Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005  privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 30 ianuarie 2006
HOTĂ?RÂRE nr. 1.876 din 22 decembrie 2005
privind cerinţele minime de securitate şi sãnãtate referitoare la expunerea lucrãtorilor la riscurile generate de vibratii
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 30 ianuarie 2006

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã,

Guvernul României adopta prezenta hotãrâre.

CAP. I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Obiectivul şi domeniul de aplicare

ART. 1
Prezenta hotãrâre stabileşte cerinţe minime pentru protecţia lucrãtorilor impotriva riscurilor pentru sãnãtatea şi securitatea lor care apar sau pot sa apara datoritã expunerii la vibratii mecanice.
ART. 2
Prevederile prezentei hotãrâri se aplica activitãţilor în exercitarea cãrora lucrãtorii sunt sau este posibil sa fie expusi la riscuri generate de vibratii mecanice în timpul activitãţii.
ART. 3
Prevederile legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplica în totalitate întregului domeniu prevãzut la art. 2, fãrã a aduce atingere prevederilor mai restrictive şi/sau mai specifice incluse în prezenta hotãrâre.
ART. 4
Pentru aplicarea prezentei hotãrâri expresiile de mai jos semnifica dupã cum urmeazã:
a) vibratie transmisã sistemului mana-braţ - vibratia mecanicã, în cazul în care este transmisã sistemului uman mana-braţ, care genereazã riscuri pentru sãnãtatea şi securitatea lucrãtorilor, în special afecţiuni vasculare, leziuni osoase sau articulare, afecţiuni neurologice sau musculare;
b) vibratie transmisã întregului corp - vibratia mecanicã, în cazul în care este transmisã întregului corp, care genereazã riscuri pentru sãnãtatea şi securitatea lucrãtorilor, în special lombalgie şi traumatisme ale coloanei vertebrale.

SECŢIUNEA a 2-a
Valori limita de expunere şi valori de expunere de la care se declanseaza acţiunea

ART. 5
(1) Pentru vibratiile transmise sistemului mana-braţ:
a) valoarea limita de expunere zilnica profesionalã, calculatã pentru o perioada de referinta de 8 ore, este de 5 m/s²;
b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanseaza acţiunea, calculatã pentru o perioada de referinta de 8 ore, este de 2,5 m/s².
(2) Expunerea lucrãtorilor la vibratiile transmise sistemului mana-braţ este evaluatã sau masurata potrivit dispoziţiilor pct. 1 din partea A a anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 6
(1) Pentru vibratiile transmise întregului corp: a) valoarea limita de expunere zilnica profesionalã, calculatã la o perioada de referinta de 8 ore, trebuie sa fie de 1,15 m/s² sau sa aibã o valoare a dozei de vibratii de 21 m/s^1,75 ;
b) valoarea expunerii zilnice de la care se declanseaza acţiunea, calculatã la o perioada de referinta de 8 ore, trebuie sa fie de 0,5 m/s² sau sa aibã o valoare a dozei de vibratii de 9,1 m/s^1,75 .
(2) Expunerea lucrãtorilor la vibratiile transmise întregului corp trebuie sa fie evaluatã sau masurata potrivit dispoziţiilor pct. 1 din partea B a anexei.

CAP. II
Obligaţiile angajatorilor

SECŢIUNEA 1
Stabilirea şi evaluarea riscurilor

ART. 7
(1) În executarea obligaţiilor prevãzute în legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE angajatorul trebuie sa evalueze şi, dacã este necesar, sa masoare nivelurile de vibratii mecanice la care sunt expusi lucrãtorii.
(2) Mãsurarea se efectueazã în conformitate cu partea A pct. 2 sau cu partea B pct. 2 din anexa, dupã caz.
ART. 8
(1) Nivelul de expunere la vibratia mecanicã poate fi evaluat prin intermediul observarii practicilor de lucru specifice şi prin trimiterea la informaţiile relevante cu privire la magnitudinea probabila a vibratiilor corespunzãtoare echipamentelor sau tipurilor de echipamente utilizate în condiţiile specifice de utilizare, inclusiv informaţiile de aceasta natura furnizate de producãtorul echipamentului.
(2) Operatia prevãzutã la alin. (1) se deosebeşte de mãsurare, care necesita utilizarea unei aparaturi specifice şi a unei metodologii corespunzãtoare.
ART. 9
(1) Evaluarea şi mãsurarea prevãzute la art. 7 trebuie sa fie planificate şi efectuate de serviciile competente, la intervale corespunzãtoare, ţinându-se seama de prevederile din legislaţia nationala care transpun prevederile Directivei 89/391/CEE referitoare la competentele serviciilor de protecţie şi prevenire şi ale lucrãtorilor desemnaţi, cu atribuţii în domeniul securitãţii şi sãnãtãţii în munca.
(2) Datele obţinute din evaluarea şi/sau mãsurarea nivelului de expunere la vibratii mecanice se pãstreazã într-o forma adecvatã pentru a permite consultarea la o data ulterioara.
ART. 10
La evaluarea riscurilor angajatorul trebuie sa acorde o atentie deosebita urmãtoarelor elemente:
a) nivelul, tipul şi durata expunerii, inclusiv orice expunere la vibratii intermitente sau la socuri repetate;
b) valorile limita ale expunerii şi valorile de expunere de la care se declanseaza acţiunea, prevãzute la art. 5 şi 6;
c) orice efecte asupra sãnãtãţii şi securitãţii lucrãtorilor expusi la riscuri deosebite;
d) orice efecte indirecte asupra securitãţii lucrãtorilor, care rezulta din interactiunile dintre vibratiile mecanice şi locul de munca sau alte echipamente de lucru;
e) informaţiile furnizate de producãtorii echipamentelor de munca, potrivit legislaţiei în vigoare;
f) existenta echipamentelor similare, proiectate astfel încât sa reducã nivelurile de expunere la vibratiile mecanice;
g) prelungirea expunerii la vibratii transmise întregului corp în afarã programului de lucru normal, sub responsabilitatea angajatorului;
h) condiţiile de munca specifice, cum ar fi temperaturile scãzute;
i) informaţiile corespunzãtoare obţinute din supravegherea sãnãtãţii, inclusiv informaţiile publicate, în mãsura în care este posibil.
ART. 11
(1) Angajatorul trebuie sa fie în posesia unei evaluãri a riscurilor, potrivit prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE , şi trebuie sa identifice mãsurile care trebuie luate potrivit secţiunilor a 2-a şi a 3-a din prezentul capitol.
(2) Evaluarea riscurilor trebuie înregistratã pe un suport material şi trebuie sa includã o justificare a angajatorului potrivit cãreia natura şi amploarea riscurilor legate de vibratiile mecanice nu necesita efectuarea unei evaluãri mai complete a acestora.
(3) Evaluarea riscurilor trebuie sa fie actualizatã periodic, în special dacã s-au produs schimbãri semnificative sau dacã rezultatele supravegherii sãnãtãţii arata ca este necesarã.

SECŢIUNEA a 2-a
Evitarea sau reducerea expunerii

ART. 12
(1) Riscurile care decurg din expunerea la vibratiile mecanice trebuie sa fie eliminate la sursa sau reduse la minimum, ţinându-se seama de progresul tehnic şi de existenta mãsurilor de reducere a riscului la sursa.
(2) Reducerea acestor riscuri se întemeiazã pe principiile generale de prevenire prevãzute în legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE .
ART. 13
Pe baza evaluãrii riscurilor prevãzute în secţiunea 1 din prezentul capitol, din momentul în care valorile de expunere la care se declanseaza acţiunea, prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. b) şi la art. 6 alin. (1) lit. b), sunt depasite, angajatorul trebuie sa instituie şi sa punã în aplicare un program de mãsuri tehnice şi/sau organizatorice menite sa reducã la minimum expunerea la vibratii mecanice şi riscurile legate de aceasta, ţinând seama în special de:
a) alte metode de lucru care implica o expunere mai scãzutã la vibratii mecanice;
b) alegerea echipamentelor de munca adecvate, proiectate corespunzãtor din punct de vedere ergonomic, care sa producã cele mai putine vibratii posibile, ţinând seama de activitatea pentru care sunt destinate;
c) furnizarea de echipamente auxiliare care reduc riscul leziunilor provocate de vibratii, cum ar fi scaunele care atenueazã efectiv vibratia întregului corp şi manerele care reduc vibratiile transmise sistemului mana-braţ;
d) programe corespunzãtoare de întreţinere pentru echipamentele de munca, locul de munca şi sistemele de la locul de munca;
e) proiectarea şi amplasarea locurilor de munca şi a posturilor de lucru;
f) informarea şi formarea adecvatã a lucrãtorilor în vederea utilizãrii corecte şi sigure a echipamentelor de munca, pentru a le reduce la minimum expunerea la vibratiile mecanice;
g) limitarea duratei şi intensitatii expunerii;
h) programe de lucru corespunzãtoare cu perioade de odihna adecvate;
i) furnizarea de îmbrãcãminte pentru protejarea impotriva frigului şi umezelii a lucrãtorilor expusi.
ART. 14
Lucrãtorii nu trebuie sa fie expusi în nici o situaţie la niveluri superioare valorii limita a expunerii.
ART. 15
(1) Dacã valoarea limita a expunerii este depãşitã, în ciuda mãsurilor luate de cãtre angajator pentru a respecta prevederile prezentei hotãrâri, acesta trebuie sa ia imediat mãsuri pentru a reduce expunerea sub valoarea limita a expunerii.
(2) Angajatorul trebuie sa identifice motivele pentru care valoarea limita a expunerii a fost depãşitã şi, în consecinta, trebuie sa imbunatateasca mãsurile de protecţie şi prevenire pentru a preveni o noua depasire a acesteia.
ART. 16
Potrivit prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE , angajatorul trebuie sa adapteze mãsurile prevãzute în prezenta secţiune la necesitãţile lucrãtorilor expusi la riscuri specifice.

SECŢIUNEA a 3-a
Informarea şi formarea lucrãtorilor

ART. 17
(1) Fãrã a aduce atingere prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE , angajatorul trebuie sa asigure ca lucrãtorii expusi riscurilor generate de vibratii mecanice la locul de munca şi/sau reprezentanţii acestora sa beneficieze de informaţii cu privire la rezultatul evaluãrii riscurilor prevãzute la art. 7 şi de o formare corespunzãtoare.
(2) Informarea şi formarea prevãzute la alin. (1) trebuie sa se refere în special la:
a) mãsurile luate în aplicarea prezentei hotãrâri pentru a elimina sau reduce la minimum riscurile datorate vibratiilor mecanice;
b) valorile limita ale expunerii şi valori de expunere de la care se declanseaza acţiunea;
c) rezultatele evaluãrilor şi ale masurarilor vibratiilor mecanice efectuate potrivit secţiunii 1;
d) leziunile care ar putea fi produse de echipamentele de lucru utilizate;
e) cum şi de ce trebuie detectate şi raportate semnele de leziune;
f) condiţiile în care lucrãtorii au dreptul la supravegherea sãnãtãţii;
g) practici de lucru sigure pentru minimizarea expunerii la vibratii mecanice.

SECŢIUNEA a 4-a
Consultarea şi participarea lucrãtorilor

ART. 18
Consultarea şi participarea lucrãtorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora în ceea ce priveşte aspectele reglementate de prezenta hotãrâre trebuie sa se realizeze potrivit prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE .

CAP. III
Supravegherea sãnãtãţii

ART. 19
(1) Fãrã a aduce atingere prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/391/CEE , Ministerul Sãnãtãţii adopta dispoziţii pentru a asigura supravegherea corespunzãtoare a sãnãtãţii lucrãtorilor în raport cu rezultatul evaluãrii riscurilor prevãzute la art. 7, dacã acesta indica un risc pentru sãnãtatea lor.
(2) Aceste dispoziţii, inclusiv cerinţele specificate pentru dosarele medicale şi disponibilitatea acestora, sunt în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
ART. 20
(1) Supravegherea sãnãtãţii trebuie sa contribuie la prevenirea şi diagnosticarea rapida a oricãrei afecţiuni legate de expunerea la vibratii mecanice.
(2) Rezultatele supravegherii medicale trebuie sa fie luate în considerare la aplicarea mãsurilor de prevenire la un anumit loc de munca.
ART. 21
Trebuie sa se asigure supravegherea medicalã corespunzãtoare atunci când:
a) expunerea lucrãtorilor la vibratii este de asa natura încât poate fi stabilitã o legatura între aceasta expunere şi o boala identificabila sau efecte dãunãtoare asupra sãnãtãţii;
b) este probabil ca afectiunea sau efectele sa apara în condiţiile de lucru specifice ale unui anumit lucrator;
c) exista tehnici testate pentru detectarea afectiunii sau a efectelor dãunãtoare asupra sãnãtãţii.
ART. 22
Lucrãtorii expusi la vibratii mecanice superioare valorilor prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. b) şi la art. 6 alin. (1) lit. b) au dreptul la o supraveghere corespunzãtoare a sãnãtãţii în orice situaţie.
ART. 23
(1) Fiecare lucrator supus supravegherii sãnãtãţii potrivit art. 19-22 trebuie sa aibã un dosar medical individual.
(2) Medicul de medicina muncii trebuie sa actualizeze dosarele medicale prevãzute la alin. (1).
(3) Dosarele medicale prevãzute la alin. (1) trebuie sa cuprindã un sumar al rezultatelor supravegherii sãnãtãţii realizate.
(4) Dosarele medicale prevãzute la alin. (1) trebuie sa fie pãstrate într-o forma adecvatã pentru a permite orice consultare ulterioara, ţinându-se seama de prevederile legislaţiei în vigoare privind secretul medical.
(5) Copii ale dosarelor medicale prevãzute la alin. (1) pot fi furnizate, la cerere, direcţiilor de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti.
(6) Lucrãtorul trebuie sa aibã acces, la cerere, la propriul sau dosar medical.
ART. 24
Atunci când, în urma supravegherii stãrii de sãnãtate, se constata ca un lucrator suferã de o anumitã boala sau de efecte negative asupra sãnãtãţii, pe care un medic sau un medic de medicina muncii le considera a fi rezultatul expunerii la vibratii mecanice la locul de munca, lucrãtorul trebuie:
a) sa fie informat de cãtre medic sau de medicul de medicina muncii cu privire la rezultatul care îl priveşte personal;
b) sa primeascã informaţii şi sfaturi cu privire la orice supraveghere a sãnãtãţii la care trebuie sa se supunã dupã încheierea perioadei de expunere.
ART. 25
(1) Atunci când, în urma supravegherii sãnãtãţii, se constata ca un lucrator suferã de o boala identificabila sau manifestãri ale efectelor adverse asupra sãnãtãţii, pe care un medic sau un medic de medicina muncii le considera a fi rezultatul expunerii la vibratii mecanice la locul de munca, angajatorul trebuie:
a) sa fie informat cu privire la orice rezultate semnificative ale supravegherii sãnãtãţii, cu respectarea secretului medical;
b) sa revizuiasca evaluarea riscului efectuatã potrivit secţiunii 1 din cap. II;
c) sa revizuiasca mãsurile prevãzute pentru eliminarea sau reducerea riscurilor, potrivit secţiunii a 2-a din cap. II;
d) sa ţinã seama de recomandãrile medicului de medicina muncii sau ale direcţiilor de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru punerea în aplicare a oricãror mãsuri necesare pentru eliminarea sau reducerea riscului, potrivit secţiunii a 2-a din cap. II, inclusiv sa aibã în vedere posibilitatea de a atribui lucrãtorului un alt post de lucru unde nu exista riscuri de expunere;
e) sa asigure supravegherea continua a sãnãtãţii şi sa ia mãsuri pentru a fi reexaminata starea de sãnãtate a oricãrui alt lucrator care a fost expus în mod similar.
(2) În situaţia prevãzutã la alin. (1) lit. e) medicul de medicina muncii sau direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti pot propune ca persoanele expuse sa fie supuse unui control medical.

CAP. IV
Dispoziţii finale

ART. 26
(1) Echipamentele de munca ce au fost sau sunt puse la dispoziţia lucrãtorilor înainte de data de 1 iulie 2007 şi care nu permit respectarea valorilor limita ale expunerii, ţinându-se seama de ultimele progrese tehnice şi/sau de mãsurile organizatorice luate, pot fi utilizate pana la data de 1 iulie 2010.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) echipamentele de munca utilizate în agricultura şi silvicultura, care pot fi utilizate pana la data de 1 iulie 2014.
ART. 27
În conformitate cu principiile generale ale protecţiei sãnãtãţii şi securitãţii lucrãtorilor, în cazul transportului maritim şi aerian, în împrejurãri bine întemeiate, se vor face excepţii de la art. 14 şi 15 în ceea ce priveşte vibratiile transmise întregului corp, dacã, date fiind dezvoltarea actuala a tehnicii şi caracteristicile specifice ale locurilor de munca, nu este posibil sa se respecte valoarea limita a expunerii, în ciuda mãsurilor tehnice şi/sau organizatorice luate.
ART. 28
(1) În cazul în care expunerea unui lucrator la vibratii mecanice este, de regula, inferioarã valorilor expunerii zilnice de la care se declanseaza acţiunea, prevãzute la art. 5 alin. (1) lit. b) şi la art. 6 alin. (1) lit. b), dar variaza substanţial de la un moment la altul şi poate depãşi ocazional valoarea limita a expunerii, se vor face excepţii de la art. 14 şi 15.
(2) Valoarea medie a expunerii într-o perioada de 40 de ore trebuie sa fie mai mica decât valoarea limita a expunerii şi trebuie sa existe dovezi care sa arate ca riscurile regimului de expunere la locul de munca sunt mai scãzute decât cele ale expunerii la valoarea limita a expunerii.
ART. 29
(1) Prevederile art. 27 şi 28 se aplica numai în condiţii care garanteazã, ţinându-se seama de împrejurãri speciale, ca riscurile sunt reduse la minimum şi ca lucrãtorii în cauza sunt supuşi unei supravegheri mai atente a sãnãtãţii.
(2) Prevederile art. 27 şi 28 nu se mai aplica imediat ce împrejurãrile care le justifica nu mai exista.
ART. 30
(1) Prezenta hotãrâre intra în vigoare la data de 1 septembrie 2006.
(2) La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga orice alte dispoziţii contrare.
Prezenta hotãrâre transpune Directiva 2002/44/CE privind cerinţele minime de securitate şi sãnãtate referitoare la expunerea lucrãtorilor la riscurile generate de agenţi fizici (vibratii), publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 177/2002.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemneazã:


────────────────
Ministrul muncii,
solidaritãţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu

Ministrul economiei şi comerţului,
Codrut Ioan Seres

Ministrul sãnãtãţii,
Gheorghe Eugen Nicolaescu

p. Ministrul agriculturii,
pãdurilor şi dezvoltãrii rurale,
Nicolae Flaviu Lazin,
secretar de stat

p. Ministrul integrãrii europene,
Andrian Ciocanea,
secretar de stat

Bucureşti, 22 decembrie 2005.
Nr. 1.876.

ANEXA

VIBRATII MECANICE

A. VIBRATII TRANSMISE SISTEMULUI MANA-BRAŢ

1. Evaluarea expunerii
Evaluarea nivelului de expunere la vibratii transmise sistemului mana-braţ se bazeazã pe calcularea valorii expunerii zilnice pentru o perioada de referinta de 8 ore A(8), exprimatã ca radacina medie patratica (rms) (valoare totalã) a valorilor acceleratiei ponderate în frecventa, determinate pe axele ortogonale a(hwx), a(hwy), a(hwz), definite în cap. 4 şi 5 şi în anexa A la standardul SR EN ISO 5349-1:2003.
Evaluarea nivelului de expunere poate fi facuta pe baza unei estimari realizate în funcţie de informaţiile furnizate de producãtori cu privire la nivelul emisiei din echipamentele de lucru utilizate, precum şi pe baza observarii practicilor de lucru specifice sau a unor masurari.
2. Mãsurare
Când se efectueazã o mãsurare în conformitate cu art. 7 din hotãrâre:
a) metodele utilizate pot include esantionarea care trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea personalã a unui lucrator la vibratiile mecanice în cauza;
b) metodele şi aparatura utilizate trebuie adaptate la caracteristicile particulare ale vibratiilor mecanice care urmeazã a fi mãsurate, la factorii de mediu şi la caracteristicile aparaturii de mãsurare, în conformitate cu standardul SR EN ISO 5349-2:2003;
c) în cazul dispozitivelor care trebuie ţinute cu ambele mâini, masurarile trebuie efectuate pentru fiecare mana. Expunerea este determinata în raport cu valoarea cea mai ridicatã dintre cele doua; se dau, de asemenea, informaţiile pentru cealaltã mana.
3. Interferente
Prevederile art. 10 lit. d) din hotãrâre se aplica în special când vibratiile mecanice interfereaza cu manipularea corecta a comenzilor sau cu citirea indicatoarelor.
4. Riscuri indirecte
Prevederile art. 10 lit. d) din hotãrâre se aplica în special când vibratiile mecanice interfereaza cu stabilitatea structurilor sau cu securitatea articulatiilor.
5. Echipamente individuale de protecţie
Echipamentele individuale de protecţie impotriva vibratiilor transmise sistemului mana-braţ pot fi prevãzute în programul de mãsuri la care s-a fãcut referire în art. 13 din hotãrâre.

B. VIBRATII TRANSMISE ÎNTREGULUI CORP

1. Evaluarea expunerii
Evaluarea nivelului de expunere la vibratii se bazeazã pe calcularea expunerii zilnice A(8), exprimatã ca acceleratie continua echivalenta pe o perioada de 8 ore, calculatã ca cea mai ridicatã valoare (rms) sau ca cea mai ridicatã valoare a dozei de vibratii (VDV) a acceleratiilor ponderate în frecventa, determinate pe cele trei axe ortogonale [1,4a(wx), 1,4a(wy), a(wz) pentru un lucrator aşezat sau în picioare], în conformitate cu cap. 5, 6 şi 7 din anexa A şi din anexa B la standardul SR ISO 2631-1:2000.
Evaluarea nivelului de expunere poate fi facuta pe baza unei estimari realizate în funcţie de informaţiile furnizate de producãtori, cu privire la nivelul emisiei din echipamentele de lucru utilizate şi pe baza observarii practicilor de lucru specifice sau a unor masurari.
În cazul transportului maritim se pot lua în consideraţie numai vibratiile cu o frecventa mai mare de 1 Hz.
2. Mãsurare
2.1. Când se realizeazã o mãsurare în conformitate cu art. 7 din hotãrâre, metodele utilizate pot include esantionarea care trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea personalã a unui lucrator la vibratia mecanicã în cauza.
2.2. Metodele utilizate trebuie adaptate la caracteristicile specifice ale vibratiilor mecanice ce urmeazã a fi mãsurate, la factorii de mediu şi la caracteristicile aparaturii de mãsurat.
3. Interferente
Prevederile art. 10 lit. d) din hotãrâre se aplica în special când vibratia mecanicã interfereaza cu manipularea corespunzãtoare a comenzilor sau cu citirea indicatoarelor.
4. Riscuri indirecte
Prevederile art. 10 lit. d) din hotãrâre se aplica în special când vibratiile mecanice interfereaza cu stabilitatea structurilor sau cu securitatea articulatiilor.
5. Amploarea expunerii
Prevederile art. 10 lit. g) din hotãrâre se aplica în special când, datoritã naturii activitãţii, un lucrator beneficiazã de încãperi pentru odihna asigurate de cãtre angajator.
Expunerea întregului corp la vibratii în aceste încãperi trebuie redusã la un nivel compatibil cu funcţiile şi condiţiile lor de utilizare, cu excepţia cazurilor de forta majorã.
__________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016