Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
AA - Cantitatea Atribuitã
AAU - Unitate a Cantitãţii Atribuite
AFM - Administraţia Fondului de Mediu
ANPM - Agenţia Nationala pentru Protecţia Mediului
ANM - Administraţia Nationala de Meteorologie
ANRE - Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Energiei
APCCE - Plan de Acţiune privind Schimbãrile Climatice şi Educaţie
APM - Agenţia pentru Protecţia Mediului
ARPM - Agenţia Regionala de Protecţie a Mediului
ARCE - Agenţia Romana pentru Conservarea Energiei
CDM - Mecanism de Dezvoltare Curata
CS - State Candidate la aderare
CET - Centrale Electrice şi de Termoficare
CG - Certificate Verzi
CNSC - Comisia Nationala pentru Schimbãri Climatice
EA - Agenţia Europeanã de Acreditare
ERU - Unitate de Reducere a Emisiilor
ETS UE - Schema UE de comercializare a emisiilor
GHG - Gaze cu efect de sera
GIS - Schema verde de investiţii
ICAS - Institutul de Cercetãrii şi Amenajãri Silvice
ICIM - Institutul Naţional de Cercetare-Dezyoltare pentru Protecţia
Mediului - ICIM Bucureşti
ICPA - Institutul de Cercetãri pentru Pedologie şi Agrochimie
INS - Institutul Naţional de Statistica
ISPE - InstitutuLde Studii şi Proiectari Energetice
IEE - Energie inteligenta pentru Europa (Program)
IPPC - Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluarii
JI - Implementare în Comun
KP - Protocolul de la Kyoto
LULUCF - Utilizarea terenurilor, Schimbarea utilizãrii terenurilor şi
Silvicultura
MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor
MAPDR - Ministerul Agriculturii, Pãdurilor şI Dezvoltãrii Rurale
MEC - Ministerul Economiei şi Comerţului
MEdC - Ministerul Educaţiei şi Cercetãrii
MMGA - Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor
MRG - Ghid de Monitorizare şi Raportare
MRV - monitorizare, raportare, verificare
MTCT - Ministerul Tranportului, Construcţiilor şi Turismului
NAP - Plan Naţional de Alocare
PIN - Document de prezentare iniţialã a proiectului JI
PNASC - Planul Naţional de Acţiune privind Schimbãrile Climatice
RENAR - Asociaţia Romana de Acreditare
RES - Surse de energie regenerabila
SCA - sub-comitet în domeniul adaptãrii în cadrul CNSC
SNSC - Strategia Nationala a României privind Schmbarile Climatice
TGC - Certificate Verzi Tranzactionabile
UNFCCC - Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbãrile Climatice
UNCCD - Convenţia Naţiunilor Unite privind Combaterea Desertificarii
UNCBD - Convenţia Naţiunilor Unite privind Conservarea Diversitatii
Biologice
Aspecte intersectoriale
Acţiunea 1.1 - Modificarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea CNSC
Acţiunea 1.2 - Întãrirea capacitãţii instituţionale în administraţia publica
CAP. 2
Obligaţii privind raportarea la nivel internaţional
Acţiunea 2.1 - Îmbunãtãţirea Sistemului Naţional de estimare a emisiilor de GHG
Acţiunea 2.1.1 - Elaborarea şi aprobarea procedurii specifice pentru realizarea inventarului naţional al emisiilor de GHG
Acţiunea 2.1.2 - Realizarea anuala şi transmiterea la termen a inventarului naţional al emisiilor de GHG
Acţiunea 2.1.3 - Stabilirea unor factori de emisie şi parametri nationali şi a unor metode naţionale specifice de estimare a emisiilor de GHG provenite din diferite activitãţi
Acţiunea 2.2 - Înfiinţarea Registrului Naţional
Acţiunea 2.3 - Elaborarea celei de-a Patra Comunicãri Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC
Acţiunea 2.4 - Întocmirea Raportului din 2005 privind Progresele Demonstrabile realizate în implementarea Protocolului de la Kyoto şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC
Acţiunea 2.5 - Pregãtirea Raportului Cantitãţii Atribuite în baza KP şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC
Acţiunea 2.6 - Pregãtirea negocierilor şi acţiunilor post-2012
CAP. 3
Impact şi adaptare la schimbãri climatice
Acţiunea 3.1 - Întãrirea cooperãrii dintre autoritãţi, institute şi alţi factori implicaţi în domeniul adaptãrii la efectele schimbãrilor climatice
Acţiunea 3.2 - Construirea bazelor adaptãrii: Studiu de scenarii şi definire a domeniului
Acţiunea 3.3 - Elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Adaptare (PNAA)
Acţiunea 3.4 - Planificarea Programului de cercetãri privind adaptarea la schimbãri climatice (CCARP)
Acţiunea 3.5 - Instrumente de decizie pentru planificarea adaptãrii prin prisma experienţei
CAP. 4
Mecanisme flexibile prevãzute de Protocolul de la Kyoto
Acţiunea 4.1 - Elaborarea ghidului privind pregãtirea şi aprobarea proiectelor JI pe baza Modului II
Acţiunea 4.2 - Procedura de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I
Acţiunea 4.3 - Elaborarea şi aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare pentru proiectele JI
Acţiunea 4.4 - Cadrul şi fundamentarea implementarii unei Scheme de Investiţii Vera-GIS
Acţiunea 4.5 - Implementarea propriu-zisa a unei GIS
CAP. 5
Schema UE privind comercializarea certificatelor de emisii
Acţiunea 5.1 - Evaluarea necesitãţilor instituţionale şi stabilirea cadrului institutional pentru transpunerea Directivei 2003/87/CE modificatã de Directiva 2004/101/CE
Acţiunea 5.2 - Aprobarea legislaţiei primare de transpunere a Directivei 2003/87/CE , amendate de Directiva 2004/101/CE
Acţiunea 5.3 - Aprobarea legislaţiei secundare: Ghid de monitorizare şi raportare. Acreditarea organismelor de verificare
Acţiunea 5.4 - Prezentarea metodologiei de elaborare a NAP
Acţiunea 5.5 - Pregãtirea şi aprobarea Planului Naţional de Alocare (NAP) pentru perioada 2007-2012; adoptarea oficialã a NAP; emiterea autorizaţiilor
Acţiunea 5.6 - Comunicarea cu viitorii participanţi
CAP. 6
Politici şi mãsuri pentru reducerea emisiilor de GHG
Acţiunea 6.1 - Intensificarea participãrii României la Programul "Energie inteligenta pentru Europa"
Acţiunea 6.2 - Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile
Acţiunea 6.3 - Promovarea eficientei energetice la utilizatorii finali de energie
Acţiunea 6.4 - Promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficientei energetice în sistemele de încãlzire centrala
Acţiunea 6.5 - Gestionarea emisiilor de GHG provenite din transport
Acţiunea 6.6 - Promovarea recuperãrii energiei prin închiderea depozitelor de deşeuri
Acţiunea 6.7 - Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizãrii terenurilor şi silvicultura; introducerea sistemelor de utilizare integrata a terenurilor
CAP. 7
Constientizare, educaţie şi participarea publicului
Acţiunea 7.1 - Elaborarea Planului de Acţiune privind Schimbãrile Climatice şi Educaţia (APCCE)
Acţiunea 7.2 - Constientizarea publicului cu privire la schimbãrile climatice
Acţiunea 7.3 - Îmbunãtãţirea accesului la informaţii şi a participãrii publicului
Partea II - Descrierea acţiunilor PNASC
1. Aspecte intersectoriale
1.1. Modificarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea şi fonctionarea Comisiei Naţionale pentru Schimbãri Climatice
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea a fost inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 6.2 (Cadrul institutional) şi are un caracter intersectorial cu implicaţii în toate activitãţile din domeniul schimbãrilor climatice.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
<>Hotãrârea Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Schimbãri Climatice (CNSC) a fost elaborata în 1996, înainte de apariţia Protocolului de la Kyoto (KP) şi astfel trebuie modificate sarcinile, structura şi regulamentul de funcţionare a acesteia.
În 2005 s-a stabilit prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 750/2005 restructurarea Consiliilor Interministeriale şi reducerea numãrului acestora la 11. CNSC este în subordinea Consiliului Interministerial pentru agricultura, dezvoltare ruralã şi mediu.
3. Descrierea acţiunii:
Modificarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea CNSC potrivit noii structuri de subordonare şi includerea acţiunilor şi angajamentelor staliilite prin Protocolul de la Kyoto şi acquis-ul comunitar. Lista instituţiilor participante şi nivelul de reprezentare al acestor instituţii vor fi modificate în consecinta. Se vor include sarcini noi care sa corespundã activitãţilor stipulate prin noua legislaţie în vigoare. La prima întrunire a CNSC de dupã aprobarea Hotãrârii Guvernului prin care se modifica CNSC, vor fi adoptate noua structura şi noul regulament de funcţionare al acesteia. La elaborarea Hotãrârii Guvernului este necesar sa fie avute în vedere urmãtoarele aspecte:
● Stabilirea legãturilor organizationale între Consiliul Interministerial pentru agricultura, dezvoltare ruralã şi mediu şi CNSC;
● Stabilirea structurii organizatorice a CNSC, respectiv
♦ ministerele şi instituţiile participante
♦ sub-comitetele din cadrul CNSC, de ex. pentru adaptare, pentru UE ETS, pentru JI
♦ membrii sub-comitetelor
● Competentele decizionale ale CNSC
● Resurse financiare şi umane necesare
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, împreunã cu alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Martie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Acţiunea nu necesita resurse financiare şi umane suplimentare.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Modificarea <>Hotãrârii Guvernului nr. 1275/1996 privind înfiinţarea şi funcţionarea CNSC va asigura coerenta promovãrii şi implementarii politicilor privind schimbãrile climatice în toate sectoarele de activitate.
1.2. Întãrirea capacitãţii instituţionale în adminstratia publica
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiuni:
Acţiunea a fost indusa în baza prevederilor din SNSC - capitolul 6.2 (Cadru institutional) şi 11.1 (Resurse necesare pentru implementarea SNSC) şi are un caracter intersectorial cu implicaţii în toate activitãţile din domeniul schimbãrilor climatice.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Personal insuficient şi fãrã experienta la nivelul MMGA şi ANPM pentru gestionarea domeniului schimbãrilor climatice. La nivelul celorlalte ministere, în cadrul compartimentelor de protecţia mediului, acolo unde aceste compartimente sunt prevãzute în structura organizatoricã, nu exista personal cu atribuţii în domeniul schimbãrilor climatice. De asemenea, autoritãţile locale şi regionale de protecţia mediului nu au prevãzute atribuţii în domeniul schimbãrilor climatice.
3. Descrierea acţiunii:
Potrivit strategiei de personal a MMGA. colectivul de schimbãri climatice din cadrul Direcţiei politici de mediu, protecţia atmosferei, schimbãri climatice, (MMGA) va fi format din 5 persoane, iar ANPM va avea o Direcţie de protecţia atmosferei şi schimbãri climatice operationala formatã din 15 persoane.
La nivelul ministerelor cu responsabilitãţi în implementarea SNSC şi PNASG, se va nominaliza direcţia şi persoana din cadrul acesteia ce are responsabilitãţi în domeniu. La nivelul fiecãrei agenţii regionale şi locale de protecţia mediului se va nominaliza o persoana cu responsabilitãţi în domeniul schimbãrilor climatice. Se va avea în vedere şi îmbunãtãţirea cunoştinţelor prin organizarea de instruiri, pe teme de interes în funcţie de responsabilitãţile fiecãrei autoritãţi în implementarea politicilor în domeniul schimbãrilor climatice.
MMGA va institui un sistem de informare operativ privind manifestãrile internaţionale în domeniu în scopul îmbunãtãţirii cunoştinţelor specialiştilor din structurile administraţiei publice.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA împreunã cu ANPM, MEC, MAI, MAPDR, MTCT, MEdC, Institutul Naţional de Administraţie şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Martie 2006 pentru aspectele legate de personal, respectiv angajarea şi redistribuirea de personal pentru autoritãţile de mediu şi nominalizarea persoanelor cu atribuţii în domeniul schimbãrilor climatice pentru celelate autoritãţi.
Iulie 2006 pentru elaborarea Programului de instruire, în ţara, potrivit necesitãţilor instituţiilor implicate. Instruirile se vor realiza în perioada 2006 - 2007.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Resursele bugetare pentru aspectele legate de personal şi, în funcţie de disponibilitati, surse externe pentru asigurarea instruirilor.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Creşterea eficientei autoritãţilor publice în ceea ce priveşte elaborarea şi implementarea politicilor din domeniul schimbãrilor climatice în strategiile sectoriale, în concordanta cu evolutiile politicilor din domeniu pe plan european şi internaţional.
2. Obligaţii privind raportarea la nivel internaţional
2.1. Îmbunãtãţirea Sistemului Naţional de estimare a emisiilor de GHIG
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea a fost inciusa în baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.2 (Obiective specifice) şi capitolul 7.2 (Sistemul Naţional de estimare a emisiilor de GHG)
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
În concordanta cu art. 5 al KP, România va trebui sa aibã, nu mai târziu de un an înainte de începutul primei perioade de angajament (2007), un sistem naţional pentru estimarea emisiilor antropice de la surse şi a absorbtiilor prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de Protocolul de la Montreal. Liniile directoare pentru astfel de sisteme naţionale au fost negociate şi prezentate în Decizia 20/CP7 şi în anexa la Decizia -/CMP.1 (Articolul 5.1). În acelaşi timp sistemul trebuie sa fie în concordanta cu Decizia UE nr. 280/2004/CE referitoare la stabilirea unui mecanism pentru monitorizarea emisiilor de GHG.
Problema principala o constituie termenul stabilit pentru transmiterea tuturor inventarelor anuale de emisii de GHG întocmite pentru perioada dintre anul de baza şi anul respectiv minus doi ani, care este 15 aprilie pentru Secretariatul UNFCCC şi 15 ianuarie pentru Comisia Europeanã. Începând din 2007, România va trebui sa se conformeze termenului CE pentru ca inventarul naţional sa poatã fi inclus în inventarul UE, care trebuie depus la Secretariatul UNFCCC pana la 15 aprilie.
Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG reprezintã unul dintre criteriile de eligibilitate pentru aplicarea mecanismelor flexibile prevãzute în KP (JI Modul şi IET) şi o pre-condiţie pentru mai multe acţiuni din prezentul Plan de Acţiune.
În România exista, în prezent, un sistem naţional de estimare a emisiilor de GHG care a fost utilizat în ultimii patru ani pentru elaborarea inventarelor naţionale în formatul solicitat de Secretariatul UNFCCC. Inventarele au fost întocmite pe baza unei proceduri simple de cãtre instituţiile aflate în subordinea sau în coordonarea MMGA. Acest sistem naţional nu se bazeazã încã pe o baza legalã destinatã exclusiv acestui subiect, România neavând în prezent o procedura de lucru aprobatã pentru sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG.
3. Descrierea acţiunii:
Sistemul naţional trebuie sa includã toate aspectete instituţionale, juridice şi procedurale din România pentru estimarea emisiilor antropice de la surse şi a absorbtiilor prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de Protocolul de la Montreal, precum şi pentru raportarea şi arhivarea informaţiilor privind inventarele.
Sistemul naţional trebuie proiectat şi operat astfel încât:
● sa asigure transparenta, compatibilitatea (coerenta), comparabilitatea, acuratetea şi includerea tuturor informaţiilor cerute în inventarele naţionale;
● sa asigure calitatea inventarelor prin planificarea, pregãtirea şi managementul activitãţilor necesare elaborãrii şi actualizãrii inventarului naţional;
● sa sprijine îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin ratificarea KP.
Acţiunile propuse în cadrul acestei activitãţi generale sunt cele detaliate în fişele de acţiuni subsecvente 2.1.1, 2.1.2 şi 2.1.3. Aceste acţiuni subsecvente pot fi întreprinse separat sau ca sub-componente ale aceluiaşi proiect general în funcţie de resursele disponibile.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA împreunã cu MEC, MTCT. MAI, MAPDR, MApN. ANPM, ICIM. ICAS, ISPE, INS. ICPA şi institute din domeniile pajişti, viticultura şi pomicultura, potrivit acţiunilor 2.1.1 2.1.2 şi 2.1.3 şi alte instituţii cu responabilitati domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
1 Septembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
766.150 RON pentru cele 3 acţiuni subsecvente 2.1.1, 2.1.2 şi 2.1.3, ce se referã, în special la consultanţa internationala şi localã.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Posibilitatea implementarii mecanismelor flexibile conform KP şi avantajele oferite de acestea ar putea fi mai bine estimate. Îmbunãtãţirea estimarii emisiilor de GHG şi a capacitãţii de analiza şi elaborare a proiectiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.
Activitãţile şi mãsurile interne de reducere a intensitatii carbonului în economia nationala ar putea fi specificate mai clar factorilor interesaţi pentru a evidenţia avantajele acestora.
România va ocupa o poziţie mai puternica în negocierite viitoare ale regimului internaţional privind schimbãrile climatice dupã 2012 şi noile obligaţii, bazate pe o mai buna înţelegere a tendinţelor viitoare ale emisiilor de GHG.
2.1.1. Elaborarea şi aprobarea procedurii specifice pentru realizarea inventarului naţional al emisiilor de GHG
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor SNSC - capitolul 2.2 (Obiective specifice) şi capitolul 7.2 (Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG).
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Nu exista pana în prezent un cadru legal şi procedural specific pentru estimarea emisiilor de GHG. În pregãtirea inventarelor naţionale ale emisiilor de GHG s-au folosit diferite prevederi legale (ca de exemplu <>Hotãrârea Guvernului nr. 586/2004 privind înfiinţarea şi organizarea sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrata a calitãţii aerului) precum şi o procedura simpla coordonata de MMGA şi desfasurata mai ales de ICIM şi ANPM.
Având în vedere termenul strict de transmitere a inventarului începând din 2007 (15 ianuarie în anul X pentru inventarul anului X-2, împreunã cu recalcularea tuturor inventarelor transmise anterior), pe care România va trebui sa-l respecte ca Stat Membru UE, procedura specifica pentru sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG va trebui elaborata în 2006 şi aprobatã prin Hotãrârea Guvernului.
3. Descrierea acţiunii:
Procedura specifica pentru sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG are ca principal scop stabilirea cadrului institutional, legal şi procedural privind realizarea inventarului naţional al emisiilor de GHG. Procedura va consta din trei pãrţi:
I. Planificare
● Desemnarea unei entitãţi/organizaţii naţionale unice responsabite de realizarea inventarului naţional;
● Definirea şi stabilirea responsabilitãţilor specifice în procesul de elaborare a inventarului, inclusiv a celor referitoare la alegerea metodelor de estimare a emisiilor, colectarea, procesarea şi înregistrarea datelor, asigurarea şi controlul calitãţii (QA/QC);
● Elaborarea planului QA/QC;
● Stabilirea procesului de aprobare oficialã a inventarului, inclusiv a recalcularilor, înainte de transmiterea acestuia şi a unei modalitãţi de rãspuns la observaţiile şi întrebãrile apãrute ca urmare a procesului de revizuire;
II. Pregãtire
● Identificarea categoriilor cheie (surse şi absorbanti) în conformitate cu "Ghidul de Bune Practici elaborat de IPCC" (IPCC Good Practice Guidance);
● Estimarea emisiilor pe baza metodelor indicate în "Liniile directoare revizuite în 1996, privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG pregãtite de IPCC (1996 Revised IPCC Guidelines for GHG Inventories) şi în "Ghidul de Bune Practici elaborat de IPCC" (IPCC Good Practice Guidance);
● Colectarea datelor necesare privind activitãţile, procesele şi factorii de emisie pentru aplicarea metodelor de lucru selectate pentru estimarea emisiilor;
● Estimarea cantitativã a gradului de incertitudine a inventarului pe ansamblu şi pentru fiecare categorie (surse şi absorbanti);
● Recalcularea anuala a emisiilor de GHG transmise anterior, în cazul modificãrii oricãrui parametru sau a metodei de lucru, în conformitate cu "Ghidul de Bune Practici elaborat de IPCC";
● Compilarea inventarului naţional;
● Implementarea procedurilor generale de asigurare şi control a calitãţii potrivit planului QA/QC;
III. Management
● Arhivarea anuala a inventarului şi a documentaţiei care a stat la baza elaborãrii inventarului;
● Punerea la dispoziţia echipelor de revizuire a tuturor documentelor care au stat la baza elaborãrii inventarului;
● Stabilirea unei modalitãţi de rãspuns la solicitarile de clarificare a informaţiilor din inventar ce ar putea aparea în diferite faze ale procesului de revizuire.
4. Instituţia/instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA împreunã cu ANPM şi ICIM vor elabora procedura de lucru ţinând seama de responsabilitãţile specifice ale ministerelor şi instituţiilor implicate: MEC, MTCT. MAI. MAPDR, MApN. ICAS, INS şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
1 Septembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
428.400 RON în care sunt cuprinse resursele umane şi financiare, precum şi contribuţia MMGA şi a instituţiilor implicate.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Implementarea acţiunii nu are efecte cantitative deoarece obiectivul general al acţiunii este acela de a îndeplini cerinţele de raportare ale României la Secretariatul UNFGCC şi la CE, dar realizarea acţiunii va îmbunãtãţi estimarea emisiilor de GHG şi capacitatea de analiza şi elaborare a proiectiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.
2.1.2. Realizarea anuala şi transmiterea la termen a inventarului naţional al emisiilor de GHG
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor SNSC - capitolul 2.2 (Obiective specifice) şi capitolul 7.2 (Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG).
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Începând cu anul 2002, România transmite anual Secretariatului UNFCCC inventarul naţional al emisiilor de gaze cu efect de sera, realizat conform metodologiei IPCC şi utilizând un format de raportare comun tuturor ţãrilor.
Ultimul inventar naţional al României a fost transmis în 2005 şi conţine estimarile emisiilor de gaze cu efect de sera pentru perioada 1989-2003. Inventarul este elaborat pe baza documentului "Liniile directoare revizuite în 1996, privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG pregãtite de IPCC", completat în anul 2002 de Ghidul de Bune Practici şi managementul incertitudinilor elaborat de IPCC (IPCC GPG) şi pe baza Ghidului de Bune Practici în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor, schimbarea utilizãrii terenurilor şi silvicultura (LULUCF GPG), elaborat de IPCC în anul 2003. Întocmirea raportului inventarului naţional (NIR) se realizeazã conform Ghidului UNFCCC de raportare şi revizuire.
Principalul furnizor de date pentru elaborarea inventarului naţional este Institutul Naţional de Statistica (INS). În baza Protocolului de cooperare încheiat în anul 2002 între autoritatea publica centrala pentru protecţia mediului şi INS acesta din urma furnizeazã pe lângã datele publicate în Anuarul Statistic şi în Balanţa Energetica şi alte date solicitate, necesare elaborãrii inventarului care nu sunt incluse în raportarile statistice anuale. În situaţia în care nu exista date centralizate la nivel naţional sau se urmãreşte obţinerea unor informaţii mai detaliate, se va solicita agentiilor teritoriale de protecţie a mediului obţinerea de date direct de la agenţii economici, asa cum a fost cazul estimarii emisiilor de HFC, PFC şi SF(6-)
Deşi calitatea estimarii emisiilor de GHG s-a imbunatit anual, urmãtoarele aspecte trebuie avute în vedere:
● Stabilirea unor factori de emisie nationali pentru sursele cheie şi a unor metode naţionale;
● Creşterea gradului de acoperire a inventarului, prin includerea emisiilor de la anumite categorii de activitãţi care nu sunt estimate datoritã lipsei informaţiilor;
● Elaborarea şi implementarea unui sistem QA/QC;
● Estimarea cantitativã a incertitudinilor conform IPCC GPG.
3. Descrierea acţiunii:
Pentru a putea îndeplini cerinţele privind raportarea inventarului emisiilor de GHG, România trebuie sa adopte o serie de mãsuri de intarire a capacitãţii instituţionale.
Principalul obiectiv al acţiunii este întocmirea anuala a inventarului naţional potrivit procedurii specifice de lucru a sistemului naţional de estimare a emisiilor de GHG.
Inventarele naţionale se raporteazã anual. În 2005, raportarea s-a fãcut la începutul luni mai şi a cuprins toate inventarele pentru perioada 1989 - 2003, conform cerinţelor. În 2006, raportarea este programata pentru 15 aprilie, conform cerinţelor UNFCCC. Raportul inventarului naţional (NIR), care va fi întocmit în 2006, va trebui sa explice în mod specific, cum au fost implementate recomandãrile de imbunatatire a inventarului, formulate în raportul de revizuire a inventarului, transmis în anul 2005 şi sa arate progresele realizate în perfecţionarea aranjamentelor instituţionale potrivit ghidului UNFCCC.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA în colaborare cu ANPM. ICIM. ICAS şi cu alte instituţii responsabile cu elaborarea anuala a inventarului.
5. Termenele de implementare a acţiunii:
Septembrie 2006.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
107.100 RON pentru finalizarea şi compilarea inventarului.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Implementarea acţiunii nu are efecte cantitative, deoarece scopul acţiunii este de a îndeplini cerinţele de raportare la Secretariatul UNFCCC şi la CE pe care trebuie sa le respecte România. Realizarea acţiunii va îmbunãtãţi estimarea emisiilor de GHG şi capacitatea de analiza şi elaborare a proiectiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.
2.1.3. Stabilirea unor factori de emisie şi parametri nationali şi a unor metode naţionale specifice de estimare a emisiilor de GHG provenite din diferite activitãţi
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.2 (Obiective specifice) şi capitolul 7.2 (Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG).
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Pentru estimarea emisiilor de GHG, România utilizeazã "Liniile directoare revizuite în 1996, privind elaborarea inventarelor naţionale de GHG pregãtite de IPCC" completat în anul 2002 de "Ghidul de Bune Practici şi managementul incertitudinilor elaborat de IPCC", precum şi "Ghidul de Bune Practici în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor, schimbarea utilizãrii terenurilor şi silvicultura" (LULUCF GPG), elaborat de IPCG în anul 2003.
În absenta unor metode de estimare şi a unor factori de emisie nationali, pana în prezent în România s-au utilizat, în principal, metodele şi factorii de emisie recomandaţi în aceste metodologii.
Unul dintre obiectivele generale ale procedurii specifice pentru sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG, avut în vedere încã din faza de planificare, se referã la identificarea tuturor modalitãţilor de imbunatatire a calitãţii unor parametri, precum şi a datelor privind activitãţile, factorii de emisie, metodele şi alte importante elemente tehnice.
3. Descrierea acţiunii:
Având în vedere faptul ca, în ultima perioada România şi-a îndeplinit cerinţele de raportare a inventarelor şi pentru a spori credibilitatea estimarilor emisiilor de GHG, şi a inventarului, este necesar ca în perioada urmãtoare sa se introducã mai mulţi factori de emisie nationali şi metode de calcul naţionale pentru estimarea emisiilor provenite din diferite domenii şi activitãţi. Astfel de parametri bine fundamentati şi care sunt reprezentativi pentru România vor conduce la estimari mai precise ale emisiilor de GHG.
Instituţiile responsabile, cu sprijinul unor institute de cercetare, vor stabili şi fundamenta, pe cat posibil, o serie de factori de emisie nationali şi metode naţionale, cel puţin pentru categoriile cheie identificate conform "Ghidul de Bune Practici şi managementul incertitudinilor elaborat de IPCC"
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA împreunã cu ANPM, ICIM, ICAS şi cu alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Sfârşitul anului 2007, datoritã complexitatii acţiunii.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
230.650 RON, pentru consultanţa internationala şi localã, în plus fata de contribuţia MMGA şi a instituţiilor responsabile.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Implementarea acţiunii nu are efecte cantitative, deoarece scopul acţiunii este de a îndeplini cerinţele de raportare la Secretariatul UNFCCC şi la CE pe care trebuie sa le respecte România.
Realizarea acţiunii va îmbunãtãţi estimarea emisiilor de GHG şi capacitatea de analiza şi elaborare a proiectiilor privind evoluţia emisiilor de GHG.
2.2. Înfiinţarea Registrului Naţional
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 2.2 (Obiective specifice) şi Capitolul 7.4 (Înfiinţarea registrului naţional).
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Necesitatea acţiunii deriva din angajamentele asumate prin ratificarea KP, România fiind obligatã sa înfiinţeze şi sa opereze un registru naţional pentru urmãrirea emiterii, deţinerii, înlocuirii, anulãrii, reţinerii şi reportarii unitãţilor de emisii de gaze cu efect de sera (AAU-uri, RMU-uri. ERU-uri şi CER-uri), în concordanta cu prevederile art. 7.4 al KP, pentru a asigura contabilizarea corecta şi corespunzãtoare a cantitãţii atribuite, pentru a securiza reducerile de emisii provenite de la proiecte de tip "Implementare în comun" şi pentru a îndeplini cerinţele de monitorizare, raportare şi revizuire prevãzute de art. 7 şi art. 8 ale Protocolului de la Kyoto.
3. Descrierea acţiunii:
Înfiinţarea registrului naţional trebuie sa ţinã cont de cerinţele de baza privind registrul, definite în Decizia 19/CP.7, precum şi de cerinţele privind datele tehnice din Decizia 24/CP.8. Totodatã, registrul trebuie sa respecte cerinţele privind registrele necesare functionarii schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS UE), elaborate de CE şi prezentate în Decizia UE 2216/2004/CE.
În acest sens, România va utiliza experienta altor tari şi "bunele practici" privind înfiinţarea registrului naţional. Pe baza acestei evaluãri va fi ales formatul adecvat pentru registrul naţional, şi vor fi elaborate protocoalele şi regulamentele pentru administratorul registrului. Înainte de începerea efectivã a operarii acestuia vor fi necesare o serie de teste pentru operarea registrului.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA în cooperare cu ANPM, care a fost desemnatã prin ordin al ministrului mediului şi gospodãririi apelor ca administrator al registrului naţional. În cadrul asistenţei tehnice şi financiare oferite de DEPA, consultanţii internationali şi locali ai proiectului vor organiza o serie de cursuri de instruire pentru experţii romani însãrcinaţi cu operarea registrului şi pentru operatorii romani (agenţi economici) implicaţi în ETS UE.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Registrul naţional va trebui sa devinã operational cel mai târziu la 1 septembrie 2006 potrivit prevederilor KP. În conformitate cu prevederile ETS UE, registrul trebuie sa fie funcţional cel mal târziu la 31 decembrie 2006.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
În perioada 2005-2007 nu sunt prevãzute resurse financiare de la bugetul de stat pentru înfiinţarea şi operarea registrului, având în vedere asistenta tehnica şi financiarã oferitã din partea Agenţiei Daneze pentru Protecţia Mediului (DEPA) pentru aceasta activitate, care va acoperi o parte importanta a costurilor de achizitionare şi operare pentru primii doi ani, instruire şi testare. Costurile sunt estimate la 714.000 RON, reprezentând achiziţionarea de software şi consultanţa localã şi internationala, în plus fata de contribuţia (resurse umane) MMGA şi ANPM.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Nu vor exista efecte socio-economice sau de mediu ţinând cont ca scopul acţiunii este acela de a asigura cele mai bune condiţii pentru activitãţile prevãzute prin KP şi a celor desfãşurate pe baza Directivei 2003/87/CE (ETS UE). Totuşi, îndeplinirea acestei acţiuni la termenul stabilit este o preconditie a participãrii României la ETS UE şi la utilizarea mecanismelor flexibile prevãzute de KP.
2.3. Elaborarea celei de-a Patra Comunicãri Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.1 (Angajamentele UNFCCC şi Protocolul de la Kyoto) şi capitolul 6.2 (Cadrul institutional - responsabilitãţile MMGA).
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Necesitatea acţiunii provine din angajamentele asumate de Remania prin ratificarea UNFCCC.
Data oficialã pentru transmiterea la Secretariatul UNFCCC a celei de-a Patra Comunicãri Naţionale a ţãrilor cuprinse în Anexa a UNFCCC este 1 ianuarie 2006. Exista o perioada de tranzitie de 6 sãptãmâni dupã, termenul limita, în care Secretariatul UNFCCC încã primeşte Comunicãrile Naţionale, pentru a putea include cat mai multe documente în raportul final privind Comunicãrile Naţionale ale Pãrţilor aflate în Anexa a UNFCCC.
România a întârziat cu 2 ani transmiterea celei de-a Treia Comunicãri Naţionale datoritã lipsei resurselor financiare şi umane, iar aceste probleme trebuie evitate în ceea ce priveşte elaborarea celei de-a Patra Comunicãri Naţionale.
3. Descrierea acţiunii:
Elaborarea celei de-a Patra Comunicãri Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC pe baza Art. 12 al Convenţiei şi a deciziilor şi liniilor directoare pentru elaborarea comunicãrilor naţionale adoptate subsecvent la Conferinţele Pãrţilor.
Cea de-a Patra Comunicare Nationala necesita o serie de informaţii suplimentare, comparativ cu cele elaborate şi transmise pana în prezent, datoritã cerinţelor adiţionale de raportare corespunzãtoare ce provin şi din intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto.
Structura generalã a celei de-a Patra Comunicãri Naţionale, în concordanta cu Decizia 7/CP5 este urmãtoarea:
Capitolul 1 Introducere şi sumar
Capitolul 2 Informaţii generale despre România
Capitolul 3 Inventare de emisii antropice de GHG şi absorbanti
Capitolul 4 Politici şi mãsuri de reducere a emisiilor de GHG
Capitolul 5 Proiectii de emisii şi evaluarea mãsurilor de reducere a emisiilor de GHG
Capitolul 6 Impactul schimbãrilor climatice, evaluarea vulnerabilitatii şi mãsuri de adaptare
Capitolul 7 Cercetare şi observaţii sistematice
Capitolul 8 Educaţie, instruire şi constientizarea publicului
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, coordonatorul general al elaborãrii celei de-a Patra Comunicãri Naţionale, în colaborare cu ANPM, ICIM şi ANM.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Termenul limita de transmitere a celei de-a Patra Comunicãri Naţionale a României la Secretariatul UNFCCC, în format electronic, este 15 februarie 2006. Documentul, publicat şi multiplicat în 500 de exemplare va fi transmis în cursul anului 2006.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
107.100 RON - se va solicita sprijin tehnic şi financiar din partea unor organizaţii internaţionale (Banca Mondialã. UNDP/GEF) sau se vor folosi fonduri din bugetul naţional.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Implementarea acţiunii va insemna îndeplinirea unei cerinţe de raportare la Secretariatul UNFCCC şi va îmbunãtãţi constientizarea factorilor de decizie privind schimbãrile climatice.
2.4. Întocmirea Raportului din 2005 privind Progresele Demonstrabile realizate în implementarea Protocolului de la Kyoto şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica inclutierea acpunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.1 (Obiectiv general - îndeplinirea angajamentelor asumate prin KP) şi capitolul 6.2 (Cadru institutional - responsabilitãţile MMGA).
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Întãrirea capacitãţii instituţionale la nivel central pentru a putea respecta toate cerinţele privind raportarea, inclusiv "Raportul din 2005 privind Progresele Demonstrabie realizate în implementarea Protocolului de la Kyoto" (RDP 2005)şi pentru a îmbunãtãţi transparenta, acuratetea, comparabilitatea şi siguranta informaţiilor.
Necesitatea realizãrii acestei acţiuni deriva din angajamentele asumate prin ratificarea KP (art. 3.2). care prevede ca, toate Pãrţile la Protocol incluse în Anexa la UNFCCC vor realiza pana în 2005 progrese demonstrabile în îndeplinirea obiectivelor Protocolului.
RDP 2005 trebuie sa fie elaborat pe baza prevederilor Deciziilor 22/CP.7 şi 25/CP.8 ale Conferintei Pãrţilor la UNFCCC.
3. Descrierea acţiunii:
Elaborarea RDP 2005 în concordanta cu prevederile deciziilor importante adoptate de Conferinţele Pãrţilor la UNFCCC, prezentând progresele şi acţiunile relevante desfãşurate în România, include urmãtoarele aspecte:
● Descrierea mãsurilor interne promovate, indicând toate acţiunile legale şi instituţionale pentru pregãtirea implementarii angajamentelor României la KP, în vederea reducerii emisiilor de GHG, şi toate programele naţionale privind îndeplinirea angajamentelor;
● Tendintele emisiilor de GHG şi proiectiile acestora;
● Evaluarea mãsurilor naţionale promovate, pe baza tendinţelor şi proiectiilor emisiilor de GHG şi modul în care aceste mãsuri contribuie la îndeplinirea angajamentelor României prevãzute de art. 3 al KP;
● Descrierea activitãţilor şi programelor realizate în România conform art. 10 şi 11 ale KP.
Informaţiile furnizate în RDP 2005 pot fi induse în mare mãsura în cea de-a Patra Comunicare Nationala.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, în colaborare cu ANPM şi cu alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
31 decembrie 2005.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Având în vedere ca MMGA reprezintã punctul focal naţional în relaţia cu Secretariatul UNFCCC şi raporteazã acţiunile dezvoltate în acest domeniu, RDP 2005 va fi întocmit de MMGA, împreunã cu ANPM, pe baza informaţiilor prezentate de alte instituţii aflate sub autoritatea MMGA sau independente. Astfel, nu vor fi necesare resurse financiare suplimentare pentru RDP 2005.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Implementarea acţiunii va insemna îndeplinirea unei cerinţe de raportare la Secretariatul UNFCCC şi va îmbunãtãţi constientizarea factorilor de decizie privind schimbãrile climatice.
2.5. Pregãtirea Raportului Cantitãţii Atribuite în baza KP şi transmiterea la Secretariatul UNFCCC
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 2.1 (Obiectiv general - îndeplinirea angajamentelor conform KP), capitolul 6.2 (Cadru institutional - responsabilitãţile MMGA) şi capitolul 7.2 (Sistemul naţional de estimare a emisiilor de GHG).
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Calcularea cantitãţii atribuite se bazeazã pe inventarul emisiilor de GHG pentru anul de baza (1989) al României. Valoarea consemnatã în raportul prezentat va fi verificata ulterior, conform art. 8 al KP şi inclusã în baza de date a Secretariatului UNFCCC. Ulterior, cantitatea atribuitã României nu mai poate fi modificatã pe parcursul primei perioade de angajament.
Calcularea şi raportarea la Secretariatul UNFCCC a cantitãţii atribuite reprezintã unul din criteriile de eligibilitate ce trebuie îndeplinite pentru participarea României la mecanismele flexibile ale KP.
Necesitatea acţiunii deriva din:
● Angajamentele asumate prin ratificarea KP (art. 3.7 şi art. 7.4);
● Decizia 19/CP.7 privind Modalitãţile de contabilizare a Cantitãţilor Atribuite conform art. 7.4 şi proiectul de Decizie -/CMP.1 privind Modalitãţile de contabilizare a Cantitãţilor Atribuite; şi
● prevederile art. 7 al Deciziei UE 280/2004/CE .
3. Descrierea acţiunii:
Potrivit art. 3.7 al KP, în prima perioada de angajament privind limitarea şi reducerea cantitativã a emisiilor de GHG, 2008-2012. cantitatea atribuitã României [AA(RO)] este egala cu procentajul înscris în acest sens în Anexa B a KP din totalul emisiilor antropice de gaze cu efect de sera, listate în anexa A, din anul 1989, calculate în dioxid de carbon echivalent [(CO(2) e], multiplicat cu 5 [AA(RO) 92% X "emisiile de GHG din România în 1989" x 5].
Raportul Cantitãţii Atribuite va fi structurat în doua pãrţi şi va include urmãtoarele informaţii sau referinte privind informaţii transmise anterior la Secretariatul UNFCCC:
Partea I
● inventarele complete ale emisiilor antropice de GHG de la surse şi a absorbtiilor prin sechestrare a tuturor GHG, nereglementate de Protocolul de la Montreal, pentru toţi anii începând din 1989 şi pana la cel mai recent disponibil, (cel mai probabil inventarul anului 2004, având în vedere ca raportul va fi transmis în septembrie 2006), elaborate în concordanta cu prevederile art. 5.2 al KP şi cu deciziile relevante adoptate subsecvent;
● Identificarea anului de baza ales pentru emisiile de HFC, PFC şi SF(6), în baza art. 3.8 al KP;
● Calcularea cantitãţii atribuite în concordanta cu art. 3.7 al KP, pe baza inventarului naţional al emisiilor antropice la surse şi a absorbtiilor prin sechestrare.
Partea a II-a
● Calcularea rezervei pentru perioada de angajament (CPR) potrivit Deciziei -/CMP.1 (Art. 17);
● Selectarea activitãţilor referitoare la utilizarea terenurilor, schimbarea utilizãrii terenurilor şi silvicultura (LULUCF) care vor fi utilizate în contabilizarea activitãţilor desfãşurate pe baza art. 3.3 şi 3.4 ale KP, împreunã cu o justificare a concordanţei dintre aceste valori şi informaţiile trimise de-a lungul timpului la Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultura a Naţiunilor Unite (FAO) sau alte organisme internaţionale, conform Deciziei -/CMP.1 (Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizãrii terenurilor şi silvicultura):
● Identificarea şi selectarea activitãţilor prevãzute de art. 3.4 al KP, pentru contabilizarea acestora în prima perioada de angajament, împreunã cu informaţiile privind modul în care sistemul naţional prevãzut de art. 5.1 al KP, va identifica suprafeţele de teren asociate acestor activitãţi, conform aceleiaşi decizii;
● Identificarea modului în care se va face contabilizarea, (anual sau pe intreaga perioada de angajament), pentru fiecare activitate conform art. 3.3 şi 3.4 al KP;
● Descrierea Sistemului naţional de estimare a emisiilor de GHG, stabilit în conformitate cu art. 5.1 al KP, realizatã în concordanta cu liniile directoare pentru pregãtirea informaţiilor solicitate de art. 7 al PK;
● Descrierea registrului naţional, raportatã conform ghidului de pregãtire a informaţiilor solicitate conform art. 7 al KP.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA în colaborare cu ANPM, ICIM şi cu alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Raportul cantitãţii atribuite trebuie transmis pana la 1 septembrie 2006 (cu 16 luni înainte de începerea primei perioade de angajament), pentru a permite României sa participe la aplicarea mecanismelor flexibile prevãzute de KP (JI - Modul I şi II şi IET).
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
142.800 RON - finanţarea poate fi asigurata prin solicitarea asistenţei tehnice de la un organism internaţional sau de la una din ţãrile cu care România are încheiat un Memorandum de înţelegere în domeniul schimbãrilor climatice.
În cazul unui rãspuns negativ, se va solicita finanţarea acţiunii de la bugetul de stat, având în vedere ca acţiunea este obligatorie şi reprezintã un angajament asumat de România prin ratificarea KP.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Nu vor exista efecte cantitative ale acestei acţiuni. Aceasta reprezintã însã una dintre cerinţele majore de raportare la Secretariatul UNFCCC şi o preconditie în aplicarea de cãtre România a mecanismelor flexibile prevãzute de KP (JI - Modul I şi II şi IET).
2.6. Pregãtirea negocierilor şi acţiunilor post-2012
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.5 (Acţiuni dupã anul 2012). SNSC menţioneazã ca PK reprezintã doar un prim pas în rezolvarea schimbãrilor climatice şi ca vor trebui în continuare întreprinse acţiuni în vederea atingerii obiectivului final al UNFCCC.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de ectiune:
Necesitatea acţiunii provine din angajamentele asumate de România prin ratificarea KP (art. 3.9 prevede negocierea angajamentelor pentru perioadele subsecvente primei perioade de angajament), iar începerea negocierilor pentru cea de-a doua perioada de angajament va trebui initiata înainte de sfârşitul anului 2005.
În cadrul UE-25, se pregãtesc acţiunile viitoare şi tintele comune de reducere pe termen mediu şi lung în cadrul unui posibil angajament post-2012. Statele membre UE au convenit deja sa stabileascã noi obiective de reducere a emisiilor de GHG, volumul acestora urmând sa fie stabilit ulterior. Este necesarã o mai buna înţelegere a tendintei privind emisiile de GHG şi a factorilor ce influenţeazã acesta tendinta, pentru ca România sa poatã gestiona pe termen lung emisiile de GHG.
Initiativele pe termen lung, analizate la nivelul UE, se referã la o mai buna participare internationala la reducerea emisiilor, o impulsionare a inovatiei privind tehnologiile care sa nu afecteze sistemul climatic, intensificarea cercetãrii privind adaptarea şi îmbunãtãţirea deciziilor ce se vor lua cu privire la investiţiile pe termen lung în sectorul energetic, transporturi, construcţii şi infrastructura. Toate aceste iniţiative pot afecta sectoarele economice din România.
Exista o lipsa de cunoaştere cu privire la acţiunile posibile ce s-ar putea implementa în România dupã 2012 şi consecinţele acceptãrii diferitelor angajamente ce ar putea fi propuse pentru a doua perioada de angajament conform KP.
Trebuie luate în considerare o serie de aspecte prioritare importante privind participarea României la activitãţile post 2012, ţinând seama de abordarea UE:
● Angajamentele de reducere a emisiilor post-2012;
● Politicile şi mãsurile pe termen lung de reducere a emisiilor, inclusiv inovatia tehnologicã;
● Repartizarea pe sectoare a angajamentelor de reducere a emisiilor post-2012 în interiorul UE.
● Integrarea aspectelor privind schimbãrile climatice în investiţiile pe termen lung din domeniul energiei, transporturilor, construcţiilor şi infrastructurii;
● Intensificarea eforturilor la nivelul UE privind adaptarea la schimbãri climatice.
3. Descrierea actiumii:
Acţiunea cuprinde trei activitãţi, dupã cum urmeazã:
1. Partidparea la discutiile din interiorul UE. România va urmãri îndeaproape şi va participa, pe cat posibil, la procesul care are loc în interiorul UE, referitor la acţiunile privind schimbãrile climatice post-2012. Aceasta presupune participarea la elaborarea noului Programului European privind Schimbãrile Climatice şi la eforturile de dezvoltare a capacitãţii adresate noilor state membre.
2. Întocmirea de studii referitoare la proictiile emisiilor de GHG şi consecinţele angajamentelor viitoare asupra economiei româneşti România trebuie sa elaboreze scenarii credibile pe termen lung de dezvoltare a economiei şi a emisiilor aferente, pentru a fundamenta deciziile referitoare la angajamentele şi acţiunile post-2012. Totodatã, vor trebui evaluate consecinţele pentru economia României privind asumarea angajamentelor viitoare de reducere a emisiilor de GHG. Activitatea va include pregãtirea termenilor de referinta pentru doua studii separate privind aceste teme, ce vor fi prezentate ulterior donorilor internationali pentru finanţare.
3. Inovatia în telinoiogie care sa susţinã obiectivele climatice pe termen lung. Se vor organiza o serie de mese rotunde şi seminarii având ca tema promovarea inovatiei şi noilor tehnologii, pentru a contribui la realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor pe termen lung şi pentru îmbunãtãţirea eficientei şi competitivitatii în economia româneascã.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
1) MMGA.
2) ANPM în colaborare cu instituţiile cu activitãţi în domeniu.
3) MEC.
şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenele de implementare a acţiunii:
1) 2006-2007.
2) Octombrie 2006.
3) 2006-2007.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
1) MMGA: 53.250 RON şi 1 persoana (permanent)
2) ANPM: 53.550 RON pentru cele doua studii ce vor fi contractate cu instituţii de specialitate
3) MEC: 53.250 RON şi 1 persoana
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
În termeni calitativi, efectele vor include:
- Deciziile României cu privire la angajamentele viitoare post-2012, ce vor fi bazate pe o mai buna cunoaştere a consecinţelor unor astfel de angajamente.
- România va fi într-o poziţie care sa-i permitã sa se asigure ca viitoarele angajamente privind reducerea emisiilor de GHG reflecta prioritãţile naţionale, economice şi dezvoltarea durabila.
3. Impact şi adaptare
3.1. Întãrirea cooperãrii dintre autoritãţi, institute şi alţi factori implicaţi în domeniul adaptãrii la efectele scliimbarilor climatice
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includere acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbãrile climatice).
Pentru realizarea acestui obiectiv este necesarã îmbunãtãţirea nivelului de cunoaştere privind impactul schimbãrilor climatice, vulnerabilitatea şi adaptarea la efectele acestora.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Lipsa unui Program naţional de cercetare şi a unor strategii, la nivel de sector, care sa ia în considerare necesitãţile de adaptare la efectele schimbãrilor climatice.
Lipsa, la nivelul autoritãţilor regionale de protecţie a mediului şi a Agentiilor de Dezvoltare Regionala, a informaţiilor, cunoştinţelor şi a unor linii directoare cu privire la adaptarea la schimbãrile climatice în procesul de planificare regionala. La nivelul cooperãrii instituţionale, nu au fost definite metodologiile şi procedurile de planificare pentru adaptare.
Lipsa unui sistem coerent de diseminare a informaţiilor cu privire la rezultatele cercetãrilor şi studiilor sectoriale care abordeaza aspecte privind efectele schimbãrilor climatice asupra diferitelor domenii de activitate şi/sau posibilitãţi de adaptare la fenomenele de schimbãri climatice.
3. Descrierea acţiunii:
Acţiunea pune bazele realizãrii unei infrastructuri instituţionale şi a unor proceduri operationale de cooperare între autoritãţi, institute de cercetãri şi alţi importanti factori implicaţi, pentru a veni în sprijinul planificarii şi implementarii activitãţilor de adaptare.
Astfel, se va organiza un sub-comitet având responsabilitãţi în domeniul adaptãrii (SCA), ca structura operationala a CNSC. ANPM va identifica entitatile cu responsabilitãţi în domeniul promovãrii şi realizãrii acţiunilor de adaptare, institutele de cercetare, instituţiile de învãţãmânt superior care deţin expertiza în domeniul cercetãrii ştiinţifice legatã de evoluţia fenomenelor de schimbãri climatice. SCA va supune analizei şi aprobãrii CNSC, modul de cooperare între instituţiile reprezentate în acest grup şi va fi reponsabil pentru elaborarea planului de lucru.
SCA va elabora acţiunile, va monitoriza şi indruma implementarea acţiunilor din PNASC legate de adaptare şi se va ocupa, de asemenea, de aspectele comune mai multor domenii, în mãsura în care acestea sunt legate de adaptare. Dezvoltarea capacitãţii instituţionale şi umane va fi sprijinita de agenţiile regionale de protecţie a mediului, de Agenţiile Regionale de Dezvoltare şi de administraţia publica.
Instituţiile responsabile vor elabora o brosura, dupã realizarea "Studiului de scenarii şi definire a domeniului", ce va fi diseminata printre factorii interesaţi. Brosura va contribui la constientizarea factorilor interesaţi cu privire la provocarile pe care adaptarea la schimbãrile climatice le ridica în principalele sectoare, va prezenta acţiunile de adaptare propuse a se implementa în România şi va oferi informaţii cu privire la modul în care se pot implica factorii interesaţi.
Instituţiile responsabile vor organiza patru intalniri cu principalii factori interesaţi, fiecare destinatã unui alt sedor. La aceste intalniri va fi prezentatã brosura, se vor prezenta informaţii cu privire la provocarile legate de adaptare şi se va discuta modul de implementare a acţiunilor din PNASC privind adaptarea.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, în colaborare cu ANPM, ANM şi împreunã cu alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Martie 2006 pentru constituirea SCA.
Iunie 2006 pentru prezentarea, în vederea aprobãrii Planului de lucru.
August 2007 pentru elaborarea Brosurii şi subsecvent organizarea intalnirilor.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
2 persoane ANPM, 3 persoane ANM şi 1 persoana MMGA (coordonare) - aceleaşi persoane pentru toate acţiunile de la Capitolul 3 al PNASC.
Sprijin pentru dezvoltarea capacitãţii instituţionale la nivel regional şi local: 71400 RON
Brosura: 35.300 RON
Intalniri cu factorii interesaţi: 4 x 8.825 RON = 35.300 RON
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Efectele sunt preconizate sa devinã vizibile la nivelul administraţiei publice şi institutelor de cercetãri, sub forma unei mai bune integrari a adaptãrii la clima în activitãţile de sector
Pe termen mediu, o mai buna încorporare a aspectelor legate de adaptare va determina apariţia unor efecte socio-economice pozitive deoarece planificarea şi cooperarea contribuie la limitarea impactului negativ al schimbãrilor climatice asupra mediului. Îmbunãtãţirea coordonãrii între instituţii va facilita, de asemenea, sinergia cu alte acorduri internaţionale, precum Convenţia Naţiunilor Unite privind Combaterea Desertificarii (UNCDD).
3.2. Construirea bazelor adaptãrii: Studiu de scenarii şi definire a domeniului
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbãrile climatice).
Pentru a putea aborda provocarile adaptãrii la schimbãri climatice, este important ca studiile, cercetãrile, propunerile de mãsuri de adaptare viitoare şi integrarea adaptãrii în planificarea de sector sa se desfãşoare pe o baza solida de cunoştinţe ştiinţifice.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
A) Actualizarea scenariilor privind schimbãrile climatice în România
Un element fundamental în realizarea oricãrui studiu privind adaptarea la efectele schimbãrilor climatice este reprezentat de existenta unor scenarii credibile referitoare la evolutiile viitoare ale climei în ceea ce priveşte temperaturile, precipitatiile, inclusiv evolutiile de variabilitate şi apariţia fenomenelor extreme. I acest scop, scenariile privind schimbãrile climatice disponibile în prezent în România vor trebui actualizate şi detaliate în continuare, pe baza ultimelor modele rezultate la nivel global şi regional Aceste scenarii actualizate vor stabili o baza comuna pentru cercetãri, studii şi planificarea mãsurilor de adaptare în diferite sectoare şi sisteme naturale.
B) Studiu de definire a domeniului privind impactul şi vulnerabilitatea
Pana în prezent, activitatea desfasurata în România privind evaluarea impactului schimbãrilor climatice şi identificarea mãsurilor de adaptare s-a limitat în mare mãsura, la silvicultura, agricultura şi gospodãrirea apelor. De asemenea, un impact socio-economic seminifcativ poate fi resimtit şi în alte sectoare, acestea trebuind sa fie luate în considerare în planificarea adaptãrii.
Pentru a crea o baza pentru prioritizarea mãsurilor viitoare în ceea ce priveşte adaptarea la schimbãrile climatice, este necesar sa fie cunoscutã şi analizata vulnerabilitatea României fata de schimbãrile climatice.
3. Descrierea acţiunii:
A) Pe baza ultimelor informaţii în domeniu şi a scenariilor globale şi regionale disponibile în prezent în România, se va realiza actualizarea şi detalierea scenariilor utilizate în România. Scenariile actualizate se vor baza pe modelele globale şi regionale reduse la nivelul României Acestea vor reflecta şi diferenţele regionale ale condiţiilor climatice de pe teritoriul României din punct de vedere al temperaturii şi precipitatiilor. În acest sens se va stabili o cooperare cu ţãrile vecine şi cu specialişti internationali. România va participa la realizarea scenariilor regionale, în baza cooperãrii cu diferite instituţii din UE, privind aceste scenarii prin programe comune de cercetare-dezvoltare a scenariilor naţionale şi regionale.
B) Realizarea studiului de definire a domeniului privind impactul şi vulnerabilitatea va oferi o privire generalã asupra sectoarelor, ecosistemelor şi regiunilor deosebit de vulnerabile la schimbãrile climatice. Un astfel de studiu este necesar pentru a avea o imagine iniţialã asupra nivelului actual al adaptãrii şi capacitãţii adaptative ce constituie baza de adaptare Documentul se va baza pe cele mai recente scenarii climatice disponibile şi va include o serie de aspecte privind barierele majore în calea elaborãrii şi implementarii mãsurilor de adaptare şi necesitãţile de cercetare.
Studiul va pune accent pe impactul schimbãrilor climatice pana în 2030, dar va tine seama de efectele preconizate pana în anul 2100. Scenariul actualizat realizat la (A) va reprezenta baza acestui studiu.
Studiul va fi efectuat ţinându-se seama de angajarea şi consultarea factorilor interesaţi, care va contribui la mobilizarea principalilor factori în activitatea ulterioara de adaptare. SCA, înfiinţat în cadrul CNSC, va elabora sub coordonarea MMGA termenii de referinta pentru realizarea acestui studiu.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
A) ANM, împreunã cu alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu
B) SCA (CNSC sub coordonarea MMGA) împreunã cu ANM şi ANPM
5. Termenele de implementare a acţiunii:
A) Decembrie 2006.
B) Noiembrie 2007.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Resurse umane: 2 persoane ANPM, 3 persoane ANM şi 1 persoana MMGA (coordonare)
Resurse financiare:
A) 357.000 RON
B) 353.000 RON
Pe termen lung se asteapta ca viitoarele activitãţi legate de adaptare vor fi fundamentate pe informaţii bazate pe dovezi ştiinţifice şi pe o analiza cuprinzatoare a vulnerabilitatii la efectele schimbãrilor climatice. Pe termen scurt, se va eficientiza prioritizarea alocãrii resurselor financiare dedicate aspectelor legatã de adaptarea la schimbãri climatice.
Pe termen mediu, se va îmbunãtãţi procesul decizional în diversele sectoare de activitate, datoritã integrãrii aspectelor privind necesitãţile de adaptare la schimbãrile climatice în strategiile de dezvoltare sectoriale.
3.3. Elaborarea Planului Naţional de Acţiune pentru Adaptare (PNAA)
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbãrile climatice). Una dintre modalitãţile prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este realizarea unui Plan Naţional de Acţiune pentru Adaptare, care sa inciuda toate aspectele importante referitoare la impact, vulnerabilitate şi adaptare şi sa prezinte soluţii posibilelor problemele identificate ca urmare a implementarii acţiunilor din PNASC.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Absenta considerentelor de adaptare la schimbãrile climatice în formularea politicilor de planificare; a dezvoltãrii diverselor sectoare de activitate.
Având în vedere ca vulnerabilitatea la schimbãri climatice genereza costuri asupra economiei româneşti, iar deciziile luate, datoritã confruntarii cu unele fenomene, vor avea efecte pe termen lung este necesar sa se structureze un cadru coerent în scopul adaptãrii la schimbãrile climatice.
Un obiectiv general al abordarii adaptãrii este acela de a asigura aducerea considerentelor de adaptare în prim-planul planificarii şi reglementãrii de sector. Abordarea problematicii de adaptare la schimabari climatice se va realiza prin integrarea aspectelor de adaptare în procesul de planificare şi reglemenatate la nivel de sector PNAA va include acţiuni de analiza şi imbunatatire a principalelor reglementãri şi ghiduri de planificare.
3. Descrierea acţiunii:
Se va elabora PNAA, care va identifica, pe baza cunoştinţelor şi informaţiilor rezultate din sinteza cercetãrilor/studiilor, politicile şi mãsurile necesare pentru sectoarele cele mai vulnerabile, respectiv: agricultura, silvicultura şi gospodãrirea apelor.
Realizarea unor mãsuri de adaptare la condiţiile climatice variabile şi la fenomenele extreme, pe termen scurt are ca avantaj abordarea prioritatilor prezente (ex. mãsuri legate de sistemele de avertizare rapida şi management al dezastrelor legate de inundatii sau seceta), reducand în acelaşi timp vulnerabilitatea fata de schimbãri climatice pe termen lung.
Faza pregãtitoare va include un plan detaliat de identificare a factorilor implicaţi în elaborarea PNAA. Se va pune un accent special pe identificarea şi comunicarea mãsurilor de adaptare ce pot fi implementate în mod concret la nivel local, având în vedere resursele limitate disponibile. Mãsurile vor viza, în principal, agricultura, silvicultura, gospodãrirea apelor, infrastructura şi serviciile de intervenţie de urgenta. Un obiectiv principal va fi reprezentat de diseminarea recomandãrilor printre autoritãţile de la nivel local şi asigurarea asistenţei tehnice pentru implementare. PNAA va include o analiza a principalelor reglementãri şi ghiduri de planificare şi o serie de indicatori pentru monitorizarea implementarii, care va fi efectuatã de SCA (CNSC).
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
ANPM şi ANM, sub coordonarea MMGA, împreunã cu SCA şi alte instituţii cu activitate în domeniu
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Decembrie 2007, primul PNAA
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Resurse umane: 2 persoane ANPM, 3 persoane ANM şi 1 persoana MMGA (coordonare) -aceleaşi persoane pentru toate acţiunile de la Capitolul 3 al PNASC
Resurse financiare: 708.000 RON pentru 2006-2007
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Realizarea acţiunilor din PNAA care rãspund problemelor presiunilor climatice urgente şi vulnerabilitatii actuale va determina pe termen mediu beneficii economice şi de mediu. Efectele şi amploarea depind de politicile şi mãsurile specifice cuprinse în PNAA şi de eficacitatea implementarii lor. O mai buna adaptare la efectele schimbãrilor climatice va contribui la reducerea vulnerabilitatii şi a pierderilor de bunuri materiale şi naturale.
3.4. Planificarea Programului de cercetãri privind adaptarea la schimbãri climatice (CCARP)
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (Impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbãrile climatice). Una dintre modalitãţile prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este planificarea şi implementarea unui Program naţional de cercetare în domeniul adaptãrii la scliimbari climatice, care sa identifice sau sa dezvolte abordari şi metodologii de evaluare a impactului politicilor şi mãsurilor de adaptare la schimbãrile climatice şi sa imbunatateasca evaluarea impactului, inclusiv evaluarea riscurilor şi managementul riscurilor şi evaluarea posibilitãţilor de adaptare.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Schimbãrile climatice reprezintã un domeniu în care exista multe incertitudini şi este nevoie de cunoştinţe mai aprofundate. Exista incertitudini cu privire la viitoarele scenarii referitoare la emisii de GHG; la schimbãrile pe care acestea le determina în condiţiile climatice, la efectele schimbãrilor climatice asupra ecosistemelor şi sectoarelor economice, la opţiunile de adaptare disponibile şi la dezvoltarea economicã şi socialã a societãţii româneşti, ce va trebui sa se confrunte şi sa se adapteze la schimbãrile climatice. Astfel, studiile privind adaptarea s-au axat, în prima faza, pe cercetarea impactului şi vulnerabilitatii, ca o condiţie premergãtoare identificarii şi evaluãrii politicilor şi mãsurilor referitoare la adaptare.
În România, cercetãrile şi studiile legate de impact şi adaptare au avut loc la o scara mai limitatã, în special datoritã unor constrângeri financiare. Astfel, este necesar sa se imbunatateasca baza de cunoştinţe şi includerea în cercetare a mai multor sectoare şi sisteme naturale, deoarece, în trecut, aceasta s-a axat aproape exclusiv pe agricultura, silvicultura şi gospodãrirea apelor.
Este necesar ca cercetarea şi studiile sa fie concepute şi implementate, astfel încât instituţiile implicate din România sa fie puse în legatura cu instituţii partenere, în domeniu, din strãinãtate în vederea îmbunãtãţirii integrãrii cercetãrii româneşti în programele internaţionale, în special din UE.
3. Descrierea acţiunii:
Se va elabora un program naţional de cercetare, având ca obiectiv general îmbunãtãţirea capacitãţii de adaptare pe termen mediu şi lung a societãţii româneşti la schimbãrile climatice.
Obiectivul imediat este cel de a implementa proiecte de cercetare şi studii cu destinaţie precisa şi prioritizate, care sa rãspundã la urmãtoarele întrebãri:
Care sunt cele mai vulnerabile ecosisteme, sectoare şi regiuni fata de schimbãrile climatice? Care este nivelul actual al adaptãrii şi capacitãţii de adaptare? Care sunt în viitor riscurile climatice majore?
Programul va fi initiat pe baza studiului de definire a domeniului (vezi acţiunea 3.2), care va identifica deficientele majore în cunoştinţe şi necesitãţile de noi cercetãri. Domeniile prioritare identificate în studiul de definire a domeniului vor fi de asemenea prioritizate în programul de cercetare pentru a maximiza utilitatea şi aplicabilitatea rezultatelor cercetãrii la planificarea viitoare a adaptãrii în România.
CCARP va fi conceput ca un program pe trei ani, desfãşurat pe baza unor licitaţii anuale de oferte, acesta urmând a fi reluat dupã prima perioada de trei ani. Se va constitui o Comisie executivã CCARP, cu reprezentanţi de la autoritãţile publice, din principalele institute de cercetare şi din instituţii de învãţãmânt superior, care va stabili termenii de referinta, inclusiv procedurile şi criteriile de evaluare a ofertelor de teme de cercetare. O activitate separatã înainte de organizarea licitaţiilor de oferte la nivel de sector va fi aceea de creare a cadrului şi liniilor directoare pentru studii.
4. Instituţiile responsabile ca implementarea acţiunii:
MMGA, ANPM, MEdC. ANM, MEC, MAPDR, MTCT şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Septembrie 2007 pentru termenii de referinta şi cadrul institutional al CCARP.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Finanţarea CCARP va fi asigurata de la bugetul de stat, prin bugetele alocate ministerelor implicate, precum şi din bugetele altor instituţii. Fiecare proiect de cercetare în parte se va baza pe cofinantarea instituţiilor participante. Vor fi explorate posibilitãţile de obţinere de finanţare suplimentarã de la donori internationali.
Resurse umane: câte o persoana din ANPM. ANM, MMGA şi MEdC
Activitãţile de cercetare efective: vor avea loc începând cu 2008, iar costurile nu sunt incluse în acest PNASC.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Efectele pozitive asupra societãţii româneşti în general vor aparea mai ales pe termen lung, pe mãsura ce deciziile privind politicile şi mãsurile de adaptare se vor baza pe cunoştinţe din ce în ce mai solide. Pe termen scurt şi mediu, impactul va consta în îmbunãtãţirea comunicãrii informaţiilor cãtre factorii de decizie din sectoarele public şi privat, în ceea ce priveşte vulnerabilitatea la schimbãrile climatice şi modalitãţile de reducere a efectelor viitoare.
3.5. Instrumente de decizie pentru planificarea adaptãrii prin prisma experienţei
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 5 (impact, vulnerabilitate şi adaptare la schimbãrile climatice). Una dintre modalitãţile prin care pot fi concretizate prevederile acestui capitol este elaborarea unor instrumente de decizie pentru planificarea adaptãrii prin prisma experienţei şi prioritizarea politicilor şi mãsurilor de adaptare, inclusiv a consecinţelor economice ale diferitelor mãsuri de adaptare.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Conform SNSC realizarea şi implementarea mãsurilor de adaptare depinde de abilitatea de a accesa şi utiliza instrumentele disponibile de evaluare şi prioritizare a acestora şi de aplicarea acestor instrumente în planificarea adaptãrii în condiţii reale.
Pe baza experienţei internaţionale de planificare a adaptãrii, au fost identificate trei elemente particulare ale procesului de planificare a adaptãrii: Instrumente de suport decizional pentru evaluarea economicã şi prioritizarea optiunilor de adaptare; Abordare structuratã a managementului riscurilor; "Cele mai bune practici" de integrare a adaptãrii în reglementare şi planificare.
Toate elementele sunt importante pentru îmbunãtãţirea procesului de planificare a adaptãrii, având un caracter mulţi-sectorial şi venind în sprijinul procesului ptanificarii adaptãrii în toate sectoarele.
3. Descrierea acţiunii:
1. Instrumente de suport decizional pentru evaluarea economicã şi prioritizarea optiunilor de adaptare.
Se va organiza un seminar de doua zile privind aplicarea instrumentelor de suport decizional în evaluarea din punct de vedere economic a optiunilor de adaptare. Participanţii la seminar vor fi profesionisti din sectoarele public şi privat, care vor utiliza practic instrumentele de analiza economicã. Seminarul va fi prezentat ca un prim pas în introducerea metodelor de evaluare economicã în planificarea adaptãrii. MMGA în continuare va analiza activitãţi posibile, prin care sa se intensifice aplicarea practica a instrumentelor legat de adaptare.
2. Abordare structuratã a managementului riscurilor
Se va organiza un seminar de doua zile privind aplicarea metodei de management a riscurilor în adaptarea la schimbãrile climatice. Participanţii la seminar vor fi profesionisti din sectoarele public şi privat care vor utiliza practic instrumentele de management a riscurilor Seminarul va fi prezentat ca un prim pas în introducerea metodelor structurate de management a riscurilor în planificarea adaptãrii. MMGA va analiza activitãţi posibile în continuare prin care sa se intensifice aplicarea practica a acestor instrumente.
3. "Cele mai bune practici" de integrare a adaptãrii în reglementare şi planificare
Se va organiza un seminar de doua zile, la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai ţãrilor identificate ca având o experienta semnificativã în integrarea adaptãrii în reglementarea şi planificarea la nivel naţional şi regional Experienta internationala va contribui la stabilirea modului de încorporare a adaptãrii în procesele de reglementare şi planificare din România. Seminarul va fi utilizat ca mijloc de informare în vederea elaborãrii ghidurilor de încorporare a adaptãrii în procesele de planificare de cãtre autoritãţile naţionale şi locale.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, ANPM, ANM, MEC, MAPDR, MTCT şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenele de implementare a acţiunii:
1) Septembrie 2006
2) Martie 2007
3) Noiembrie 2007
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Resurse umane: câte o persoana desemnatã din MMGA, ANPM, ANM, MEC, MAPDR, MTCT
Resurse financiare:
1) Organizare seminar 35.700 RON (surse de finanţare externe sau bugetul de stat)
2) Organizare seminar 35.300 RON (surse de finanţare externe sau bugetul de stat)
3) Organizare seminar 35.300 RON (surse de finatare externe sau bugetul de stat)
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Efectele pozitive asupra societãţii româneşti în general vor aparea mai ales pe termen lung, pe mãsura ce deciziile privind politicile şi mãsurile de adaptare se vor baza pe cunoştinţe din ce în ce mai solide. Pe termen scurt şi mediu, impactul va consta în îmbunãtãţirea comunicãrii informaţiilor cãtre factorii de decizie din sectoarele public şi privat, în ceea ce priveşte vulnerabilitatea la schimbãrile climatice şi modalitãţile de reducere a efectelor viitoare.
4. Mecanisme flexibile prevãzute de Protocolul de la Kyoto
4.1. Elaborarea ghidului privind pregãtirea şi aprobarea proiectelor JI pe baza Modului II
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internationala a emisiilor).
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune;
Pana în prezent, România a dezvoltat proiecte JI pe baza documentaţiilor completate conform practicilor internaţionale şi cu ajutorul procedurilor stabilite de comun acord cu partenerii strãini, pe baza Memorandumurilor de înţelegere. Lipsa unei proceduri interne legal aprobate privind completarea şi depunerea documentaţiilor specifice, precum şi a etapelor de procedura pentru promovarea unor astfel de proiecte, ar putea explica lipsa de interes a societãţilor comerciale fata de promovarea proiectelor JI.
Criteriile de eligibilitate pe care trebuie sa le întruneascã România pentru a putea participa la dezvoltarea proiectelor JI pe baza Modului II sunt urmãtoarele: ratificarea KP; calcularea cantitãţii atribuite; existenta registrului naţional România este parte la KP încã din anul 2001, iar cerinţele referitoare, la cantitatea atribuitã şi registrul naţional vor fi îndeplinite pana în septembrie 2006, conform acţiunilor 2.2 şi 2.5.
3. Descrierea acţiunii:
Facilitarea dezvoltãrii proiectelor JI pe baza Modului II implica realizarea a trei activitãţi, dupã cum urmeazã:
1) Întocmirea "Ghidului privind proiectele JI", incluzând un capitol introductiv, care sa explice "filozofia" acestui gen de proiecte şi descrierea documentelor specifice JI ce trebuie elaborate de cei care doresc sa desfãşoare astfel de proiecte: scrisori de intenţie, "Document de prezentare iniţialã a proiectului JI" (PIN), "Documentul de prezentare a proiectului" (PDD), "Planul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de sera" (PM), evaluarea impactutui asupra mediului (EIM), dezbaterile publice, cerinţele referitoare la determinarea PDD, indusiv documentele referitoare la raportarea emisiilor de GHG şi verificarea rezultatelor dupã finalizarea proiectelor.
2) Pregãtirea documentului "Procedura aprobãrii proiectelor JI", care are ca scop detalierea etapelor de prezentare a materialelor de referinta, a responsabilitãţilor de analiza a documentelor specifice JI, intervalul de rãspuns la astfel de cereri, formatul standard al documentelor ce se elibereazã de cãtre MMGA, pentru fiecare etapa a procedurii. Trebuie sa se facã o distincţie clara între stabilirea situaţiei de referinta pentru procedura JI Modul II şi procedura JI Modul I. Pentru Modul II cerinţele specifice privind stabilirea situaţiei de baza vor fi determinate de cãtre Comitetul de Supraveghere a Proiectelor JI (JISC), în timp ce stabilirea situaţiei de baza pentru Modul I va lasa mai mult loc pentru decizii la nivel naţional.
3) Instruirea personalului implicat în analiza documentelor specifice JI şi a personalului implicat în monitorizarea implementarii proiectelor JI.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA şi ANPM şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu rãspund de întocmirea versiunii iniţiale de lucru a documentelor de la punctele 1 şi 2, propun avizarea acestuia în cadrul CNSC şi apoi aprobarea prin ordin MMGA. MMGA este responsabil cu instruirea personalului prevãzutã la punctul 3.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Martie 2006
6. Resurse necesare pentru implemntarea acţiunii:
Resurse umane:
1) şi 2) MMGA - 2 persoane şi ANPM -2 persoane
3) MMGA -1 persoana şi ANPM - 3 persoane (ANPM va organiza instruirile APM-urilor)
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Un ghid pentru proiectele JI şi o procedura de aprobare a acestora vor clarifica aspectele importante privind acest mecanism şi vor incuraja interesul potenţialilor beneficiari de a promova proiecte JI, ce conduc la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
4.2. Procedura de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internationala a emisiilor), care prevede ca România va continua sa participe la implementarea mecanismului JI, urmãrind şi respectarea criteriilor de eligibilitate pentru proiectele JI
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Criteriile de eligibilitate pe care trebuie sa le îndeplineascã România pentru a putea participa la dezvoltarea proiectelor JI pe baza Modului sunt urmãtoarele: ratificarea KP: calcularea cantitãţii atribuite; existenta sistemului naţional de estimare a emisiilor de GHG şi a absorbtiilor; existenta registrului naţional; transmiterea celui mai recent inventar al emisiilor de GHG şi transmiterea informaţiilor suplimentare privind cantitate atribuitã conform art. 7.1 din KP. În acelaşi timp România va trebui sa elaboreze o procedura interna privind aprobarea, verificarea şi monitorizarea reducerilor de emisii de GHG pentru proiectele JI România este parte la KP încã din anul 2001, iar cerinţele referitoare la cantitatea atribuitã, registrul naţional, sistemul naţional de estimare şi inventar vor fi îndeplinite pana în septembrie 2006, conform acţiunilor 2.1, 2.2 şi 2.5.
3. Deserierea acţiunii:
Pe baza experienţei dobândite în promovarea proiectelor pe baza Modului II, se va stabili gradul de flexibilitate ce poate fi acordat pentru dezvoltarea proiectelor JI pe baza Modului I. În acest scop, vor fi necesare 2 activitãţi, dupã cum urmeazã:
1) Elaborarea procedurii de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I, care sa includã formatul documentaţiei specifice necesare, termenele de analiza şi emitere a aprobãrii de cãtre MMGA. Procedura va include şi identificarea metodologiilor de definire a situaţiei de referinta şi a cerinţelor referitoare la monitorizare.
2) Realizarea cadrului institutional pentru acreditarea unor entitãţi operationale independente care sa verifice documentaţia specifica proiectelor JI şi rapoartele de monitorizare a reducerilor de emisii generate de proiectele JI.
Asociaţia de Acreditare din România (RENAR), membra a Asociaţiei Europene pentru Acreditare (EA), va acredita astfel de entitãţi operationale independente pe baza unor proceduri specifice.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA şi ANPM şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu, rãspund de elaborarea versiunii iniţiale de lucru a procedurii de aprobare de la punctul 1 şi propun avizarea acesteia în cadrul CNSC şi apoi aprobarea prin ordin al MMGA.
MEC, care coordoneazã RENAR, va dispune mãsurile necesare pentru dezvoltarea capacitãţii RENAR în acest domeniu şi pentru elaborarea procedurilor necesare pentru acreditarea entitatilor operationale independente.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
1 Septembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
1) 1 persoana MMGA şi 2 persoane ANPM
178.500 RON pe baza unui proiect de asistenta tehnica finanţat de Ministerul Afacerilor Economice din Olanda.
2) 1 persoana MEC şi 2 persoane RENAR
35.700 RON din surse proprii RENAR.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Dezvoltarea proiectelor pe baza Modului JI permite o mai mare flexibiiitate în pregãtirea documentaţiei şi poate conduce implicit la o reducere a perioadei de timp necesare pentru aprobarea proiectului şi a cheltuielilor asociate elaborãrii documentelor specifice.
4.3. Elaborarea şi aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare pentru proiectele JI
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internationala a emisiilor), care prevede ca România va continua sa participe la implementarea mecanismului JI, urmãrind respectarea criteriilor de eligibilitate pentru proiectele JI.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Criteriile de eligibilitate şi domeniile prioritare avizate de CNSC se referã între altele la urmãtoarele:
● Proiectele JI trebuie sa sprijine politicile şi obiectivele de dezvoltare durabila a României;
● Proiectele JI trebuie sa conducã la reduceri suplimentare de emisii de GHG;
● Proiectele JI trebuie sa demonstreze aditionalitatea (acestea nu ar fi avut loc într-un scenariu normal de dezvoltare);
● Beneficiarul proiectului JI trebuie sa demonstreze capacitatea de a completa în totalitate schema de finanţare şi de a gestiona pregãtirea şi implementarea proiectului;
● Proiectele JI trebuie sa genereze reduceri de emisii de GHG de cel puţin 0,1 MtCO(2)e anual, între domeniile prioritare se numara: reabilitarea sistemelor de încãlzire centrala, modernizarea şi reabilitarea CET-urilor, creşterea eficientei energetice, schimbarea combustibilului în instalaţiile de producere a energiei, cu combustibili "curati", utilizarea biogazului provenit de la închiderea depozitelor de deşeuri, promovarea surselor de energie regenerabila şi impadurirea sau reimpadurirea unor suprafeţe de teren.
3. Descrierea acţiunii:
1) Elaborarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare, dupã o analiza mai aprofundata şi supunerea acestora avizãrii CNSC.
2) Identificarea preliminarã a posibilelor proiecte JI şi realizarea unei baze de data MMGA, împreunã cu ANPM vor elabora conform acţiunii 4.2 o serie de documente specifice pentru aprobarea proiectelor JI, printre care un model de "Document de prezentare iniţialã a proiectului JI (PIN), care va fi supus avizãrii CNSC şi diseminat în toate sectoarele eligibile şi autoritãţilor locale. Societãţile cu activitate în domeniile prioritare vor fi invitate sa prezinte ANPM idei de proiecte în formatul PIN, pentru a putea crea o baza de date în acest sens. ANPM va asigura conformarea cu criteriile de eligibilitate şi domeniile prioritare, dar calitatea şi viabilitatea financiarã a ideilor de proiecte vor trebui asigurate de cei ce le propun şi vor fi evaluate în cadrul şedinţelor CNSC la momentul solicitãrii scrisorii de sustinere din partea MMGA.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA şi ANPM şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu, rãspund de elaborarea versiunii iniţiale de lucru a criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare de la punctul 1 şi propun avizarea acestora în cadrul CNSC şi apoi aprobarea prin Ordin MMGA.
ANPM este responsabilã cu realizarea bazei de date a posibilelelor proiecte JI şi cu includerea propunerilor de proiecte în aceasta baza de date.
5. Termenele de implementare a acţiunii:
Criteriile de eligibilitate incluse în procedura de aprobare a proiectelor JI Mod II: Martie 2006
Criteriile de eligibilitate incluse în procedura de aprobare a proiectelor JI Mod I: Septembrie 2006
Înfiinţarea bazei de date pentru posibilele proiecte JI: Martie 2006
Includerea propunerilor de proiecte JI în baza de date: permanent
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Resurse umane:
1) 1 persoana MMGA şi 2 persoane ANPM; nu sunt necesare contribuţii financiare
2) 2 persoane ANPM; nu sunt necesare contribuţii financiare
Resurse financiare: nu sunt necesare contribuţii financiare
7. Efecte peconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Elaborarea criteriilor de eligibilitate vor da posibilitatea celor ce doresc sa dezvolte proiecte JI sa cunoascã toate aspectele solicitate şi sa pregãteascã mai bine documentele specifice ce însoţesc un proiect JI întocmirea bazei de date cu posibile proiecte JI va oferi potenţialilor beneficiari o sansa mai buna de a atrage parteneri strãini pentru finanţarea dezvoltãrii acestora şi va facilita accesul investitorilor strãini la posibile proiecte JI în România.
4.4. Cadrul şi fundamentarea implementarii unei Scheme de Investiţii Verzi (GIS)
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este indusa în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internationala a emisiilor). Pe baza scenariilor formulate în cea de-a III-a Comunicare Nationala, România va dispune de o cantitate disponibilã de aproximativ 50 milioane tone CO(2) echivalent pe an, din care o parte poate fi valorificatã prin utilizarea GIS.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Gestionarea fondurilor obţinute din comercializarea unitãţilor cantitãţii atribuite (AAU-uri) conform art. 17 al KP, în baza unei GIS, necesita o structura institutionala specialã. Extinderea domeniului de competenta a unei entitãţi existente, cu experienta în promovarea proiectelor de mediu, precum Administraţia Fondului de Mediu (AFM), se poate realiza cu un efort financiar minim care s-ar limita doar la realizarea unor proceduri specifice pentru finanţarea proiectelor de reducere a emisiilor de GHG şi instruirea personalului AFM.
3. Descrierea acţiunii:
Analiza implicatiilor preluãrii de cãtre AFM a responsabilitãţilor în gestionarea fondurilor provenite din comercializarea unei cantitãţi de AAU-uri în baza unei GIS.
Elaborarea şi aprobarea legislaţiei specifice în ceea ce priveşte îmbunãtãţirea cadrului institutional al AFM pentru preluarea sarcinilor aferente implementarii GIS şi modalitatea de finanţare a proiectelor de reducere a emisiilor de GHG din veniturile GIS.
Elaborarea de proceduri specifice necesare pentru implementarea proiectelor de reducere a emisiilor de GHG - Manualul ciclului de proiect, criteriile de eligibilitate, criteriile de acceptare, condiţii de finanţare, proceduri de monitorizare/raportare.
Stabilirea modului de aprobare de cãtre Guvern a acordurilor/contractelor de comercializare a AAU-urilor, în special privind cantitatea, preţul şi condiţiile tranzacţiilor.
Instruirea personalului AFM pentru a putea asigura competenta tehnica, economicã şi financiarã în gestionarea fondurilor GIS.
Organizarea unor seminare dedicate autoritãţilor publice şi unitãţilor economice care ar putea dezvolta proiecte de reducere a emisiilor de GHG pe baza GIS, în vederea înţelegerii mecanismelor asociate GIS şi a posibilitãţilor de finanţare.
O parte din veniturile GIS pot fi folosite şi pentru întãrirea capacitãţii instituţionale prin finanţarea unor proiecte de asistenta tehnica ce vor fi propuse de MMGA.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii.
MMGA, ANPM, AFM şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu
5. Termenele de implementare a acţiunii:
Februarie - August 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Resurse umane: 1 persoana MMGA, 1 persoana ANPM şi 4 persoane AFM
Resurse financiare: 107.100 RON din surse externe (proiect Regional Environmental Center - cu sprijinul Japan Special Fund) şi 35.700 RON de la bugetul de stat pentru organizarea unor seminarii şi instruirea personalului.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Proiectele implementate pe baza unei GIS vor reduce emisiile de GHG şi vor conduce la îmbunãtãţirea calitãţii mediului prin implementarea de noi investiţii şi retehnologizari. Acţiunea va avea ca efect implementarea adecvatã a GIS şi existenta unei structuri pentru finanţarea rapida a unor proiecte prioritare în domeniul schimbãrilor climatice (proiecte de investiţii şi activitãţi de intarire a capacitãţii instituţionale).
4.5. Implementarea propriu-zisa a unei GIS
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 7.3 (Implementare în comun şi Comercializarea internationala a emisiilor).
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
GIS reprezintã o oportunitate de finanţare a proiectelor de reducere a emisiilor de GHG care, în afarã de retehnologizare, va determina şi conformarea cu alte cerinţe de mediu. România este una dintre putinele tari (ca şi Bulgaria, Rusia şi Ucraina) care ar putea beneficia de pe urma implementarii unor astfel de mecanisme. Având în vedere ca GIS nu este un mecanism flexibil al KP nu exista reguli privind dezvoltarea sau implementarea unei astfel de scheme. Astfel România poate stabili/realiza cadrul legal şi institutional în funcţie de condiţiile naţionale.
3. Descrierea acţiunii:
1) Elaborarea documentaţiei pentru decizia politica privind procentajul din cantitatea atribuitã (AA) disponibilã pentru a fi comercializat în baza unor GIS, stabilirea domeniilor de activitate relevante pentru proiectele finanţate din veniturile GIS şi identificarea acţiunilor importante referitoare la întãrirea capacitãţii instituţionale.
2) Comercializarea efectivã a unei cantitãţi de AAU-uri în baza unor acorduri/contracte cu tari aflate pe Anexa B a KP
3) Stabilirea eligibilitãţii tipurilor de proiecte de reducere a emisiilor de GHG sau programe de intarire a capacitãţii instituţionale ce ar putea fi propuse spre finanţare din veniturile unei GIS.
4) Organizarea unor seminare de constientizare privind GIS
4. Instituţiile responsabile cu implemnatrea acţiunii:
MMGA, ANPM, AFM şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementate a acţiunii:
Septembrie - Decembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Asistenta tehnica şi financiarã va fi solicitatã ţãrilor cu care România a semnat Memorandumuri de înţelegere sau donorilor internationali.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Implementarea unor GIS şi finanţarea unor proiecte de investiţii va conduce la facilitarea participãrii altor fonduri şi finantari în dezvoltarea şi implementarea proiectelor de reducere a emisiilor de GHG cu impact pozitiv asupra îmbunãtãţirii calitãţii mediului din România. De asemenea, prin introducerea noilor tehnologii vor fi create condiţii pentru creşterea competitivitatii pe piata, a companiilor româneşti. Implementarea unor GIS va conduce la îmbunãtãţirea capacitãţii instituţionale prin finanţarea unor proiecte şi programe necesare în domeniul schimbãrilor climatice.
5. Schema UE privind comercializarea emisiilor
5.1. Evaluarea necesitãţilor instituţionale şi stabilirea cadrului institutional pentru transpunerea şi implementarea Directivei 2003/87/CE modificatã prin Directiva 2004/101/CE
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8 (Implementarea Directivei UE 2003/87/CE ) care se referã la transpunerea şi implementarea Directivei UE privind comercializarea certificatelor de emisii ( 2003/87/CE - ETS UE) în România combinata cu Directiva care amendeaza ETS UE prin recunoaşterea legãturii dintre ETS UE şi mecanismele flexibile prevãzute de Protocolul de la Kyoto ( 2004/101/CE - "linking").
2.Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Ca viitor stat membru UE, România este obligatã sa transpuna în legislaţia nationala Directiva privind comercializarea emisiilor, cel mai târziu pana la data aderãrii. Recunoscând beneficiile potenţiale pentru mediul şi economia României ale comercializãrii certificatelor de emisiilor în interiorul UE, MMGA şi-a propus sa transpuna Directiva ETS UE pana la sfârşitul anului 2005 şi va întocmi şi transmite Planul Naţional de Alocare (NAP), pentru perioada 2007-2012, spre aprobarea (neoficiala) a CE pana în Septembrie 2005, pentru a permite iniţierea tranzacţiilor încã de la 1 ianuarie 2007-data preconizata pentru aderarea României la UE.
3. Descrierea acţiunii:
A) Evaluarea necesitãţilor instituţionale pentru a identifica necesarul de capacitate institutionala pentru implementarea ETS UE. Aceasta va include şi asigurarea resurselor necesare (finanţare, personal şi specializare) şi va trata alocarea responsabilitãţilor şi implicarii ministerului, agentiilor şi altor instituţii relativ la diferite activitãţi legate de ETS UE.
a) Autoritãţile ce vor fi implicate: MMGA, desemnat ca Autoritate Competenta pentru implementarea ETS UE; ANPM; ARPM-uri; APM-uri şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu
b) Responsabilitãţile şi activitãţile care vor intra sub responsabilitatea MMGA (inclusiv agenţiile/instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa) sunt:
1. Coordonarea elaborãrii NAP
2. Realizarea inventarului instalaţiilor
3. Comunicarea şi furnizarea infomatiilor pentru participanţi
4. Autorizarea
5. Monitorizarea şi raportarea
6. Administrarea registrului naţional
Responsabilitatea acreditãrii Organismelor de verificare care vor efectua monitorizarea şi raportarea intra sub incidenta MEC
B) Stabilirea cadrului institutional necesar implementarii ETS UE - prin adoptarea legislaţiei primare de transpunere a Directivei ETS UE şi organizarea aspectelor instituţionale privind ETS UE în cadrul agentiilor nationala/regionale/locale de protecţie a mediului.
C) Instruirea personalului implicat în ETS UE prin cursuri şi seminarii.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA şi instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa. MEC, MAI şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
Decembrie 2005 - Finalizarea evaluãrii necesarului de capacitate
Ianuarie 2006 - Stabilirea cadrului institutional
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Câte o persoana din MMGA, ANPM, MEC şi MAI, şi consultanţi internationali.
Resurse financiare externe pentru consultanţa pe baza unor programe finanţate de donori internationali.
Finanţare de ia bugetul de stat pentru angajarea de personal şi instruire: 35.700 RON în 2006 şi 35.300 RON în 2007.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Sectoarele care fac parte din ETS UE, reprezintã circa 50% din totalul emisiilor de GHG din UE, contribuie semnificativ la realizarea tintelor de reducere a emisiilor statelor membre UE într-un mod economic şi eficient, şi fac trecerea la o economie cu consum redus de carbon în viitor. În România, implementarea ETS UE va permite unui numãr mare de societãţi cornerciale din sectorul energetic şi industrie sa participe la comercializarea certificatelor de emisii. În cazul unui surplus de certificate atribuite, societãţile pot crea venituri suplimentare prin vânzarea acestora pe piata.
5.2. Aprobarea legislaţiei primare de transpunere a Directivei 2003/87/CE , amendata de Directiva 2004/101/CE
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica incuderea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8 (Implementarea Directivei UE 2003/87/CE ) care se referã la transpunerea şi implementarea Directivei UE privind comercializarea certificatelor de emisii ( 2003/87/CE -ETS UE) în România combinata cu Directiva care amendeaza ETS UE prin recunoaşterea legãturii dintre ETS UE şi mecanismele fiexibile prevãzute de Protocolul de la Kyoto ( 2004/101/CE - "linking").
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Ca viitor stat membru UE România este obligatã sa transpuna în legislaţia nationala Directiva ETS UE cel mai târziu pana la data aderãrii. Recunoscând potentialele beneficii atât pentru mediul cat şi pentru economia României rezultate în urma comercializãrii certificatelor de emisii de GHG, MMGA şi-a propus sa transpuna Directiva ETS UE pana la sfârşitul anului 2005.
Acţiunea prevede elaborarea şi adoptarea cadrului legal (legislaţie primara), cu prevederi adecvate privind stabilirea cadrului institutional şi procedural în implementarea şi aplicarea. Directivei ETS EU.
3. Descrierea acţiunii:
A) Proiectele legislaţiei primare pentru transpunerea Directivei ETS UE având 2 componente:
1. Proiect de amendare a legistatiei existente (<>Legea protecţiei mediului nr. 137/1995 , cu modificãrile ulterioare) pentru a permite:
a) Transpunerea Directive ETS UE, amendate prin Directiva "de legatura" ( 2004/101/CE ), şi
b) Adoptarea aranjamentelor instituţionale şi financiare pentru implementarea ETS UE.
2. Proiect de act normativ (Hotãrâre a Guvernului) pentru transpunerea completa a Directivei ETS UE ( 2003/87/CE ), amendata prin Directiva "de legatura" ( 2004/101/CE ). Acest act normativ va conţine:
a) Descrierea detaliatã a comunicãrii cu viitorii participanţi;
b) Procedura de consultare a publicului cu privire la NAP;
c) Proceduri privind alocarea responsabilitãţilor în cadrul MMGA şi organizaţiilor aflate în: subordinea/sub coordonarea sa şi stabilirea capacitãţii instituţionale necesare (rezultând din acţiunea 5.1) pentru implementarea ETS UE;
d) Responsabilitãţile şi modul de implicare a altor ministere (MEC şi MAI), instituţii implicate în procesul de alocare, ţinând seama ca MMGA şi reprezentanţii sãi vor rãspunde în totalitate de întregul proces de alocare (pana la nivel de instalatie). Exsita posibilitatea infiintarii unui grup de lucru dedicat acestui subiect, format din experţii MMGA, MEC şi MAI.
B) Consultãri publice aspra proiectului şi obţinerea aprobãrilor din partea altor ministere
C) Adoptarea legalã a modificãrilor LPM şi HG privind transpunerea Directivei ETS
D) Instruirea personalului implicat în implementarea EU ETS.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, împreunã cu agenţiile subordonate şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenele de implementate a acţiunii;
Ianuarie 2006 - aprobarea Hotãrârii Guvernului de transpunere.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Resurse umane; o persoana MMGA şi o persoana ANPM
Resurse financiare: Acţiunea este parte dintr-un proiect de asistenta tehnica sprijinit de Guvernul Olandei
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii actunii:
Stabilirea cadrului legal pentru implementarea în cele mai bune condiţii a Directivelor ETS UE şi "de legatura" şi identificare clara a responsabilitãţilor fiecãrei instituţii.
5.3. Aprobarea legislaţiei secundare: Ghid de monitorizare şi raportare. Acreditarea organismelor de verificare
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8 (Implementarea Directivei UE 2003/87/CE ). Directiva ETS UE prevede ca emisiile sa fie monitorizate şi raportate conform Ghidului CE de Monitorizare şi Raportare (MRG) aprobat prin Decizia CE din 29 ianuarie 2004 de stabilire a ghidului de monitorizare şi raportare a emisiilor de gaze cu efect de sera în baza Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi Consiliului. Pentru a îndeplini obiectivul specific prezentat în SNSC - Capitolul 8.2 privind implementarea Directivei ETS UE şi transpunerea tuturor reglementãrilor subsecvente importante, România trebuie sa adopte MRG şi trebuie elaborate protocoale detaliate de monitorizare. În acelaşi timp, trebuie adoptate proceduri privind regulile de verificare, inclusiv proceduri de acreditare a verificatorilor desemnandu-se şi responsabilitãţile de monitorizare, conform Capitolului 8.3.(d) din SNSC.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Astfel de activitãţi s-au desfãşurat în România pana în prezent. Directiva 2003/87/CE prevede monitorizarea şi raportarea emisiilor de GHG la nivelul instalaţiei. România, ca viitor stat membru are obligaţia de a se conformã cu prevederile Directivei ETS UE cel târziu la data aderãrii.
3. Descrierea acţiunii:
A) Elaborarea şi adoptarea legislaţiei secundare privind monitorizarea şi raportarea - Decizia CE din 29 ianuarie 2004 stabileşte ghidul de monitorizare şi raportare (MRG) a emisiilor de GHG. Acest MRG trebuie adoptat şi trebuie elaborate procedurile de monitorizare, în acelaşi timp fiind desemnate responsabilitãţile de monitorizare, raportare şi verificare (MRV).
B) Adoptarea procedurii interne de acreditare a verificatorilor - Se va utiliza procedura elaborata de cãtre Asociaţia Europeanã pentru Acreditare (EA), respectiv "Ghid referitor la Recunoaşterea Organismelor de Verificare conform ETS UE" dar şi alte documente publicate pe baza experienţei altor state privind adoptarea unei astfel de proceduri de acreditare a organismelor de verificare. Se vor stabili, de asemenea, aranjamentele instituţionale necesare pentru înregistrarea verificatorilor acreditaţi - ex. registrul naţional al verificatorilor conform ETS UE.
C) Instruirea personalului autoritãţilor de mediu şi operatorilor privind ghidul de monitorizare şi raportare adoptat (MRG)
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA împreunã cu MEC şi MAI şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu
5. Termenele de implementare a acţiunii:
A) Martie 2006
B) Iulie 2006
C) Martie-Decembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Resurse umane: Câte o persoana din MMGA, ANPM, MEC şi MAI
Resurse finaciare: acţiunea este parte dintr-un proiect de asistenta tehnica sprijinit de Guvernul Olandei
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Prin adoptarea legislaţiei secundare se va completa cadrul legal pentru implementarea Directivelor ETS UE şi "de legatura". Totodatã, prin adoptarea procedurii de acreditare a verificatorilor companiile româneşti interesate în verificarea conform ETS UE pot fi înregistrate ca organisme recunoscute de verificare, monitorizare şi raportare.
5.4. Prezentarea metodologiei de elborare a Planului Naţional de Alocare (NAP)
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza preveder din SNSC - capitolul 8.3.(c) care prevede ca NAP determina cantitatea totalã de certificate pe care Guvernul României intenţioneazã sa le aloce şi modul de alocare pentru fiecare instalatie. Presupunand data începerii ETS UE la 1.1.2007, NAP-ul pentru perioada 2007-2012 va fi transmis spre aprobarea CE pana în septembrie 2006.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Directiva 2003/87/CE a Parlamentului şi Consiliului European prevede ca NAP sa fie întocmit şi depus la CE spre aprobare cu un an şi jumãtate înainte de intrarea acestuia în vigoare. România, ca viitor membru al UE, are obligaţia de a se conformã cu prevederile Directivei privind comercializarea certificatelor de emisii, cel mai târziu pana la data aderãrii.
3. Descrierea acţiunii:
Metodologia trebuie sa stabileascã şi principalele aspecte ale elaborãrii NAP, şi anume:
I. Acţiunile iniţiale sunt incluse urmãtoarele etape:
1. Integrarea celor doua NAP într-un singur document bazat pe aceleaşi seturi de date, principii, metodologii şi proceduri de aprobare
2. Determinarea structurii iniţiale a NAP.
3. Determinarea calendarului detaliat de elaborare a NAP şi a resurselor necesare.
II. Stabilirea instalaţiilor ce vor fi incluse în ETS UE
- Inventarul instalaţiilor
ETS are în vedere urmãtoarele sectoare: activitãţi energetice - instalaţii de combustie cu o putere termica instalata de peste 20 MW, rafinarii de ţiţei, furnale de cocs; metalurgie feroasa: siderurgie; industria de prelucreare a mineralelor, ciment, sticla, ceramica; alte activitãţi - celuloza şi hârtie conform Anexei a Directivei.
- Opţiunea de excludere
Art. 27 al Directivei 2003/87/CE permite excluderea temporarã a unor instalaţii pana la 31.12.2007. Etape de parcurs:
1. Stabilirea utilizãrii opţiunii de excludere şi a condiţiilor
2. Solicitarea de cereri de excludere din partea instalaţiilor eligibile
3. Solicitarea aprobãrii Comisiei
III. Comunicarea cu viitorii participanţi
Constientizarea în vederea asigurãrii participãrii diferiţilor factori implicaţi în ETS UE. MEC şi MAI vor juca un rol important în aceasta activitate.
- Notificãri oficiale
1. Stabilirea inventarului iniţial al instalaţiilor participante la ETS UE
2. Notificarea iniţialã solicitând comentarii asupra selecţiei şi prezentând posibilitatea excluderii
3. Revizuirea inventarului, dacã este cazul şi adoptarea acestuia
4. Notificarea formala a participanţilor privind toate procedurile şi obligaţiile legate de ETS UE 1
- Consultãri
În afarã notificãrilor formale, autoritatea competenta sau reprezentanţii acesteia vor consulta viitorii participanţi în timpul pregãtirii NAP-ului privind o serie de aspecte, în special, în ceea ce priveşte datele despre instalaţii ce se vor utiliza în pregãtirea NAP şi regulile şi metodologiile de alocare aplicate şi, în acelaşi timp, privind regulile şi procedurile de autorizare şi monitorizare.
IV. Metoda de alocare selectata
Art. 10 al Directivei 2003/87/CE prevede ca, în prima perioada prevãzutã de Directiva, cel puţin 95% din certificate trebuie alocate gratuit. Pentru cea de-a doua perioada, acest procentaj se reduce la cel puţin 90%. Toate statele membre UE au ales sa aloce gratuit aceste cote instalaţiilor Metodologia va prezenta şi opţiunea aleasã de România pentru ambele perioade prevãzute de Directiva.
V. Plafon general pentru instalaţiile incluse
Comisia prevede o serie de linii directoare privind implementarea criteriilor din Anexa III a Directivei în raport cu stabilirea plafonului general:
1. Cantitatea totalã a certificatelor sa corespundã tintei de reducere a emisiilor de GHG
2. Cantitatea totalã sa nu depãşeascã necesitãţile probabile. Aceasta se leagã de emisiile proiectate pentru toate instalaţiile incluse în ansamblu.
3. Cantitatea totalã a certificatelor alocate sa corespundã evaluãrilor emisiilor efective şi proiectate în vederea îndeplinirii tintei de reducere a emisiilor.
4. Raportul dintre totalul emisiilor din instalaţiile incluse şi emisiile totale sa fie luat în considerare.
Orice diferenţa fata de acest raport în alocarea certificatelor trebuie justificatã.
VI. Stabilirea plafoanelor la nivel de sector şi activitate
Dupã stabilirea plafonului general, certificatele vor putea fi distribuite pe sectoare şi activitãţi astfel:
1. Stabilirea defalcarii pe sectoare şi activitãţi în stabilirea plafoanelor de alocare.
2. Selectarea proiectiilor/scenariilor privind emisiile la nivel de sector şi activitate ce vor fi utilizate.
3. Identificarea şi analizarea evolutiilor importante pe sector şi activitate (în special, în privinta creşterii producţiei peste media tuturor instalaţiilor incluse).
4. Stabilirea plafoanelor de alocare la nivel de sector şi activitate corespunzãtor plafonului general.
VII. Principii de alocare la nivel de instalatie
A. Anul de baza şi metoda de prognozare la nivel de instalatie
Anul sau perioada de baza este un parametru esenţial pentru alocarea la nivel de activitate şi instalatie: Alegerea anului de baza poate tine seama de efectele asupra temperaturii sau de fluctuatiile anuale ale producţiei. Directiva prevede în acest caz utilizarea celor mai recente date şi realizarea urmãtoarelor etape:
1. Stabilirea unei abordari şi a considerentelor privind selectarea anului sau a perioadei de baza.
2. Stabilirea anului sau perioadei de baza pentru alocare.
3. Stabilirea scenariilor şi parametrilor de utilizat în evaluarea creşterii viitoare a producţiei şi a emisiilor.
B. Acţiunea timpurie şi tehnologia curata
1 - Acţiune timpurie - NAP poate permite includerea acţiunii timpurii. Acţiunea timpurie se limiteazã la reducerile emisiilor din instalaţiile incluse în Directiva peste cantitatea redusã conform legislaţiei comunitare sau naţionale, sau la acţiunile întreprinse în lipsa unei astfel de legislaţii. Se vor desfasura urmãtoarele acţiuni:
1. Luarea deciziei privind acordarea recompensei pentru acţiunea timpurie.
2. Stabilirea metodologiei de determinare a instalaţiilor ce vor fi recompensate.
3. Stabilirea metodei de calculare a primei pentru acţiunea timpurie.
4. Calcularea primei totale necesare pentru acţiunea timpurie.
- Tehnologii curate - Directiva permite luarea în considerare a utilizãrii tehnologiilor curate în alocarea nivelului pe instalatie. Etapele de parcurs sunt:
1. Luarea deciziei privind acordarea recompensei pentru tehnologii curate.
2. Stabilirea metodologiei/criteriilor de determinare a instalaţiilor ce vor fi recompensate.
3. Stabilirea metodei de calculare a primei pentru utilizarea tehnologiilor curate.
4. Calcularea primei totale necesare pentru tehnologii curate.
VIII. Evaluarea calitãţii şi disponibilitatii datelor
În multe state membre UE, îndeosebi în noile state membre, calitatea şi disponibilitatea datelor referitoare la emisii şi producţie la nivel de activitate şi instalatie s-au dovedit principalul obstacol în procesul de alocare. Acest aspect va trebui abordat dintr-o faza timpurie. Etape de parcurs:
1. Determinarea surselor de date ce vor fi folosite.
2. Evaluarea calitãţii şi disponibilitatii datelor referitoare la emisii.
3. Efectuarea colectãrii de date suplimentare, dacã este cazul.
IX. Determinarea rezervelor de certificate
O parte din certificatele totale ar putea fi ţinute în rezerva şi nealocate iniţial instalaţiilor din urmãtoarele motive:
- Rezerva pentru instalaţii neidentificate - Se poate intampla ca unele instalaţii existente sa rãmânã neidentificate pana dupã adoptarea NAP. Rezerva ar putea fi utilizata pentru alocarea de certificate pentru aceste instalaţii identificate ulterior.
- Rezerva pentru noile instalaţii - NAP va trebui sa conţinã informaţii cu privire la modul în care firmele noi pot participa la ETS UE. Firmele noi trebuie tratate în acelaşi fel ca şi participanţii existenţi deja. Majoritatea statelor membre ale UE au pãstrat o rezerva pe care sa o punã la dispoziţie gratuit noilor instalaţii. Etape de parcurs:
1. Determinarea rezervei pentru instalaţii neidentificate şi stabilirea destinaţiei rezervei neutilizate.
2. Stabilirea abordarii rezervei pentru firme noi şi determinarea mãrimii necesare a rezervei.
3. Determinarea destinaţiei rezervei neutilizate (anulare sau scoatere la licitaţie).
X. Alocarea certificatelor pe fiecare instalatie
Etapa finala în metodologia de alocare este reprezentatã de stabilirea cantitãţii de certificate pentru fiecare instalatie. Foarte probabil, procesul de alocare va fi iterativ, ceea ce implica faptul ca, dupã evaluarea alocãrii pe instalatie, se pot opera ajustari ale metodologiei şi plafoanelor la nivel de sector şi instalatie. Etape de parcurs:
1. Stabilirea emisiilor istorice la nivel de instalatie.
2. Stabilirea formulei de baza a alocãrii în funcţie de principiile adoptate şi a eligibilitãţii instalaţiei pentru prime de acţiune timpurie sau de tehnologie curata.
3. Calcularea alocãrii cu asigurarea corespondentei cu plafonul de sector şi activitate şi plafoanele generale de alocare.
XI. Efectuarea consultãrilor publice
Directiva prevede efectuarea de consultãri publice privind NAP. Sunt necesare doua runde de consultãri, una asupra versiunii iniţiale de lucru a NAP şi o alta pentru versiunea finala a NAP.
XII. Autoevaluare
Proiectele de Plan Naţional de Alocare vor fi evaluate în raport cu criteriile enumerate în Anexa III a Directivei înainte de a fi depus la Comisie. Astfel se va asigura conformarea şi se va sprijini procesul de evaluare de cãtre Comisie.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA- ca autoritate competenta desemnatã
MEC şi MAI - şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu
5. Termenele de implementare a acţiunii:
Iniţiere: Decembrie 2005
Finalizare: Februarie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Câte 2 persoane din MMGA, ANPM. MEC şi MAI
Finanţare de la buget: 71.400 RON şi/sau asistenta tehnica şi financiarã solicitatã în ţãrile cu care România a semnat Memorandumuri de Înţelegere sau donori internationali.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Prin aprobarea metodologiei de elaborare a NAP se vor pune bazele efective ale implementarii Directivei ETS UE în România, iar companiile participante vor cunoaşte exact cerinţele implementarii acestei scheme de comercializare şi vor putea participa la tranzacţii.
5.5. Pregãtirea şi aprobarea Planului Naţional de Alocare (NAP) pentru perioada 2007-2012; adoptarea oficialã a NAP; emiterea autorizaţiilor pentru emisiile de GHG
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - capitolul 8.3, care prevede ca NAP prezintã cantitatea totalã de certificate pe care Guvernul României intenţioneazã sa le aloce şi modul în care le va aloca pentru fiecare instalatie. Presupunand data începerii 11.2007, NAP pentru România va cuprinde ultimul an al primei perioade de tranzactionare (2007) împreunã cu cea de-a doua perioada 2008-2012.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
NAP reprezintã o obligaţie stabilitã prin Directiva ETS UE şi România, ca viitor stat membru al UE, va trebui sa implementeze şi sa se conformeze cu prevederile Directivei cel târziu pana la data aderãrii. Având în vedere discutiile cu reprezentanţii Comsiei, NAP va fi elaborat pentru intreaga perioada 2007-2012 şi prezentat CE spre aprobare cel târziu în septembrie 2006.
3. Descrierea acţiunii:
În implementarea acţiuni se prevãd urmãtorii pasi:
I. Elaborarea NAP pentru perioada 2007-2012, în conformitate cu etapele I-XII din metodologie (a se vedea acţiunea 5.4). Practic este imposibil sa se stabileascã o abordare clara în doi pasi: stabilirea metodologiei şi elaborarea NAP, şi astfel va exista o singura activitate integrata.
II. Transmiterea NAP la CE pentru aprobare neoficiala/oficialã.
1. Notificarea NAP la Comisie (pana în spetembrie 2006).
2. NAP va face formal obiectul unei singure decizii a Comisiei.
III. Adoptarea legalã a NAP
Dupã decizia de aprobare a NAP de cãtre CE, va fi adoptatã forma finala a acestuia prin Hotãrârea Guvernului.
IV. Emiterea autorizaţiilor pentru emisiile de GHG - în conformitate cu procedurile aprobate (amendarea procedurilor de autorizare de mediu - <>Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului nr. 818/2003 şi <>Ordinul ministrului mediului şi gospodãririi apelor nr. 876/2004 .
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA - ca autoritate competenta desemnatã
MEC şi MAI şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenele de implementare a acţiunii:
Prima versiune a NAP - Iunie 2006
Notificarea NAP la Comisie - Septembrie 2006
Adoptarea NAP prin Hotãrârea Guvernului - Decembrie 2007
Emiterea autorizaţiilor pentru emisiile de GHG - pana la 31 martie 2007
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Câte 2 persoane din MMGA, ANPM, MEC şi MAI.
Contribuţie financiarã prin asistenta tehnica internationala: 534.300 RON
Contribuţie de la bugetul de stat: 356.600 RON pentru elaborarea NAP
7. Efecte preconizate ca urmarea implementarii acţiunii:
Pregãtirea NAP şi aprobarea lui de cãtre Comisie va da posibilitatea operationalizarii schemei ETS UE şi a implementarii efective a Directivei prin începerea realizãrii de tranzacţii cu certificate de emisii de GHG între companii.
5.6. Comunicarea cu viitorii participanţi
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC -capitolul 8.3, şi ţinând seama de nivelul scãzut de constientizare privind ETS UE în rândul viitorilor participanţi. Aceasta situaţie trebuie imbunatatita în cel mai scurt timp pentru a asigura participarea acestora în cadrul ETS UE. MEC şi MAI vor juca un rol important în realizarea acestei activitãţi.
2. Dterminarea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
O buna comunicare cu viitorii participanţi la ETS UE reprezintã o condiţie importanta pentru realizarea implementarii Directivei ETS UE şi România, ca viitor stat membru al UE, are obligaţia de a se conformã cu prevederile acesteia pana cel mai târziu la data aderãrii.
3. Descrierea acţiunii:
Comunicarea cu viitorii participanţi
SNSC prevede necesitatea unei campanii de informare a viitorilor participanţi la ETS UE. Aceasta se va putea realiza cu ajutorul mai multor miJloace, precum:
1. Asigurarea bazei legale pentru comunicare - a se vedea acţiunile 5.1, 5.2 şi 5.3.
2. Realizarea inventarului instalaţiilor.
3. Instruirea operatorilor, împreunã cu autoritãţile implicate
4. Realizarea unui dialog continuu între autoritãţi şi operatori înaintea, şi în timpul pregãtirii NAP, stabilirea persoanelor de contact, şi a datelor de contact pentru acestea la nivelul tuturor autoritãţilor implicate (naţional/regional/local) ce rãspund la întrebãrile participanţilor la ETS UE
5. Pregãtirea unor broşuri, manuale şi a unei campanii de informare mass-medta
Realizarea activitãţilor prezentate va conduce la urmãtoarele rezultate:
a) Constientizare prin care sa se asigure participarea diferiţilor factori interesaţi la ETS UE.
b) Notificãrile formale a participanţilor toate procedurile şi obligaţiile legate de ETS UE,
c) Consultãri cu viitorii participanţi în timpul pregãtirilor pentru ETS UE.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA autoritate competenta desemnatã
MEC şi MAI şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementarea acţiunii
Data începerii: Noiembrie 2005
Termen: permanent
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Câte o persoana din MMGA, ANPM, MEC şi MAI sprijinite de reprezentanţii ARPM-uri şi APM-uri
Contribuţie financiarã de la bugetul de stat: 35.700 RON
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Comunicarea cu viitorii participanţi este foarte importanta pentru o implementare facila a acestei Directive complexe şi prin aceasta activitate viitorii participanţi vor avea posibilitatea sa se informeze din timp privind cerinţele, condiţiile şi oportunitatile prevãzute de Directiva ETS UE.
6. Politici şi mãsuri de reducere a emisiilor
6.1. Intensificarea participãrii României la Programul "Energie inteligenta pentru Europa"
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
SNSC prevede la Capitolul 9.3.1 identificarea şi elaborarea de acţiuni precise privind politicile şi mãsurile de reducere a intensitatii carbonului în toate sectoarele relevante ale economiei. În plus, SNSC solicita gãsirea unor noi surse de finanţare ale politicilor şi mãsurilor interne (Cap. 9.3.3).
2. Detalii ulterioare privind lipsurile existente şi necesitatea acţiunii:
Programul "Energie inteligenta pentru Europa" (IEE) este programul de asistenta comunitara pentru acţiuni cu caracter netehnologic în domeniul eficientei energetice şi surselor de energie regenerabila. Programul sprijinã politicile Uniunii Europene în domeniul energiei stabilite prin Carta Verde privind Siguranta furnizarii de energie, Carta Alba privind Transporturile şi alte acte normative comunitare înrudite (inclusiv Directivele referitoare la electricitate regenerabila, performanta energetica a clãdirilor şi biocombustibili).
Programul IEE ar putea juca un rol primordial în România prin faptul ca sprijinã elaborarea şi implementarea politicilor referitoare la eficienta energetica şi energia regenerabila. Însã în prezent, România nu beneficiazã pe deplin de Programul IEE din urmãtoarele motive:
1. Lipsa de claritate privind eligibilitatea Romanie pentru IEE şi condiţiile de participare.
2. Lipsa de coordonare dintre ministere şi dintre ministere şi institute în stabilirea prioritatilor privind IEE şi utilizarea efectivã a rezultatelor proiectului în elaborarea politicilor
3. Sumele disponibile pentru cofinantare de la bugetul de stat sunt mici şi nu fac posibila anvergura proiectelor necesare pentru a veni în sprijinul tuturor politicilor României în domeniul energiei,
Prima prioritate este deci îmbunãtãţirea coordonãrii în participarea României şi îmbunãtãţirea comunicãrii dintre proiecte şi factorii de decizie politica. Dacã se va asigura acest lucru, se va putea avea în vedere o creştere a resurselor pentru cofinantare.
3. Descrierea acţiunii:
Pentru a facilita participarea României la Programul "Energie inteligenta perntru Europa" au fost identificate urmãtoarele acţiuni:
1. Ministerul responsabil pentru energie regenerabila şi eficienta energetica (MEC) va evalua actualul program IEE în România şi va specifica mai detaliat prioritãţile de imbunatatire. Evaluarea va privi de asemenea nivelul de cofinantare necesar.
2. Evaluarea posibilitãţilor de creştere a cofinanţãrii care sa devinã disponibilã în anul 2007.
Aceasta şi în legatura cu proiectele finanţate de la bugetul public şi cu cercetarea. MEC, MAI, MTCT şi MEdC vor rãspunde de cooperarea la bugetul de cofinantare.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MEC şi agenţiile subordonate acestuia
MAI, MMGA, MTCT, MEdC
5. Termenul de implementare a acţiunii:
● Finalizarea evaluãrii programului IEE în România: Martie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Bugetul de stat:
● Evaluarea programului IEE de cãtre MEC: 71.400 RON (de contractat: Martie 2006);
● Contribuţii suplimentare de la bugetul de stat pe anul 2007 de cuantificat pana în August 2006.
În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS care ar putea fi folosite pentru cofinantarea proiectelor
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Mãsurile de reducere a intensitatii utilizãri carbonului în producerea şi consumul de energie şi materiale implica utilizarea mai intensa a tehnologiilor avansate. Tehnologiile aduc adeseori şi alte beneficii, precum scãderea consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau, de exemplu, creşterea vatorii proprietãţilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţitã de reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de exemplu poluarea localã a aerului.
6.2. Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.1 şi 9.3.2, ce prevede identificarea şi elaborarea de acţiuni precise privind politicile şi mãsurile de reducere a intensitatii carbonului în toate sectoarele relevante ale economiei. Sectorul energetic este un sector prioritar pentru introducerea politicilor şi mãsurilor de reducere a emisiilor de GHG (Cap. 9.3.2).
2. Detalierea lipsurilor existenfe şi a necesitãţii de acţiune:
Energia regenerabila este puternic promovata la nivel de UE ca mãsura esenţialã de reducere a emisiilor de GHG, deşi majoritatea mãsurilor trebuie adoptate la nivelul fiecãrui stat membru (MS).
Din punct de vedere legislativ Directiva 2001/77/CE privind Promovarea electricitatii obţinute din surse de energie regenerabila pe piata interna a energiei electrice este cea mai importanta reglementare în ceea ce priveşte producţia de energie regenerabila.
Directiva are în vedere producerea energiei electrice produse din surse de energie regenerabile (RES), precum cea eoliana, solara, geotermala, hidro, gaze de fermentaţie, tratarea namolurilor şi biogaz. Directiva conţine:
- Obligaţia MS de a adopta tinte indicative pentru producţia viitoare de energie din RES şi de a arata cum vor fi atinse aceste tinte;
● Obligaţia MS de a analiza cadrul legislativ şi de reglementare actual pentru a reduce sarcinile administrative pentru midi producãtori;
● Obligaţia MS de a adopta reguli standard, transparente şi nediscriminatorii cu privire la responsabilitatea pentru costurile de conectare la reţea, intarire a reţelei şi utilizarea acesteia de cãtre noii producãtori de energie electrica din surse regenerabile.
Cadrul legal de reglementare este finalizat în România prin adoptarea <>Hotãrârea Guvernului nr. 443/2003 , <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.535/2003 , <>Hotãrârea Guvernului nr. 890/2003 , <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.395/2005 şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.892/2004 , şi asigura funcţionarea sistemului de promovare a E-RES. Este introdus şi un sistem de Certificate Verzi Tranzactionabile (TGC). Cu toate acestea, trebuie depasite încã numeroase bariere pentru a se putea exploata potenţialul:
1. Schema privind certificatele verzi tranzactionabile este noua.
2. Instituţiile locale de finanţare nu au fost active pe piata energiei regenerabile şi mulţi dintre sponsorii potenţiali ai proiectelor au o solvabilitate redusã.
3. Intermediarii de pe piata localã nu au experienta legatã de elaborarea şi finanţarea proiectelor de energie regenerabila (ingineri, consultanţi, ESCO etc).
4. Lipsesc informaţii cu privire la eventualele oportunitati de proiecte.
3. Descrierea acţiunii:
Acţiunile identificate în PNASC nu acoperã decât perioada pana în 2007, în timp ce atingerea obiectivului României în ceea ce priveşte cota de energie regenerabila va necesita eforturi pe termen mai îndelungat. Pe termen scurt: vor fi implementate urmãtoarele acţiuni:
1. România îşi va întãri participarea la Programul Energie Inteligenta pentru Europa prin sprijinul acordat elaborãrii de politici privind energia regenerabila (a se vedea acţiunea 6.1).
2. MEC va implementa un proiect de dezvoltare a capacitãţii intermediarilor de piata şi elaboratorilor de proiecte cu sustinere financiarã din partea programului IEE. MEC va asigura cofinantarea necesarã.
3. MEC va evalua sistemul Certificatelor Verzi Tranzactionabile pana la mijlocul anului 2007.
4. Vor fi introduse noi mecanisme financiare pentru proiectele de energie regenerabila, ex. propunerea pentru o facilitate de creditare acordatã de BERD.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MEC şi alte autoritãţi responsabile
MAI şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
1. Întãrirea participãrii la Programul IEE: a se vedea acţiunea 6.1.
2. Mecanisme de finanţare pentru sustinere proiecte de energie regenerabila: Decembrie 2006
3. Evatuarea sistemului TGC: August 2007.
4. Realizarea dezvoltãrii capacitãţii pentru piata proiectelor de energie regenerabila: 2006-2007.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Contribuţie de la bugetul de stat:
● Evaluarea sistemului TGC: 70.600 RON (2007).
● Cofinantarea proiectelor de dezvoltare a capacitãţii pe pieţele enengiei regenerabile: 177.900 RON (2006-2007).
În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS care ar putea fi folosite pentru cofinantarea proiectelor.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Mãsurile de reducere a intensitatii carbonului în producerea şi consumul de energie şi materiale implica tehnologii avansate, noi. Noile tehnologiile, de asemnea, aduc şi alte beneficii precum scãderea consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau creşterea valorii proprietãţilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţitã şi de reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea localã a aerului.
6.3. Promovarea eficientei energetice la utilizatorii finali de energie
1. Prevederea felevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC- Capitolil 9.3.1 şi 9.3.2, ce prevede identificarea şi elaborarea de acţiuni precise privind politicile şi mãsurile de reducere a intensitatii carbonului în toate sectoarete relevante ale economiei, sectorul energetic fiind unul pentru introducerea politicilor şi mãsurilor de reducere a emisiilor de GHG.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Au fost adoptate <>Legea eficientei energetice nr. 199/2000 şi <>Hotãrârea Guvernului nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale referitoare la eficienta energetica. Totodatã, a fost transpusa şi legislaţia privind cerinţele de etichetare a aparatelor electrocasnice prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.252/2005 şi Directiva UE privind Performanta energetica a clãdirilor ( 2002/91/CE ) prin <>Legea nr. 372/2005 .
Trebuie încã depasite numeroase bariere înainte de a putea exploata potenţialul eficientei energetice:
● Lipsa informaţiilor privind eventualele oportunitati de investiţii în domeniul eficientei energetice.
● Lipsa de experienta a intermediarilor de piata (ingineri, consultanţi, ESCO etc).
● Instituţiile locale de finanţare nu au fost active pe piata eficientei energetice, iar mulţi dintre potentialii sponsori ai proiectelor au dificultãţi în asigurarea capitalului pentru investiţii.
● Guvernul nu acorda facilitãţi financiare.
Noul Program Naţional mulţi-anual privind eficienta energetica urmãreşte sa rezolve aceste aspecte (va fi adoptat în cursul anului 2006). Pot fi identificate urmãtoarele prioritati:
1. Evaluarea clara a responsabilitãţilor din cadrul administraţiei centrale privind promovarea eficientei energetice în toate sectoarele relevante (sectorul energetic, locuinţe, transporturi, industrie, agricultura).
2. Stabilirea structurilor instituţionale pentru coordonarea implementarii Programului Naţional.
3. Introducerea facilitãţilor financiare pentru investiţii în eficienta energetica. În 2006 numai sistemele de încãlzire centralizata vor fi eligibile pentru noile programe de subvenţii (13 mil Euro)
4. Stabilirea unor programe de audit care sa ajute la suplinirea informaţiilor cu privire la oportunitatile de investiţii.
5. Introducerea de campanii de informare şi constientizare care sa remedieze lacunele de constientizare a eficientei energetice în rândul populaţiei.
3. Descrierea acţiunii:
În perioada urmãtoare vor fi implementate acţiunile ce urmeazã:
1. Coordonarea dintre ministerele şi agenţiile implicate va fi imbunatatita cu ajutorul Comitetului Interministerial pentru Eficienta Energetica.
2. România îşi va întãri participarea la Programul Energie Inteligenta pentru Europa pentru susţinerea elaborãrii de politici de eficienta energetica (a se vedea acţiunea 6.1).
3. MEC va implementa un proiect de dezvoltare a capacitãţii intermediarilor de piata şi elaboratorilor de proiecte de eficienta energetica cu sprijin financiar acordat prin Programul IEE. MEC va asigura cofinantarea necesarã.
4. Vor fi introduse noi mecanisme financiare pentru proiectele de energie regenerabila, ex. propunerea pentru o facilitate de creditare acordatã de BERD. Dacã va fi cazul, vor fi revocate sau modificate anumite prevederi legislative şi reglementãri naţionale care impiedica sau restrictioneaza utilizarea instrumentelor financiare şi contractele de economisire a energiei pe piata serviciilor energetice.
5. MEC va evalua politicile existente cu privire la promovarea eficientei energetice pana la mijlocul anului 2007.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MEC, ARCE (coordonare). MMGA, MAI şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu
5. Termenul de implementare a acţiunii:
● Întãrirea participãrii la Programul Energie Inteligenta pentru Europa: a se vedea acţiunea 6.1.
● Proiect de intarire a capacitãţii intermediarilor de piata şi elaboratorilor de proiecte de eficienta energetica: 2006/2007
● Mecanisme de finanţare pentru susţinerea proiectelor de eficienta energetica: Decembrie 2006
● Evaluarea politicilor privind eficienta energetica: Iunie 2007
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Contribuţii de la bugetul de stat:
● Cofinantarea proiectului de dezvoltare a capacitãţii pe pieţele de energie regenerabila: 177.500 RON (2006-2007)
● Evaluarea politicilor de eficienta energetica: 70.600 RON (2007)
● Creşterea finanţãrii pentru o schema de facilitãţi de finanţare a eficientei energetice (2007): se va stabili în luna august 2006.
În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS care ar putea fi folosite pentru cofinantarea proiectelor.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Mãsurile de reducere a intensitatii carbonului în producerea şi consumul de energie şi materiale implica tehnologii avansate, noi. Noile tehnologiile, de asemnea, aduc şi alte beneficii, precum scãderea consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau creşterea valorii proprietãţilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţitã şi de reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea localã a aerului.
6.4. Promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficientei energetice în sistemele de încãlzire centralizata
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.1 şi 9.3.2, ce prevede identificarea şi elaborarea de acţiuni precise legate de politicile şi mãsurile de reducere a intensitatea carbonului în toate sectoarele relevante ale economiei, sectorul energetic fiind unul prioritar pentru introducerea politicilor şi mãsurilor de reducere a emisiilor de GHG.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Lipsa fondurilor de investiţii pentru reabilitare şi modernizare şi lipsa unor politici coerente privind producţia CET au dus la starea precara a sistemelor de încãlzire în prezent. În unele relele au fost însã instalate în ultimii ani unitãţi mai mici.
Obiectivul Directivei 2004/8/CE - în promovarea sistemelor de cogenerare este acela de a creste eficienta energetica şi de a îmbunãtãţi oferta prin crearea unui cadru de promovare şi dezvoltare a cogenerarii de energie termica şi electrica de inalta eficienta, pe baza cererii de caldura utila şi economiilor de energie primara de pe piata interna, ţinând cont de situaţia nationala specifica, în special legat de condiţiile climatice. Pe termen scurt, intenţia Directivei este de a susţine instalaţiile CET existente şi de a crea un teren de joc egal pe piata. Directiva prevede armonizarea definitiilor randamentelor, centralelor termoelectrice de micro/mici dimensiuni etc. şi stabileşte un cadru pentru garantarea originii etectricitatii furnizate de CET şi a schemelor de sustinere pentru promovarea cogenerarii de inalta eficienta. Totodatã, statele membre au obligaţia de a asigura proceduri obiective, transparente şi nediscriminatorii de acces la reţea, criterii de tarifare şi administrare (urmare a Directivei 2003/54/CE ).
Pe termen mediu şi lung intenţia Directivei este de a asigura luarea în considerare a producţiei de energie termoelectrica de inalta eficienta la proiectarea oricãrei instalaţii noi. Ea stabileşte o serie de criterii privind analiza obligatorie a potenţialului naţional de creare a unei CET de mare eficienta în fiecare stat membru. Pentru valorificarea acestui potenţial pot fi continuate sau create scheme de sustinere bazate pe cererea de caldura utila şi economia de energie primara.
Directiva 2004/8/CE va fi transpusa în prima jumãtate a anului 2006. Vor trebui avute în vedere urmãtoarele probleme:
1. Lipseşte o strategie nationala uniforma privind încãlzirea centralizata şi producţia de energie termoelectrica. În prezent se observa o schimbare în favoarea sistemelor individuale de încãlzire şi reţelele centralelor termice sunt uneori distruse cu consecinţe pe termen lung. Este necesarã o poziţie ferma a guvernului cu privire la viitorul sistemelor de încãlzire centralizata.
2. Toate sistemele de încãlzire centralizata sunt transferate autoritãţilor locale. Legea Eficientei Energetice prevede ca toate municipiile mari sa întocmeascã un plan de eficienta energetica.
Majoritatea municipiilor nu dispun de suficiente cunoştinţe şi capacitate şi nici de resurse financiare pentru investiţii.
3. Au lipsit în trecut facilitãţile financiare pentru investiţiile în eficienta energetica în sistemele de încãlzire centrala.
4. Introducerea alocaţiilor pentru încãlzire a avansat lent. Acest sistem va oferi consumatorilor de energie termica un stimulent important pentru economisirea energiei.
3. Desrierea acţiunii:
Urmãtoarele acţiuni vor fi implementate în perioada urmãtoare în vederea promovãrii producţiei de energie termoelectrica şi eficienta energetica în încãlzirea centrala
1. Va fi transpusa Directiva 2064/8/CE .
2. Va fi adoptatã o strategie pe termen lung privind producţia de energie termoelectrica şi încãlzirea centrala şi vor fi introduse actele normative aferente prin revizuirea Strategiei Naţionale pentru furnizarea încãlzirii centrale în municipii. Strategia va viza rolul încãlzirii centrale în raport cu alternativele de furnizare a electricitatii şi agentului termic şi o posibila trecere de la CET mari la centrale mai mici şi mai eficiente. Vor fi stabilite resursele financiare. Strategia se va adresa de asemenea tipurilor de impact asupra emisiilor de GHG.
3. Vor fi asigurate facilitãţi financiare pentru proiecte de eficienta energetica în sistemele de încãlzire centralizata din 2006.
4. Va fi intarita printr-un program de instruire capacitatea administraţiei locale în evaluarea necesarului de energie termica utila.
5. Se va desfasura un program de promovare a alocaţiilor individuale pentru costul încãlzirii.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MAI, MEC, ARCE, MMGA, Autoritãţile administraţiei publice locale şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu
5. Termenul de implementare a acţiunii:
● Transpunerea Directivei 2004/8/CE : Iunie 2006
● Aprobarea Strategiei privind promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficientei energetice în sistemele de încãlzire: Decembrie 2006
● Acordarea facilitãţilor financiare pentru proiectele de eficienta energetica în încãlzirea centralizata: începând cu 2006
● Iniţierea facilitatii de instruire în planificarea energiei: August 2006
● Iniţierea proiectului de promovare a alocaţiilor individuale pentru încãlzire: Decembrie 2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Bugetul de stat:
● Facilitãţi financiare pentru eficienta energetica în încãlzirea centrala: 178.500 RON (2006)
● Facilitate de instruire a administraţiei locale în planificarea energiei: 176.500 RON (2007)
● Proiectul de promovare a alocaţiilor individuale pentru costul încãlzirii: cofinantare de la bugetul de stat 353.000 RON (2007)
În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS, care ar putea fi folosite pentru cofinantarea proiectelor.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Mãsurile de reducere a intensitatii carbonului în producerea şi consumul de energie şi materiale implica tehnologii avansate, noi. Noile tehnologiile, de asemnea, aduc şi alte beneficii, precum scãderea consumurilor de alte resurse, creşterea nivelului producţiei sau creşterea valorii proprietãţilor. Reducerea emisiilor de GHG este adeseori însoţitã şi de reducerea altor forme de impact negativ asupra mediului, de cum ar fi poluarea localã a aerului.
6.5. Gestionarea emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din transport
1. Prevederea relevanta din SNSC csre justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.2.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Carta Alba a UE din 2001 privind Transporturile se adreseazã, în mod specific dezvoltãrii economice puternice care se asteapta în statele candidate ia aderare (CS) şi la creşterea, în consecinta a fluxurilor de transport, în particular a traficului rutier greu. La nivel de UE şi de CS trebuie adoptate acţiuni de schimbare (sau menţinere) a echilibrului între modurile de transport în favoarea celui feroviar, evitandu-se în acelaşi timp repercusiunile negative asupra economiilor CS ca urmare a acestor politici. Creşterea transporturilor şi a emisiilor de GHG aferente reprezintã pentru multe dintre statele membre UE şi probabil ca pe termen mai lung şi pentru CS principala problema în calea realizãrii reducerilor generale de emisii la scara nationala. Mãsurile propuse de UE sunt revitalizarea cãilor ferate, creşterea concurentei prin deschiderea pieţelor, susţinerea serviciilor de transport de mãrfuri şi crearea unei Reţele Trans Europene de Transport prin rezolvarea strangularilor, pãstrarea echilibrului dintre creşterea transporturilor aeriene şi mediu, dezvoltarea transporturilor urbane de inalta calitate şi programe de cercetare-dezvoltare în serviciul unor transporturi curate şi eficiente.
Recent a fost constituit în cadrul MTCT un nou Direcţia Generalã de Mediu în vederea intaririi perspectivei de mediu în politicile de transport. Schimbãrile climatice şi reducerea emisiilor de GHG provenite din transporturi fac parte dintre sarcinile noului departament.
În sectorul transporturi, probtema legatã de calitatea aerului este abordata prin impunerea utilizãrii unor carburanţi mai puţin poluanti, oferind în acelaşi timp informaţii privind consumul de carburanţi şi emisiile de CO(2) la vehiculele noi, precum şi prin reabilitarea drumurilor trans-europene (<>Hotãrârea Guvernului nr. 343/2002 ).
Stabilirea unei politici structurale şi a unui cadru financiar adecvat, precum şi a capacitãţii necesare pentru implementarea acestor mãsuri este prioritara în perioada 2005-2007.
3. Descrierea acţiunii:
Urmãtoarele acţiuni vor fi întreprinse în perioada urmãtoare:
1. Analiza de cãtre MTCT în cooperare cu MMGA a strategiei existente privind transporturile sub aspectul schimbãrilor climatice. Actuala strategie privind transporturile nu menţioneazã de loc schimbãrile climatice. Analiza se va ocupa de abordarea viitoare cu privire la încorporarea considerentelor legate de schimbãrile climatice în principalele decizii referitoare la infrastructura de transport.
2. Întãrirea cooperãrii cu MMGA prin intermediul CNSC (a se vedea Acţiunea 1.1)
3. Program de dezvoltare a capacitãţii noii Direcţii Generate de Mediu al MTCT cu privire la politicile şi mãsurile de gestionare a emisiilor de GHG provenite din transport. Acesta se poate realiza combinat cu iniţierea cooperãrii internaţionale în domeniu.
4. Îmbunãtãţirea inventarelor GHG şi scenariilor de emisii pentru sectorul transporturi (a se vedea Acţiunea 2.1.2).
5. Campanie iniţialã de informare a publicului larg din România cu privire la relaţia dintre schimbãrile climatice şi transport în cooperare cu MMGA.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MTCT, MAI, MMGA şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implementare a acţiunii:
● Analiza actualei strategii de transport: finalizare August 2006.
● Program de dezvoltare a capacitãţii Direcţiei Generale de Mediu: iniţiere Februarie 2006.
● Îmbunãtãţirea inventarului emisiilor din transport şi scenariilor: a se vedea acţiunea 2.1.2
● Realizarea unei campanii de informare: iniţiere August.2006
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Câte o persoana din MTCT, MAI şi MMGA
● Îmbunãtãţirea inventarului emisiilor din transport şi scenariilor: a se vedea Acţiunea 2.1.2 - 89.250 RON de la bugetul de stat (2006)
● Campanie de informare: bugetul de stat 88.750 RON (2006 şi 2007)
● Program de dezvoltare a capacitãţii Direcţiei Generale de Mediu: 355.000 RON pe baza sprijinului unui donor internaţional
În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS pentru alte politici şi mãsuri în sectorul transporturi.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Îmbunãtãţirea eficientei energetice în transporturi conduce la reducerea emisiilor de GHG provenite din transport, dar şi la impactul asupra mediului. Alte beneficii ar fi reducerea utilizãrii resurselor de carburant şi introducerea de noi tehnologii.
6.6. Promovarea recuperãrii energiei prin închiderea depozitelor de deşeuri
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.2.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Emisiile de metan provenite de la depozitele de deşeuri solide sunt predominante în sectorul deşeuri. Directiva privind recuperarea metanului din deşeurile biodegradabile din depozitele de deşeuri (pe scurt Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor) este transpusa şi a fost pregãtit un plan de implementare. În România a fost adoptatã Strategia Nationala de Gestionare a Deşeurilor.
Scopul Directivei este de a prevedea mijloace, proceduri şi îndrumãri pentru prevenirea sau reducerea pe cat posibil a efectelor negative asupra mediului prin cerinţe operative şi tehnice stringente privind deşeurile şi depozitele de deşeuri. Se au în vedere urmãtoarele tipuri de impact: poluarea apelor de suprafata, apelor subterane, solului şi aerului şi impactul asupra mediului global, inclusiv efectul de sera, precum şi posibilele riscuri pentru sãnãtatea umanã rezultând din depozitarea deşeurilor, pe intreaga durata de existenta a depozitului.
Condiţiile actuale nu vor duce la alegerea soluţiei optime din punct de vedere al schimbãrilor climatice şi anume utilizarea biogazului captat pentru producerea de energie electrica şi termica:
1. Legislaţia existenta prevede numai recuperarea gazului şi arderea lui în flacara.
2. Administraţiile publice locale sunt proprietarele celor mai multe depozite de deşeuri dar majoritatea acestora nu dispun de suficiente cunoştinţe şi de capacitate sau resurse financiare pentru investiţii. Prin urmare administraţiile publice locale tind sa aleagã soluţii simple: acoperire şi ardere în flacara.
3. Lipsesc informaţiile cu privire posibilitatea de utilizare a gazelor de depozit pentru producerea de energie şi a amplasamentelor celor mai promitatoare.
3. Descrierea acţiunii:
Urmãtoarele acţiuni privind promovarea utilizãrii biogazului de la depozitele de deşeuri pentru producerea de energie se vor desfasura în perioada urmãtoare:
1. Va fi inclusã în legislaţie investigarea obligatorie a fezabilitatii utilizãrii energiei provenite de la utilizarea biogazului de la depozitele de deşeuri. Investigarea se va referi la existenta şi calitatea biogazului. O parte a evaluãrii va trebui facuta înainte de închiderea depozitului.
2. Pentru susţinerea companiilor care elaboreazã proiecte în identificarea amplasamentelor promitatoare, se va face un inventar naţional al cantitãţilor potenţiale de biogaz existente în depozite. Acest inventar va evalua, de asemenea, potenţialul de introducere a biogazului de la depozitele de deşeuri în reţelele de încãlzire centrala.
3. Se va desfasura un program de dezvoltare a capacitãţii autoritãţilor publice locale privind beneficiile utilizãrii biogazului de la depozitele de deşeuri ca sursa de energie şi identificarea posibilelor surse de finanţare. Totodatã, va fi imbunatatita cooperarea dintre autoritãţile de mediu şi autoritãţile administraţiile publice locale.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA, MAI, autoritãţile administraţiei publice locale şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termene de implementare a acţiunii:
● Obligativitatea investigarii fezabilitatii utilizãrii biogazului ca sursa de energie: August 2006
● Stabilirea inventarului naţional al cantitãţilor de biogaz potenţial disponibile în depozite: Decembrie 2007. Propunerea va fi prezentatã Programului Energie Inteligenta pentru Europa.
● Iniţierea programului de dezvoltare a capacitãţii autoritãţilor administraţiei publice locale cu privire la avantajele utilizãrii biogazului ca sursa de energie: Septembrie 2006.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Bugetul de stat:
● Stabilirea inventarului naţional: costuri totale: 353.000 RON finanţare de la bugetul de stat (2007)
● Program de dezvoltare a capacitãţii autoritãţilor locale: 357.000 RON de la bugetul de stat în 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS pentru politicile şi mãsurile de reducere a emisiilor de GHG din activitatea de gestionare a deşeurilor.
7. Efecte preconizate ca umare a implementarii acţiunii:
Utilizarea biogazului de la depozitele de deşeuri ca sursa de energie regenerabila va înlocui combustibilii fosili cu beneficii aferente pentru mediu şi economie.
6.7. Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizãrii terenurilor şi silvicultura; introducerea sistemelor de utilizare integrata a terenurilor
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 9.3.2.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitaţi de acţiune:
Utilizarea Terenurilor, schimbarea utilizãrii terenurilor şi silvicultura (LULUCF) se referã la activitãţile umane prin care se modifica utilizarea terenurilor sau este afectatã cantitatea de carbon sau biomasa din pãdurile existente sau rezervele din sol. Acest sector emite pe de o parte gaze cu efect de sera (adicã reprezintã o sursa) şi le indeparteaza din atmosfera prin sechestrarea carbonului în bazine de absorbţie a carbonului. Practicile silvice şi de utilizare a terenurilor reprezintã un potenţial considerabil de compensare a emisiilor de gaze cu efect de sera. Plantarea de arbori, conservarea pãdurilor şi modificarea practicilor de cultivare pentru creşterea cantitãţii de carbon în sol, de exemplu, fac posibila creşterea dimensiunilor bazinelor de absorbţie a carbonului.
Exista oportunitati majore de activitãţi sau programe de compensare şi reducere în România. Aceste activitãţi se pot grupa în urmãtoarele trei categorii:
1. Management pentru conservarea carbonului Obiectivul proiectelor de conservare este acela de a conserva bazinele existente de carbon prin practici precum rezerva de pãduri, reducerea defrisarilor, gestionarea pãdurilor, practici de recoltare alternative, protecţie impotriva incendiilor şi dãunãtorilor.
2. Management pentru sechestrarea carbonului Obiectivul proiectelor de sechestrare a carbonului este extinderea depozitarii carbonului prin împãduriri, reimpaduriri, agro-silvicultura, stimularea regenerarii naturale, replantarea terenurilor degradate, tehnici de lucrare a pãmântului şi alte practici agricole de creştere a cantitãţii de carbon din sol şi management al produselor forestiere pentru prelungirea duratei de existenta utila.
3. Management pentru substituirea carbonului. Ideea este utilizarea biomasei ca înlocuitor al materialelor durabile energo-intensive cu conţinut scãzut de carbon (ex, caramida, ciment, oţel, plastic) şi înlocuirea combustibililor solizi cu combustibili bioenergetici cultivati în mod durabil în mod deosebit, industria cimentului din România analizeazã potenţialul coincinerarii de biomasa, pentru care se va crea o facilitate financiarã în cadrul schemei UE privind schimbul de emisii.
În Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din România (2001-2010), sunt prevãzute urmãtoarele obiective ce vor îmbunãtãţi capacitatea de absorbţie a CO(2) din România:
● Asigurarea integritãţii şi dezvoltãrii suprafeţelor împãdurite precum şi extinderea suprafeţei acoperite de vegetaţie forestierã;
● Extinderea suprafeţelor împãdurite şi a altor categorii de vegetaţie forestierã, inclusiv pe terenuri degradate, în afarã fondului forestier.
● Susţinerea creãrii plantaţiilor forestiere pe terenuri scoase din circuitul agricol, în conformitate cu cerinţele agriculturii durabile.
● Susţinerea acţiunilor de creare a perdelelor forestiere şi a altor categorii de plantaţii forestiere, în afarã fondului forestier.
Se poate identifica o gama larga de politici şi mãsuri în domeniul folosinţei terenurilor, schimbãrii de folosinta şi silviculturii. Actuala abordare pe sector cu privire la utilizarea terenurilor şi lipsa unei gospodariri integrate a terenurilor, creeazã însã conflicte de folosinta a terenurilor şi probleme socio-economice şi de mediu asociate acestora (inundatii, alunecãri de teren, pierderi de recolta, defrisari etc). Pe termen scurt, vor trebui deci promovate sisteme de folosire integrata a terenurilor la nivet local şi regional, care sa permitã utilizarea durabila a terenurilor, dublata de introducerea ghidurilor şi codurilor de buna practica. O cerinta legatã de aceasta, privind introducerea sistemelor de utilizare integrata a terenurilor, este clarificarea definitiilor de folosinta a terenurilor
3. Descrierea acţiunii:
Urmãtoarele acţiuni vor putea fi implementate în perioada 2005-2007 pentru îmbunãtãţirea gospodãririi utilizãrii terenurilor în România:
1. Stabilirea unui grup de lucru interministerial pentru politici şi mãsuri LULUCF legate de introducerea sistemelor de utilizare integrata a terenurilor.
2. Clarificarea şi actualizarea definitiilor de utilizare a terenurilor la nivel naţional pentru a se elimina diferenţele dintre suprafeţele ocupate (date bazate pe senzori la distanta) şi statisticile "din teren". Trebuie adoptate şi promovate la nivel naţional noi definiţii (UE, FAO, sau LULUCF GPG).
3. Îmbunãtãţirea capacitãţii de colectare, prelucrare şi raportare la UNFCCC, UNCCD şi UNCBD în vederea gestionãrii mediului la nivel global.
4. Proiect de cercetare privind îmbunãtãţirea gospodãririi utilizãrii terenurilor prin realizarea de linii directoare şi modele de gospodãrire durabila a utilizãrii terenurilor la diferite scãri (regionala, localã, pe bazine hidrografice, la nivel de comunitate, intercomunal etc.). Modelele vor oferi structura adecvatã a utilizãrii terenurilor conform reliefului, zonelor climatice şi tipurilor de organizare socio-economicã a regiunilor (care sa fie utilizate de factorii interesaţi)
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
Aceasta acţiune va necesita cooperarea dintre toate ministerele şi institutele ale cãror activitãţii sunt legate de utilizarea terenurilor: MAPDR (coordonator)
MMGA, MEC, MTCT, MAI şi agenţiile din subordinea acestora.
Institute de cercetare din domeniu şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termene de implementare a acţiunii:
Stabilirea grupului de lucru interministerial: Martie 2006
Adoptarea reglementãrii privind definiţiile utilizãrii terenurilor: Martie 2007
Proiect de cercetare privind sistemele integrate de gospodãrire a utilizãrii terenurilor: Decembrie 2007.
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
Proiectul de cercetare privind sistemele integrate de gospodãrire a utilizãri terenurilor:
● Bugetul de stat: 177.500 ROM (2006-2007)
● Donori internationali: 355.000 RON (2006-2007)
În 2007, pot deveni disponibile resurse suplimentare prin GIS pentru alte politici şi mãsuri care sa determine creşterea capacitãţii bazinelor de absorbţie în domeniul LULUCF.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Acţiunile care promoveazã conservarea şi sechestrarea carbonului nu numai ca vor reduce emisiile nete, ci vor fi justificate şi din punct de vedere social, economic şi ecologic. Dezvoltarea durabila, producţia industriala de lemn şi combustibil, utilizarile traditionale ale pãdurii, protecţia resurselor naturale, îmbunãtãţirea calitãţii apei şi turismul, sunt toate obiective importante pentru o buna gospodãrire a pãdurilor.
7. Constientizare, educaţie şi participarea publicului
7.1. Elaborarea Planului de Acţiune privind Schimbãrile Climatice şi Educaţia (APCCE)
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 10 (Educaţie, cercetare şi creşterea constientizarii), care menţioneazã necesitatea dezvoltãrii unui plan de acţiune privind educarea, instruirea şi constientizarea publicului cu privire la aspectele legate de schimbãrile climatice. Totodatã, unul dintre obiectivele specifice ale SNSC este încorporarea aspectelor referitoare la schimbãrile climatice în educaţie şi cercetare şi creşterea nivelului de constientizare şi participare a publicului şi a factorilor interesaţi din România, la aspectele legate de schimbãrile climatice.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
În curricula şcolarã primara, gimnaziala, pre-universitarã şi universitare tematica privind schimbãrile climatice nu este un subiect specific programelor şcolare, ci este parţial abordata în cadrul tematicii privind protecţia mediului şi dezvoltarea durabila. Lipsa profesorilor pregatiti în acest sens şi a materialelor de instruire sunt bariere în constientizarea problematicii schimbãrilor climatice. Prin urmare, este necesar sa se dezvolte o abordare integrata a tematicii privind schimbãrile climatice în programele şcolare existente în şcoli şi licee. Acest lucru se va realiza prin Planul de Acţiune specific privind Schimbãrile Climatice şi Educaţia (APCCE).
APCCE va avea în vedere la momentul eleborarii urmãtoarele aspecte:
● Absenta tematicii privind Schimbãrile climatice din programele existente.
● Lipsa de profesori pregatiti în legatura cu tematica privind schimbãrile climatice.
● Lipsa unor materiale de instruire corespunzãtoare privind tematica schimbãrilor climatice.
Se va tine seama, în elaborarea APCCE şi de schimbãrile instituţionale ce sunt preconizate a avea loc în domeniul educaţiei, la nivel naţional. Astfel, este planificat un proces de descentralizare pana la nivel de liceu, ceea ce va conferi în viitor un rol important consiliilor locale. Programele şcolare existente vor trebui examinate pentru a vedea cum ar putea fi cel mai bine incluse principalele aspecte legate de schimbãrile climatice.
3. Descrierea acţiunii:
Se va stabili cadrul institutional, ce are în vedere, în special, în conceperea, implementarea şi monitorizarea APCCE, legate de includerea aspectelor privind schimbãrile climatice în educaţie. MMGA şi MEdC vor infiinta un sub-comitet în cadrul CNSC special pentru Educaţie (similar cu sub-comitetul pentru adaptare), care sa rãspundã de realizarea APCCE. Cooperarea privind APCCE dintre MMGA şi MEdC va trebui materializata, eventual ca anexa la protocolul de cooperare existent dintre MMGA şi MEdC.
APCCE se va avea în vedere includerea tematicii privind schimbãrile climatice în curricula şcolarã primara, gimnaziala, pre-universitarã şi universitare şi va include urmãtoarele:
A) Dezvoltarea unor Iniţiative pilot Acestea vor include elaborarea de materiale de instruire şi pregãtirea profesorilor din şcolile (primare şi liceale) sau universitãţile alese ca parte a proiectului pitot. Planificarea şi implementarea acestor acţiuni, se va efectua cel mai probabil de cãtre ONG-uri de mediu, care dispun deja de experienta în acest domeniu.
B) Identificarea şi stabilirea modului în care tematica privind schimbãrile climatice este, introdusã în curricula şcolarã primara, gimnaziala, pre-universitarã şi universitare, la nivel naţional. Activitatea va include: identificarea şi stabilirea modului în care tematica privind schimbãrilor climatice va fi introdusã în programa existenta, instruirea profesorilor în acest domeniu şi elaborarea manualelor şi materialelor adecvate.
C) Elaborarea a doua cursuri postuniversitare cu tematici difereniate privind schimbãrile climatice şi implementarea acestora universitãţi diferite (private sau publice): unul axat pe aspectele tehnice ale reducerii emisiilor de GHG şi/sau adaptarea la efectele schimbãrilor climatice şi celãlalt axat pe aspectele politice/instituţionale/
socio-economice ale politicii internaţionale în domeniul schimbãrilor climatice. Identificarea şi selecţia universitatilor se va face pe baza de licitaţie de oferte.
D) Participarea mai activa la acţiunile de cooperare internationala privind educaţia în domeniul schimbãrilor climatice. Ministerele implicate, împreunã cu instituţiile de învãţãmânt şi ONG-urile vor identifica modalitãţi prin care se poate intensifica cooperarea internationala. Scopul acestei acţiuni este de a beneficia de experienta internaţionale, de a dezvolta legãturi cu reţelele internaţionale şi, pe cat posibil de a accesa surse de finanţare internaţionale pentru implementarea APCCE.
4. Instiutiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MEdC, MMGA împreunã cu instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa şi cu alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termene de implementare a acţiunii:
Stabilirea cadrului institutional: Martie 2006
A) Iniţiere: Septembrie 2006
B) Decembrie 2006
C) Octombrie 2007
D) Iniţiere: Martie 2006
Elaborarea integrala a APCCE: Decembrie 2007
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
A) 1 persoana MMGA, 1 persoana MEdC şi 1 persoana ANPM. Finanţare: 178.500 RON din surse externe.
B) 1 persoana MMGA, 1 persoana MEdC şi 1 persoana ANPM. Finanţare: 357.000 RON de la bugetul de stat sau din surse externe.
C) 1 persoana MMGA şi 1 persoana MEdC. Finanţare: 176.500 RON din surse externe sau de la bugetul de stat.
D) 1 persoana MMGA şi 1 persoana MEdC.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Efectele PACCE pot fi împãrţite în doua categorii:
1. Pe termen lung acţiunea conduce la creşterea constientizarii publicului larg, înţelegerea necesitãţii implementarii acţiunilor de reducere a emisiilor de GHG şi adaptarea la schimbãri.
2. Totodatã, activitatea va asigura profesionisti calificaţi capabili sa contribuie la implementarea angajamentelor internaţionale privind schimbãrile climatice.
7.2. Constientizarea publicului cu privire la schimbãrile climatice
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este indusa în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 10 (Educaţie, cercetare şi creşterea constientizarii), care menţioneazã necesitatea intensificãrii activitãţilor de constientizare a publicului şi îmbunãtãţirea participãrii publicului la luarea deciziei în domeniul schimbãrilor climatice, în România.
Un domeniu important de acţiune identificat în acest sens este cel al campaniilor de constientizare a publicului cu privire la schimbãrile climatice, destinate factorilor interesaţi precum administraţia publica, comunitatea oamenilor de afaceri, ONG-uri de mediu şi mass-media.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
Constientizarea publica specifica a aspectelor legate de schimbãri climatice a lipsit pana acum în România, problematica aceasta ajungând, în special, în atenţia mass-media şi a publicului în cazul apariţiei unor fenomene meteorologice extreme, precum inundatiile. Producerea unor astfel de calamitati naturale severe în ultimii ani reprezintã o oportunitate pentru sensibilizarea publicului privind posibilele efecte ale schimbãrilor climatice în viitor.
Constientizarea publicului ar trebui sa vizeze doua componente majore de rãspuns la efectele schimbãrilor climatice: pe de o parte ameliorarea acestora prin limitarea emisiilor de GHG şi pe de alta parte reducerea impactului prin implementarea unor mãsuri de adaptare. MMGA şi alte ministere implicate au utilizat diferite canale de diseminare a informaţiilor cu privire la schimbãri climatice, între care organizarea unor dezbaterii, seminarii şi actualizarea paginii de internet. Însã, informaţiile au vizat în mare factorii interesaţi imediat implicaţi şi doar într-o mãsura limitatã publicul larg. O contribuţie importanta la diseminarea informaţiilor au avut-o ONG-urile de mediu, care au produs o serie de publicaţii informative pe teme de schimbãri climatice şi aspecte asociate, precum influente ale domeniilor energie şi transport, în general, activitãţii legate de constientizarea publicului au fost restrictionate datoritã lipsei de finanţare.
3. Descrierea acţiunii:
Activitãţile de constientizare care vor fi dezvoltate în cadrul acestei acţiunii se vor referi la constientizarea publicului larg, în timp ce activitãţile de constientizare privind aspectele specifice (de ex. constientizarea factorilor din industrie cu privire la UE ETS) din domeniul schimbãrilor climatice vor fi tratate în cadrul acţiunilor sus menţionate din PNASC. Fiecare initiativa de constientizare a publicului larg va trebui sa ţinã seama de caracteristicile grupului tinta, precum varsta, nivelul de cunoştinţe, interesul, locul geografic, sectorul economic etc.
Abordarea activitãţii va urmãri doua direcţii:
A) Constientizare prin mass media
Îmbunãtãţirea calitãţii şi cantitãţii de informaţii transmise de mass-media este un mijloc eficient de a sensibiliza publicul larg şi poate fi realizatã prin:
1. Identificarea instituţiei responsabile cu gestionarea acţiunii. Aceasta va fi o companie de mass media/PR din sectorul privat, de preferinta cu experienta în domeniul mediului.
2. Înfiinţarea unui sub-comitet cu reprezentanţi al ministerelor/agentiilor, ONG-urilor şi mass media care sa elaboreze şi sa dezvolte actiunite de informare.
3. Elaborarea unor pachete informative pentru presa în limba romana cu privire la politicile privind schimbãrile climatice în România şi în Uniunea Europeanã.
4. Organizarea de seminarii pentru instruirea jurnalistilor pe teme de schimbãri climatice. Scopul seminariilor va fi îmbunãtãţirea înţelegerii aspectelor legate de problematica schimbãrilor climatice în vederea unei abordari profesioniste a aspectelor legate de acest subiect în mass-media.
5. Realizarea de acorduri de colaborare între MMGA/MEdC, reţele TV şi radio, publice şi private, ziare şi reviste. În particular, activitatea de promovare prin programe TV şi radio privind aspecte referitoare la problematica schimbãrilor climatice (ex: includerea în buletinele meteo a unor explicaţii privind schimbãrile climatice).
B) Constientizarea publicului prin alte mãsuri
Se va stabili şi un program pentru constientizarea publicului prin intermediul altor mãsuri. Multe dintre aceste activitãţi de constientizare vor fi iniţiate, în principal, de ONG-uri, dar şi de alte instituţii publice, precum APM-uri sau centre de informare a publicului.
Între mãsurile eligibile se pot numara utilizarea unei game de mijloace diferite precum realizarea unor manuale, broşuri informative, jocuri demonstrative, manifestãri publice, concursuri tematice la nivel local, regional sau naţional.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
MMGA împreunã cu instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa, ONG-uri de mediu, şi alte ministere şi instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termene de implementare a acţiunii:
A: Decembrie 2006
B: permanent
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
A) 1 persoana MMGA şi 1 persoana ANPM. Finanţare de la bugetul de stat sau din surse externe pentru managementul acţiunii (35.700 RON), pachete informative (71.400 RON), seminarii de instruire (2 x 53.550=107.100 RON), promovare prin programe TV şi radio (357.000 RON).
B) 1 persoana MMGA şi 1 persoana ANPM. Finanţare: 105.900 RON. de la bugetul de stat sau din surse externe.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementarii acţiunii:
Efectele constientizarii publicului cu privire la problematica schimbaritor climatice pot fi directe şi/sau indirecte:
1. Efectele directe, potenţiale, rezultate în urma unei campanii de constientizare ar fi acţiunile active întreprinse de persoane, instituţii şi companii în privinta limitãrii emisiilor de GHG şi/sau luarea în considerare a adaptãrii la schimbãrile climatice în planificarea activitãţii,
2. Efectele indirecte, potenţiale, s-ar materializa prin din sprijinul populaţiei acordat în elaborarea şi implementarea politicilor şi mãsurilor de limitare a emisiilor de GHG sau de adaptare, pe viitor, la schimbãrile climatice.
7.3. Îmbunãtãţirea accesului la informaţii şi a participãrii publicului
1. Prevederea relevanta din SNSC care justifica includerea acţiunii:
Acţiunea este inclusã în baza prevederilor din SNSC - Capitolul 10 (Educaţie, cercetare şi creşterea constientizarii), care menţioneazã necesitatea îmbunãtãţirii accesului la informaţii şi a participãrii publicului la luarea deciziei în domeniul schimbãrilor climatice în România.
În acelaşi timp, SNSC menţioneazã ca, participarea publicului la stabilirea politicilor referitoare la schimbãri climatice este importanta şi menţioneazã ca implementarea acestora implica şi afecteazã sectorul public, companiile şi populaţia, necesitand o mai mare cunoaştere din partea publicului şi participarea acestuia ta luarea deciziilor.
2. Detalierea lipsurilor existente şi a necesitãţii de acţiune:
O serie de prevederi ale UNFCCC şi ale KP precum şi cerinţele UE conţin reguli specifice privind rolul şi drepturile societãţii civile. Deşi abordarile variaza, exista o serie de cerinţe şi proceduri definite de participare a publicului la luarea deciziilor privind problematica schimbãrilor climatice. Participarea publicului la luarea deciziilor necesita o baza solida de cunoaştere din partea acestora, acces la informaţii precum şi implicarea factorilor interesaţi în procesul decizional.
Important în acest sens este accesul în timp util la informaţiile privind schimbãrile climatice, acest lucru fiind o preconditie pentru participarea activa a publicului în luarea deciziilor în acest domeniu. Aceasta acţiune vine în sprijinul implementarii reglementãrilor existente, precum Legea nr. 544 privind accesul la informaţii, angajamentele României prin semnarea Convenţiei de la Aarhus. <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.115/2002 privind liberul acces la informaţii şi <>Ordinul MMGA nr. 1.182/2002 privind culegerea, procesarea şi diseminarea informaţiilor de mediu.
Procedurile de participare a publicului în procesul de luare a deciziei referitoare la implementarea mecanismelor flexibile prevãzute de KP trebuie clar specificate şi reglementate. Aceste aspecte vor fi luate în considerare, în special, atunci se vor realiza implementarea acţiunilor specifice referitoare la mecanismele flexibile.
3. Descrierea acţiunii:
A) Realizarea unei liste în format electronic a locurilor unde se pot accesa informaţii legate de schimbãrile climatice cum ar fi cercetãri finalizate şi în curs de dezvoltare, impact şi adaptare, mecanisme flexibile prevãzute de KP, constientizare şi educaţie, puncte focale stabilite în diferite instituţii. Lista va fi utila, între altele, personalului guvernamental, APM-urilor, ONG-urilor, institutelor de cercetãri şi publicului larg. Se va tipari şi distribui un pliant cuprinzând aceasta lista. Ghidul complet va fi publicat pe pagina de internet a MMGA.
B) Înfiinţarea unei pagini de internet dedicata special domeniului schimbãrilor climatice care va asigura accesul rapid la informaţii actualizate referitoare la toate aspectele importante legate de problematica schimbãrilor climatice, inclusiv raportari naţionale, inventare de emisii, mecanisme flexibile prevãzute de KP, Directiva 2003/87/CE , impact şi adaptare, politici şi mãsuri de limitare a emisiilor de GHG, constientizare şi educaţie. Pagina de internet va asigura accesul la documentaţia referitoare la politica României în domeniul schimbãrilor climatice.
4. Instituţiile responsabile cu implementarea acţiunii:
ANPM şi MMGA împreunã cu instituţiile aflate în subordinea/sub coordonarea sa şi alte instituţii cu responsabilitãţi în domeniu.
5. Termenul de implemntare a acţiunii:
Decembrie 2006 - Februarie 2007
6. Resurse necesare pentru implementarea acţiunii:
A) 1 persoana ANPM, B) 1 persoana MMGA şi 2 persoane ANPM (1 persoana permanent pentru actualizarea zilnica a paginii de internet). Finanţare: 35.500 RON din surse externe.
7. Efecte preconizate ca urmare a implementatii acţiunii:
Participarea semnificativã a principalilor factori interesaţi este esenţialã pentru elaborarea şi implementarea eficienta a politicilor naţional referitoare la schimbãri climatice.
Participarea publicului se va realiza în toate fazele procesului, de la elaborarea de politici şi mãsuri, pana la implementarea lor efectivã şi la monitorizarea acestora. Accesul la informaţii şi transparenta în luarea deciziilor reprezintã o garanţie ca eforturile realizate în acest sens sunt bine directionate, în avantajul dezvoltãrii socio-economice a României.
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
