Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 1.879 din 21 decembrie 2006  pentru aprobarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 1.879 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compusi organici volatili si amoniac

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 27 din 16 ianuarie 2007


┌────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ 1980 │ 1981 │ 1982 │ 1983 │ 1984 │ 1985 │ 1986 │ 1987 │ 1988 │ 1989 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ SO(2) │ 1055 │ 1095 │ 1104 │ 1229 │ 1223 │ 1255 │ 1293 │ 1305 │ 1467 │ 1517 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ NO(x) │ 523 │ 528 │ 516 │ 542 │ 546 │ 542 │ 559 │ 580 │ 590 │ 579 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ NH(3) │ 340 │ 332 │ 327 │ 311 │ 359 │ 343 │ 350 │ 329 │ 339 │ 341 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ COV │ 673 │ 654 │ 616 │ 640 │ 656 │ 631 │ 674 │ 728 │ 690 │ 656 │
└────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



Tabelul Nr. 1.b
Emisiile la nivel naţional pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)


┌────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ � � � � � � � � � � � │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ SO(2) � � │ 951 │ 928 │ 912 │ 932 │ 751 │ 898 │ 800 │ 687 │ 720 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ NO(x) │ 546 │ 464 │ 357 │ 348 │ 349 │ 420 │ 362 │ 330 │ 314 │ 262 │ 296 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ NH(3) │ 300 │ 267 │ 255 │ 223 │ 221 │ 217 │ 214 │ 211 │ 196 │ 210 │ 206 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ COV │ 616 │ 522 │ 497 │ 502 │ 505 │ 491 │ 513 │ 439 │ 536 │ 502 │ 519 │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘



2.2. Prezentarea grafica a evoluţiei emisiilor pe tip de poluant la nivel naţional pentru perioada 1990-2000

Figura 1.a
Emisii anuale de SO(2) (perioada 1990-2000)
(mii tone/an)

NOTA(CTCE)
Figura 1.a este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 8, a se vedea imaginea asociata.

Figura 1.b
Emisii anuale de NO(x) (perioada 1990-2000)
(mii tone/an)

NOTA(CTCE)
Figura 1.b este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 8, a se vedea imaginea asociata.

Figura 1.c
Emisii anuale de NH(3) (perioada 1990-2000)
(mii tone/an)

NOTA(CTCE)
Figura 1.c este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 9, a se vedea imaginea asociata.

Figura 1.d
Emisii anuale de COV (perioada 1990-2000)
(mii tone/an)

NOTA(CTCE)
Figura 1.d este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 9, a se vedea imaginea asociata.

2.3. Nivelul emisiilor naţionale anuale pe sectoare

Tabelul Nr. 2.a
Emisiile la nivel naţional din sectorul energetic pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)


┌────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ 1980 │ 1981 │ 1982 │ 1983 │ 1984 │ 1985 │ 1986 │ 1987 │ 1988 │ 1989 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ SO(2) │ 732 │ 760 │ 766 │ 853 │ 849 │ 871 │ 897 │ 905 │ 1018 │ 1078 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ NO(x) │ 173 │ 175 │ 171 │ 179 │ 181 │ 179 │ 185 │ 192 │ 195 │ 191 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ NH(3) │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ COV │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │ 2 │
└────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘



Tabelul Nr. 2.b
Emisiile la nivel naţional din sectorul energetic pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)


┌────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ � � � � � � � � � � � │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ SO(2) │ 903 │ 706 │ 645 │ 657 │ 643 │ 632 │ 509 │ 609 │ 584 │ 527 │ 563 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ NO(x) │ 167 │ 123 │ 95 │ 150 │ 150 │ 110 │ 95 │ 86 │ 125 │ 111 │ 116 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ NH(3) │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ COV │ 2 │ 2 │ 2 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 1 │ 9 │ 8 │ 9 │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘


Tabelul Nr. 3.a
Emisiile la nivel naţional din sectorul agricol pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)


┌────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ 1980 │ 1981 │ 1982 │ 1983 │ 1984 │ 1985 │ 1986 │ 1987 │ 1988 │ 1989 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ SO(2) │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ NO(x) │ 11 │ 11 │ 11 │ 11 │ 11,5│ 11,4│ 11,8│ 12 │ 12,4│ 12 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ NH(3) │ 328 │ 320 │ 315 │ 300 │ 346 │ 331 │ 338 │ 317 │ 327 │ 328 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ COV │ 51 │ 50 │ 47 │ 48 │ 50 │ 48 │ 51 │ 55 │ 52 │ 46 │
└────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘


Tabelul Nr. 3.b
Emisiile la nivel naţional din sectorul agricol pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)


┌────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ � � � � � � � � � � � │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ SO(2) │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ NO(x) │ 11 │ 12 │ 9,2 │ 5 │ 5 │ 8 │ 7 │ 6,3 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ NH(3) │ 292 │ 262 │ 250 │ 220 │ 218 │ 211 │ 208 │ 205 │ 169 │ 178 │ 168 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ COV │ 48 │ 48 │ 46 │ 46 │ 52 │ 52 │ 54 │ 46 │ 47 │ 46 │ 47 │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘


Tabelul Nr. 4.a
Emisiile la nivel naţional din industria de prelucrare pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)


┌────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ 1980 │ 1981 │ 1982 │ 1983 │ 1984 │ 1985 │ 1986 │ 1987 │ 1988 │ 1989 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ SO(2) │ 124 │ 129 │ 130 │ 144 │ 144 │ 148 │ 152 │ 153 │ 172 │ 130 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ NO(x) │ 76 │ 77 │ 75 │ 79 │ 79 │ 79 │ 81 │ 84 │ 86 │ 79 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ NH(3) │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ COV │ 18 │ 17 │ 16 │ 17 │ 18 │ 17 │ 18 │ 19 │ 18 │ 13 │
└────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘


Tabelul Nr. 4.b
Emisiile la nivel naţional din industria de prelucrare pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)


┌────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ � � � � � � � � � � � │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ SO(2) │ 109 │ 91 │ 83 │ 68 │ 67 │ 81 │ 65 │ 78 │ 136 │ 118 │ 134 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ NO(x) │ 64 │ 49 │ 38 │ 44 │ 44 │ 31 │ 27 │ 24 │ 56 │ 45 │ 46 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ NH(3) │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0 │ 0,1 𗈔,08 𗈔,09 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ COV │ 9 │ 7 │ 7 │ 7 │ 7 │ 6 │ 6 │ 5 │ 3 𗈖,5 𗈖,5 │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘


Tabelul Nr. 5.a
Emisiile la nivel naţional din transport pentru perioada 1980-1989 (mii tone/an)


┌────────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┐
│ │ 1980 │ 1981 │ 1982 │ 1983 │ 1984 │ 1985 │ 1986 │ 1987 │ 1988 │ 1989 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ SO(2) │ 2,0 │ 2,1 │ 2,1 │ 2,3 │ 2,3 │ 2,4 │ 2,5 │ 2,5 │ 2,8 │ 3,0 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ NO(x) │ 20 │ 20 │ 20 │ 21 │ 21 │ 21 │ 21 │ 22 │ 23 │ 21 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ NH(3) │ 0,17 │ 0,17 │ 0,16 │ 0,16 │ 0,18 │ 0,17 │ 0,18 │ 0,16 │ 0,17 │ 0,02 │
├────────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┤
│ COV │ 38 │ 37 │ 35 │ 36 │ 37 │ 36 │ 38 │ 41 │ 39 │ 37 │
└────────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┘


Tabelul Nr. 5.b
Emisiile la nivel naţional din transport pentru perioada 1990-2000 (mii tone/an)


┌────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐
│ � � � � � � � � � � � │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ SO(2) │ 5 │ 4 │ 3,7 │ 5,3 │ 5 │ 5 │ 4 │ 4,8 │ 9 │ 6 │ 7,2 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ NO(x) │ 50 │ 40 │ 31 │ 56 │ 56 │ 54 │ 47 │ 42 │ 101 │ 71 󧔛,5 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ NH(3) 𗈔,04 𗈔,03 𗈔,03 𗈔,06 𗈔,06 𗈔,14 𗈔,14 𗈔,14 𗈔,18 𗈔,14 𗈔,15 │
├────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤
│ COV │ 74 │ 60 │ 57 │ 57 │ 57 │ 57 │ 60 │ 51 │ 82 │ 67 │ 71 │
└────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┘


Diminuarea activitãţilor economice realizate la nivelul unor unitãţi industriale a condus la reducerea emisiilor industriale în perioada 1990-2000.
2.4. Nivelul emisiilor de poluanti la nivel naţional pentru perioada 2001-2004 se prezintã în tabelul nr. 6.

Tabel Nr. 6
Emisiile la nivel naţional pentru perioada 2001-2004 (mii tone/an)


┌──────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┐
│ │ 2001 │ 2002 │ 2003 │ 2004 │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ SO(2) │ 834 │ 776,5 │ 803 │ 766 │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ NO(x) │ 331 │ 359,5 │ 325 │ 415 │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ NH(3) │ 164 │ 156 │ 182 │ 175 │
├──────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┤
│ COV │ 467 │ 457 │ 411 │ 489 │
└──────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┘


2.5. Prezentarea grafica a evoluţiei emisiilor pe tip de poluant la nivel naţional pentru perioada 2001-2004

Figura 2.a
Emisiile anuale de dioxid de sulf (mii tone/an)

NOTA(CTCE)
Figura 2.a este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 12, a se vedea imaginea asociata.

Figura 2.b
Emisiile anuale de oxizi de azot în perioada 2001-2004 (mii tone/an)

NOTA(CTCE)
Figura 2.b este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 13, a se vedea imaginea asociata.

Figura 2.c
Emisiile anuale de amoniac în perioada 2001-2004 (mii tone)

NOTA(CTCE)
Figura 2.c este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 13, a se vedea imaginea asociata.

Figura 2.d
Emisiile anuale de compuşi organici volatili (mii tone/an)

NOTA(CTCE)
Figura 2.d este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 14, a se vedea imaginea asociata.

2.6. Reprezentarea grafica a contribuţiei diferitelor sectoare la emisiile de poluanti atmosferici pentru anul 2004

Figura 3.a
Contribuţia diferitelor sectoare la emisia de dioxid de sulf

NOTA(CTCE)
Figura 3.a este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 14, a se vedea imaginea asociata.

Figura 3.b
Contribuţia diferitelor sectoare la emisia de oxizi de azot

NOTA(CTCE)
Figura 3.b este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 15, a se vedea imaginea asociata.

Figura 3.c
Contribuţia diferitelor sectoare la emisia de amoniac

NOTA(CTCE)
Figura 3.c este reprezentatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 15, a se vedea imaginea asociata.


În anul 2004 nivelul emisiilor de dioxid de sulf a înregistrat o uşoarã scãdere fata de nivelul emisiilor din anul 2001, de la valoarea de aproximativ 834 mii tone rezultatã în anul 2001, la valoarea de aproximativ 766 mii tone înregistratã în anul 2004.
Sectorul energetic constituie principala sursa de poluare cu dioxid de sulf (aproximativ 74%). Alãturi de arderile combustibililor fosili, o serie de ramuri industriale, industria metalurgica, în special cea neferoasa, cocseriile, industria alimentara. etc., contribuie la poluarea atmosferei cu oxizi de sulf. O alta sursa importanta de poluare cu dioxid de sulf o constituie şi instalaţiile mici de ardere din zonele rezidentiale, care folosesc combustibili fosili. La acest tip de poluare se alãturã arderile din industria de prelucrare, în proporţie de aproximativ 17%, urmãtorul sector fiind procesele de producţie, în proporţie de aproximativ 4%.
În anul 2004 emisiile de oxizi de azot au înregistrat o creştere fata de anul 2001 cu aproximativ 25%. Principalele surse de poluare cu oxizi de azot au reprezentat-o arderile în energetica şi industriile de transformare (aproximativ 32%) şi traficul rutier (aproximativ 51%).
Emisiile de amoniac au fost în uşoarã creştere în perioada 2001-2004, de la o emisie de aproximativ 164 mii tone în 2001 la aproximativ 175 mii tone în 2004. Pentru anul 2004 principala sursa de poluare cu amoniac îl reprezintã sectorul agricol (81%) prin dejectiile de la creşterea vitelor şi ingrasamintele chimice azotoase utilizate în agricultura.
2.7. Evoluţia emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac, (mii tone/an) la nivel naţional în perioada 1980-2004.

NOTA(CTCE)
Reprezentarea grafica a evoluţia emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac se gãseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 27 din 16 ianuarie 2007 la pagina 16, a se vedea imaginea asociata.


SECŢIUNEA a 3-a
Prognozele de emisii, pentru anul 2010, de dioxid de sulf şi oxizi de azot provenite de la instalaţiile mari de ardere

Ţinând cont de contribuţia substantiala a emisiilor provenite din instalaţiile mari de ardere la totalul emisiilor totale anuale, prin Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodãririi apelor, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 833/545/859/2005, s-au stabilit nivelurile de emisie ce trebuie atinse etapizat pana în anul 2017, în scopul reducerii emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere. La stabilirea acestor niveluri de emisie s-a avut în vedere asigurarea respectãrii plafoanelor naţionale de emisie pentru dioxid de sulf şi oxizi de azot pentru anul 2010.
În vederea îndeplinirii obiectivelor Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, s-au stabilit mãsuri de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, termene de realizare şi mecanismul de monitorizare a acestora. Astfel, au fost stabilite emisiile-tinta pentru dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, calculate ca suma a contribuţiilor individuale anuale ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere, incluse în Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, având în vedere obligativitatea introducerii celor mai bune tehnici disponibile pentru conformarea cu valorile limita de emisie.
Emisiile-tinta de dioxid de sulf şi oxizi de azot au o evoluţie descrescãtoare ca urmare a implementarii progresive de cãtre titularii activitãţilor a mãsurilor de conformare cu valorile limita de emisie.
Nivelurile emisiilor şi emisiile-tinta de dioxid de sulf şi oxizi de azot pentru anul 2010, provenite de la instalaţiile mari de ardere, sunt prezentate în tabelul nr. 7, comparativ cu plafoanele naţionale de emisie stabilite pentru anul 2010.

Tabelul nr. 7


┌────────────────┬─────────────────────────────────────┬───────────────────────┐
│ │ Emisii provenite de la instalaţii │ │
│ │ mari de ardere pentru anul 2010 │ Plafoanele naţionale │
│ Poluant │ (mii tone/an) │ de emisii pentru anul │
│ ├─────────────────┬───────────────────┤ 2010 (mii tone/an) │
│ │ Emisii-tinta │Niveluri de emisii │ │
├────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│ SO(2) │ 328 │ 336 │ 918 │
├────────────────┼─────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤
│ NO(x) │ 103,7 │ 114 │ 437 │
└────────────────┴─────────────────┴───────────────────┴───────────────────────┘



SECŢIUNEA a 4-a
Prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac

Procesul de transpunere şi implementare a legislaţiei europene de mediu a determinat creşterea controlului asupra emisiilor pentru toate sursele semnificative de poluare, incluzând sursele industriale şi de transport.
Legislaţia nationala în vigoare privind emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac include strategii şi planuri naţionale în care sunt cuprinse mãsuri pentru îndeplinirea obiectivelor de prevenire, reducere şi control al emisiilor.
4.1. Strategii adoptate la nivel naţional în vederea prevenirii, reducerii şi controlului emisiilor de poluanti atmosferici
a) Strategia nationala privind protecţia atmosferei
<>Hotãrârea Guvernului nr. 731/2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitãţii aerului, eficient din punct de vedere economic. Prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 731/2004 includ responsabilitãţile specifice în domeniul protecţiei atmosferei ale autoritãţilor publice de la nivel naţional, teritorial şi local, obiectivul general al Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei fiind protejarea sãnãtãţii umane şi a mediului.
Prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 738/2004 se aproba Planul naţional de acţiune în domeniul protecţiei atmosferei (PNAP), ca rezultat principal al Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei. Acest plan stabileşte un set de mãsuri care trebuie întreprinse în vederea atingerii obiectivelor-cheie ale strategiei, precum şi autoritãţile responsabile. Termenul de realizare a acţiunilor cuprinse în PNAP este sfârşitul anului 2006, urmând sa se actualizeze în cursul anului 2007.
Strategia nationala şi Planul de acţiune privind protecţia atmosferei prezintã politicile României legate de gestionarea calitãţii aerului.
b) Strategia nationala privind schimbãrile climatice
România a ratificat prin <>Legea nr. 24/1994 Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice, semnatã la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. România este prima parte menţionatã în anexa I la convenţie, care a ratificat, prin Legea nr. 3/2001, şi Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997.
Potrivit prevederilor Protocolului de la Kyoto, România s-a angajat sa reducã emisiile de gaze cu efect de sera cu 8% fata de nivelul emisiilor din 1989, considerat an de referinta, în prima perioada de angajament 2008-2012.
Din analiza ultimului inventar naţional al emisiilor de gaze cu efect de sera, realizat în anul 2006 în conformitate cu Formularul comun de raportare şi Raportul privind Inventarul naţional pentru anii cuprinşi în intervalul 1989-2004, nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera este cu circa 47% mai scãzut decât valoarea-tinta prevãzutã în Protocolul de la Kyoto. Într-un scenariu ce prevede o puternica creştere economicã în lipsa oricãror mãsuri suplimentare de reducere, este foarte puţin probabil ca emisiile sa creascã peste nivelul valorii-tinta prevãzute de Protocolul de la Kyoto înainte de încheierea primei perioade de angajament (2012).
Deşi mecanismele prevãzute de Protocolul de la Kyoto sunt mecanisme "voluntare", România s-a implicat cu succes în realizarea unor proiecte de investiţii de tip implementare în comun (JI), conform Protocolului de la Kyoto. Marea majoritate a proiectelor aprobate pana în prezent se situeaza în zona autoritãţilor locale, şi anume: retehnologizarea sistemelor de încãlzire centralizata şi închiderea de depozite de deşeuri. Aceste investiţii au un impact pozitiv pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera şi, în general, asupra mediului, dar şi din punct de vedere social.
Strategia nationala a României privind schimbãrile climatice - 2005-2007 (SNSC), aprobatã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 645/2005 , defineste politicile României privind respectarea obligaţiilor internaţionale prevãzute de Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice (UNFCCC) şi de Protocolul de la Kyoto, precum şi prioritãţile naţionale ale României în domeniul schimbãrilor climatice. SNSC prezintã, de asemenea, beneficiile de mediu şi economice pentru România privind participarea la implementarea mecanismelor flexibile stabilite prin Protocolul de la Kyoto, şi anume Implementarea în comun (JI) şi Comercializarea internationala a emisiilor (IET).
Pentru implementarea SNSC, prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.877/2005 a fost adoptat Planul naţional de acţiune privind schimbãrile climatice (PNASC), care conţine acţiuni concrete, inclusiv sursele de finanţare ale acestora şi instituţiile responsabile, menite sa asigure îndeplinirea obiectivelor generale şi specifice prevãzute de SNSC, în perioada 2005-2007.
c) Strategia nationala de sãnãtate publica
În Strategia nationala de sãnãtate publica, aprobatã prin <>Ordinul ministrului sãnãtãţii nr. 923/2004 , îmbunãtãţirea calitãţii mediului şi protejarea populaţiei impotriva riscurilor poluarii mediului sunt considerate obiective prioritare ale medicinii preventive, luându-se în considerare calitatea aerului, a apei, a alimentelor, a locului de munca, a aşezãrilor umane şi a factorilor fizici, cum ar fi zgomotul şi radiatiile, ca grupa de determinanţi ai stãrii de sãnãtate.
4.2. Implementarea cerinţelor de prevenire şi control integrat al poluarii (IPPC)
<>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 84/2006 , transpune în legislaţia nationala prevederile Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii (IPPC), care prin însãşi scopul ei are o contribuţie substantiala la prevenirea, reducerea şi controlul emisiilor de poluanti în mediu.
O etapa importanta în introducerea în România a tehnologiilor de mediu performanţe a avut loc dupã anul 2002, an în care a fost creat cadrul legal, ulterior înlocuit în anul 2005, pentru înfiinţarea sistemului de implementare a controlului integrat al poluarii. Scopul sistemului integrat este implementarea de mãsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în atmosfera, apa şi sol, inclusiv a mãsurilor privind managementul deşeurilor, pentru activitãţile care se afla sub incidenta <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 84/2006 , pentru atingerea unui înalt nivel de protecţie a mediului ca un întreg.
În concordanta cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere, stabilite prin Planul de implementare al Directivei 96/61/CE , se asteapta o reducere progresiva a emisiilor de poluanti în mediu, pe mãsura ce unitãţile se conformeazã cu prevederile Directivei 96/61/CE . Prin Planul de implementare al Directivei 96/61/CE s-au prevãzut modul şi termenul de imbunatatire substantiala a performantelor de mediu prin aplicarea în practica a recomandãrilor celor mai bune tehnici disponibile, promovate de documentele de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).
Recomandãrile documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) oferã operatorilor care desfãşoarã activitãţi ce se afla sub incidenta prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 84/2006 , alternative şi mecanisme care puse în practica sa asigure ca funcţionarea instalaţiilor respecta cerinţele specifice de mediu, concomitent cu creşterea productivitatii prin reducerea pierderilor.
În vederea introducerii celor mai bune tehnici disponibile şi implementarii de mãsuri preventive pentru eliminarea sau reducerea emisiilor provenite de la anumite activitãţi economice, inclusiv a implementarii de mãsuri referitoare la managementul deşeurilor, s-au obţinut perioade de tranzitie între 1 şi 8 ani pentru 195 de instalaţii existente, pana cel mai târziu la 31 decembrie 2015. Din totalul instalaţiilor care se afla sub incidenta prevederilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 84/2006 , inventariate în anul 2006 (638 de instalaţii), 68% trebuie sa se conformeze pana la 30 octombrie 2007, iar restul de 32% se vor conformã eşalonat pana cel mai târziu la 31 decembrie 2015. Aceste instalaţii isi desfãşoarã activitatea practic în intreaga economie româneascã: industria energetica, producţia şi prelucrarea metalelor, industria chimica, industria mineralelor, industria celulozei şi hârtiei, industria textila, tabacirea pieilor şi blanurilor, industria alimentara, depozitarea sau reciclarea carcaselor şi deşeurilor animale, creşterea intensiva a pasarilor şi porcilor, tratarea suprafeţelor prin folosirea de solventi organici, producerea de carbon sau grafit.
În consecinta, la nivel naţional, în intervalul 2002 - noiembrie 2006 au fost emise 327 de autorizaţii integrate de mediu pentru instalaţii aparţinând categoriilor de instalaţii ce desfãşoarã activitãţi specifice domeniului prevenirii şi controlului integrat al poluarii, prevãzute în anexa nr. 1 la <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 84/2006 . Pentru fiecare dintre acestea au fost introduse sau sunt în curs de aplicare tehnologii de mediu performanţe, în concordanta cu recomandãrile documentelor de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile (BREF).
4.3. Implementarea cerinţelor de limitare a emisiilor de poluanti în aer proveniţi de la instalaţii mari de ardere
<>Hotãrârea Guvernului nr. 541/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, transpune în legislaţia nationala prevederile Directivei 2001/80/CE privind stabilirea unor mãsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanti proveniţi din instalaţii mari de ardere.
În urma analizei stadiului de conformare a instalaţiilor mari de ardere cu valorile limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, prevãzute de <>Hotãrârea Guvernului nr. 541/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, au fost identificate 109 instalaţii mari de ardere neconforme.
Conformarea instalaţiilor mari de ardere cu valorile limita de emisie nu este posibila începând cu data de 1 ianuarie 2008, asa cum prevede Directiva 2001/80/CE , motiv pentru care s-au solicitat perioade de tranzitie cuprinse între 1 ianuarie 2008 şi 31 decembrie 2013 şi 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017.
În vederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere, prin conformarea cu valorile limita de emisie, a fost aprobat Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere prin Ordinul ministrului mediului şi gospodãririi apelor, al ministrului economiei şi comerţului şi al ministrului administraţiei şi internelor nr. 833/545/859/2005.
Reducerile de emisii rezultate în urma aplicãrii Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere se raporteazã la emisiile din anul de referinta 1980.
Reducerile procentuale obţinute în urma implementarii mãsurilor pentru conformarea cu valorile limita de emisie a instalaţiilor mari de ardere se prezintã în tabelul nr. 8.

Tabel nr. 8


┌─────────────┬────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐
│ │ Emisii de SO(2) │ Emisii de NO(x) │
│ Anul ├───────────┬────────────────────┼──────────┬────────────────────┤
│ │(mii tone) │Reduceri procentuale│(mii tone)│Reduceri procentuale│
├─────────────┼───────────┼────────────────────┼──────────┼────────────────────┤
│ 1980 │ 561.000 │ │ 135.000 │ │
├─────────────┼───────────┼────────────────────┼──────────┼────────────────────┤
│ 2007 │ 534.698 │ 4,70% │ 117.164 │ 13,21% │
├─────────────┼───────────┼────────────────────┼──────────┼────────────────────┤
│ 2008 │ 512.043 │ 8,72% │ 110.508 │ 18,14% │
├─────────────┼───────────┼────────────────────┼──────────┼────────────────────┤
│ 2010 │ 328.052 │ 41,52% │ 103.733 │ 23,16% │
└─────────────┴───────────┴────────────────────┴──────────┴────────────────────┘


Mãsurile de natura tehnologicã propuse de titularii activitãţilor în cadrul Programului naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere, care conduc la reducerea emisiilor de poluanti, sunt, în principal: schimbarea combustibilului utilizat cu unul mai puţin poluant, modificarea tehnologiei şi a echipamentelor de combustie, utilizarea tehnicilor de reducere a emisiilor de poluanti.
Conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 541/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, titularul activitãţii are obligaţia de a informa autoritãţile publice competente pentru protecţia mediului asupra rezultatelor mãsurãtorilor continue, mãsurãtorilor discontinue, controlului echipamentelor de mãsurare, precum şi asupra tuturor celorlalte operaţii legate de activitatea de monitorizare a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite de la instalaţiile mari de ardere, în scopul evaluãrii conformarii cu prevederile actelor de reglementare din domeniul protecţiei mediului şi cu Programul naţional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere.
4.4. Implementarea cerinţelor de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizãrii solventilor organici în anumite activitãţi şi instalaţii
<>Hotãrârea Guvernului nr. 699/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, transpune în legislaţia nationala prevederile Directivei 1999/13/CE privind reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizãrii solventilor organici în anumite activitãţi şi instalaţii.
Prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 699/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se reglementeazã emisiile de compuşi organici volatili provenite din utilizarea solventilor organici, prin mãsuri şi proceduri care se aplica pentru 20 de activitãţi şi instalaţii care cad sub incidenta acestei hotãrâri. Titularii de activitãţi care se afla sub incidenta prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 699/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, au obligaţia sa aplice mãsurile care asigura conformarea condiţiilor de operare a acestor instalaţii cu cerinţele de respectare a valorii limita de emisie sau sa aplice o schema de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili.
În sprijinul titularilor de activitate şi pentru asigurarea implementarii prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 699/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, s-au elaborat ghiduri de implementare aprobate prin <>Ordinul ministrului mediului şi gospodãririi apelor nr. 859/2005 .
Prin adoptarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 735/2006 a fost transpusa total Directiva 2004/42/CE , care are ca obiectiv limitarea conţinutului total de compuşi organici volatili în anumite vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeţelor vehiculelor pentru a preveni sau reduce poluarea aerului cauzatã de formarea ozonului troposferic prin acţiunea compusilor organici volatili. <>Hotãrârea Guvernului nr. 735/2006 stabileşte specificaţiile tehnice pentru anumite vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeţelor vehiculelor.
4.5. Implementarea cerinţelor privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piata a benzinei şi motorinei
<>Hotãrârea Guvernului nr. 689/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, transpune în legislaţia nationala prevederile Directivei 2003/17/CE , care modifica Directiva 98/70/CE privind calitatea benzinei şi motorinei.
Prin prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 689/2004 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se stabilesc condiţiile de introducere pe piata a benzinei şi a motorinei identificate conform anumitor poziţii tarifare din Tariful vamal de import al României.
Prin <>Ordinul ministrului de stat, ministrul economiei şi comerţului nr. 742/2004 privind aprobarea Sistemului de monitorizare a calitãţii benzinei şi motorinei, a cãrui anexa a fost înlocuitã prin <>Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 58/2006 , se asigura cadrul legal pentru monitorizarea calitativã şi cantitativã a benzinei şi motorinei introduse pe piata.
4.6. Implementarea cerinţelor privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi
<>Hotãrârea Guvernului nr. 142/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, transpune în legislaţia nationala prevederile Directivei 1999/32/CE , care modifica Directiva 93/12/CEE privind limitarea conţinutului de sulf din combustibilii lichizi.
Prin prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 142/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se reglementeazã condiţiile de introducere pe piata şi de utilizare a anumitor combustibili lichizi în scopul reducerii emisiilor de dioxid de sulf rezultate din arderea acestora, în vederea diminuãrii efectelor negative ale acestor emisii asupra sãnãtãţii populaţiei şi calitãţii mediului.
Conform Procedurii de esantionare pentru verificarea respectãrii condiţiilor privind conţinutul de sulf din combustibilii lichizi, aprobatã prin <>Ordinul ministrului economiei şi comerţului nr. 115/2004 , cu modificãrile ulterioare, pentru agenţii economici se stabilesc obligaţii în vederea respectãrii condiţiilor de introducere pe piata şi utilizare a combustibililor lichizi care intra sub incidenta prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 142/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
4.7. Implementarea cerinţelor privind limitarea emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la motoare cu ardere interna, instalate pe maşini mobile nerutiere
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1.209/2004 , modificatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 2.176/2004, transpune în legislaţia nationala prevederile Directivei 97/68/CE referitoare la mãsurile privind limitarea emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la motoare cu ardere interna, instalate pe maşini mobile nerutiere, modificatã şi completatã prin Directiva 2001/63/CE privind adaptarea la progresul tehnic a Directivei 97/68/CE şi prin Directiva 2002/88/CE pentru amendarea Directivei 97/68/CE .
Implementarea prevederilor acestor acte normative contribuie la buna funcţionare a pieţei interne, asigurând protecţia sãnãtãţii persoanelor şi a mediului. Astfel sunt permise introducerea pe piata şi, dupã caz, înregistrarea motoarelor noi, montate sau nemontate pe maşini, doar dacã acestea îndeplinesc cerinţele prevãzute în aceste acte legislative.
4.8. Reglementãri specifice în sectorul de transport privind emisiile de poluanti
Ţinând cont de necesitatea diminuãrii efectelor negative ale poluarii aerului asupra sãnãtãţii populaţiei şi mediului, în anul 2005 s-a adoptat <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a innoirii Parcului naţional auto, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 72/2005 , iar în anul 2006 s-a adoptat <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2006 privind reluarea pentru anul 2006 a Programului de stimulare a innoirii Parcului naţional auto, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 373/2006 .
Prevederile acestor acte normative au în vedere diminuarea poluarii aerului în aglomerarile urbane datorate emisiilor de gaze de esapament de la autoturisme, care au o pondere substantiala printre sursele de poluare, în scopul încadrãrii emisiilor în valorile limita admise la nivel european pentru aerul ambiental, prin scoaterea din uz a autoturismelor care nu respecta standardele naţionale şi europene în materie şi creşterea accesibilitatii la cumpãrarea de autoturisme noi de cãtre toate categoriile sociale.
4.9. Reglementãri specifice în sectorul agricol privind emisiile de amoniac
<>Hotãrârea Guvernului nr. 964/2000 , modificatã şi completatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.360/2005, transpune în legislaţia nationala Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniţi din surse agricole.
Planul de acţiune pentru protecţia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniţi din surse agricole are ca obiective reducerea poluarii apelor, cauzatã de nitratii proveniţi din surse agricole, prevenirea poluarii cu nitrati şi rationalizarea şi optimizarea utilizãrii ingrasamintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului.
Ca urmare a implementarii prevederilor <>Ordinului ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 1.072/2003 privind aprobarea organizãrii Monitoringului suport naţional integrat de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniţi din surse agricole în apele subterane şi de suprafata şi pentru aprobarea Programului de supraveghere şi control corespunzãtor şi a procedurilor şi instrucţiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniţi din surse agricole în apele de suprafata şi în apele subterane, s-au identificat zonele vulnerabile din punct de vedere al contaminarii cu nitrati din surse agricole.
În vederea reducerii emisiilor de amoniac, Ordinul ministrului mediului şi gospodãririi apelor şi al ministrului agriculturii, pãdurilor şi dezvoltãrii rurale nr. 1.182/1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole are ca scop recomandarea celor mai utile practici, mãsuri şi metode posibil de aplicat de cãtre fiecare fermier, producãtor agricol, pentru protecţia apelor impotriva poluarii cu fertilizanti, în special nitrati proveniţi din activitãţi agricole.
Prevederile codului menţionat la alineatul anterior sunt obligatorii în zonele vulnerabile din punct de vedere al nutrientilor din surse agricole.
4.10. Alte reglementãri
Având în vedere unul dintre principiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 265/2006 , şi anume principiul "poluatorul plãteşte", s-a stabilit cadrul legislativ şi economic potrivit cãruia costurile pentru reducerea emisiilor sa fie suportate de generatorul acestora. Astfel, prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 105/2006 , s-a stabilit un instrument economico-financiar destinat sustinerii şi realizãrii proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul protecţiei mediului.
O parte dintre veniturile Fondului pentru mediu se constituie din taxele pentru emisiile de poluanti în atmosfera, încasate de la operatorii economici poluatori, conform prevederilor <>Ordinului ministrului mediului şi gospodãririi apelor nr. 578/2006 .

SECŢIUNEA a 5-a
Implementarea şi monitorizarea PNRPE

Implementarea PNRPE se monitorizeazã prin elaborarea anuala a inventarelor naţionale de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac.
Elaborarea anuala a inventarelor de emisii la nivel naţional se realizeazã conform obligaţiilor de raportare asumate de România prin ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, ratificate prin <>Legea nr. 271/2003 , precum şi prin transpunerea în legislaţia nationala a prevederilor Directivei 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiti poluanti atmosferici.
Inventarele naţionale de emisii evidenţiazã nivelul anual al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi reprezintã instrumente de control în vederea respectãrii plafoanelor naţionale de emisie pentru anul 2010.
Asigurarea continuitãţii elaborãrii inventarelor naţionale de emisii cu respectarea cerinţelor de consistenta şi comparabilitate a datelor este necesarã şi pentru adoptarea unor mãsuri suplimentare, în cazul nerespectãrii pana cel târziu în anul 2010 a plafoanelor naţionale de emisie, şi menţinerea respectãrii acestor plafoane de emisie în fiecare an începând cu anul 2010.

SECŢIUNEA a 6-a
Dispoziţii finale

PNRPE se actualizeazã şi se revizuieste conform prevederilor <>art. 12 alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.856/2005 .
Autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului asigura completarea PNRPE cu distribuţia geograficã a emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili şi amoniac şi prognozele de emisii pentru anul 2010, în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotãrâri.
Agenţia Nationala pentru Protecţia Mediului asigura elaborarea prognozelor de emisii pentru anul 2010, în termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotãrâri.

___________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016