datorate organizaţiei de membri şi de persoanele care nu sunt membre ale acesteia, se pot recupera pe baza angajamentelor de platã semnate de aceştia, care constituie titluri executorii. (4) Excedentul, ca diferenţã dintre veniturile anuale şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acelor venituri, rãmâne la dispoziţia organizaţiei şi se distribuie, în condiţiile legii, cãtre rezerve sau este folosit pentru finanţarea activitãţii anilor urmãtori. (5) Organizaţiile pot constitui rezerve conform aprobãrii adunãrii generale a organizaţiei. Pentru reconstrucţia în caz de accidente neprevãzute, organizaţiile pot constitui o rezervã prin alocarea a 5% din excedentul anual, pânã la cel puţin 20% din valoarea activului patrimonial aflat în proprietatea organizaţiei. Fondurile utilizate din aceastã rezervã se vor completa pânã la reîntregirea acesteia. (6) Pentru recuperarea pagubelor datorate distrugerilor accidentale din cauze naturale sau antropice ori dezmembrãrii unor pãrţi ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare, organizaţiile pot încheia contracte de asigurare în condiţiile legii. ART. 7 (1) Oricare persoanã fizicã sau persoanã juridicã ce deţine în proprietate teren situat pe teritoriul organizaţiei sau care are, în condiţiile legii, în administrare ori în folosinţã astfel de terenuri sau infrastructurã de îmbunãtãţiri funciare aflatã în proprietatea publicã ori privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale poate fi membrã a unei organizaţii. (2) Calitatea de membru al unei organizaţii se dobândeşte prin voinţa liber exprimatã a persoanei care îndeplineşte condiţiile prevãzute la alin. (1) şi se evidenţiazã prin înscrierea numelui persoanei în registrul membrilor, în baza adeziunii completate şi semnate. (3) Statutul organizaţiei prevede procedura de admitere de noi membri într-o organizaţie existentã. (4) În cazul unei organizaţii a utilizatorilor de apã pentru irigaţii, statutul poate prevedea ca dreptul la intrarea în organizaţie sã se poatã exercita doar la sfârşitul sezonului de irigaţii, cu excepţia cazului preluãrii calitãţii de membru prin succesiune. ART. 8 Membrii unei organizaţii au urmãtoarele drepturi: a) sã beneficieze de serviciile prestate de organizaţie; b) în cazul unei organizaţii de utilizatori de apã pentru irigaţii, sã beneficieze de o cotã echitabilã din apa aflatã la dispoziţia organizaţiei; c) sã propunã candidaţi, sã candideze la alegeri şi sã aleagã, dintre membrii organizaţiei, membrii organelor de conducere, de control şi de soluţionare a litigiilor, sã ia parte la dezbateri şi sã voteze în şedinţele adunãrilor generale ale organizaţiei; d) sã facã propuneri privind ordinea de zi a adunãrilor generale ale organizaţiei; e) sã consulte registrele şi înregistrãrile organizaţiei şi sã se informeze asupra gestiunii organizaţiei; f) sã primeascã despãgubiri în condiţiile legii, în cazul în care culturile sau terenul lor suferã o pagubã ca urmare a activitãţilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii desfãşurate de organizaţie pe terenul lor; g) sã adreseze cereri preşedintelui comisiei de conciliere în condiţiile art. 20 din lege; h) sã se retragã din organizaţie, în condiţiile legii; i) sã exercite orice alte drepturi prevãzute de statutul organizaţiei sau de legislaţia în vigoare. ART. 9 (1) Membrii unei organizaţii au urmãtoarele îndatoriri: a) sã respecte prevederile statutului şi ale regulamentelor interne aprobate de adunarea generalã; b) sã plãteascã la termen cotizaţiile şi tarifele datorate organizaţiei; c) sã ia mãsurile necesare pentru a nu deteriora echipamentele aflate în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei; d) sã plãteascã costurile de reparaţie sau de înlocuire a utilajelor, instalaţiilor şi a echipamentelor deteriorate de aceştia sau din vina lor; e) sã furnizeze organizaţiei informaţii privind utilizarea terenului şi gospodãrirea apei; f) sã permitã personalului organizaţiei accesul la infrastructura de îmbunãtãţiri funciare situatã pe parcelele de teren deţinute de aceştia în proprietate, în administrare sau în folosinţã, potrivit legii, în vederea prestãrii serviciilor de îmbunãtãţiri funciare şi executãrii lucrãrilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii, conform prevederilor statutului. (2) Organizaţia va încheia convenţii cu persoanele care nu sunt membre ale acesteia şi care deţin în proprietate suprafeţe de teren situate pe teritoriul organizaţiei, prin care se va reglementa dreptul de acces al personalului organizaţiei pe terenurile acestora, în condiţiile legii şi conform celor stabilite de adunarea generalã. ART. 10 (1) Orice membru al unei organizaţii poate solicita retragerea sa din acea organizaţie. În cazul unei organizaţii a utilizatorilor de apã pentru irigaţii, statutul poate prevedea cã acest drept poate fi exercitat numai la sfârşitul sezonului de irigaţii. (2) O persoanã are obligaţia de a despãgubi organizaţia pentru pierderea suferitã prin retragerea sa din organizaţie, dacã organizaţia a efectuat anumite cheltuieli de proiectare, construcţie, modernizare sau de exploatare a unui sistem de irigaţii, a unui sistem de desecare şi drenaj, a unor lucrãri de apãrare împotriva inundaţiilor ori a unor lucrãri de combatere a eroziunii solului, ca urmare a dobândirii de cãtre acea persoanã a calitãţii de membru al organizaţiei. ART. 11 Încetarea calitãţii de membru al unei organizaţii a unei persoane se evidenţiazã prin radierea numelui acelei persoane din registrul membrilor. Calitatea de membru al unei organizaţii înceteazã în urmãtoarele cazuri: a) voinţa pãrţilor; b) lichidarea sau falimentul persoanei juridice; c) excluderea din organizaţie; d) retragerea din organizaţie potrivit prevederilor art. 10 din prezentele norme metodologice şi ale statutului propriu. ART. 12 În cazul în care o parcelã de teren este deţinutã în coproprietate de mai multe persoane, proprietarii vor desemna un reprezentant care voteazã în numele lor în şedinţele adunãrii generale, informând consiliul de administraţie al organizaţiei despre aceasta. Coproprietarii pot acorda puteri depline unuia dintre ei sau îi pot limita competenţele de reprezentare în adunarea generalã, în baza unei procuri autentice. ART. 13 (1) O organizaţie poate, în conformitate cu statutul sãu, sã aplice sancţiuni materiale sau administrative unui membru pentru încãlcarea statutului sau a regulamentelor sale interne. Hotãrârile de aplicare a sancţiunilor se iau, potrivit prevederilor statutului, de adunarea generalã sau de consiliul de administraţie. (2) Statutul organizaţiei poate prevedea ca, în cazul nerespectãrii de cãtre un membru a obligaţiilor de platã a tarifelor pentru serviciile de îmbunãtãţiri funciare prestate de organizaţie, aceasta sã perceapã penalitãţi sau tarife majorate şi sã suspende livrarea apei pentru irigaţii, în cazul organizaţiilor utilizatorilor de apã pentru irigaţii, sau prestarea altor servicii acelui membru. (3) Excluderea din organizaţie a unui membru se poate hotãrî pentru urmãtoarele motive: a) întârzieri nejustificate la plata cotizaţiilor datorate organizaţiei sau refuzul de a plãti cotizaţiile datorate organizaţiei pentru o perioadã mai lungã de 3 luni de la scadenţã; b) refuzul nejustificat de a repara sau de a plãti pentru daunele provocate bunurilor aflate în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei; c) refuzul de a permite accesul pe terenul lui al personalului organizaţiei pentru realizarea lucrãrilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare, în condiţiile stabilite de statutul organizaţiei; d) alte încãlcãri ale statutului şi regulamentelor interne ale organizaţiei, stabilite prin hotãrâre a adunãrii generale. ART. 14 (1) În vederea dobândirii personalitãţii juridice, membrii fondatori încheie actul constitutiv şi statutul organizaţiei, în formã autenticã, sub sancţiunea nulitãţii absolute. (2) Actul constitutiv cuprinde cel puţin urmãtoarele: a) datele de identificare a membrilor: numele sau denumirea şi domiciliul sau sediul acestora; b) exprimarea voinţei de participare ca membri în cadrul organizaţiei şi de realizare a scopului propus; c) denumirea organizaţiei; d) sediul organizaţiei; e) durata de funcţionare a organizaţiei - pe termen determinat, cu indicarea expresã a termenului, sau, dupã caz, pe termen nedeterminat; f) patrimoniul iniţial al organizaţiei; activul patrimonial este alcãtuit din aportul în bani în valoare de cel puţin echivalentul în lei a 1 euro pentru fiecare hectar de teren deservit de infrastructura de îmbunãtãţiri funciare şi deţinut de persoanele care şi-au manifestat voinţa de a deveni membre ale organizaţiei, la data constituirii organizaţiei, sau din aportul în naturã constând în echipamente, instalaţii, utilaje ori alte asemenea bunuri, precum şi, dupã caz, în infrastructurã de îmbunãtãţiri funciare; g) componenţa nominalã a organelor de conducere, de administrare şi de control ale organizaţiei, precum şi a organelor de soluţionare a neînţelegerilor din interiorul organizaţiei; h) persoana sau persoanele împuternicite sã desfãşoare procedura de dobândire a personalitãţii juridice; i) semnãturile membrilor. (3) Statutul organizaţiei cuprinde cel puţin urmãtoarele: a) elementele prevãzute la alin. (2), cu excepţia celor menţionate la lit. g) şi h); b) identificarea teritoriului organizaţiei conform unui plan de situaţie, cu indicarea suprafeţei totale conform perimetrului definit şi a suprafeţei care poate fi efectiv deservitã de infrastructura de îmbunãtãţiri funciare, specificându-se suprafeţele deservite de fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii sau de fiecare punct de evacuare a apei din sistemele de desecare şi drenaj; c) patrimoniul organizaţiei, cu descrierea fizicã şi valoricã a activului patrimonial, inclusiv a infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare situate pe teritoriul organizaţiei; d) scopul şi obiectivele organizaţiei; e) modul de dobândire şi de pierdere a calitãţii de membru; f) drepturile şi obligaţiile membrilor; g) categoriile de venituri ale organizaţiei; h) structura şi atribuţiile organelor de conducere, administraţie şi control ale organizaţiei, precum şi ale organelor de soluţionare a neînţelegerilor din interiorul organizaţiei; i) procedura de convocare a adunãrilor generale; j) regulile de numire, funcţionare şi încetare a mandatului organelor de administrare, de control şi de soluţionare a neînţelegerilor interne ale organizaţiei; k) stabilirea categoriilor de tarife şi a cotizaţiilor percepute de organizaţie; l) reorganizarea, dizolvarea şi lichidarea organizaţiei; m) destinaţia bunurilor, în cazul dizolvãrii organizaţiei. (4) Modelele actului constitutiv şi statutului organizaţiilor sunt prevãzute în anexa nr. 1. ART. 15 La actul constitutiv şi la statut se vor anexa urmãtoarele documente: a) dovada sediului organizaţiei; b) dovada constituirii patrimoniului organizaţiei; c) lista tuturor membrilor care deţin, administreazã sau folosesc teren situat pe teritoriul organizaţiei, precum şi a reprezentanţilor sau împuterniciţilor acestor membri. ART. 16 (1) Pentru iniţierea procedurii de constituire a unei organizaţii, cei care şi-au exprimat voinţa sã devinã membri ai viitoarei organizaţii vor constitui un comitet constitutiv format din cel puţin 5 persoane. (2) În sensul prezentelor norme metodologice, membri potenţiali sunt acele persoane care deţin în proprietate, în administrare sau în folosinţã teren situat pe teritoriul organizaţiei şi pot, în condiţiile legii şi ale prevederilor art. 3 alin. (2) din prezentele norme metodologice, sã adere la prevederile statutului acelei organizaţii. (3) Comitetul constitutiv efectueazã delimitarea preliminarã a teritoriului viitoarei organizaţii şi a activitãţilor pe care organizaţia îşi propune sã le desfãşoare şi notificã Oficiului de reglementare a organizaţiilor de îmbunãtãţiri funciare, înfiinţat potrivit legii, denumit în continuare Oficiul de reglementare, iniţierea procedurii de constituire. (4) Comitetul constitutiv, pe baza recomandãrilor Oficiului de reglementare şi cu respectarea prevederilor normelor metodologice privind stabilirea teritoriului organizaţiilor de îmbunãtãţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunãtãţiri funciare, care se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, identificã teritoriul viitoarei organizaţii. ART. 17 (1) La identificarea teritoriului unei organizaţii se au în vedere urmãtoarele: a) configuraţia infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare pe care viitoarea organizaţie o va deţine în proprietate sau în folosinţã; b) contiguitatea suprafeţelor de teren deservite de punctele de livrare a apei din sistemele de irigaţii sau de punctele de evacuare a apei din sistemele de desecare şi drenaj; c) topografia şi structura hidrograficã a teritoriului viitoarei organizaţii; d) eficienţa exploatãrii şi supravegherii sistemului de irigaţii sau de desecare şi drenaj ori a lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului, în funcţie de dimensiunile teritoriului; e) viabilitatea economicã a viitoarei organizaţii, cu referire la dimensiunile teritoriului, numãrul membrilor şi la costurile funcţionãrii organizaţiei, care cuprind şi cheltuielile cu plata tarifelor şi a personalului necesar funcţionãrii acesteia; f) structura culturilor şi gradul de folosinţã a terenului. (2) Pentru constituirea unei organizaţii de utilizatori de apã pentru irigaţii este necesar ca teritoriul sã fie o suprafaţã distinctã hidraulic, care poate primi apã prin unul sau mai multe puncte de livrare a apei pentru irigaţii. (3) Pentru constituirea unei organizaţii de desecare şi drenaj este necesar ca teritoriul sã includã întreaga suprafaţã de teren pe care este situat sistemul de desecare şi drenaj sau o parte a unui sistem de desecare şi drenaj care poate funcţiona autonom, ce va fi exploatat de viitoarea organizaţie. (4) Pentru constituirea unei organizaţii de apãrare împotriva inundaţiilor este necesar ca teritoriul sã includã întreaga suprafaţã de teren care poate fi protejatã de lucrãrile de apãrare împotriva inundaţiilor, ce vor fi întreţinute şi reparate de viitoarea organizaţie. (5) Pentru constituirea unei organizaţii de combatere a eroziunii solului este necesar ca teritoriul sã includã întreaga suprafaţã de teren continuã, al cãrui sol este posibil sã fie sau a fost afectat de factori de degradare, ori suprafaţa de teren aferentã bazinului hidrografic torenţial sau perimetrului de ameliorare. ART. 18 În vederea convocãrii adunãrii constitutive, comitetul constitutiv îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) redacteazã proiectul actului constitutiv şi al statutului; b) pregãteşte o listã a membrilor potenţiali, care sã includã informaţii referitoare la terenul asupra cãruia aceştia au un drept de proprietate, de administrare sau de folosinţã; c) propune sistemul de reprezentare, în cazul participãrii în adunarea constitutivã prin reprezentare; d) organizeazã şi convoacã şedinţa adunãrii constitutive; e) solicitã asistenţã din partea Oficiului de reglementare. ART. 19 (1) Comitetul constitutiv convoacã adunarea constitutivã a viitoarei organizaţii, dupã finalizarea actului constitutiv şi a statutului. (2) Membrii potenţiali care şi-au exprimat intenţia de a deveni membri ai organizaţiei participã nemijlocit la şedinţa adunãrii constitutive. (3) În cazul în care teritoriul sau numãrul membrilor potenţiali ai viitoarei organizaţii este atât de mare încât prezenţa tuturor la şedinţa adunãrii constitutive nu este posibilã, membrii individuali desemneazã dintre ei unul sau mai mulţi reprezentanţi. (4) În cazul participãrii la adunarea constitutivã prin reprezentare, fiecare membru potenţial din zona de reprezentare are un numãr de voturi stabilit în funcţie de suprafaţa de teren pe care o deţine pe teritoriul organizaţiei. (5) Reprezentanţii din fiecare zonã de reprezentare sunt aleşi cu majoritatea voturilor membrilor potenţiali care participã la alegerea reprezentanţilor. (6) Fiecare reprezentant voteazã în adunarea constitutivã şi încheie acte juridice în numele membrilor potenţiali reprezentaţi care deţin terenuri situate într-o zonã delimitatã pe criterii funcţionale, denumitã în continuare zonã de reprezentare, din care a fost desemnat reprezentantul. Reprezentanţii cumuleazã voturile membrilor potenţiali reprezentaţi. (7) Zonele de reprezentare, criteriile de desemnare a numãrului reprezentanţilor pe fiecare zonã de reprezentare, procedura de lucru în adunarea zonei de reprezentare, de desemnare şi de înlocuire a reprezentanţilor se stabilesc prin hotãrâre a adunãrii constitutive. ART. 20 (1) Data, ora şi locul adunãrii constitutive se anunţã prin afişare în locuri autorizate şi prin publicarea într-un cotidian local de mare tiraj. Dezbaterile şi hotãrârile adoptate cu respectarea condiţiilor de validitate a acestor hotãrâri se înscriu în procesul-verbal al adunãrii constitutive, care se semneazã de toţi membrii potenţiali sau de reprezentanţii acestora, participanţi. (2) Adunarea constitutivã aprobã actul constitutiv şi statutul organizaţiei. (3) Statutul se aprobã cu votul majoritãţii simple şi a membrilor potenţiali care voteazã personal sau prin reprezentanţi, cu condiţia ca aceşti participanţi nemijlocit sau reprezentanţi sã deţinã ori sã reprezinte persoanele care deţin în proprietate, în administrare sau în folosinţã cel puţin jumãtate din suprafaţa de teren a teritoriului viitoarei organizaţii. (4) Dacã statutul nu este aprobat, adunarea constitutivã va fi reconvocatã la o datã ulterioarã. Dacã nici la a doua convocare nu se îndeplinesc condiţiile prevãzute la alin. (3), mandatul comitetului constitutiv înceteazã. (5) Adunarea constitutivã alege membrii consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere. ART. 21 (1) Consiliul de administraţie depune la Oficiul de reglementare o cerere de avizare şi autorizare a constituirii organizaţiei şi de înregistrare în Registrul naţional al organizaţiei de îmbunãtãţiri funciare. (2) Cererea de avizare, autorizare şi înregistrare va fi însoţitã de: a) actul constitutiv şi statutul organizaţiei; b) dovada sediului organizaţiei; c) dovada constituirii patrimoniului organizaţiei; d) lista tuturor membrilor care deţin în proprietate, administreazã sau folosesc teren situat pe teritoriul organizaţiei. ART. 22 (1) În situaţia în care Oficiul de reglementare constatã cã s-a respectat procedura de constituire şi prevederile art. 14-21 din prezentele norme metodologice, referitoare la procedura de convocare, de ţinere a şedinţei şi de votare în adunarea constitutivã, conţinutul actului constitutiv şi al statutului şi teritoriul viitoarei organizaţii, precum şi cã sunt îndeplinite condiţiile de preluare de cãtre organizaţie a infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii, avizeazã constituirea organizaţiei şi elaboreazã documentaţia necesarã autorizãrii constituirii organizaţiei, care va conţine avizul Oficiului de reglementare, referatul de aprobare, precum şi proiectul ordinului de autorizare a constituirii. (2) Oficiul de reglementare poate solicita completarea documentaţiei depuse de consiliul de administraţie, situaţie în care termenul prevãzut la alin. (1) se prelungeşte cu 15 zile. (3) În situaţia în care condiţiile prevãzute la alin. (1) nu sunt îndeplinite, Oficiul de reglementare întocmeşte un referat privind respingerea cererii de avizare şi autorizare a constituirii organizaţiei şi de înregistrare în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunãtãţiri funciare. ART. 23 (1) În termen de 15 zile de la data emiterii avizului sau a înaintãrii referatului de respingere a cererii de cãtre Oficiul de reglementare, ministrul agriculturii, pãdurilor şi dezvotãrii rurale emite un ordin de autorizare a constituirii organizaţiei şi de înregistrare a acesteia sau respinge motivat cererea de autorizare şi înregistrare. Oficiul de reglementare înregistreazã organizaţiile nou-constituite în termen de 5 zile de la data emiterii ordinului de autorizare şi înregistrare a organizaţiei. Dupã înregistrarea noii organizaţii sau respingerea cererii de autorizare şi înregistrare, Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale comunicã organizaţiei ordinul de autorizare şi înregistrare sau de respingere a cererii. Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale va fi fãcut public de organizaţie prin: a) afişarea la sediul primãriei localitãţii sau la sediile primãriilor localitãţilor pe raza teritorialã a cãrora este situat în întregime sau în parte teritoriul organizaţiei; b) publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a; c) depunerea unei copii la unitatea localã a direcţiei generale a finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul organizaţiei. (2) Organizaţia are obligaţia de a comunica Oficiului de reglementare documente din care sã rezulte îndeplinirea procedurii de publicitate prevãzute la alin. (1). ART. 24 Organizaţia dobândeşte personalitate juridicã pe data înregistrãrii sale în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunãtãţiri funciare. ART. 25 (1) Organizaţiile se organizeazã şi funcţioneazã în condiţiile legii şi ale prezentelor norme metodologice, precum şi în conformitate cu statutul propriu şi regulamentele interne. (2) Organizaţiile au organele de conducere şi comisiile prevãzute la art. 15 alin. (1) din lege. ART. 26 (1) Adunarea generalã este organul de conducere al organizaţiei, prin care membrii organizaţiei sau reprezentanţii acestora îşi exercitã dreptul de participare la adoptarea hotãrârilor privind activitatea organizaţiei şi de control asupra celorlalte organe alese ale organizaţiei. (2) Adunarea generalã se întruneşte cel puţin de douã ori pe an, în prima şedinţã pânã la data de 31 martie şi în a doua şedinţã pânã la data de 30 septembrie ale fiecãrui an, sau ori de câte ori este necesar potrivit dispoziţiilor statutului, la solicitarea scrisã cel puţin a unei pãtrimi din numãrul membrilor organizaţiei sau al reprezentaţilor acestora, ori la solicitarea Oficiului de reglementare. (3) Membrii organizaţiilor care nu au sistem de reprezentare pot sã participe personal la şedinţele adunãrilor generale, sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor şi sã voteze. Organizaţiilor cu sistem de reprezentare li se aplicã corespunzãtor prevederile art. 19 alin. (5)-(7) din prezentele norme metodologice, referirea la adunarea constitutivã înlocuindu-se cu cea la adunarea generalã. (4) Şedinţele adunãrii generale se convoacã de consiliul de administraţie. ART. 27 (1) Adunarea generalã adoptã hotãrâri privind: a) stabilirea strategiei şi obiectivelor generale ale organizaţiei; b) alegerea şi eliberarea din funcţie a membrilor consiliului de administraţie, comisiei de cenzori, şi ai comisiei de conciliere şi, dupã caz, stabilirea indemnizaţiei acestora; c) aprobarea regulamentelor interne ale organizaţiei; d) aprobarea situaţiilor financiare anuale şi a raportului de gestiune anual al consiliului de administraţie; e) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de activitate pe exerciţiul financiar urmãtor, a necesarului de personal şi a planului de exploatare, întreţinere şi reparaţii şi alte lucrãri de îmbunãtãţiri funciare; f) aprobarea tarifelor pentru serviciile de îmbunãtãţiri funciare prestate de organizaţie, precum şi a nivelului cotizaţiei şi a oricãror alte tarife; g) aprobarea planului de executare a altor lucrãri de îmbunãtãţiri funciare; h) vânzarea sau ipotecarea oricãrui teren asupra cãruia organizaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea ori gajarea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare deţinute în proprietate de organizaţie; i) efectuarea de investiţii şi reabilitarea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare; j) modificarea şi completarea statutului organizaţiei; k) fuziunea organizaţiei cu alte organizaţii, divizarea acesteia şi dobândirea calitãţii de membru al unei federaţii; l) dizolvarea şi lichidarea organizaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rãmase dupã lichidare; m) modificarea statutului sau soluţionarea oricãrei probleme pentru care este cerutã aprobarea adunãrii generale. (2) Pentru validitatea deliberãrilor adunãrii generale este necesarã prezenţa membrilor sau a reprezentanţilor lor care sã deţinã cel puţin jumãtate din numãrul total de voturi, iar hotãrârile trebuie sã fie luate cu majoritatea simplã a voturilor membrilor prezenţi sau reprezentaţi, dacã statutul sau legea nu prevede o majoritate mai mare. (3) În situaţia în care adunarea generalã nu poate lucra din cauza neîndeplinirii condiţiilor prevãzute la alin. (2), aceasta se va întruni, dupã o a doua convocare, şi poate dã delibereze asupra problemelor puse pe ordinea de zi a celei dintâi adunãri, cu majoritatea voturilor membrilor sau reprezentanţilor acestora prezenţi. (4) Hotãrârile adunãrilor generale privind vânzarea sau ipotecarea oricãrui teren asupra cãruia organizaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea ori gajarea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare deţinute în proprietate de organizaţie, fuziunea organizaţiei cu alte organizaţii, divizarea acesteia şi dobândirea calitãţii de membru al unei federaţii, dizolvarea, lichidarea sau reorganizarea organizaţiei, modificarea statului acesteia sau orice altã problemã prevãzutã de statut în acest sens se iau cu respectarea condiţiilor de prezenţã menţionate la alin. (2) şi cu o majoritate de douã treimi din numãrul voturilor membrilor care voteazã personal sau prin reprezentanţi. ART. 28 (1) Statutul unei organizaţii care nu are un sistem de reprezentare va menţiona modalitatea de alocare a voturilor fiecãrui membru la şedinţele adunãrilor generale, proporţional cu mãrimea suprafeţei de teren deţinute în proprietate, în administrare sau în folosinţã ori pe o altã bazã echitabilã care sã protejeze interesele fiecãrui membru. (2) Un membru al organizaţiei poate deţine cel mult douã cincimi din numãrul total de voturi. În cazul în care, potrivit modalitãţii de alocare a voturilor prevãzute de statutul organizaţiei, un membru al acesteia deţine mai mult de douã cincimi din numãrul total de voturi, numãrul de voturi care depãşeşte limita de douã cincimi se repartizeazã celorlalţi membri proporţional cu numãrul de voturi deţinut de aceştia. (3) În statut se pot prevedea suspendarea dreptului de vot al membrilor restanţi la plata tarifelor, a cotizaţiilor şi a penalitãţilor datorate organizaţiei, precum şi condiţiile de aplicare a acestei mãsuri ca o procedurã prealabilã a excluderii din organizaţie. (4) Membrii unei organizaţii care nu are un sistem de reprezentare, precum şi proprietarii care au dat în folosinţã terenurile pe care le deţin unei persoane care nu îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege pentru a fi membru al unei organizaţii pot fi reprezentaţi în adunãrile generale pe baza unei procuri speciale autentificate. ART. 29 (1) Cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunãrii generale, data, ora şi locul adunãrii generale se aduc la cunoştinţã membrilor organizaţiei fie personal, prin comunicare scrisã, fie prin afişare în locuri autorizate şi prin publicarea într-un cotidian local de mare tiraj. Anunţul şedinţelor adunãrii generale va fi însoţit de un proiect al ordinii de zi. (2) Membrii organizaţiei sau reprezentanţii acestora pot înainta consiliului de administraţie propuneri pentru a fi înscrise pe ordinea de zi, cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunãrii. (3) Şedinţele adunãrilor generale sunt prezidate de preşedintele consiliului de administraţie sau de vicepreşedinte, dupã caz. La fiecare şedinţã a adunãrii generale se redacteazã procesul-verbal în care se consemneazã îndeplinirea formalitãţilor de convocare, data şi locul adunãrii generale, membrii sau reprezentanţii prezenţi, numãrul voturilor pe care le deţin sau le reprezintã, dezbaterile în rezumat, hotãrârile luate şi, la cererea membrilor sau a reprezentanţilor, propunerile fãcute de aceştia în şedinţã. Procesele-verbale se semneazã de preşedinte şi de persoanele care l-au redactat şi se trec în registrul adunãrilor generale ale organizaţiei. (4) Persoanele care nu sunt membre ale organizaţiei pot fi invitate sã ia parte la şedinţele adunãrilor generale şi pot participa la dezbateri numai pe baza hotãrârii adunãrii generale, fãrã drept de vot. ART. 30 (1) Un membru al organizaţiei care, într-o anumitã problemã supusã aprobãrii adunãrii generale, este în conflict de interese cu organizaţia personal sau prin soţul, rudele ori afinii sãi pânã la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot. (2) Hotãrârile luate de adunarea generalã în limitele legii, ale actului constitutiv şi/sau ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii care nu au luat parte la adunarea generalã sau au votat împotrivã. ART. 31 (1) Consiliul de administraţie asigurã punerea în executare a hotãrârilor adunãrilor generale şi este alcãtuit dintr-un numãr cuprins între 3 şi 7 membri ai organizaţiei, aleşi de adunarea generalã pentru un mandat de pânã la 3 ani şi care pot fi realeşi potrivit prevederilor statutului organizaţiei. (2) Într-o organizaţie cu sistem de reprezentare, fiecare membru al consiliului de administraţie reprezintã o anumitã zonã de reprezentare sau un grup de zone de reprezentare. ART. 32 În exercitarea mandatului sãu consiliul de administraţie îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) angajeazã şi elibereazã din funcţie directorul organizaţiei; b) angajeazã ceilalţi salariaţi ai organizaţiei în conformitate cu necesarul de personal aprobat de adunarea generalã sau deleagã aceste prerogative directorului; c) convoacã şedinţele adunãrilor generale şi pregãteşte proiectul ordinii de zi şi documentaţia aferentã; d) supune aprobãrii adunãrii generale raportul de activitate pe perioada anterioarã, executarea bugetului de venituri şi cheltuieli, situaţiile financiare anuale, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi proiectul programului de activitate ale organizaţiei, precum şi alte proiecte de regulamente, planuri şi programe; e) elaboreazã propuneri de tarife pentru serviciile de îmbunãtãţiri funciare prestate de organizaţie şi propune nivelul cotizaţiilor sau al altor tarife; f) împuterniceşte preşedintele consiliului de administraţie sã semneze în numele organizaţiei acele contracte, convenţii sau alte angajamente stabilite prin hotãrâre a adunãrii generale, potrivit prevederilor statutului organizaţiei; g) stabileşte limitele de competenţã în cadrul cãrora directorul poate încheia contracte pe baza bugetului aprobat, a planului de lucru şi a planului de exploatare, întreţinere şi reparaţii; h) soluţioneazã orice alte probleme conform hotãrârilor adunãrii generale sau statutului. ART. 33 (1) Membrii consiliului de administraţie aleg prin vot secret dintre ei un preşedinte şi un vicepreşedinte. (2) Consiliul de administraţie se întruneşte o datã pe lunã sau ori de câte ori este necesar sau la cererea unei treimi din numãrul membrilor sãi. (3) Consiliul de administraţie se convoacã de preşedinte. (4) Consiliul de administraţie este valabil întrunit în prezenţa a cel puţin jumãtate din numãrul membrilor sãi. (5) Deciziile consiliului de administraţie se iau cu votul majoritãţii absolute a membrilor prezenţi, fiecare membru deţinând un vot. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv. (6) Consiliul de administraţie întocmeşte propriul regulament de funcţionare. La fiecare şedinţã a consiliului de administraţie se întocmeşte un proces-verbal care cuprinde ordinea deliberãrilor, deciziile luate, numãrul de voturi întrunite şi opiniile separate, care se vor consemna în registrul de deliberãri ale consiliului de administraţie. Procesele-verbale se semneazã de preşedinte şi de persoanele care le-au întocmit. ART. 34 (1) Atribuţiile preşedintelui sunt: a) sã convoace, sã organizeze şi sã conducã şedinţele consiliului de administraţie şi ale adunãrii generale; b) sã semneze contracte, convenţii şi alte angajamente potrivit competenţelor conferite de adunarea generalã; c) sã elibereze certificate privind calitatea de membru al organizaţiei şi situaţia membrilor cotizanţi; d) sã reprezinte organizaţia în faţa reprezentanţilor persoanelor juridice de drept public şi privat. (2) Vicepreşedintele va îndeplini atribuţiile preşedintelui în cazul delegãrii acestora sau al imposibilitãţii preşedintelui de a le îndeplini. (3) Preşedintele şi vicepreşedintele sunt eliberaţi din funcţie prin votul majoritãţii membrilor consiliului de administraţie. Persoanele eliberate din funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte îşi pãstreazã calitatea de membru al consiliului de administraţie. ART. 35 (1) Controlul financiar intern al organizaţiei este asigurat de comisia de cenzori. (2) Comisia de cenzori este compusã din 3 sau mai mulţi cenzori şi tot atâţia supleanţi. Numãrul cenzorilor este totdeauna impar. (3) Cenzorii sunt aleşi şi revocaţi de adunarea generalã. Aceştia trebuie sã fie membri ai organizaţiei, cu excepţia cenzorilor contabili. Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi. (4) Cel puţin unul dintre cenzori trebuie sã fie contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil, în acest scop putând fi desemnatã şi o persoanã care nu este membrã a organizaţiei. ART. 36 (1) Comisia de cenzori supravegheazã modul de gestionare a patrimoniului organizaţiei, verificã modul de utilizare a sumelor primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, verificã dacã situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţã cu registrele şi dacã acestea sunt regulat ţinute, dacã evaluarea patrimoniului s-a fãcut regulamentar potrivit situaţiilor financiare şi s-a întocmit inventarul potrivit legii. Cenzorii au obligaţia sã efectueze controale inopinate ale casei organizaţiei, sã convoace adunarea generalã dacã nu a fost convocatã de consiliul de administraţie şi sã ia parte la adunãrile generale, putând propune probleme pe ordinea de zi. Controalele cenzorilor se efectueazã cel puţin de douã ori pe an sau ori de câte ori este necesar. (2) Comisia de cenzori efectueazã controale suplimentare pe baza hotãrârii adunãrii generale sau la cererea unei treimi din numãrul membrilor consiliului de administraţie. (3) Comisia de cenzori întocmeşte rapoarte pe care le prezintã adunãrii generale. (4) Comisia de cenzori alege dintre membrii sãi un preşedinte şi întocmeşte propriul regulament de funcţionare. ART. 37 (1) Comisia de conciliere are atribuţiile, se organizeazã şi funcţioneazã potrivit prevederilor art. 19 şi 20 din lege. (2) Comisia de conciliere este compusã din cel puţin 5 membri ai organizaţiei, aleşi de adunarea generalã pentru o perioadã de pânã la 4 ani. Aceastã comisie îl alege pe unul dintre membrii sãi ca preşedinte. (3) Procedura de lucru a comisiei de conciliere se reglementeazã prin norme ce se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale. ART. 38 (1) În conformitate cu statutul organizaţiei şi cu bugetul aprobat, membrii consiliului de administraţie, ai comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere pot beneficia de: a) decontarea cheltuielilor de deplasare, de cazare şi a oricãror alte asemenea cheltuieli efectuate pentru îndeplinirea mandatului lor, potrivit hotãrârii adunãrii generale; b) plata de indemnizaţii lunare de pânã la 20% din cuantumul salariului directorului organizaţiei, stabilite prin statut sau prin hotãrâre a adunãrii generale. (2) Acoperirea cheltuielilor şi plata indemnizaţiilor persoanelor care ocupã funcţii eligibile se fac numai din fondurile atrase prin plata cotizaţiei. ART. 39 O persoanã poate fi membrã doar în unul dintre urmãtoarele organe: consiliul de administraţie, comisia de cenzori sau comisia de conciliere. ART. 40 Membrilor consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere le sunt aplicabile corespunzãtor prevederile art. 30 alin. (1) din prezentele norme metodologice. ART. 41 Adunarea generalã îl poate revoca pe oricare dintre membrii consiliului de administraţie, comisiei de cenzori sau ai comisiei de conciliere pentru grava încãlcare a îndatoririlor ce îi revin potrivit statutului. ART. 42 Directorul exercitã conducerea executivã a activitãţii curente a organizaţiei şi pune în executare deciziile consiliului de administraţie. ART. 43 Directorul are ca atribuţii: a) sã pregãteascã proiectul documentaţiei ce urmeazã a fi analizatã de consiliul de administraţie în conformitate cu instrucţiunile acestuia; b) sã ia mãsurile pentru asigurarea exploatãrii, întreţinerii şi a reparaţiilor efective şi eficiente ale sistemului de irigaţii sau desecare şi drenaj ori a lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului, care se aflã în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei, precum şi pentru executarea corespunzãtoare a contractelor şi convenţiilor la care aceasta este parte; c) sã întocmeascã fişele de post, sã selecteze, sã angajeze şi sã concedieze personalul organizaţiei pe baza delegaţiei acordate de consiliul de administraţie; d) sã ia mãsurile necesare pentru organizarea şi conducerea contabilitãţii, ţinerea la zi a registrelor, evidenţelor şi situaţiilor financiare, potrivit legii; e) sã emitã şi sã facã publice instrucţiuni obligatorii pentru salariaţii organizaţiei; f) sã facã operaţiuni prin conturile bancare ale organizaţiei în conformitate cu instrucţiunile consiliului de administraţie şi cu regulamentele interne ale organizaţiei; g) sã propunã adunãrii generale alocarea excedentelor cãtre diversele fonduri sau rezerve ori recuperarea pierderilor; h) sã exercite alte prerogative încredinţate de consiliul de administraţie ori prevãzute de statutul organizaţiei. ART. 44 Directorul angajeazã organizaţia în raporturile cu terţe persoane fizice şi persoane juridice, precum şi în actele emise în executarea atribuţiilor sale, potrivit delegãrii date de consiliul de administraţie. ART. 45 Directorul participã la şedinţele consiliului de administraţie, fãrã drept de vot. ART. 46 Directorul este angajat de consiliul de administraţie. Consiliul de administraţie stabileşte salariul directorului şi orice alte asemenea drepturi pe baza criteriilor de performanţã şi a modului de îndeplinire de cãtre director a atribuţiilor ce îi revin. ART. 47 (1) Numãrul şi categoriile de personal, precum şi salarizarea acestora se stabilesc de directorul organizaţiei anual, cu încadrarea în bugetul organizaţiei şi în necesarul de personal aprobate de adunarea generalã. (2) Organizaţia poate angaja un secretar, un contabil şi unul sau mai mulţi ingineri specialişti în îmbunãtãţiri funciare. (3) Contabilul organizaţiei este angajat de consiliul de administraţie la recomandarea directorului. ART. 48 Directorul şi ceilalţi salariaţi ai organizaţiei sunt angajaţi pe bazã de contract individual de muncã în conformitate cu legislaţia muncii în vigoare.
CAP. III Federaţiile de organizaţii de îmbunãtãţiri funciare
ART. 49 Federaţiile se constituie potrivit procedurii reglementate de prezentele norme metodologice, pentru desfãşurarea activitãţilor de îmbunãtãţiri funciare prevãzute de lege. ART. 50 Pentru desfãşurarea activitãţilor sale, federaţia îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) încheierea de contracte cu Administraţia sau cu alţi furnizori pentru livrarea apei pentru irigaţii şi alte servicii de îmbunãtãţiri funciare; b) încheierea de contracte cu furnizorul de energie electricã şi termicã pentru livrarea energiei necesare exploatãrii unei pãrţi autonome funcţional sau a întregii amenajãri de îmbunãtãţiri funciare aflate în administrarea sa; c) prestarea de servicii de îmbunãtãţiri funciare cãtre organizaţiile membre, pe bazã contractualã sau potrivit regulamentului intern ori deciziei consiliului de administraţie; d) solicitarea şi încasarea tarifelor de la organizaţiile membre pentru serviciile prestate; e) angajarea personalului calificat necesar; f) achiziţionarea, închirierea, înlocuirea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor şi a echipamentului de îmbunãtãţiri funciare; g) deschiderea de conturi bancare; h) organizarea de instruiri pentru reprezentanţii organizaţiilor membre în domeniul administrãrii şi gestiunii organizaţiilor, tehnicilor de negociere, exploatãrii şi întreţinerii amenajãrilor de îmbunãtãţiri funciare, protecţiei muncii, tehnicilor de îmbunãtãţiri funciare şi promovãrii utilizãrii noilor tehnici şi tehnologii; i) emiterea de regulamente interne obligatorii pentru organizaţiile membre, reprezentanţii organizaţiilor membre participanţi la activitatea federaţiei, precum şi pentru angajaţii federaţiei; j) reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare din cadrul teritoriului sãu; k) realizarea sau contractarea proiectelor în vederea reabilitãrii şi modernizãrii infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare din cadrul teritoriului sãu; l) angajarea de experţi şi de consultanţi pentru asigurarea funcţionãrii eficiente a federaţiei; m) contractarea de studii de cercetare şi de teren pentru realizarea de noi amenajãri de îmbunãtãţiri funciare şi dezvoltarea activitãţii federaţiei. ART. 51 Veniturile federaţiei se constituie din urmãtoarele surse: a) tarifele percepute organizaţiilor membre pentru serviciile prestate; b) cotizaţia anualã, calculatã în funcţie de suprafaţa teritoriului fiecãrei organizaţii membre; c) penalitãţile ce se vor plãti de organizaţiile membre în conformitate cu statutul federaţiei; d) donaţiile, legatele şi sponsorizãrile, în condiţiile legii; e) subvenţiile acordate de la bugetul de stat, în condiţiile legii. ART. 52 Fiecare federaţie va constitui şi va utiliza rezervele aprobate de consiliul de administraţie al federaţiei. ART. 53 Organizaţiile ale cãror teritorii sunt situate în cadrul aceleiaşi amenajãri de îmbunãtãţiri funciare şi cãrora li se pot presta servicii de îmbunãtãţiri funciare de federaţia care exploateazã, întreţine şi reparã o parte autonomã funcţional din acea amenajare de îmbunãtãţiri funciare sau întreaga amenajare pot dobândi calitatea de membru al unei federaţii. ART. 54 În cazul încãlcãrii de cãtre organizaţiile membre a obligaţiei de platã a tarifelor şi cotizaţiilor datorate unei federaţii, dispoziţiile art. 13 alin. (2) din prezentele norme metodologice se aplicã corespunzãtor. ART. 55 Tarifele şi cotizaţiile restante, datorate federaţiei de organizaţiile membre, se pot recupera pe baza angajamentelor de platã semnate de organizaţiile debitoare, care constituie titlu executoriu. ART. 56 Federaţia nu este rãspunzãtoare pentru obligaţiile asumate de organizaţiile membre. ART. 57 (1) Federaţia se constituie prin adoptarea hotãrârii de constituire consemnate în actul constitutiv şi prin aprobarea statutului, în condiţiile legii. (2) Modelele actului constitutiv şi statutului federaţiilor sunt prevãzute în anexa nr. 2. ART. 58 (1) Constituirea federaţiilor se face cu respectarea procedurii de înfiinţare a organizaţiilor, prevãzutã la art. 14-24 din prezentele norme metodologice, membrii potenţiali fiind organizaţiile care pot beneficia de serviciile de îmbunãtãţiri funciare prestate de federaţie, iar teritoriul federaţiei fiind suprafaţa de teren cuprinsã în cadrul pãrţii de amenajare sau al întregii amenajãri de îmbunãtãţiri funciare exploatatã, întreţinutã şi reparatã de acea federaţie. (2) Participarea la adoptarea deciziilor în cadrul federaţiei se face numai prin reprezentare, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (5)-(7) din prezentele norme metodologice. ART. 59 Statutul este considerat aprobat dacã majoritatea simplã a membrilor potenţiali ai federaţiei îşi exprimã acordul cu privire la conţinutul acestuia şi dacã: a) teritoriile lor reprezintã cel puţin jumãtate din suprafaţa de teren a teritoriului viitoarei federaţii; b) în cazul preluãrii în folosinţã a unei pãrţi dintr-o amenajare, teritoriile federaţiilor constituite în cadrul aceleiaşi amenajãri nu se suprapun; c) infrastructura situatã pe teritoriul federaţiei funcţioneazã autonom. ART. 60 Federaţiile au urmãtoarele organe de conducere şi comisii: a) adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre; b) consiliul de administraţie; c) comisia de cenzori; d) comisia de conciliere. ART. 61 (1) Adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre, denumitã în continuare adunarea reprezentanţilor, este compusã dintr-un numãr de reprezentanţi ai organizaţiilor membre, proporţional cu suprafaţa teritoriului organizaţiei reprezentate. (2) Adunarea reprezentanţilor îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) alegerea, înlocuirea, revocarea şi eliberarea din funcţie a membrilor consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere; b) aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a federaţiei şi a regulamentului de funcţionare a consiliului de administraţie; c) aprobarea rapoartelor consiliului de administraţie şi ale comisiilor federaţiei. (3) Repartizarea voturilor, participarea la şedinţe, convocarea, desfãşurarea dezbaterilor şi modalitatea de adoptare a hotãrârilor în cadrul adunãrii reprezentanţilor se stabilesc prin statutul federaţiei. ART. 62 (1) Consiliul de administraţie este compus din câte unul sau mai mulţi reprezentanţi ai organizaţiilor membre şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar sau la solicitarea scrisã cel puţin a unei pãtrimi din numãrul membrilor sãi ori la solicitarea Oficiului de reglementare. (2) Consiliul de administraţie se convoacã de preşedintele acestuia. ART. 63 Consiliul de administraţie are urmãtoarele atribuţii: a) stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale federaţiei; b) aprobarea regulamentelor interne ale federaţiei, cu excepţia celor date în competenţa adunãrii reprezentanţilor; c) aprobarea situaţiilor financiare şi a raportului de activitate întocmit de director; d) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a programului de activitate pe exerciţiul financiar urmãtor, a necesarului de personal şi a planului de exploatare, întreţinere şi reparaţii; e) aprobarea tarifului pentru serviciile de îmbunãtãţiri funciare prestate de federaţie potrivit legii, precum şi a nivelului cotizaţiei şi altor contribuţii; f) modificarea şi completarea statutului federaţiei; g) reorganizarea, fuziunea sau divizarea, dizolvarea şi lichidarea federaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rãmase dupã lichidare. ART. 64 Comisia de cenzori şi comisia de conciliere ale federaţiei se constituie, se organizeazã şi funcţioneazã în aceleaşi condiţii ca şi comisiile organizaţiilor, membrii acestor comisii fiind reprezentanţi ai organizaţiilor membre.
CAP. IV Dispoziţii comune aplicabile organizaţiilor de îmbunãtãţiri funciare şi federaţiilor de organizaţii de îmbunãtãţiri funciare
ART. 65 În afarã de evidenţele cerute de lege, organizaţiile vor ţine urmãtoarele evidenţe: a) un registru al membrilor, care conţine o descriere a dimensiunilor şi a vecinãtãţilor terenului deţinut de fiecare membru, datele înscrise fiind actualizate la fiecare 6 luni; b) un plan de situaţie a teritoriului organizaţiei, cu infrastructura de îmbunãtãţiri funciare; c) evidenţa infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare aflate în exploatarea şi în întreţinerea organizaţiei; d) un registru al persoanelor care nu sunt membre ale organizaţiei, cãrora organizaţia le presteazã servicii de îmbunãtãţiri funciare; e) un registru al serviciilor de îmbunãtãţiri funciare prestate organizaţiei de Administraţie sau de alţi prestatori de servicii; f) un registru al serviciilor de îmbunãtãţiri funciare prestate atât membrilor, cât şi persoanelor care nu sunt membre; g) un registru al tarifelor şi cotizaţiilor datorate şi plãtite; h) câte un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor adunãrii generale, consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi comisiei de conciliere; i) un registru al convenţiilor şi contractelor încheiate; j) un registru al inspecţiilor şi intervenţiilor la infrastructura de îmbunãtãţiri funciare exploatatã, întreţinutã sau reparatã de organizaţie. ART. 66 În afarã de evidenţele prevãzute de lege şi de cele menţionate la art. 65 lit. b), c), g), i) şi j) din prezentele norme metodologice, federaţiile vor ţine urmãtoarele registre: a) un registru al membrilor federaţiei, conţinând informaţii referitoare la dimensiunile şi amplasarea teritoriului fiecãrei organizaţii membre, a cãrui actualizare se face în condiţiile art. 65 lit. a) din prezentele norme metodologice; b) un registru al serviciilor de îmbunãtãţiri funciare prestate organizaţiilor membre; c) un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie. ART. 67 Modelul registrelor ce se vor ţine de organizaţii şi federaţii se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, care se emite în termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice. ART. 68 Toate organizaţiile şi federaţiile organizeazã şi conduc contabilitatea potrivit legislaţiei în vigoare. ART. 69 (1) Situaţiile financiare anuale ale fiecãrei organizaţii şi federaţii se supun auditului de cãtre auditori externi independenţi, potrivit legii, la solicitarea adunãrii generale, în cazul organizaţiilor, sau a consiliului de administraţie, în cazul federaţiilor, ori a Oficiului de reglementare. (2) În termen de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, organizaţiile şi federaţiile: a) depun o situaţie a veniturilor anuale la Oficiul de reglementare, în forma stabilitã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, care va preciza şi dimensiunea suprafeţei de teren din cadrul teritoriului organizaţiei care este deţinutã în proprietate, în administrare sau în folosinţã, potrivit legii, de membrii organizaţiei ori, dupã caz, dimensiunea suprafeţei de teren cumulate a teritoriilor organizaţiilor membre ale federaţiei, împreunã cu o copie a situaţiilor financiare auditate; b) depun un exemplar al situaţiilor financiare auditate la organul financiar local. (3) Membrii consiliului de administraţie rãspund de îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la alin. (1) şi (2). ART. 70 (1) Oficiul de reglementare poate sã solicite copii ale situaţiilor financiare ale organizaţiei sau federaţiei împreunã cu copii ale registrelor şi evidenţelor ţinute în conformitate cu legea şi cu prevederile art. 65-67 din prezentele norme metodologice. (2) Oficiul de reglementare, printr-un specialist abilitat, poate efectua verificãri ale registrelor şi evidenţelor unei organizaţii sau federaţii: a) la cererea scrisã a 2 sau mai mulţi membri ai organizaţiei sau federaţiei; b) dacã organizaţia sau federaţia nu a depus la termen situaţia veniturilor; c) dacã, la examinarea situaţiei veniturilor şi a situaţiilor financiare auditate, constatã nereguli sau încãlcãri ale prevederilor legislaţiei în domeniu. (3) În situaţia în care în urma controlului efectuat potrivit alin. (2) Oficiul de reglementare constatã încãlcãri ale prevederilor legale, acesta poate solicita, în condiţiile art. 26 alin. (1) sau ale art. 62 alin. (1) din prezentele norme metodologice, convocarea adunãrii generale a organizaţiei sau a consiliului de administraţie al federaţiei, dupã caz, în care se vor prezenta constatãrile controlului efectuat şi se vor propune mãsuri de remediere. ART. 71 (1) Procedura de dizolvare a organizaţiilor şi federaţiilor se declanşeazã ca urmare a: a) imposibilitãţii desfãşurãrii activitãţilor pentru care au fost constituite; b) apariţiei unei situaţii care face ca existenţa organizaţiei sau a federaţiei sã nu mai fie necesarã; c) imposibilitãţii constituirii adunãrii generale sau a consiliului de administraţie, dacã aceastã situaţie dureazã mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, organele de conducere trebuiau sã fie constituite; d) altor cauze prevãzute de lege sau de statut. (2) Înainte de convocarea adunãrii generale a organizaţiei sau a consiliului de administraţie al federaţiei pentru aprobarea dizolvãrii organizaţiei sau a federaţiei, consiliul de administraţie va înainta Oficiului de reglementare documentaţia de justificare a îndeplinirii condiţiilor prevãzute la alin. (1) şi o propunere de lichidare. Declanşarea dizolvãrii şi lichidãrii se va face pe baza avizului Oficiului de reglementare. (3) Prin hotãrârea de dizolvare a organizaţiei sau a federaţiei se numesc 2 sau mai mulţi lichidatori. Aceastã hotãrâre se depune la Oficiul de reglementare pentru a fi înscrisã în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunãtãţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunãtãţiri funciare şi va fi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. (4) Pânã la încheierea procesului de lichidare, prevederile statutului organizaţiei sau al federaţiei continuã sã producã efecte în raporturile juridice dintre membri şi organizaţie sau federaţie. (5) Încheierea procesului de lichidare se face cu avizul Oficiului de reglementare. Lichidatorii depun documentaţia necesarã în vederea lichidãrii care se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale şi publicã acest ordin cu respectarea prevederilor art. 23 din prezentele norme metodologice. (6) Oficiul de reglementare va radia organizaţia sau federaţia lichidatã din Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunãtãţiri funciare şi al federaţiilor de organizaţii de îmbunãtãţiri funciare în termen de 5 zile de la data emiterii ordinului de aprobare a lichidãrii. (7) Dupã încheierea procesului de lichidare, activele rãmase, inclusiv infrastructura de îmbunãtãţiri funciare, aflate în proprietatea organizaţiilor sau a federaţiilor, se vor vinde prin licitaţie publicã sau, dupã caz, pot fi transmise cãtre alte organizaţii ori federaţii care preiau activitãţile de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale sistemului de irigaţii sau de desecare şi drenaj ori ale lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor sau de combatere a eroziunii solului ori ale întregii amenajãri de îmbunãtãţiri funciare sau ale unei pãrţi a acesteia, potrivit procedurii stabilite prin statutul organizaţiei. ART. 72 (1) Cu condiţia avizului prealabil scris al Oficiului de reglementare, douã sau mai multe organizaţii pot fuziona şi forma o nouã organizaţie în conformitate cu prevederile statutelor lor. Adunarea generalã a fiecãreia dintre organizaţiile care fuzioneazã aprobã statutul noii organizaţii care se constituie prin fuziune. (2) Noua organizaţie rezultatã prin fuziune se constituie şi se înregistreazã în condiţiile prevãzute de lege şi de art. 14-24 din prezentele norme metodologice. ART. 73 (1) Cu condiţia avizului prealabil scris al Oficiului de reglementare, o organizaţie poate transmite o parte din activitãţile sale, precum şi activele utilizate pentru desfãşurarea acestor activitãţi unei alte organizaţii şi se poate diviza în mai multe organizaţii. Transmiterea activitãţilor, precum şi divizarea se vor aproba de adunarea generalã a organizaţiei care efectueazã transferul, cu o majoritate de douã treimi din numãrul voturilor membrilor prezenţi. (2) Noile organizaţii rezultate din divizare se constituie şi se înregistreazã în condiţiile prevãzute de lege şi de art. 14-24 din prezentele norme metodologice. ART. 74 (1) Cu condiţia avizului prealabil scris al Oficiului de reglementare, o organizaţie sau o federaţie poate sã-şi completeze şi sã-şi modifice statutul prin acte adiţionale care vor respecta aceleaşi condiţii de formã ca şi actul constitutiv şi statutul. (2) Orice modificare a statutului organizaţiei sau al federaţiei, aprobatã de adunarea generalã a organizaţiei sau de consiliul de administraţie al federaţiei, dupã caz, se autorizeazã, se înregistreazã şi se publicã cu respectarea prevederilor art. 22 şi 23 din prezentele norme metodologice.
CAP. V Dreptul de proprietate şi de folosinţã asupra infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare şi terenului
ART. 75 (1) Organizaţiile constituite potrivit legii pot formula cereri de transmitere fãrã platã a dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare aparţinând domeniului privat al statului, aflatã în folosinţa Administraţiei, societãţilor comerciale, staţiunilor şi institutelor de cercetare şi producţie agricolã, unitãţilor de învãţãmânt agricol, precum şi a altor instituţii publice, situatã pe teritoriul organizaţiei. (2) Transmiterea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare prevãzute la alin. (1) se face pe bazã de protocol încheiat între reprezentantul proprietarului infrastructurii, pe de o parte, şi organizaţie, pe de altã parte. Conţinutul minim al protocolului de transmitere a dreptului de proprietate se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale. ART. 76 (1) Organizaţiile sau federaţiile constituite potrivit legii pot formula cereri de transmitere a dreptului de proprietate sau, respectiv, de folosinţã asupra infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare aparţinând domeniului privat al unitãţilor administrativ-teritoriale. (2) Transmiterea dreptului de proprietate sau de folosinţã asupra infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare prevãzute la alin. (1) se face prin hotãrâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în condiţiile legii, pe bazã de protocol încheiat între reprezentantul legal al unitãţii administrativ-teritoriale, pe de o parte, şi organizaţie sau federaţie, pe de altã parte. ART. 77 (1) Federaţiile constituite potrivit legii pot formula cereri de transmitere în folosinţã gratuitã a unei pãrţi autonome funcţional dintr-o amenajare sau a unei întregi amenajãri de îmbunãtãţiri funciare aflate în proprietatea publicã a statului. (2) Transmiterea dreptului de folosinţã gratuitã asupra infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare prevãzute la alin. (1) se face pe bazã de protocol încheiat între reprezentantul proprietarului infrastructurii, pe de o parte, şi federaţie, pe de altã parte. Conţinutul minim al protocolului de transmitere a dreptului de folosinţã gratuitã se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale. ART. 78 În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme metodologice, infrastructura de îmbunãtãţiri funciare aparţinând domeniului privat al statului din cadrul amenajãrilor de îmbunãtãţiri funciare declarate de utilitate publicã, situatã pe terenurile cu destinaţie agricolã deţinute în exploatare de societãţile comerciale cu capital majoritar de stat, se transmite în folosinţa Administraţiei şi se înregistreazã în patrimoniul acesteia, cu reducerea corespunzãtoare a capitalului social prin diminuarea participaţiei statului. ART. 79 Organizaţiile au obligaţia de a notifica Oficiului de reglementare înstrãinarea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare dobândite în proprietate cu titlu gratuit din proprietatea privatã a statului sau a unitãţilor administrativ-teritoriale. ART. 80 (1) Scoaterea din circuitul agricol a terenurilor deservite de infrastructura de îmbunãtãţiri funciare aparţinând domeniului public şi privat al statului sau persoanelor fizice, pentru realizarea obiectivelor de investiţii, se face în condiţiile art. 34 din lege. (2) În vederea obţinerii avizului tehnic prealabil aprobãrii scoaterii din circuitul agricol a suprafeţelor de teren prevãzute la alin. (1), beneficiarul investiţiei înainteazã documentaţia sucursalei Administraţiei sau, dupã caz, direcţiei pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene sau a municipiului Bucureşti în raza teritorialã a cãreia se aflã terenul. Avizul tehnic în vederea aprobãrii scoaterii din circuitul agricol se emite, dupã caz: a) de Administraţie, pentru terenurile situate în cadrul amenajãrilor de îmbunãtãţiri funciare aflate în administrarea acesteia; b) de direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru terenurile situate în cadrul teritoriilor organizaţiilor sau federaţiilor ori deservite de infrastructura de îmbunãtãţiri funciare deţinutã de alte persoane fizice.
CAP. VI Amenajãrile de îmbunãtãţiri funciare declarate de utilitate publicã
ART. 81 (1) Potrivit art. 37 alin. (1) din lege, Administraţia administreazã, exploateazã, întreţine şi reparã amenajãrile de îmbunãtãţiri funciare declarate de utilitate publicã. (2) O amenajare de îmbunãtãţiri funciare este declaratã de utilitate publicã potrivit urmãtoarelor criterii care se îndeplinesc cumulativ: a) deserveşte o colectivitate de proprietari de teren sau asigurã unei suprafeţe de teren calitãţile necesare utilizãrii potrivit destinaţiei sale ori protejeazã o suprafaţã de teren împotriva factorilor distructivi, condiţii care, fãrã intervenţia Administraţiei, nu ar putea fi realizate. În cazul amenajãrilor de irigaţii, suprafaţa amenajãrii este de cel puţin 1.000 ha, iar nivelul cheltuielilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii poate fi acoperit total sau în cea mai mare parte din venituri proprii ori, în completare, de la bugetul de stat; b) sursele de finanţare pentru exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajãrii sunt asigurate; c) este, din punct de vedere tehnic, în stare de funcţionare; d) profitabilitatea trebuie sã fie de cel puţin 12%, în cazul amenajãrilor de irigaţii, sau valoarea pagubelor evitate, în cazul celorlalte amenajãri de îmbunãtãţiri funciare, trebuie sã acopere costurile de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale amenajãrii; e) randamentul de funcţionare a unei amenajãri de irigaţii, calculat ca raport între volumul total de apã livratã şi preluatã de beneficiari şi volumul total de apã prelevat din sursa primarã, este de cel puţin 40%; f) cererea de livrare de apã pentru irigaţii, conform contractelor multianuale încheiate potrivit legii, implicã irigarea a cel puţin 20% din suprafaţa deservitã de punctele de livrare a apei pentru irigaţii, de canalele de distribuţie şi de suprafaţa întregii amenajãri; g) aportul financiar al proprietarilor de teren, al organizaţiilor şi federaţiilor este de cel puţin 10% din costurile exploatãrii, întreţinerii şi reparaţiilor amenajãrii de irigaţii; h) exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile amenajãrii contribuie la protecţia mediului înconjurãtor şi a obiectivelor sociale şi economice. (3) O datã cu întocmirea planurilor anuale de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale amenajãrilor de îmbunãtãţiri funciare declarate de utilitate publicã, Administraţia evalueazã îndeplinirea criteriilor prevãzute la alin. (2) şi înainteazã Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale propuneri în vederea aplicãrii art. 38 alin. (1) din lege.
CAP. VII Serviciile de îmbunãtãţiri funciare
ART. 82 (1) Administraţia livreazã apã pentru irigaţii la solicitarea beneficiarilor, pe bazã de contracte multianuale sau de contracte sezoniere, în condiţiile legii. (2) Contractele de prestãri de servicii de irigaţii vor conţine prevederi referitoare la: a) descrierea punctelor de livrare a apei pentru irigaţii la care Administraţia se angajeazã prin contract sã asigure la termenele convenite debitul de apã corespunzãtor, a scopului şi modului în care se va utiliza apa; b) perioada de întreţinere şi de reparaţii pe durata cãreia sistemul este închis; c) sezonul de irigaţii, care este perioada în care Administraţia va pune la dispoziţie apa în canalele de distribuţie a apei cãtre utilizatori; d) procedura de solicitare a livrãrii de apã în timpul sezonului de irigaţii; e) debitul maxim de apã sau cantitatea de apã pe care organizaţia sau federaţia are dreptul sã le extragã în timpul sezonului de irigaţii pe baza unei astfel de solicitãri; f) mãsurile care trebuie luate pentru a reduce efectele poluãrii din surse difuze, ale sãrãturãrii şi bãltirii apei; g) condiţiile necesare pentru gospodãrirea durabilã a apelor şi repartiţia echitabilã a acestei resurse. ART. 83 Conform contractului multianual se plãtesc urmãtoarele tarife: a) un tarif anual; b) un tarif de livrare a apei pentru irigaţii. ART. 84 (1) Tariful anual se calculeazã pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii la care Administraţia livreazã apã beneficiarului printr-un contract multianual. (2) Tariful anual va acoperi costurile estimate de întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de irigaţii din domeniul public şi domeniul privat al statului, aflatã în administrarea Administraţiei. Costurile Administraţiei cu salarizarea personalului şi cele administrative de funcţionare a sediului sucursalelor ce rãspund de gestionarea amenajãrii de irigaţii nu se includ în tariful anual. (3) Cuantumul tarifului anual aferent fiecãrui punct de livrare a apei pentru irigaţii se calculeazã potrivit urmãtoarelor reguli: a) costurile lucrãrilor de întreţinere şi de reparaţii executate pentru un anumit punct de livrare a apei pentru irigaţii se vor include în tariful ce se va plãti exclusiv pentru acel punct de livrare a apei pentru irigaţii; b) costurile lucrãrilor de întreţinere şi de reparaţii ale unui canal de aducţiune sau de distribuţie, ale unei staţii de repompare sau altei structuri care livreazã direct ori poate alimenta cu apã un numãr de puncte de livrare a apei pentru irigaţii de pe acel canal, care nu sunt separate de o staţie de repompare, se vor include în tariful ce se va plãti pentru fiecare dintre punctele de livrare a apei de pe acel canal. Aceste costuri se vor repartiza uniform în aceeaşi cotã la hectar pentru întreaga suprafaţã contractatã deservitã de acel canal, indiferent de distanţa dintre acel punct de livrare a apei pentru irigaţii şi priza canalului şi proporţional cu mãrimea suprafeţei deservite de fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii; c) costurile lucrãrilor de întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii folosite în comun - canal de aducţiune, staţie de pompare de bazã, staţie de repompare sau altã structurã - pentru transportul apei de la sursa de apã la punctul de livrare a apei pentru irigaţii sau canalul pe care sunt situate unul sau mai multe puncte de livrare a apei pentru irigaţii se vor include în tariful ce se va plãti pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii de pe acel canal de distribuţie. Aceste costuri se vor repartiza uniform în aceeaşi cotã la hectar pentru întreaga suprafaţã contractatã deservitã de infrastructura comunã, situatã între sursa de apã şi urmãtoarea staţie de repompare, între douã staţii de repompare succesive sau între ultima staţie de repompare şi capãtul canalului de aducţiune, la care se adaugã o cotã din costurile infrastructurii folosite în comun, situatã în amonte de punctul de livrare a apei pentru irigaţii sau canalul de distribuţie şi care este separatã de o staţie de repompare, proporţional cu mãrimea suprafeţei deservite de fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii; d) costurile de întreţinere şi de reparaţii necesare pentru punctele de livrare a apei de pe acelaşi canal de aducţiune sau de distribuţie care nu este separat de o staţie de repompare se vor include într-un tarif uniform la hectar, indiferent de poziţia lor pe canal. (4) Cuantumul tarifului anual se va stabili pentru fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii anterior încheierii contractului multianual. ART. 85 (1) Tariful de livrare a apei pentru irigaţii se calculeazã pe unitatea de volum de apã, cuantumul sumei ce se plãteşte de beneficiari fiind proporţional cu volumul de apã livrat de Administraţie la punctul de livrare a apei pentru irigaţii. (2) Tariful de livrare a apei pentru irigaţii va acoperi costul apei, costurile de transport al apei de la sursã sau prizã la punctul de livrare a apei pentru irigaţii, prin intermediul infrastructurii de irigaţii din domeniul public şi domeniul privat al statului, aflatã în administrarea Administraţiei. Costurile de transport includ cheltuielile administrative şi cu energia electricã şi termicã pentru pomparea apei şi cel mult 50% din cheltuielile cu salarizarea personalului şi din cele administrative ale sediului central, ale sediilor sucursalelor, precum şi alte asemenea cheltuieli. Tariful de livrare a apei pentru irigaţii nu cuprinde costurile de întreţinere şi de reparaţii, care se acoperã din tariful anual. (3) Cuantumul tarifului de livrare a apei pentru irigaţii este acelaşi pentru punctele de livrare a apei pentru irigaţii situate pe acelaşi canal de distribuţie şi care nu sunt separate de o staţie de repompare. ART. 86 Stabilirea de cãtre Administraţie a tarifelor pentru serviciile de irigaţii, calculate în baza contractelor multianuale, precum şi a celor sezoniere, se face cu consultarea consiliilor de sucursalã. ART. 87 Tarifele de prestaţii pentru alte activitãţi de îmbunãtãţiri funciare decât irigaţiile se calculeazã anual de Administraţie în baza normelor metodologice ce se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, iar cuantumul acestora se aprobã de consiliul de administraţie al Administraţiei. ART. 88 Procedura potrivit cãreia se pot solicita subvenţii de la bugetul de stat pentru desfãşurarea activitãţilor de irigaţii şi a altor activitãţi de îmbunãtãţiri funciare este prevãzutã în normele metodologice privind alocarea şi acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli necesare desfãşurãrii activitãţilor de îmbunãtãţiri funciare, ce se aprobã prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. ART. 89 (1) Cuantumul propus al subvenţiilor de la bugetul de stat ce se estimeazã cã se pot acorda pentru anul urmãtor se comunicã de cãtre Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale beneficiarilor pânã la data de 1 septembrie a fiecãrui an. (2) Valoarea finalã a plafonului maxim unitar la nivel naţional al subvenţiei de la bugetul de stat pentru fiecare hectar de teren ce poate primi apã pentru irigaţii se stabileşte dupã aprobarea bugetului de stat. ART. 90 Cuantumul maxim al subvenţiei ce se acordã fiecãrei organizaţii sau federaţii se calculeazã pe fiecare punct de livrare a apei pentru irigaţii prevãzut în contractul multianual în vigoare şi pe fiecare suprafaţã de teren din cadrul teritoriului organizaţiei sau federaţiei, exprimatã în hectare, deţinutã în proprietate de membrii organizaţiei sau de membrii organizaţiilor membre ale federaţiei şi care poate primi apã pentru irigaţii de la acel punct de livrare a apei pentru irigaţii. ART. 91 (1) Pentru anul în care se încheie sau, în cazul ajungerii la termen, se prelungeşte contractul multianual cu Administraţia, contribuţia proprie la tarifele anuale se achitã de organizaţii şi de federaţii în termen de 15 zile de la data încheierii sau a reînnoirii contractului. (2) Cu excepţia situaţiei prevãzute la art. 67 alin. (2) din lege, subvenţiile de la bugetul de stat se acordã pentru sezonul de irigaţii numai dacã organizaţiile şi federaţiile au achitat contribuţia proprie la tarifele anuale pânã la data de 25 septembrie a anului anterior. ART. 92 Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezentele norme metodologice.
ANEXA 1 ------- la normele metodologice -----------------------
Modelele actului constitutiv şi statutului organizaţiilor
ACT CONSTITUTIV al organizaţiei .......*1)"............."
------------ *1) Se va menţiona tipul organizaţiei în funcţie de activitatea principalã: organizaţie a utilizatorilor de apã pentru irigaţii, organizaţie de desecare şi drenaj, organizaţie de apãrare împotriva inundaţiilor sau organizaţie de combatere a eroziunii solului.
Având în vedere cele hotãrâte în adunarea constitutivã preliminarã din data de ............, în baza convocãrii adunãrii constitutive, realizatã prin .............., subsemnatele pãrţi, cu datele de identificare înscrise în lista anexatã la prezentul act constitutiv, întrunite în adunarea constitutivã din data de ......, au hotãrât urmãtoarele: 1. Se constituie organizaţia ...... "......" în cadrul cãreia semnatarii prezentului act constitutiv participã în calitate de membri, pentru desfãşurarea urmãtoarelor activitãţi: a) ................; b) ................; c) ..............*2). ----------- *2) Se vor menţiona, dupã caz: livrarea apei pentru irigaţii, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile sistemului de irigaţii din cadrul teritoriului organizaţiei, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile sistemului de desecare şi drenaj din cadrul teritoriului organizaţiei, întreţinerea şi reparaţiile lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor, care protejeazã terenurile situate în cadrul teritoriului organizaţiei, întreţinerea şi reparaţiile lucrãrilor de combatere a eroziunii solului şi desfãşurarea altor activitãţi de îmbunãtãţiri funciare care protejeazã solul de pe terenurile situate în cadrul teritoriului organizaţiei. 2. Sediul organizaţiei se aflã în localitatea/comuna/oraşul ...., judeţul ... . 3. Durata de funcţionare a organizaţiei este ............*3). ------------ *3) Se va menţiona: pe termen determinat, cu indicarea expresã a termenului, sau, dupã caz, pe termen nedeterminat.
4. Patrimoniul iniţial al organizaţiei este în valoare de ...... lei. Activul patrimonial, la data constituirii organizaţiei, este alcãtuit din urmãtoarele aporturi aduse de membrii organizaţiei: 5. în naturã .............; 6. în mijloace financiare ............ . 7. Consiliul de administraţie este compus din ..... membri, având calitatea de membri ai organizaţiei, dupã cum urmeazã: a) .................. - preşedinte; b) .................. - membru; c) .................. - membru. Membrii consiliului de administraţie sunt aleşi pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit pe baza hotãrârii adunãrii generale. 8. Comisia de cenzori este compusã din ...... membri şi tot atâţia supleanţi, având calitatea de membri ai organizaţiei sau contabili autorizaţi ori experţi contabili, dupã cum urmeazã: a) .................. - preşedinte; b) .................. - membru; c) .................. - membru. d) .................. - membru supleant; e) .................. - membru supleant; f) .................. - membru supleant. Membrii comisiei de cenzori sunt aleşi pentru un mandat de 3 ani. 9. Comisia de conciliere este compusã din ....... membri, având calitatea de membri ai organizaţiei, dupã cum urmeazã: a) .................. - preşedinte; b) .................. - membru; c) .................. - membru; d) .................. - membru; e) .................. - membru;
Membrii comisiei de conciliere sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani. 10. Pentru îndeplinirea procedurii de dobândire de cãtre organizaţie a personalitãţii juridice se desemneazã urmãtorii: .....................; .....................; .................... .
STATUTUL organizaţiei ......*4) "........." --------- *4) Se va menţiona tipul organizaţiei în funcţie de activitatea principalã: organizaţie a utilizatorilor de apã pentru irigaţii, organizaţie de desecare şi drenaj, organizaţie de apãrare împotriva inundaţiilor sau organizaţie de combatere a eroziunii solului.
I. Dispoziţii generale
1. Organizaţia ....... ".......", denumitã în continuare organizaţie, se constituie prin adoptarea acestui statut ca organizaţie de îmbunãtãţiri funciare, în conformitate cu prevederile <>Legii îmbunãtãţirilor funciare nr. 138/2004 . 2. Adresa sediului organizaţiei este în localitatea .........., judeţul ......., în incinta ......*5). --------- *5) Conform contractului de închiriere, de comodat sau actului de proprietate asupra imobilului în care este situat sediul.
3. Teritoriul organizaţiei este în suprafaţã de ...... hectare, în ..... *6), judeţul ......., conform descrierii din planul anexat. Suprafaţa de teren cuprinsã în cadrul teritoriului organizaţiei are urmãtoarele vecinãtãţi: - la vest: ...............; - la est: ................; - la sud: ................; - la nord: .............. . ----------- *6) Se vor menţiona: amenajare de irigaţii, amenajare de desecare şi drenaj, lucrãri de apãrare împotriva inundaţiilor sau lucrãri de combatere a eroziunii solului.
4. Organizaţia are urmãtorul obiect de activitate*7): a) administrarea, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile sistemului de irigaţii ........, care deserveşte terenurile situate pe raza teritorialã a localitãţii/localitãţilor ........; b) administrarea, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile sistemului de desecare şi drenaj, care deserveşte terenurile situate pe raza teritorialã a localitãţii/localitãţilor ........; c) administrarea, întreţinerea şi reparaţiile lucrãrilor de apãrare împotriva inundaţiilor, care protejeazã terenurile situate pe raza teritorialã a localitãţii/localitãţilor .........; d) administrarea, întreţinerea şi reparaţiile lucrãrilor de combatere a eroziunii solului, care protejeazã terenurile situate pe raza teritorialã a localitãţii/localitãţilor .........; e) desfãşurarea altor activitãţi de îmbunãtãţiri funciare care protejeazã solul de pe terenurile situate pe raza teritorialã a localitãţii/localitãţilor ....... . -------- *7) Se vor menţiona numai activitãţile de îmbunãtãţiri funciare principale ce se vor desfãşura în funcţie de tipul organizaţiei de îmbunãtãţiri funciare.
5. Organizaţia presteazã servicii de îmbunãtãţiri funciare persoanelor care au calitatea de membru, precum şi celor care nu sunt membre ale acesteia, dar care au încheiat un contract de prestãri de servicii cu organizaţia.
II. Calitatea de membru al organizaţiei
6.1. Pot fi membre ale organizaţiei orice persoane fizice sau juridice care deţin în proprietate suprafeţe de teren situate pe teritoriul organizaţiei sau care au, în condiţiile legii, în administrare sau în folosinţã astfel de terenuri ori infrastructurã de îmbunãtãţiri funciare aflatã în proprietatea publicã sau privatã a statului ori a unitãţilor administrativ-teritoriale. 6.2. Persoanele juridice care intenţioneazã sã devinã membre ale organizaţiei vor comunica în scris numele persoanei fizice care le reprezintã în raporturile cu organizaţia, o datã cu depunerea adeziunii la prezentul statut. 7.1. Calitatea unei persoane de membru al organizaţiei se probeazã prin înscrierea datelor de identificare ale acelei persoane în registrul membrilor. Datele de identificare se referã la numele sau, dupã caz, denumirea persoanei, adresa domiciliului sau sediului, descrierea amplasamentului şi mãrimii în hectare a suprafeţei de teren deţinute în proprietate, în administrare sau în folosinţã de acel membru, precum şi numele proprietarului de teren în cazul terenurilor deţinute în administrare sau în folosinţã. 7.2. Admiterea ca membru al organizaţiei se face prin depunerea la sediul organizaţiei a unei adeziuni la statut şi la hotãrârile adunãrilor generale adoptate pânã la acea datã, precum şi prin plata contribuţiei de înscriere şi a cotizaţiei pe anul în curs. În cazul în care noul membru deţine majoritatea de voturi în adunarea generalã, dupã înscrierea acestuia în organizaţie, se convoacã adunarea generalã care poate hotãrî, printre altele, modificarea tarifului pentru serviciile de îmbunãtãţiri funciare prestate de organizaţie*8). ----------- *8) În cazul organizaţiilor utilizatorilor de apã pentru irigaţii, dreptul la dobândirea calitãţii de membru nemijlocit este suspendat pânã la sfârşitul sezonului de irigaţii, cu excepţia cazurilor în care petiţionarul este succesorul unui fost membru.
7.3. În cazul transmiterii proprietãţii, folosinţei sau a dreptului de administrare asupra unei suprafeţe de teren situate pe teritoriul organizaţiei, noul dobânditor poate deveni membru cu condiţia achitãrii tuturor cotizaţiilor, tarifelor sau a altor obligaţii de platã datorate organizaţiei de fostul deţinãtor de teren. 7.4. Dacã o suprafaţã de teren este deţinutã în coproprietate de mai multe persoane, acestea vor desemna dintre ele o persoanã care sã fie înscrisã ca membru al organizaţiei şi vor comunica în scris organizaţiei datele de identificare ale acelei persoane. 8. Membrii organizaţiei au urmãtoarele drepturi: a) sã beneficieze de serviciile de îmbunãtãţiri funciare prestate de organizaţie pe terenurile pe care le deţin; b) sã beneficieze de o cotã echitabilã din apa pentru irigaţii livratã de organizaţie; c) sã voteze în cadrul alegerilor membrilor organelor de conducere, de control şi de soluţionare a litigiilor şi la şedinţele adunãrilor generale ale organizaţiei; d) sã facã propuneri privind ordinea de zi a adunãrilor generale ale organizaţiei; e) sã propunã candidaţi pentru alegerea membrilor organelor de conducere, de control şi de soluţionare a litigiilor şi sã candideze la alegeri; f) sã examineze registrele şi înregistrãrile organizaţiei; g) sã solicite şi sã primeascã informaţii privind gestiunea organizaţiei, putând consulta documentele prevãzute în prezentul statut; h) sã solicite şi sã li se plãteascã despãgubiri în condiţiile legii, în cazul în care culturile sau terenul lor suferã o pagubã ca urmare a activitãţilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii desfãşurate de organizaţie pe terenul lor; i) sã înainteze comisiei de conciliere spre soluţionare toate neînţelegerile dintre ei şi ceilalţi membri, precum şi dintre ei şi organizaţie; j) sã se retragã din organizaţie în condiţiile legii; k) sã exercite orice alte drepturi prevãzute de prezentul statut sau de legislaţia în vigoare. 9. Membrii unei organizaţii au urmãtoarele îndatoriri; a) sã respecte prevederile statutului şi ale regulamentelor interne aprobate de adunarea generalã; b) sã plãteascã la termen cotizaţiile şi tarifele datorate organizaţiei; c) sã achite organizaţiei contravaloarea costurilor lucrãrilor de întreţinere a terenului sau a infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare aflate în proprietatea lor, executate la cererea acestora sau cu acordul lor; d) sã ia mãsurile necesare pentru a nu deteriora echipamentele aflate în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei; e) sã plãteascã costurile de reparaţie sau de înlocuire a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor deteriorate de aceştia; f) sã furnizeze organizaţiei informaţii privind utilizarea terenului şi gospodãrirea apei; g) sã permitã organizaţiei sã foloseascã infrastructura de îmbunãtãţiri funciare situatã pe parcelele de teren pe care le deţin şi care este necesarã prestãrii serviciilor de îmbunãtãţiri funciare; h) sã permitã accesul personalului organizaţiei pe terenul lor pentru executarea lucrãrilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare. 10.1. Accesul personalului organizaţiei cu utilajele necesare pe terenul membrilor pentru executarea lucrãrilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare se face cu respectarea urmãtoarei proceduri: a) se notificã proprietarul de teren cu 24 de ore înainte de începerea executãrii lucrãrii; b) se stabilesc cu proprietarul de teren suprafaţa de teren ce va fi ocupatã de utilaje şi lucrãri, precum şi modul de despãgubire în cazul în care este afectat teren ocupat cu culturi agricole; c) în cazul nerealizãrii acordului cu proprietarul de teren, se convoacã de urgenţã comisia de conciliere, care va hotãrî definitiv. 10.2. În caz de calamitate sau în alte cazuri urgente similare, personalul organizaţiei cu utilajele necesare va intra pe terenurile proprietarilor de teren şi va executa lucrãrile de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare fãrã notificarea prealabilã şi stabilirea suprafeţei de teren necesare cu proprietarul de teren. Eventualele despãgubiri sau acorduri privind executarea lucrãrilor se vor reglementa ulterior.
III. Organele organizaţiei
11.1. Organizaţia are urmãtoarele organe de conducere: adunarea generalã şi consiliul de administraţie. Controlul activitãţii organizaţiei se realizeazã de cãtre comisia de cenzori. Neînţelegerile din interiorul organizaţiei se soluţioneazã de comisia de conciliere. 11.2. Hotãrârile adunãrilor generale sunt puse în aplicare de consiliul de administraţie. Deciziile consiliului de administraţie sunt puse în executare de director şi de personalul tehnic şi economic de execuţie al organizaţiei. 12.1. Membrii consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere nu sunt salariaţi ai organizaţiei. 12.2. Pentru exercitarea mandatului lor, membrii organelor de conducere şi ai comisiilor prevãzute la pct. 12.1 au urmãtoarele drepturi: a) sã li se deconteze cheltuielile de deplasare, de cazare, precum şi oricare alte asemenea cheltuieli, în cuantumul şi la termenele stabilite de adunarea generalã; b) sã li se plãteascã indemnizaţii lunare de ....%*9) din cuantumul salariului directorului organizaţiei; c) sã aibã acces la orice registre şi documente interne ale organizaţiei. ------------ *9) Pânã la 20%.
13. Un membru al organizaţiei poate fi ales numai fie în consiliul de administraţie, fie în comisia de cenzori, fie în comisia de conciliere.
Adunarea generalã 14. Adunarea generalã este organul de conducere al organizaţiei, compus din membrii organizaţiei sau din reprezentanţii acestora. 15. Membrii organizaţiei participã personal la şedinţele adunãrilor generale. Membrii organizaţiei, precum şi proprietarii care au dat în folosinţã terenurile pe care le deţin unei persoane care nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a fi membrã a organizaţiei pot fi reprezentaţi în adunãrile generale pe baza unei procuri speciale, autentificate*10). ----------- *10) Se aplicã adunãrilor generale în care membrii participã nemijlocit la şedinţe.
16.1. Fiecare membru al organizaţiei va avea un numãr de voturi egal cu numãrul hectarelor de teren deţinute. Pentru fracţiunile de hectar se alocã încã un vot pentru suprafeţele de teren cuprinse între o jumãtate de hectar şi un hectar. 16.2. Un membru al organizaţiei poate deţine cel mult douã cincimi din numãrul total de voturi. 16.3. Membrilor restanţi la plata tarifelor, a cotizaţiilor şi a penalitãţilor datorate organizaţiei li se va suspenda dreptul de vot pânã la achitarea acestor obligaţii. Suspendarea se va aplica dupã notificarea prealabilã de cãtre organizaţie a persoanei în cauzã cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii şedinţei adunãrii generale. Dacã pânã la data şedinţei adunãrii generale datornicul achitã sumele datorate, mãsura suspendãrii înceteazã. Dacã pânã la data şedinţei adunãrii generale nu se achitã datoria, adunarea poate hotãrî excluderea din organizaţie. 17.1. Adunarea generalã funcţioneazã pe baza unui sistem de reprezentare*11). --------- *11) Se aplicã adunãrilor generale în care participarea la şedinţe se face prin reprezentare.
17.2. Fiecare reprezentant voteazã în adunarea generalã şi încheie acte juridice în numele membrilor organizaţiei reprezentaţi care deţin terenuri situate într-o zonã din cadrul teritoriului organizaţiei din care se desemneazã reprezentantul, denumitã în continuare zonã de reprezentare. 17.3. Zonele de reprezentare şi criteriile de desemnare a numãrului reprezentanţilor pe fiecare zonã de reprezentare se stabilesc potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale. 17.4. Membrii organizaţiei care deţin terenuri situate într-o zonã de reprezentare instituie şi ţin la zi un registru de evidenţã a acestor membri. Registrul se actualizeazã anual. 18.1. Membrii organizaţiei deţinãtori de terenuri în zona de reprezentare se întrunesc în şedinţe care se convoacã de reprezentantul zonei de reprezentare, de consiliul de administraţie sau de o pãtrime din numãrul membrilor deţinãtori de terenuri în acea zonã de reprezentare, ori de câte ori este nevoie şi obligatoriu înaintea şedinţelor adunãrilor generale ale organizaţiei. 18.2. Membrii organizaţiei dintr-o zonã de reprezentare aleg dintre ei un reprezentant care îi va reprezenta în şedinţele adunãrilor generale şi va vota în numele lor. Înainte de ţinerea şedinţelor adunãrilor generale, membrii organizaţiei din zona de reprezentare iau în discuţie problemele înscrise pe ordinea de zi a adunãrii generale şi adoptã propriile hotãrâri, în care sens vor mandata reprezentantul. Membrii organizaţiei au dreptul sã participe personal la şedinţele adunãrilor generale şi sã li se punã la dispoziţie procesele-verbale ale adunãrilor generale şi toate materialele însoţitoare. 18.3. Reprezentanţii deţin un numãr de voturi egal cu numãrul voturilor membrilor din zona de reprezentare pe care îi reprezintã. Înainte de participarea pentru prima datã în adunarea generalã, reprezentanţii prezintã consiliului de administraţie o schiţã a zonei de reprezentare, cu indicarea parcelelor de teren deţinute de fiecare dintre membrii reprezentaţi şi a identitãţii acestora, precum şi a procesului-verbal al adunãrii membrilor organizaţiei deţinãtori de terenuri situate în zona de reprezentare. 18.4. Membrii organizaţiei deţinãtori de terenuri într-o zonã de reprezentare, care nu au achitat tarife, cotizaţii sau penalitãţi datorate organizaţiei, nu pot participa la alegerea reprezentantului în adunarea generalã pânã ce nu achitã aceste datorii. 19. Reprezentantul sau reprezentanţii dintr-o zonã de reprezentare sunt aleşi pentru o perioadã de 3 ani, prin vot secret, şi pot fi realeşi. Pentru alegerea unui reprezentant este necesar votul majoritãţii simple a membrilor organizaţiei deţinãtori de terenuri situate în zona de reprezentare. În cazul în care la prima votare nu se întruneşte majoritatea de voturi de cãtre nici unul dintre candidaţi, se procedeazã la o nouã votare, în care reprezentantul este desemnat cu cel mai mare numãr de voturi primite. 20.1. Adunarea generalã se întruneşte cel puţin de douã ori pe an, pânã la datele de 31 martie şi, respectiv, 30 septembrie ale fiecãrui an. Aceasta este convocatã de consiliul de administraţie, la solicitarea scrisã cel puţin a unei pãtrimi din numãrul membrilor organizaţiei sau al reprezentanţilor acestora ori la solicitarea Oficiului de reglementare a organizaţiilor de îmbunãtãţiri funciare, denumit în continuare Oficiul de reglementare, sau a comisiei de cenzori în condiţiile precizate mai jos. 20.2. Adunarea generalã este statutar constituitã dacã sunt prezenţi membrii sau reprezentanţii care deţin cel puţin jumãtate din numãrul total de voturi, hotãrârile adoptându-se cu majoritatea simplã a voturilor membrilor prezenţi sau reprezentaţi, prin vot deschis ori secret, dupã caz. 20.3. Dacã adunarea generalã nu se poate întruni datoritã neîndeplinirii condiţiilor de prezenţã prevãzute la pct. 20.2, se convoacã o a doua adunare, care poate sã delibereze cu majoritate, oricare ar fi numãrul de voturi deţinute de membrii sau de reprezentanţii acestora prezenţi. 20.4. Pentru validarea hotãrârilor privind vânzarea sau ipotecarea oricãrui teren asupra cãruia organizaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea sau gajarea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare deţinute în proprietate de organizaţie, fuziunea organizaţiei cu alte organizaţii, divizarea acesteia şi dobândirea calitãţii de membru al unei federaţii, dizolvarea, lichidarea sau reorganizarea organizaţiei, precum şi modificarea statutului acesteia, este necesarã o majoritate de douã treimi din numãrul voturilor membrilor prezenţi sau reprezentaţi. 21.1. Şedinţele adunãrilor generale sunt convocate şi conduse de cãtre preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de cãtre vicepreşedinte ori de un alt membru al consiliului de administraţie, dupã caz. 21.2. Adunarea generalã se convoacã cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii şedinţei. În cazuri urgente, termenul de întrunire a adunãrii generale va fi de cel puţin 15 zile de la publicarea convocãrii. Convocarea va menţiona data, ora şi locul adunãrii generale, precum şi proiectul ordinii de zi. 21.3. Convocarea se face fie personal prin comunicare scrisã, fie prin afişare la sediul organizaţiei şi al primãriei în a cãrei razã teritorialã se aflã acest sediu, precum şi prin publicarea într-un cotidian local de mare tiraj. 21.4. Când în ordinea de zi figureazã propuneri pentru modificarea statutului organizaţiei, convocarea va trebui sã cuprindã textul integral al propunerilor. 21.5. Membrii organizaţiei sau reprezentanţii acestora pot înainta consiliului de administraţie propuneri pentru a fi înscrise pe ordinea de zi, cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunãrii generale. 22. Adunarea generalã are atribuţiile prevãzute de lege. 23.1. Adunarea generalã se desfãşoarã dupã cum urmeazã: a) se verificã prezenţa membrilor sau a reprezentanţilor acestora; b) se desemneazã persoanele care vor întocmi procesul-verbal al şedinţei şi vor asigura secretariatul şedinţei; c) se dã citire procesului-verbal al şedinţei precedente şi acesta, dupã caz, se ratificã sau se modificã; d) se rezolvã problemele rãmase nesoluţionate de la vreo şedinţã anterioarã a adunãrii generale; e) se aprobã ordinea de zi a şedinţei curente şi se supun problemele înscrise pe ordinea de zi dezbaterii adunãrii generale; f) se adoptã hotãrârile privind soluţionarea problemelor înscrise pe ordinea de zi. 23.2. Lucrãrile adunãrii generale se consemneazã în procese-verbale în care se fac menţiuni despre urmãtoarele: a) îndeplinirea formalitãţilor de convocare; b) data şi locul adunãrii generale; c) situaţia prezenţei membrilor sau a reprezentanţilor acestora; d) numãrul voturilor pe care le deţin sau reprezintã cei care participã la şedinţã; e) dezbaterile în rezumat; f) hotãrârile adoptate; g) declaraţiile fãcute în şedinţã de membri sau de reprezentanţii lor, la cererea acestora. 23.3. Procesele-verbale se semneazã de preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de persoana care a condus şedinţa şi de persoanele care le-au redactat şi se trec în registrul adunãrilor generale. 23.4. Adunarea generalã poate hotãrî sã invite persoane care nu sunt membri ai organizaţiei sã ia parte la şedinţele adunãrilor generale. Acestora li se poate da dreptul sã participe la dezbateri, fãrã drept de vot. 24.1. La propunerea consiliului de administraţie, adunarea generalã poate sã adopte un regulament de organizare şi funcţionare a organizaţiei, precum şi alte regulamente interne. 24.2. Regulamentul de organizare şi funcţionare şi celelalte regulamente interne ale organizaţiei se supun prevederilor prezentului statut şi produc aceleaşi efecte juridice ca acesta.
Consiliul de administraţie 25.1. Consiliul de administraţie este compus din ...*12) membri, din rândul cãrora se vor desemna preşedintele, trezorierul şi secretarul organizaţiei. Membrii consiliului de administraţie sunt aleşi de adunarea generalã prin vot secret dintre membrii organizaţiei, pentru un mandat de 3 ani, şi pot fi realeşi potrivit hotãrârii adunãrii generale. Propunerile de persoane care sã facã parte din consiliul de administraţie se trimit secretarului organizaţiei cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunãrii generale în care se aleg membrii consiliului. ----------- *12) Numãrul de membri ai consiliului de administraţie este între 3 şi 7.
25.2. Adunarea generalã hotãrãşte numãrul reprezentanţilor din fiecare zonã de reprezentare sau grup de zone de reprezentare, care vor face parte din consiliul de administraţie*13). ---------- *13) Prevedere aplicabilã numai organizaţiilor în adunãrile generale ale cãrora se participã prin reprezentare.
25.3. Membrii organizaţiei sau reprezentanţii care au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor sau a penalitãţilor datorate organizaţiei nu pot face parte din consiliul de administraţie pânã la achitarea integralã a acestor datorii. 26. Consiliul de administraţie îndeplineşte atribuţiile prevãzute de Normele metodologice de aplicare a <>Legii îmbunãtãţirilor funciare nr. 138/2004 . 27.1. Membrii consiliului de administraţie aleg prin vot secret dintre ei un preşedinte şi un vicepreşedinte. Preşedintele şi vicepreşedintele îndeplinesc atribuţiile prevãzute de lege şi mandatul lor înceteazã potrivit legii. 27.2. Consiliul de administraţie se întruneşte o datã pe lunã sau ori de câte ori este necesar. 27.3. Consiliul de administraţie se convoacã de preşedinte sau la cererea unei treimi din numãrul membrilor sãi. 27.4. Consiliul de administraţie poate decide valabil în prezenţa a cel puţin jumãtate din numãrul membrilor sãi, cu votul majoritãţii absolute a membrilor prezenţi. Fiecare membru al consiliului de administraţie deţine un vot. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv. 27.5. Consiliul de administraţie adoptã propriul regulament de funcţionare. Dezbaterile din cadrul şedinţelor consiliului de administraţie se consemneazã în procese-verbale. 28.1. Adunarea generalã îl poate revoca pe oricare dintre membrii consiliului de administraţie înainte de expirarea mandatului pentru care au fost aleşi, pentru motive de delapidare, incompetenţã, neglijenţã sau conflict de interese. 28.2. În cazul revocãrii unui membru al consiliului de administraţie, a unora dintre membrii consiliului sau a întregului consiliu de administraţie, adunarea generalã va desemna înlocuitori ai acestora în cadrul aceleiaşi şedinţe în care s-a adoptat hotãrârea de revocare.
Comisia de cenzori 29.1. Adunarea generalã alege ......*14) cenzori şi tot atâţia supleanţi. ----------- *14) Cel puţin 3 cenzori şi 3 supleanţi, al cãror numãr trebuie sã fie impar.
29.2. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani şi pot fi realeşi. 29.3. Cenzorii sunt membri ai organizaţiei, cu excepţia cel puţin a unuia dintre aceştia care este contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil şi poate sã nu fie membru al organizaţiei. 30.1. Comisia de cenzori îndeplineşte atribuţiile prevãzute de lege. 30.2. Cenzorii exercitã personal mandatul lor. 30.3. Comisia de cenzori întocmeşte rapoarte pe care le prezintã adunãrii generale. 30.4. Comisia de cenzori alege dintre membrii sãi un preşedinte şi întocmeşte propriul regulament de funcţionare. 31.1. În caz de deces, împiedicare fizicã sau juridicã, încetare ori renunţare la mandat a unui cenzor, acesta va fi înlocuit dupã cum urmeazã: a) cenzorul contabil autorizat sau expertul contabil, de supleantul care are aceeaşi pregãtire şi atestare profesionalã; b) cenzorul membru al organizaţiei, de supleantul desemnat de preşedintele comisiei de cenzori. 31.2. Dacã aplicând prevederile pct. 31.1 nu se completeazã numãrul cenzorilor prevãzut de prezentul statut, cenzorii rãmaşi convoacã adunarea generalã pentru alegerea comisiei de cenzori. 31.3. În cazul împiedicãrii tuturor cenzorilor sã îşi exercite mandatul încredinţat, consiliul de administraţie va convoca de urgenţã adunarea generalã pentru alegerea comisiei de cenzori. 32. În cazul neconvocãrii adunãrii generale de cãtre consiliul de administraţie cel puţin de douã ori pe an la termenele prevãzute de lege, adunarea generalã se va convoca de cenzori în procedurã de urgenţã.
Comisia de conciliere 33.1. Comisia de conciliere are ......*15) membri aleşi de adunarea generalã dintre membrii organizaţiei, pentru un mandat de 4 ani. Membrii comisiei de conciliere pot fi realeşi. ------------ *15) Cel puţin 5 membri.
33.2. Nu pot fi aleşi membri ai comisiei de conciliere, iar dacã au fost aleşi decad din aceastã funcţie, membrii organizaţiei care se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii: a) au fost condamnaţi pentru sãvârşirea unei fapte penale sau executã o pedeapsã ca urmare a pronunţãrii unei condamnãri penale cu suspendare, doveditã cu cazier judiciar; b) au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor sau a penalitãţilor datorate organizaţiei; c) înstrãineazã terenul situat pe teritoriul organizaţiei. 33.3. Membrii comisiei de conciliere aleg pe unul dintre ei în funcţia de preşedinte. 34.1. Comisia de conciliere are atribuţiile, se organizeazã şi funcţioneazã potrivit legii. 34.2. În cazurile în care legea nu distinge, activitatea comisiei de conciliere este reglementatã de un regulament intern ce se aprobã de adunarea generalã. 35.1. Comisia de conciliere, în urma depunerii unei sesizãri de cãtre unul sau mai mulţi membri ai organizaţiei, stabileşte dacã s-a sãvârşit o încãlcare a regulamentelor interne ale organizaţiei şi hotãrâşte conform regulilor procedurale din propriul regulament asupra aplicãrii de sancţiuni. Aplicarea sancţiunii poate fi contestatã în adunarea generalã sau în faţa instanţei judecãtoreşti competente. 35.2. Sancţiunile pot consta în obligarea la plata unor sume de bani cu titlu de majorãri, penalitãţi şi amenzi, interdicţia de a se livra apã pentru irigaţii sau a se presta alte servicii de îmbunãtãţiri funciare, mergând pânã la excluderea din organizaţie. 36.1. Membrii pot fi excluşi din organizaţie pentru urmãtoarele motive: a) întârzieri nejustificate sau refuzul de a plãti cotizaţiile mai mult de 3 luni de la scadenţã; b) refuzul nejustificat de a repara sau de a plãti pentru daunele provocate bunurilor organizaţiei. c) refuzul de a permite accesul pe terenul lor al personalului organizaţiei pentru executarea lucrãrilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare, în condiţiile stabilite de prezentul statut; d) alte încãlcãri ale statutului şi regulamentelor interne ale organizaţiei, stabilite prin hotãrârea adunãrii generale. 36.2. Propunerea de excludere se înainteazã comisiei de conciliere care, dupã audierea persoanei în cauzã, emite o decizie motivatã ce se va supune aprobãrii adunãrii generale. 37. Orice litigii de natura celor stabilite de lege ca fiind de competenţa comisiei de conciliere, apãrute între membrii organizaţiei sau între membrii şi organizaţie, se înainteazã spre soluţionare instanţelor judecãtoreşti numai dupã parcurgerea procedurii de conciliere prevãzute de prezentul statut.
IV. Evidenţele şi controlul activitãţii organizaţiei
Evidenţele şi registrele 38. Organizaţia ţine urmãtoarele evidenţe şi registre: a) un registru al membrilor, cu descrierea dimensiunilor şi a vecinãtãţilor terenului deţinut de fiecare membru. Datele din registru se actualizeazã la fiecare 6 luni; b) un plan de situaţie a teritoriului organizaţiei, cu poziţionarea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare; c) inventarul bunurilor ce constituie infrastructura de îmbunãtãţiri funciare aflate în proprietatea sau în folosinţa organizaţiei; d) un registru al persoanelor care nu sunt membre ale organizaţiei şi care deţin terenuri pe teritoriul organizaţiei, cãrora organizaţia le presteazã servicii de îmbunãtãţiri funciare; e) un registru al serviciilor de îmbunãtãţiri funciare prestate organizaţiei de Administraţia Naţionalã a Îmbunãtãţirilor Funciare sau de alţi terţi prestatori de servicii; f) un registru al serviciilor de îmbunãtãţiri funciare prestate atât membrilor, cât şi persoanelor care nu sunt membre ale organizaţiei; g) un registru al tarifelor şi cotizaţiilor datorate şi plãtite; h) câte un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor adunãrii generale, consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi comisiei de conciliere; i) un registru al convenţiilor şi contractelor încheiate de organizaţie cu terţii; j) un registru al inspecţiilor şi intervenţiilor executate la infrastructura de îmbunãtãţiri funciare gestionate de organizaţie. 39. Organizaţia organizeazã şi conduce contabilitatea potrivit legislaţiei în vigoare.
Auditul financiar 40.1. Situaţiile financiare anuale ale organizaţiei se supun auditului financiar efectuat de cãtre auditori financiari externi independenţi, potrivit legii. 40.2. Organizaţia depune la Oficiul de reglementare o situaţie a veniturilor anuale, care va conţine informaţii privind suprafaţa de teren deţinutã în proprietate, în administrare sau în folosinţã, potrivit legii, de membrii organizaţiei, precum şi o copie a situaţiilor financiare auditate la Oficiul de reglementare şi la organul financiar local. 40.3. Membrii consiliului de administraţie rãspund potrivit legii de îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la pct. 40.2, în termen de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, de prezentarea oricãror documente sau înregistrãri solicitate de Oficiul de reglementare, precum şi de aplicarea mãsurilor de remediere propuse de Oficiul de reglementare în cazul constatãrii unor încãlcãri ale legii. 41. Organizaţia va constitui fondurile de rezervã prevãzute de lege.
V. Dizolvarea, lichidarea, reorganizarea şi modificarea statutului organizaţiei
42.1. Cu o majoritate de douã treimi din voturile deţinute de membrii prezenţi sau reprezentaţi, adunarea generalã poate hotãrî dizolvarea organizaţiei în urmãtoarele cazuri: a) imposibilitatea desfãşurãrii activitãţilor pentru care a fost constituitã; b) apariţia unei situaţii care face ca existenţa organizaţiei sã nu mai fie necesarã; c) imposibilitatea constituirii adunãrii generale sau a consiliului de administraţie, dacã aceastã situaţie dureazã mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, organele de conducere trebuiau constituite; d) instituirea incapacitãţii de platã, constatatã prin hotãrâre a adunãrii generale sau a instanţei judecãtoreşti competente. 42.2. Hotãrârea adunãrii generale de dizolvare a organizaţiei cuprinde şi numirea a 2 sau mai mulţi lichidatori. Hotãrârea de dizolvare se comunicã şi se publicã potrivit legii. 42.3. Dupã încheierea procesului de lichidare, adunarea generalã va hotãrî asupra utilizãrii, distribuirii sau valorificãrii activelor rãmase, cu avizul prealabil al Oficiului de reglementare. 42.4. Activele rãmase, inclusiv infrastructura de îmbunãtãţiri funciare, aflate în proprietatea organizaţiei, se vor vinde prin licitaţie publicã sau, dupã caz, pot fi transmise cãtre alte organizaţii sau federaţii, potrivit urmãtoarei proceduri: a) dupã adoptarea hotãrârii de dizolvare, lichidatorii vor prelua activele aflate în patrimoniul organizaţiei, printr-un protocol semnat cu consiliul de administraţie; b) în cazul în care datoriile organizaţiei depãşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor pe care organizaţia le are asupra altor debitori, se va face publicitate pentru scoaterea la vânzare prin licitaţie a activelor aflate în proprietatea organizaţiei şi se va organiza licitaţia propriu-zisã; c) în cazul în care datoriile organizaţiei nu depãşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor, se vor adresa organizaţiilor care au teritorii învecinate sau federaţiilor cereri de participare la preluarea în proprietate a activelor şi a infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare; d) în cazul lipsei de interes din partea vreunei organizaţii care are teritoriul învecinat sau a federaţiei, activele se vor vinde prin licitaţie publicã. 43.1. Organizaţia poate fuziona cu alte organizaţii prin hotãrâre a adunãrii generale, adoptatã cu o majoritate de douã treimi din voturile deţinute de membrii prezenţi sau reprezentaţi. 43.2. Cu aceeaşi majoritate de voturi prevãzutã la pct. 43.1, organizaţia poate transmite o parte din activitãţile sale, precum şi activele utilizate pentru desfãşurarea acestor activitãţi şi o parte din membrii sãi unei alte organizaţii, se poate diviza în mai multe organizaţii şi poate sã-şi completeze şi sã-şi modifice statutul prin acte adiţionale.
VI. Dispoziţii finale
44. Prezentul statut se completeazã cu dispoziţiile <>Legii îmbunãtãţirilor funciare nr. 138/2004 şi ale normelor metodologice de aplicare a acestei legi. 45. Statutul a fost redactat în ...... exemplare, din care ..... exemplare revin federaţiei. Membrii organizaţiei:*16) --------- *16) Se va anexa un tabel cu toţi membrii care au luat parte la adunarea constitutivã sau la adunarea generalã care a adoptat mãsura dizolvãrii şi lichidãrii, fuziunii şi divizãrii sau reorganizãrii şi modificãrii corespunzãtoare a statutului organizaţiei.
ANEXA 2 -------- la normele metodologice -----------------------
Modelele actului constitutiv şi statutului federaţiilor
ACT CONSTITUTIV al federaţiei organizaţiilor .......*17)"......." -------- *17) Se va menţiona tipul organizaţiilor care constituie federaţia, cum ar fi: federaţia organizaţiilor utilizatorilor de apã pentru irigaţii, federaţia organizaţiilor de desecare şi drenaj, federaţia organizaţiilor de apãrare împotriva inundaţiilor sau federaţia organizaţiilor de combatere a eroziunii solului. În cazul în care în cadrul aceleiaşi amenajãri de îmbunãtãţiri funciare funcţioneazã tipuri diferite de organizaţii, se va trece tipul de organizaţie care are activitatea cu cea mai mare pondere.
Având în vedere cele hotãrâte în adunarea constitutivã preliminarã din data de ..............., în baza convocãrii adunãrii constitutive, realizatã prin ..............., subscrisele organizaţii de îmbunãtãţiri funciare, cu datele de identificare înscrise în lista anexatã la prezentul act constitutiv, întrunite în adunarea constitutivã din data de ........, au hotãrât urmãtoarele: 1. Se constituie federaţia organizaţiilor ...... "........" în cadrul cãreia organizaţiile semnatare ale prezentului act constitutiv participã în calitate de membri, pentru desfãşurarea urmãtoarelor activitãţi: a) ..................; b) ..................; c) ................. . 2. Sediul federaţiei se aflã în localitatea/comuna/oraşul ........, judeţul .... . 3. Durata de funcţionare a federaţiei este ......*18). ------------ *18) Se va menţiona: pe termen determinat, cu indicarea expresã a termenului, sau, dupã caz, pe termen nedeterminat.
4. Patrimoniul iniţial al federaţiei este în valoare de ...... lei. Activul patrimonial, la data constituirii organizaţiei, este alcãtuit din urmãtoarele aporturi aduse de membrii federaţiei: 5. în naturã ..............; 6. în mijloace financiare ............ . 7. Consiliul de administraţie este compus din .......... membri, având calitatea de reprezentanţi ai organizaţiilor membre, dupã cum urmeazã: a) ................... - preşedinte; b) ................... - membru; c) ................... - membru. Membrii consiliului de administraţie sunt aleşi pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit potrivit hotãrârii adunãrii reprezentanţilor. 8. Comisia de cenzori este compusã din .......... membri şi tot atâţia supleanţi, având calitatea de reprezentanţi ai organizaţiilor membre sau contabili autorizaţi ori experţi contabili, dupã cum urmeazã: a) ................... - preşedinte; b) ................... - membru; c) ................... - membru. d) ................... - membru supleant; e) ................... - membru supleant; f) ................... - membru supleant.
Membrii comisiei de cenzori sunt aleşi pentru un mandat de 3 ani. 9. Comisia de conciliere este compusã din .......... membri, având calitatea de reprezentanţi ai organizaţiilor membre, dupã cum urmeazã: a) ................... - preşedinte; b) ................... - membru; c) ................... - membru; d) ................... - membru; e) ................... - membru. Membri comisiei de conciliere sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani. 10. Pentru îndeplinirea procedurii de dobândire de cãtre organizaţie a personalitãţii juridice se desemneazã urmãtorii: ..................; ..................; ................. .
STATUTUL federaţiei organizaţiilor .....*19) "......." --------- *19) Se va menţiona tipul organizaţiei în funcţie de activitatea principalã: organizaţie a utilizatorilor de apã pentru irigaţii, organizaţie de desecare şi drenaj, organizaţie de apãrare împotriva inundaţiilor sau organizaţie de combatere a eroziunii solului.
I. Dispoziţii generale
1. Federaţia organizaţiilor ........ "........", denumitã în continuare federaţie, se constituie prin adoptarea acestui statut ca federaţie de organizaţii de îmbunãtãţiri funciare, în conformitate cu prevederile <>Legii îmbunãtãţirilor funciare nr. 138/2004 . 2. Adresa sediului federaţiei este în localitatea ...., judeţul ...., în incinta ....*20). ----------- *20) Conform contractului de închiriere, de comodat sau actului de proprietate asupra imobilului în care este situat sediul.
3. Teritoriul federaţiei este în suprafaţã de .... hectare, în .....*21), judeţul ......, conform descrierii din planul anexat. Suprafaţa de teren cuprinsã în cadrul teritoriului federaţiei are urmãtoarele vecinãtãţi: - la vest: ....................; - la est: .....................; - la sud: .....................; - la nord: ................... . ----------- *21) Se vor menţiona: amenajare de irigaţii, amenajare de desecare şi drenaj, lucrãri de apãrare împotriva inundaţiilor sau lucrãri de combatere a eroziunii solului.
4. Federaţia are urmãtorul obiect de activitate*22): a) administrarea, exploatarea, întreţinerea şi reparaţiile unei pãrţi autonome funcţional sau a întregii infrastructuri din amenajarea de îmbunãtãţiri funciare ......., situatã în afara teritoriului organizaţiilor membre şi care deserveşte terenurile situate pe raza teritorialã a localitãţii/localitãţilor .......; b) desfãşurarea altor activitãţi de îmbunãtãţiri funciare care protejeazã solul de pe terenurile situate pe raza teritorialã a localitãţii/localitãţilor ......... . ------------ *22) Se vor menţiona numai activitãţile de îmbunãtãţiri funciare principale ce se vor desfãşura în funcţie de tipul organizaţiei de îmbunãtãţiri funciare.
5. Federaţia presteazã servicii de îmbunãtãţiri funciare persoanelor care au calitatea de membri, precum şi celor care nu sunt membri ai acesteia, dar care au încheiat un contract de prestãri de servicii cu federaţia.
II. Calitatea de membru al federaţiei
6.1. Pot fi membri ai federaţiei organizaţiile care beneficiazã de partea din amenajarea de îmbunãtãţiri funciare sau de întreaga amenajare pe care federaţia o exploateazã, o întreţine şi o reparã, ale cãror teritorii sunt situate în cadrul amenajãrii de îmbunãtãţiri funciare şi cãrora li se pot presta servicii de îmbunãtãţiri funciare de cãtre federaţie. 6.2. Organizaţiile de îmbunãtãţiri funciare care intenţioneazã sã devinã membre ale federaţiei vor comunica în scris numele persoanei fizice care le reprezintã în raporturile cu federaţia, o datã cu depunerea adeziunii la prezentul statut. 7.1. Calitatea unei organizaţii de îmbunãtãţiri funciare de membrã a federaţiei se probeazã prin înscrierea datelor de identificare ale acelei organizaţii în registrul organizaţiilor membre. Datele de identificare se referã la denumirea organizaţiei, adresa sediului, descrierea amplasamentului şi mãrimii în hectare a suprafeţei de teren care constituie teritoriul organizaţiei membre, precum şi numele reprezentantului legal al acesteia. 7.2. Admiterea în calitate de membru al federaţiei existente se face prin depunerea la sediul federaţiei a unei adeziuni la statut şi la hotãrârile adunãrilor reprezentanţilor şi ale consiliului de administraţie, adoptate pânã la acea datã, precum şi prin plata contribuţiei de înscriere şi a cotizaţiei pe anul în curs. În cazul în care noua organizaţie membrã deţine majoritatea de voturi în consiliul de administraţie, dupã înscrierea acesteia în federaţie, se convoacã consiliul de administraţie, care poate decide, printre altele, modificarea tarifului pentru serviciile de îmbunãtãţiri funciare prestate de federaţie. 7.3. În cazul transmiterii proprietãţii, folosinţei sau a dreptului de administrare asupra infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare situate pe teritoriul unei organizaţii membre, ca urmare a fuziunii, divizãrii, lichidãrii sau transmiterii în alt mod a acestor drepturi, noua organizaţie dobânditoare poate deveni membrã a federaţiei cu condiţia achitãrii tuturor cotizaţiilor, tarifelor sau a altor obligaţii de platã datorate federaţiei de fostul deţinãtor de infrastructurã. 8. Organizaţiile membre ale federaţiei au urmãtoarele drepturi: a) sã beneficieze de serviciile de îmbunãtãţiri funciare prestate de federaţie cãtre acestea; b) sã beneficieze de o cotã echitabilã din apa pentru irigaţii livratã de federaţie; c) sã voteze prin reprezentanţii desemnaţi în cadrul alegerilor membrilor organelor de conducere, de control şi de soluţionare a neînţelegerilor; d) sã facã propuneri privind ordinea de zi a consiliilor de administraţie ale federaţiei; e) sã propunã candidaţi pentru alegerea membrilor organelor de conducere, de control şi de soluţionare a neînţelegerilor şi sã candideze la alegeri; f) sã examineze registrele şi înregistrãrile federaţiei; g) sã solicite şi sã primeascã informaţii privind gestiunea federaţiei, putând consulta documentele prevãzute în prezentul statut; h) sã solicite şi sã li se plãteascã despãgubiri în condiţiile legii, în cazul în care culturile sau terenurile situate pe teritoriul oricãreia dintre acestea suferã o pagubã ca urmare a activitãţilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii desfãşurate de federaţie; i) sã înainteze comisiei de conciliere spre soluţionare toate neînţelegerile dintre ele şi celelalte organizaţii membre, precum şi dintre ele şi federaţie; j) sã se retragã din federaţie, în condiţiile legii; k) sã exercite orice alte drepturi prevãzute de prezentul statut sau de legislaţia în vigoare. 9. Organizaţiile membre ale unei federaţii au urmãtoarele obligaţii: a) sã respecte prevederile statutului şi ale regulamentelor interne aprobate de consiliul de administraţie; b) sã plãteascã la termen cotizaţiile şi tarifele datorate federaţiei; c) sã achite federaţiei contravaloarea costurilor lucrãrilor de întreţinere a terenului sau a infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare aflate în proprietatea lor, executate la cererea acestora sau cu acordul lor; d) sã ia mãsurile necesare pentru a nu deteriora instalaţiile şi echipamentele aflate în proprietatea sau în folosinţa federaţiei; e) sã plãteascã costurile de reparaţie sau de înlocuire a utilajelor, instalaţiilor şi echipamentelor deteriorate de membrii sau salariaţii organizaţiilor membre; f) sã furnizeze federaţiei informaţii privind utilizarea terenurilor şi gospodãrirea apei pe teritoriul organizaţiei membre; g) sã permitã accesul personalului federaţiei pe terenurile situate în cadrul teritoriului organizaţiei membre pentru executarea lucrãrilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare. 10.1. Accesul personalului federaţiei cu utilajele necesare pe terenurile situate în cadrul teritoriilor organizaţiilor membre pentru executarea lucrãrilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare se face cu respectarea urmãtoarei proceduri: a) se notificã organizaţia cu 24 de ore înainte de începerea executãrii lucrãrii; b) se stabilesc cu organizaţia membrã suprafaţa de teren ce va fi ocupatã de utilaje şi lucrãri, precum şi modul de despãgubire în cazul în care este afectat terenul ocupat cu culturi agricole; c) în cazul nerealizãrii acordului cu organizaţia membrã, se convoacã de urgenţã comisia de conciliere, care va hotãrî definitiv. 10.2. În caz de calamitate sau în alte cazuri urgente similare, personalul federaţiei cu utilajele necesare va intra pe terenurile proprietarilor de teren şi va executa lucrãrile de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare fãrã notificarea prealabilã şi stabilirea suprafeţei de teren necesare cu proprietarul de teren. Eventualele despãgubiri sau acorduri privind executarea lucrãrilor se vor reglementa ulterior.
III. Organele federaţiei
11.1. Federaţia are ca organ de conducere consiliul de administraţie. Controlul activitãţii federaţiei se realizeazã de cãtre comisia de cenzori. Neînţelegerile din interiorul federaţiei se soluţioneazã de comisia de conciliere. 11.2. Deciziile consiliului de administraţie sunt puse în executare de director şi de personalul tehnic şi economic de execuţie al federaţiei. 12.1. Membrii consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere nu sunt salariaţi ai federaţiei. 12.2. Pentru exercitarea mandatului lor, membrii consiliului de administraţie şi ai comisiilor prevãzute la pct. 12.1 au urmãtoarele drepturi: a) sã li se deconteze cheltuielile de deplasare, de cazare, precum şi oricare alte asemenea cheltuieli, în cuantumul şi la termenele stabilite de adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre; b) sã li se plãteascã indemnizaţii lunare de ......%*23) din cuantumul salariului directorului federaţiei; c) sã aibã acces la orice registre şi documente interne ale federaţiei. --------- *23) Pânã la 20%.
13. Un reprezentant al unei organizaţii membre poate fi ales numai fie în consiliul de administraţie, fie în comisia de cenzori, fie în comisia de conciliere.
Adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre 14. Adunarea reprezentanţilor organizaţiilor membre, denumitã în continuare adunarea reprezentanţilor, este organul deliberativ al federaţiei compus din reprezentanţi ai organizaţiilor membre, cu competenţe limitate de desemnare, înlocuire, revocare sau de eliberare din funcţie a membrilor organelor federaţiei. 15. Organizaţiile membre îşi desemneazã la şedinţele adunãrilor reprezentanţilor un numãr de membri proporţional cu suprafaţa teritoriului organizaţiei. 16.1. Fiecare organizaţie membrã va avea un numãr de voturi proporţional cu numãrul hectarelor de teren din cadrul teritoriului acelei organizaţii. 16.2. O organizaţie membrã poate deţine cel mult douã cincimi din numãrul total de voturi. 16.3. Organizaţiilor membre restante la plata tarifelor, a cotizaţiilor şi a penalitãţilor datorate federaţiei li se va suspenda dreptul de vot pânã la achitarea acestor obligaţii. Suspendarea se va aplica dupã notificarea prealabilã de cãtre federaţie a organizaţiei membre în cauzã cu cel puţin 15 zile înainte de data ţinerii şedinţei adunãrii reprezentanţilor. Dacã pânã la data şedinţei adunãrii reprezentanţilor datornicul achitã sumele datorate, mãsura suspendãrii înceteazã. Dacã pânã la data şedinţei adunãrii reprezentanţilor nu se achitã datoria, adunarea reprezentanţilor poate hotãrî excluderea din federaţie. 17.1. Adunarea reprezentanţilor se întruneşte o datã pe an, pânã la data de 31 martie a fiecãrui an. Aceasta este convocatã de consiliul de administraţie, la solicitarea scrisã cel puţin a unei pãtrimi din numãrul organizaţiilor membre sau la solicitarea Oficiului de reglementare a organizaţiilor de îmbunãtãţiri funciare, denumit în continuare Oficiul de reglementare, ori a comisiei de cenzori în condiţiile precizate mai jos. 17.2. Adunarea reprezentanţilor poate lucra numai în prezenţa a cel puţin câte unui reprezentant al fiecãrei organizaţii membre care deţine cel puţin jumãtate din numãrul total de voturi, hotãrârile adoptându-se cu majoritatea simplã a voturilor organizaţiilor membre reprezentate, prin vot deschis sau secret, dupã caz. 17.3. Dacã adunarea reprezentanţilor nu se poate întruni datoritã neîndeplinirii condiţiilor de prezenţã prevãzute la pct. 17.2, se convoacã o a doua adunare, care poate sã delibereze cu majoritate, oricare ar fi numãrul de voturi deţinute de reprezentanţii organizaţiilor membre. 18.1. Şedinţele adunãrilor reprezentanţilor sunt convocate şi conduse de cãtre preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de cãtre vicepreşedinte ori de un alt membru al consiliului de administraţie, dupã caz. 18.2. Adunarea reprezentanţilor se convoacã cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii şedinţei. În cazuri urgente, termenul de întrunire a adunãrii va fi de cel puţin 15 zile de la publicarea convocãrii. Convocarea va menţiona data, ora şi locul adunãrii reprezentanţilor, precum şi proiectul ordinii de zi. 18.3. Convocarea se face prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, adresatã fiecãreia dintre organizaţiile membre, şi prin afişare la sediul federaţiei, precum şi prin publicarea într-un cotidian local de mare tiraj. 19. Adunarea reprezentanţilor îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) alege, înlocuieşte, revocã şi elibereazã din funcţie membrii consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi ai comisiei de conciliere; b) aprobã regulamentul de organizare şi funcţionare a federaţiei şi a consiliului de administraţie; c) aprobã rapoartele organelor federaţiei. 20.1. Lucrãrile adunãrii reprezentanţilor se consemneazã în procese-verbale. 20.2. Procesele-verbale se semneazã de preşedintele consiliului de administraţie sau, în lipsa acestuia, de persoana care a condus şedinţa şi de persoanele care l-au redactat şi se trec în registrul adunãrilor reprezentanţilor.
Consiliul de administraţie 21.1. Consiliul de administraţie este compus din .....*24) membri, din rândul cãrora se vor desemna preşedintele, trezorierul şi secretarul federaţiei. Adunarea reprezentanţilor stabileşte numãrul de persoane pe care fiecare dintre organizaţiile membre le poate desemna pentru a face parte din consiliul de administraţie şi alege membrii consiliului de administraţie, prin vot secret, dintre persoanele desemnate de organizaţiile membre, pentru un mandat de 3 ani, aceştia putând fi realeşi potrivit hotãrârii adunãrii reprezentanţilor. Propunerile de persoane care sã facã parte din consiliul de administraţie se trimit secretarului federaţiei cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii adunãrii reprezentanţilor de alegere a membrilor consiliului de administraţie. --------- *24) Numãrul de membri ai consiliului de administraţie este între 3 şi 7.
21.2. Dreptul organizaţiilor membre sau al reprezentanţilor organizaţiilor membre, care au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor sau a penalitãţilor datorate federaţiei, de a desemna persoane în calitate de membre ale consiliului de administraţie sau de a face parte din acest consiliu este suspendat pânã la achitarea integralã a acestor datorii. 22. Consiliul de administraţie îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) aprobã regulamentele interne ale federaţiei; b) aprobã situaţiile financiare anuale şi raportul de activitate întocmit de director; c) aprobã bugetul de venituri şi cheltuieli şi programul de activitate, statul de funcţiuni şi planul de exploatare, întreţinere şi reparaţii; d) aprobã tariful pentru serviciile de îmbunãtãţiri funciare prestate de federaţie, precum şi cuantumul cotizaţiilor şi oricãror altor tarife; e) reprezintã organizaţiile membre pe baza unui mandat special la negocierile cu Administraţia Naţionalã a Îmbunãtãţirilor Funciare, cu Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, cu alte federaţii sau persoane juridice; f) elaboreazã planurile anuale şi de perspectivã de dezvoltare a pãrţii de amenajare sau a întregii amenajãri de îmbunãtãţiri funciare aflate în folosinţa sa gratuitã; g) avizeazã şi înainteazã pentru aprobare de cãtre organismele abilitate planul de investiţii ce cuprinde reabilitarea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare existente şi executarea de lucrãri de investiţii noi pentru partea sau întreaga amenajare de îmbunãtãţiri funciare aflatã în folosinţa sa gratuitã; h) aprobã vânzarea, achiziţia sau ipotecarea oricãrui teren sau oricãrei infrastructuri de îmbunãtãţiri funciare aflate în proprietatea federaţiei; i) modificã şi completeazã statutul federaţiei; j) aprobã fuziunea şi divizarea federaţiei, precum şi participarea în calitate de membru în cadrul unor confederaţii sau uniuni; k) aprobã dizolvarea şi lichidarea federaţiei. 23.1. Membrii consiliului de administraţie aleg prin vot secret dintre ei un preşedinte şi un vicepreşedinte. Preşedintele - şi, în lipsa acestuia, vicepreşedintele - îndeplineşte urmãtoarele atribuţii: a) convoacã, organizeazã şi conduce şedinţele consiliului de administraţie; b) semneazã documentele de înaintare cãtre Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltãrii Rurale, Oficiul de reglementare şi alţi terţi, precum şi contractele şi convenţiile prin care federaţia îşi asumã obligaţii peste valoarea de .........*25) lei; c) reprezintã federaţia în relaţia cu autoritãţile publice şi cu sectorul privat. --------- *25) Aceastã valoare se va stabili de adunarea reprezentanţilor şi va fi prevãzutã în statutul federaţiei.
23.2. Consiliul de administraţie se întruneşte o datã pe lunã sau ori de câte ori este necesar. 23.3. Consiliul de administraţie se convoacã de preşedinte sau la cererea unei treimi din numãrul membrilor sãi. Când pe ordinea de zi figureazã propuneri pentru modificarea statutului federaţiei, convocarea va trebui sã cuprindã textul integral al propunerilor. Organizaţiile membre pot înainta consiliului de administraţie propuneri pentru a fi înscrise pe ordinea de zi, cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii şedinţei. 23.4. Consiliul de administraţie poate decide valabil în prezenţa a cel puţin jumãtate din numãrul membrilor sãi, cu votul majoritãţii absolute a membrilor prezenţi. Fiecare membru al consiliului de administraţie deţine un vot. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv. 23.5. Pentru validitatea deciziilor privind vânzarea sau ipotecarea oricãrui teren asupra cãruia federaţia are un drept de proprietate şi/sau vânzarea, ipotecarea sau gajarea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare deţinute în proprietate de federaţie, fuziunea federaţiei cu alte federaţii de organizaţii de îmbunãtãţiri funciare, divizarea acesteia şi dobândirea calitãţii de membru al unei confederaţii sau uniuni, dizolvarea, lichidarea ori reorganizarea federaţiei, precum şi modificarea statutului acesteia, este necesarã o majoritate de douã treimi din voturile membrilor prezenţi sau reprezentaţi. 23.6. Consiliul de administraţie adoptã propriul regulament de funcţionare. Dezbaterile din cadrul şedinţelor consiliului de administraţie se consemneazã în procese-verbale. 24.1. Adunarea reprezentanţilor îl poate revoca pe oricare dintre membrii consiliului de administraţie înainte de expirarea mandatului, pentru delapidare, incompetenţã, neglijenţã sau conflict de interese. 24.2. În cazul revocãrii unui membru al consiliului de administraţie, a unora dintre membrii consiliului sau a întregului consiliu de administraţie, adunarea reprezentanţilor va desemna înlocuitori ai acestora în cadrul aceleiaşi şedinţe în care s-a adoptat hotãrârea de revocare.
Comisia de cenzori 25.1. Adunarea reprezentanţilor alege ........*26) cenzori şi tot atâţia supleanţi. ----------- *26) Cel puţin 3 cenzori şi 3 supleanţi, al cãror numãr trebuie sã fie impar.
25.2. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani şi pot fi realeşi. 25.3. Cenzorii sunt reprezentanţi ai organizaţiilor membre, cu excepţia cel puţin a unuia dintre aceştia care este contabil autorizat în condiţiile legii sau expert contabil şi poate sã nu fie membru al vreuneia dintre organizaţiile membre. 26.1. Comisia de cenzori îndeplineşte atribuţiile prevãzute de lege. 26.2. Cenzorii exercitã personal mandatul lor. 26.3. Comisia de cenzori întocmeşte rapoarte pe care le prezintã consiliului de administraţie sau adunãrii reprezentanţilor, dupã caz. 26.4. Comisia de cenzori alege dintre membrii sãi un preşedinte şi întocmeşte propriul regulament de funcţionare. 27.1. În caz de deces, împiedicare fizicã sau juridicã, încetare ori renunţare la mandat a unui cenzor, acesta va fi înlocuit dupã cum urmeazã: a) cenzorul contabil autorizat sau expertul contabil, de supleantul care are aceeaşi pregãtire şi atestare profesionalã; b) cenzorul reprezentant al unei organizaţii membre, de supleantul desemnat de preşedintele comisiei de cenzori. 27.2. Dacã aplicând prevederile pct. 27.1 nu se completeazã numãrul cenzorilor prevãzut de prezentul statut, cenzorii rãmaşi convoacã adunarea reprezentanţilor pentru alegerea comisiei de cenzori. 27.3. În cazul împiedicãrii tuturor cenzorilor sã îşi exercite mandatul încredinţat, consiliul de administraţie va convoca de urgenţã adunarea reprezentanţilor pentru alegerea comisiei de cenzori. 28. În cazul neconvocãrii adunãrii reprezentanţilor de cãtre consiliul de administraţie la termenele prevãzute de lege, adunarea reprezentanţilor se va convoca de cenzori în procedurã de urgenţã.
Comisia de conciliere 29.1. Comisia de conciliere are ....*27) membri aleşi de adunarea reprezentanţilor dintre cei desemnaţi de organizaţiile membre, pentru un mandat de 4 ani. Membrii comisiei de conciliere pot fi realeşi. ---------- *27) Cel puţin 5 membri.
29.2. Nu pot fi aleşi membri ai comisiei de conciliere, iar dacã au fost aleşi decad din aceastã funcţie, persoanele desemnate de organizaţiile membre dintre membrii acestor organizaţii, care se aflã în una dintre urmãtoarele situaţii: a) au fost condamnate pentru sãvârşirea unei fapte penale sau executã o pedeapsã ca urmare a pronunţãrii unei condamnãri penale cu suspendare, doveditã cu cazier judiciar; b) au restanţe la plata tarifelor, cotizaţiilor sau a penalitãţilor datorate organizaţiei membre; c) înstrãineazã terenul situat pe teritoriul organizaţiei membre. 29.3. Membrii comisiei de conciliere aleg pe unul dintre ei în funcţia de preşedinte. 30.1. Comisia de conciliere are atribuţiile şi se organizeazã şi funcţioneazã potrivit legii. 30.2. În cazurile în care legea nu distinge, activitatea comisiei de conciliere este reglementatã de un regulament intern ce se aprobã de consiliul de administraţie. 31.1. Comisia de conciliere, în urma depunerii unei sesizãri de cãtre una sau de mai multe dintre organizaţiile membre ori de cãtre unul dintre membrii acestor organizaţii împotriva organizaţiei din care face parte, în cazul atacãrii deciziei emise de comisia de conciliere a organizaţiei, stabileşte dacã s-a sãvârşit o încãlcare a regulamentelor interne ale federaţiei şi hotãrãşte conform regulilor procedurale din propriul regulament asupra aplicãrii de sancţiuni. Aplicarea sancţiunii poate fi contestatã în adunarea reprezentanţilor sau în faţa instanţei judecãtoreşti competente. 31.2. Sancţiunile pot consta în obligarea la plata unor sume de bani cu titlu de majorãri, penalitãţi şi amenzi, interdicţia de a se livra apã pentru irigaţii sau a se presta alte servicii de îmbunãtãţiri funciare, mergând pânã la excluderea din federaţie. 32.1. Organizaţiile membre pot fi excluse din federaţie pentru urmãtoarele motive: a) întârzieri nejustificate sau refuzul de a plãti cotizaţiile mai mult de 3 luni de la scadenţã; b) refuzul nejustificat de a repara sau de a plãti pentru daunele provocate bunurilor federaţiei; c) refuzul de a permite accesul pe terenurile situate în cadrul teritoriului organizaţiilor membre al personalului federaţiei pentru executarea lucrãrilor de exploatare, întreţinere şi de reparaţii ale infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare, în condiţiile stabilite de prezentul statut; d) alte încãlcãri ale statutului şi regulamentelor interne ale federaţiei, stabilite prin decizia consiliului de administraţie. 32.2. Propunerea de excludere se înainteazã comisiei de conciliere care, dupã audierea persoanei în cauzã, emite o decizie motivatã ce se va supune aprobãrii consiliului de administraţie. 33. Orice litigii de natura celor stabilite de lege ca fiind de competenţa comisiei de conciliere, apãrute între organizaţiile membre sau organizaţiile membre şi federaţie, se înainteazã spre soluţionare instanţelor judecãtoreşti numai dupã parcurgerea procedurii de conciliere prevãzute de prezentul statut.
IV. Evidenţele şi controlul activitãţii federaţiei
Evidenţele şi registrele 34. Federaţia ţine urmãtoarele evidenţe şi registre: a) un registru al organizaţiilor membre ale federaţiei, conţinând informaţii referitoare la dimensiunile şi amplasarea teritoriului fiecãrei organizaţii. Datele din registru se actualizeazã la fiecare 6 luni; b) un plan de situaţie a teritoriului federaţiei, cu poziţionarea infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare; c) inventarul bunurilor ce constituie infrastructura de îmbunãtãţiri funciare aflatã în folosinţa gratuitã a federaţiei; d) un registru al persoanelor şi organizaţiilor care nu sunt membre ale federaţiei şi care deţin terenuri sau au teritoriile situate pe teritoriul federaţiei, cãrora federaţia le presteazã servicii de îmbunãtãţiri funciare; e) un registru al serviciilor de îmbunãtãţiri funciare prestate federaţiei de Administraţia Naţionalã a Îmbunãtãţirilor Funciare sau de alţi terţi prestatori de servicii; f) un registru al serviciilor de îmbunãtãţiri funciare prestate organizaţiilor membre; g) un registru al tarifelor şi cotizaţiilor datorate şi plãtite; h) câte un registru al proceselor-verbale ale şedinţelor adunãrii reprezentanţilor, consiliului de administraţie, comisiei de cenzori şi comisiei de conciliere; i) un registru al convenţiilor şi contractelor încheiate de federaţie cu terţii; j) un registru al inspecţiilor şi intervenţiilor executate la infrastructura de îmbunãtãţiri funciare, gestionat de organizaţie. 35. Federaţia organizeazã şi conduce contabilitatea potrivit legislaţiei în vigoare.
Auditul financiar 36.1. Situaţiile financiare anuale ale federaţiei se supun auditului financiar efectuat de cãtre auditori financiari externi independenţi, potrivit legii. 36.2. Federaţia depune la Oficiul de reglementare o situaţie a veniturilor anuale, care va conţine informaţii privind suprafaţa de teren deţinutã în proprietate, în administrare sau în folosinţã, potrivit legii, de membrii organizaţiilor membre şi de alte persoane sau organizaţii care nu au calitatea de membru al federaţiei, precum şi o copie a situaţiilor financiare auditate la Oficiul de reglementare şi la organul financiar local. 36.3. Membrii consiliului de administraţie rãspund potrivit legii de îndeplinirea obligaţiilor prevãzute la pct. 36.2, în termen de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, de prezentarea oricãror documente sau înregistrãri solicitate de Oficiul de reglementare, precum şi de aplicarea mãsurilor de remediere propuse de Oficiul de reglementare în cazul constatãrii unor încãlcãri ale legii. 37. Federaţia va constitui fondurile de rezervã prevãzute de lege.
V. Dizolvarea, lichidarea, reorganizarea şi modificarea statutului federaţiei
38.1. Cu o majoritate de douã treimi din voturile deţinute de membrii prezenţi, consiliul de administraţie poate hotãrî dizolvarea federaţiei în urmãtoarele cazuri: a) imposibilitatea desfãşurãrii activitãţilor pentru care a fost constituitã; b) apariţia unei situaţii care face ca existenţa federaţiei sã nu mai fie necesarã; c) imposibilitatea constituirii adunãrii reprezentanţilor sau a consiliului de administraţie, dacã aceastã situaţie dureazã mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, organele de conducere trebuiau constituite; d) instituirea incapacitãţii de platã, constatatã prin decizie a consiliului de administraţie sau a instanţei judecãtoreşti competente. 38.2. Decizia consiliului de administraţie de dizolvare a federaţiei cuprinde şi numirea a 2 sau mai mulţi lichidatori. Decizia de dizolvare se comunicã şi se publicã potrivit legii. 38.3. Dupã încheierea procesului de lichidare, consiliul de administraţie va hotãrî asupra utilizãrii, distribuirii sau valorificãrii activelor rãmase, cu avizul prealabil al Oficiului de reglementare. 38.4. Activele rãmase, inclusiv infrastructura de îmbunãtãţiri funciare, aflate în proprietatea federaţiei, se vor vinde prin licitaţie publicã sau, dupã caz, pot fi transmise cãtre alte federaţii, potrivit urmãtoarei proceduri: a) dupã adoptarea hotãrârii de dizolvare, lichidatorii vor prelua activele aflate în patrimoniul federaţiei, printr-un protocol semnat cu consiliul de administraţie; b) în cazul în care datoriile federaţiei depãşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor pe care federaţia le are asupra altor debitori, se va face publicitate pentru scoaterea la vânzare prin licitaţie a activelor aflate în proprietatea federaţiei şi se va organiza licitaţia propriu-zisã; c) în cazul în care datoriile federaţiei nu depãşesc valoarea disponibilului financiar şi a creanţelor, se vor adresa federaţiilor care au teritorii învecinate cereri de participare la preluarea în proprietate a activelor şi a infrastructurii de îmbunãtãţiri funciare; d) în cazul lipsei de interes din partea vreunei federaţii care are teritoriul învecinat, activele se vor vinde prin licitaţie publicã. 39.1. Federaţia poate fuziona cu alte federaţii prin decizie a consiliului de administraţie adoptatã cu o majoritate de douã treimi din voturile deţinute de membrii prezenţi. 39.2. Cu aceeaşi majoritate de voturi prevãzutã la alin. (1) federaţia poate transmite o parte din activitãţile sale, precum şi activele utilizate pentru desfãşurarea acestor activitãţi şi o parte din membrii sãi unei alte federaţii, se poate diviza în mai multe federaţii şi poate sã-şi completeze şi sã-şi modifice statutul prin acte adiţionale.
VI. Dispoziţii finale
40. Prezentul statut se completeazã cu dispoziţiile <>Legii îmbunãtãţirilor funciare nr. 138/2004 şi ale normelor metodologice de aplicare a acestei legi. 41. Statutul a fost redactat în ..... exemplare, din care ..... exemplare revin federaţiei. Membrii federaţiei:*28) ------------ *28) Se va anexa un tabel cu toate organizaţiile membre şi reprezentanţii acestora care au luat parte la adunarea constitutivã sau la adunarea reprezentanţilor care a adoptat mãsura dizolvãrii şi lichidãrii, fuziunii şi divizãrii sau reorganizãrii şi modificãrii corespunzãtoare a statutului federaţiei. ----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
