Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 1.875 din 22 decembrie 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest
HOTĂ?RÂRE nr. 1.875 din 22 decembrie 2005 privind protecţia sãnãtãţii şi securitãţii lucrãtorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 24 ianuarie 2006 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, Guvernul României adopta prezenta hotãrâre. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 (1) Prezenta hotãrâre are ca obiectiv stabilirea mãsurilor pentru protejarea sãnãtãţii şi securitãţii lucrãtorilor fata de riscurile care decurg sau este posibil sa decurga din expunerea la azbest în timpul desfãşurãrii muncii, inclusiv prevenirea acestor riscuri. (2) Prezenta hotãrâre stabileşte valorile limita şi alte dispoziţii specifice. ART. 2 Prevederile prezentei hotãrâri se aplica fãrã a prejudicia alte prevederi care asigura lucrãtorilor o protecţie mai mare, în special cele referitoare la înlocuirea azbestului cu produse mai puţin periculoase. ART. 3 În sensul prezentei hotãrâri, termenul azbest desemneazã urmãtorii silicati fibrosi: a) actinolit de azbest CAS nr. 77536-66-4*); b) grunerit (amosit) de azbest CAS nr. 12172-73-5*); c) antofilit de azbest CAS nr. 77536-67-5*); d) crizotil CAS nr. 12001-29-5*); e) crocidolit CAS nr. 12001-28-4*); f) tremolit de azbest CAS nr. 77536-68-6*). --------- *) Numãrul din registrul Chemical Abstract Service (CAS). ART. 4 Prezenta hotãrâre se aplica activitãţilor în care lucrãtorii sunt expusi sau sunt susceptibili de a fi expusi, în timpul desfãşurãrii activitãţii, la pulberea degajata din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest. ART. 5 Angajatorii trebuie sa ia mãsuri pentru ca nici un lucrator sa nu fie expus la o concentraţie de azbest în suspensie în aer mai mare de 0,1 fibre/cmc, masurata în raport cu o medie ponderatã în timp pe o perioada de 8 ore (TWA). ART. 6 Se interzic aplicarea azbestului prin procedee de pulverizare (sprayere), precum şi activitãţile care implica utilizarea unor materiale izolante sau fonoizolante de joasa densitate (< 1g/cmc) cu conţinut de azbest. ART. 7 (1) Fãrã a aduce prejudicii aplicãrii altor dispoziţii privind comercializarea şi folosirea azbestului, se interzic activitãţile care expun lucrãtorii la fibre de azbest în timpul: a) extractiei azbestului; b) fabricãrii şi prelucrãrii produselor din azbest; c) fabricãrii şi prelucrãrii produselor cu conţinut de azbest adãugat în mod deliberat. (2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) activitãţile de tratare şi eliminare a produselor provenite din demolarea şi îndepãrtarea azbestului. CAP. II Evaluarea riscurilor ART. 8 Pentru orice activitate susceptibilã sa prezinte risc de expunere la pulberea provenitã din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest, angajatorul trebuie sa dispunã efectuarea evaluãrii acestui risc, astfel încât sa se determine natura expunerii, respectiv varietatea mineralogica de azbest şi dimensiunile fibrelor, şi gradul de expunere a lucrãtorilor la pulberea de azbest sau de materiale cu conţinut de azbest. ART. 9 (1) Dacã expunerea lucrãtorului este sporadica şi de mica intensitate şi dacã din rezultatele evaluãrii riscurilor, prevãzutã la art. 8, rezulta în mod clar ca limita expunerii la azbest nu va fi depãşitã în aerul din zona de activitate, prevederile art. 11-15 şi ale art. 39-44 nu vor fi aplicate, în cazul în care procesul de munca implica: a) activitãţi de întreţinere de scurta durata şi discontinue, în care se manipuleaza numai materiale nefriabile; b) îndepãrtarea fãrã deteriorare a unor materiale nedegradate în care fibrele de azbest sunt legate strâns într-o matrice; c) incapsularea sau acoperirea cu invelis protector a unor materiale cu conţinut de azbest care se afla în stare buna; d) monitorizarea şi controlul aerului, pecum şi prelevarea de esantioane pentru a se determina dacã un anumit material conţine azbest. (2) Definirea expunerilor sporadice şi a expunerilor de mica intensitate, prevãzute la alin. (1), se va face de cãtre institutele de sãnãtate publica ale Ministerului Sãnãtãţii, pe baza studiilor epidemiologice. ART. 10 Evaluarea prevãzutã la art. 8 trebuie sa facã obiectul consultãrii cu lucrãtorii şi/sau cu reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate şi trebuie revizuitã atunci când exista motive pentru a se crede ca este incorectã sau intervine o modificare materialã în procesul de munca. CAP. III Notificarea ART. 11 (1) Activitãţile prevãzute la art. 4 trebuie sa facã obiectul unui sistem de notificare coordonat de Inspecţia Muncii şi de direcţiile de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti. (2) Situaţiile prevãzute la art. 9 fac excepţie de la prevederile alin. (1). ART. 12 Înainte de începerea lucrãrilor, angajatorul trebuie sa transmitã o notificare inspectoratului teritorial de munca. ART. 13 Notificarea prevãzutã la art. 12 trebuie sa conţinã cel puţin: a) o descriere succintã a amplasamentului şantierului; b) o descriere succintã a tipului şi a cantitãţilor de azbest utilizate sau manipulate; c) o descriere succintã a activitãţilor şi a procedeelor aplicate; d) numãrul de lucrãtori implicaţi; e) data de începere a lucrãrilor şi durata activitãţii; f) o descriere succintã a mãsurilor luate pentru a se limita expunerea lucrãtorilor la azbest. ART. 14 Lucrãtorii şi/sau reprezentanţii acestora în întreprindere/unitate trebuie sa aibã acces la documentul de notificare referitor la întreprinderea/unitatea în care îşi desfãşoarã activitatea. ART. 15 Angajatorul trebuie sa transmitã o noua notificare ori de câte ori o modificare a condiţiilor de munca este susceptibilã sa conducã la o creştere semnificativã a expunerii la pulberea provenitã din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest. CAP. IV Reducerea expunerii lucrãtorilor la pulberea provenitã din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest ART. 16 (1) Pentru toate activitãţile prevãzute la art. 4, expunerea lucrãtorilor la pulberea provenitã din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest, la locul de munca, trebuie redusã la minim şi, în orice caz, sub valoarea limita prevãzutã la art. 5, în special prin luarea urmãtoarelor mãsuri: a) numãrul lucrãtorilor expusi sau care pot fi expusi la pulberea provenitã din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest trebuie sa fie cat mai mic posibil; b) procesele de munca trebuie concepute astfel încât sa nu producã pulbere de azbest sau, dacã acest lucru se dovedeşte imposibil, sa nu se producã degajare de pulbere de azbest în aer; c) toate construcţiile şi echipamentele implicate în tratarea azbestului trebuie sa poatã fi curatate şi întreţinute cu regularitate şi eficacitate; d) azbestul sau materialele care degaja pulbere de azbest sau conţin azbest trebuie depozitate şi transportate în ambalaje etanse adecvate; e) deşeurile trebuie colectate şi indepartate de la locul de munca în cel mai scurt timp posibil, în ambalaje etanse adecvate, prevãzute cu etichete care sa indice ca acestea conţin azbest. (2) Mãsura prevãzutã la alin. (1) lit. e) nu se aplica activitãţilor miniere. (3) Deşeurile prevãzute la alin. (1) lit. e) trebuie tratate ulterior, în conformitate cu prevederile legale referitoare la deşeurile periculoase. CAP. V Mãsurarea concentratiei de fibre de azbest în aer ART. 17 În funcţie de rezultatele evaluãrii iniţiale a riscului şi pentru a asigura respectarea valorii limita prevãzute la art. 5, angajatorul trebuie sa asigure efectuarea cu regularitate a mãsurãtorilor concentratiei de fibre de azbest în aer la locul de munca. ART. 18 Prelevarea probelor trebuie sa fie reprezentativa pentru expunerea personalã a lucrãtorului la pulberea provenitã din azbest sau din materiale cu conţinut de azbest. ART. 19 Prelevarea probelor se realizeazã dupã consultarea lucrãtorilor şi/sau a reprezentanţilor lor din întreprindere. ART. 20 Prelevarea probelor trebuie sa se realizeze numai de cãtre personalul având calificarea necesarã. Probele prelevate trebuie sa fie ulterior analizate, în conformitate cu art. 22, în laboratoare abilitate de Ministerul Sãnãtãţii, dotate cu echipamente de numarare a fibrelor. ART. 21 Durata prelevarii probelor trebuie sa fie astfel încât sa se poatã stabili expunerea reprezentativa pentru o perioada de referinta de 8 ore, respectiv un schimb de munca, prin masurari sau prin calculul mediei ponderate cu timpul. ART. 22 Numãrarea fibrelor trebuie sa se realizeze, de preferinta, cu microscop cu contrast de faza PCM, în conformitate cu metoda recomandatã de Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii în 1997, respectiv "Determinarea concentratiei fibrelor în suspensie în aer. Metoda recomandatã: microscopia optica în contrast de faza, mãsurare pe membrana filtranta. ISBN 92-4-154496-1", sau cu orice alta metoda cu rezultate echivalente. ART. 23 În scopul masurarii concentratiei de azbest în aer, prevãzutã la art. 17, se iau în considerare numai fibrele cu lungimea mai mare de 5 micrometri, lãţimea mai mica de 3 micrometri şi raportul lungime/latime mai mare de 3:1. CAP. VI Reducerea sau evitarea riscurilor ART. 24 (1) Atunci când se depãşeşte valoarea limita prevãzutã la art. 5, angajatorul trebuie sa ia mãsuri pentru identificarea cauzelor acestei depasiri şi mãsuri adecvate pentru remedierea situaţiei, în cel mai scurt timp posibil. (2) Este interzisã continuarea lucrului în zona afectatã potrivit alin. (1) pana la luarea mãsurilor adecvate pentru protecţia lucrãtorilor. ART. 25 Pentru a se verifica eficienta mãsurilor prevãzute la art. 24, angajatorul va dispune imediat efectuarea unei noi determinãri a concentratiei de azbest în aer. ART. 26 (1) Dacã expunerea nu poate fi redusã prin alte mijloace şi respectarea valorii limita impune utilizarea echipamentului individual de protecţie respiratorie pentru fiecare lucrator, purtarea acestuia nu are caracter permanent, iar durata sa de utilizare trebuie sa se limiteze la minimul strict necesar. (2) În timpul activitãţilor care necesita purtarea unui echipament individual de protecţie respiratorie, trebuie sa se prevadã pauze de lucru, în funcţie de condiţiile fizice şi climatologice, în acord cu lucrãtorii şi/sau cu reprezentanţii acestora. ART. 27 (1) Înainte de începerea lucrãrilor de demolare sau de întreţinere, angajatorii trebuie sa ia toate mãsurile adecvate de securitate şi sãnãtate în munca. (2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorii pot solicita informaţii de la proprietarii construcţiilor, pentru a identifica materialele care pot conţine azbest. (3) Dacã exista cea mai mica indoiala privind prezenta azbestului într-un material sau într-o construcţie, trebuie sa se respecte prevederile prezentei hotãrâri. ART. 28 În cazul anumitor activitãţi, cum ar fi lucrãrile de demolare, indepartate a azbestului, de reparare şi întreţinere, pentru care se estimeaza ca, în pofida utilizãrii mãsurilor tehnice preventive de limitare a conţinutului de azbest în aer, valoarea limita prevãzutã la art. 5 va fi depãşitã, angajatorul trebuie sa stabileascã urmãtoarele mãsuri pentru asigurarea protecţiei lucrãtorilor pe durata acestor activitãţi: a) dotarea lucrãtorilor cu echipament individual de protecţie respiratorie adecvat şi cu alte echipamente individuale de protecţie; b) montarea panourilor de avertizare pentru a indica ca se estimeaza depãşirea valorii limita prevãzute la art. 5; c) împiedicarea rãspândirii pulberii de azbest sau de materiale cu conţinut de azbest în afarã construcţiei sau a zonei de lucru. ART. 29 Lucrãtorii au obligaţia sa utilizeze echipamentele prevãzute la art. 28 lit. a). ART. 30 Lucrãtorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate trebuie sa fie consultaţi asupra mãsurilor prevãzute la art. 28, înainte ca activitãţile respective sa se desfãşoare. ART. 31 (1) Angajatorul trebuie sa stabileascã un plan de lucru înaintea începerii lucrãrilor de demolare ori de îndepãrtare a azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest din clãdiri, structuri, aparate, instalaţii şi vapoare. (2) Planul prevãzut la alin. (1) trebuie sa prevadã urmãtoarele mãsuri pentru asigurarea securitãţii şi sãnãtãţii lucrãtorilor la locul de munca: a) eliminarea azbestului şi/sau a materialelor cu conţinut de azbest înainte de aplicarea tehnicilor de demolare, cu excepţia cazului în care aceasta eliminare ar avea un risc mai mare pentru lucrãtori decât dacã azbestul şi/sau materialele cu conţinut de azbest ar fi lãsate acolo unde se afla; b) asigurarea, dacã este necesar, a echipamentului individual de protecţie prevãzut la art. 28 lit. a); c) verificarea absentei riscurilor datorate expunerii la azbest la locul de munca, dupã terminarea lucrãrilor de îndepãrtare a azbestului sau de demolare. (3) Planul de lucru trebuie sa cuprindã informaţii privind: a) natura şi durata probabila a lucrãrilor; b) locul unde se efectueazã lucrãrile; c) metodele aplicate atunci când lucrãrile presupun manipularea azbestului sau a materialelor cu conţinut de azbest; d) caracteristicile echipamentelor utilizate pentru protecţia şi decontaminarea celor care efectueazã lucrãrile; e) metodele aplicate pentru protecţia altor persoane prezente la locul unde se efectueazã lucrãrile sau în apropierea acestora. (4) La solicitarea inspectoratului teritorial de munca şi a direcţiilor de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti, angajatorul trebuie sa transmitã planul prevãzut la alin. (1) înainte de începerea lucrãrilor, cu excepţia cazurilor de urgenta. ART. 32 (1) Angajatorii au obligaţia sa asigure o instruire adecvatã pentru toţi lucrãtorii care sunt sau pot fi expusi la pulbere care conţine azbest. (2) Instruirea prevãzutã la alin. (1) trebuie efectuatã periodic. (3) Toate cheltuielile necesare efectuãrii instruirii prevãzute la alin. (1) se suporta de cãtre angajator. (4) Conţinutul instruirii trebuie sa fie uşor de înţeles pentru lucrãtori şi trebuie sa le permitã acestora sa dobândeascã pregãtirea şi sa-şi însuşeascã cunoştinţele necesare în materie de prevenire şi de securitate, în special în ceea ce priveşte: a) proprietãţile azbestului şi efectele lui asupra sãnãtãţii, inclusiv efectul sinergic al fumatului; b) tipurile de produse şi materiale care pot conţine azbest; c) operaţiile care pot conduce la expunerea la azbest şi importanta controalelor preventive pentru reducerea la minim a expunerii; d) practicile profesionale sigure, controalele şi echipamentele de protecţie; e) rolul adecvat, alegerea, selectarea, limitarile şi utilizarea corespunzãtoare a echipamentelor de respiratie; f) procedurile de urgenta; g) procedurile de decontaminare; h) eliminarea deşeurilor; i) cerinţele în materie de supraveghere medicalã. ART. 33 (1) Înainte de a executa lucrãri de demolare sau de îndepãrtare a azbestului, întreprinderile trebuie sa facã dovada capacitãţii lor în acest domeniu. (2) Dovada se face potrivit reglementãrilor în vigoare. ART. 34 Pentru locurile de munca în care se desfãşoarã activitãţile prevãzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie sa ia mãsurile adecvate pentru ca acestea: a) sa fie clar delimitate şi marcate cu semne de avertizare; b) sa fie accesibile numai lucrãtorilor care au sarcini de munca în aceste zone; c) sa constituie zone în care fumatul este interzis. ART. 35 Pentru toate activitãţile prevãzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie sa ia mãsuri adecvate pentru a amenaja: a) zone în care lucrãtorii sa manance şi sa bea, fãrã a exista riscul contaminarii cu pulbere de azbest; b) instalaţii sanitare adecvate, inclusiv duşuri în cazul în care se efectueazã operaţii în care se degaja pulbere de azbest. ART. 36 (1) Pentru toate activitãţile prevãzute la art. 4 şi 9, angajatorul trebuie sa asigure lucrãtorilor îmbrãcãminte de lucru şi/sau echipament individual de protecţie adecvat. (2) Este interzisã scoaterea imbracamintei de lucru şi/sau a echipamentului individual de protecţie, prevãzute la alin. (1), în afarã întreprinderii, pentru a fi purtate, spalate sau pentru alte operaţii de întreţinere. (3) Este permisã spalarea imbracamintei de lucru şi/sau a echipamentului individual de protecţie, prevãzute la alin. (1), în spãlãtorii dotate pentru acest tip de operaţii, situate în afarã întreprinderii, numai dacã în întreprinderea respectiva nu se poate efectua curatarea. (4) În situaţia prevãzutã la alin. (3), îmbrãcãmintea de lucru şi/sau echipamentele individuale de protecţie trebuie transportate în containere închise. (5) Angajatorul trebuie sa asigure vestiare separate pentru echipamentele individuale de protecţie şi/sau îmbrãcãmintea de lucru, prevãzute la alin. (1), şi pentru îmbrãcãmintea personalã. (6) Echipamentele individuale de protecţie prevãzute la alin. (1) trebuie sa fie plasate într-un loc bine definit şi trebuie verificate şi curatate dupã fiecare utilizare. (7) Angajatorul trebuie sa ia mãsurile adecvate pentru repararea sau înlocuirea, înainte de reutilizare, a echipamentelor prevãzute la alin. (1) care sunt defecte. ART. 37 Costul mãsurilor luate în aplicarea prevederilor art. 34, 35 şi 36 nu se suporta de cãtre lucrãtori. CAP. VII Informarea lucrãtorilor ART. 38 (1) În cazul oricãrei activitãţi prevãzute la art. 4, angajatorul trebuie sa ia mãsurile necesare pentru ca lucrãtorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate sa primeascã toate informaţiile adecvate referitoare la: a) riscurile potenţiale pentru sãnãtate datorate expunerii la pulberea provenitã din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest; b) existenta valorilor limita de expunere reglementate şi necesitatea supravegherii atmosferei; c) mãsurile de igiena, inclusiv necesitatea de a se abţine de la fumat; d) mãsurile preventive care trebuie luate la purtarea echipamentelor individuale de protecţie; e) mãsurile preventive speciale destinate minimizarii expunerii la azbest. (2) Angajatorul ia mãsuri, în afarã celor prevãzute la alin. (1) şi sub rezerva art. 9, pentru ca: a) lucrãtorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate sa aibã acces la rezultatele determinarilor conţinutului de azbest în aer şi sa primeascã explicaţii referitoare la semnificatia acestor rezultate; b) lucrãtorii implicaţi şi reprezentanţii lor în cadrul întreprinderii sau al unitãţii sa fie informati, cat mai curând posibil, dacã rezultatele depãşesc valoarea limita stabilitã la art. 5, despre aceste depasiri şi cauzele lor şi sa fie consultaţi cu privire la mãsurile care trebuie sa fie luate sau, în situaţii de urgenta, sa fie informati cu privire la mãsurile adoptate. CAP. VIII Supravegherea sãnãtãţii ART. 39 (1) Angajatorul asigura, sub rezerva art. 9, evaluarea stãrii de sãnãtate pentru fiecare lucrator înaintea expunerii la pulberi de azbest şi/sau de materiale cu conţinut de azbest. (2) Evaluarea prevãzutã la alin. (1) trebuie sa includã un examen specific al aparatului respirator, potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta hotãrâre. (3) O noua evaluare a stãrii de sãnãtate, pentru fiecare lucrator, trebuie sa se realizeze cel puţin o data la fiecare 3 ani, pe toatã perioada în care are loc expunerea. (4) Medicul de medicina a muncii trebuie sa întocmeascã un dosar medical pentru fiecare lucrator, potrivit reglementãrilor în vigoare. ART. 40 (1) În urma supravegherii medicale prevãzute la art. 39, medicul de medicina a muncii trebuie sa recomande angajatorului sau sa determine eventualele mãsuri individuale de protecţie ori de prevenire care trebuie luate. (2) Mãsurile prevãzute la alin. (1) pot include, dacã este cazul, retragerea lucrãtorului afectat de la orice expunere la pulberile provenite din azbest şi/sau din materiale cu conţinut de azbest. ART. 41 (1) Medicul de medicina a muncii trebuie sa furnizeze lucrãtorilor vizati informaţii şi recomandãri cu privire la evaluarea stãrii lor de sãnãtate la care pot fi supuşi dupã încetarea expunerii la azbest şi/sau la materiale cu conţinut de azbest. (2) Medicul de medicina a muncii care rãspunde de supravegherea medicalã a lucrãtorilor poate recomanda continuarea supravegherii medicale dupã încetarea expunerii, pe durata pe care o considera necesarã pentru a proteja sãnãtatea persoanei în cauza. (3) Continuarea supravegherii sãnãtãţii prevãzutã la alin. (2) se face potrivit reglementãrilor în vigoare. ART. 42 Lucrãtorul expus sau angajatorul poate solicita revizuirea evaluãrilor stãrii de sãnãtate prevãzute la art. 41 alin. (2), potrivit reglementãrilor în vigoare. ART. 43 (1) Angajatorul tine evidenta lucrãtorilor desemnaţi sa efectueze activitãţile prevãzute la art. 4 într-un registru în care trebuie sa indice natura şi durata activitãţii acestora, precum şi a expunerii la care aceştia sunt supuşi, sub rezerva art. 9. (2) Medicul de medicina a muncii responsabil cu supravegherea stãrii de sãnãtate poate avea acces la registrul prevãzut la alin. (1). (3) Fiecare lucrator interesat poate avea acces la propriile lui rezultate conţinute în registrul prevãzut la alin. (1). (4) Lucrãtorii şi/sau reprezentanţii lor din întreprindere ori din unitate pot avea acces la informaţiile colective anonime cuprinse în registrul prevãzut la alin. (1). ART. 44 (1) Registrul prevãzut la art. 43 alin. (1) şi dosarele medicale individuale prevãzute la art. 39 trebuie pãstrate cel puţin 40 de ani de la încetarea expunerii, potrivit reglementãrilor în vigoare. (2) În cazul în care întreprinderea îşi înceteazã activitatea, angajatorul trebuie sa predea direcţiilor de sãnãtate publica judeţene şi a municipiului Bucureşti documentele prevãzute la alin. (1), potrivit reglementãrilor în vigoare. ART. 45 Registrul operativ al bolilor profesionale declarate ca urmare a expunerii la azbest este constituit la nivelul Centrului naţional de coordonare metodologicã şi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sãnãtate Publica Bucureşti. CAP. IX Sancţiuni ART. 46 (1) Încãlcarea prevederilor prezentei hotãrâri atrage rãspunderea disciplinarã, administrativã, materialã, civilã sau penalã, dupã caz, potrivit legislaţiei naţionale care transpune Directiva 89/391/CEE . (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de cãtre inspectorii de munca din cadrul Inspecţiei Muncii şi de cãtre inspectorii de sãnãtate publica din cadrul Ministerului Sãnãtãţii. CAP. X Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 47 (1) Prezenta hotãrâre intra în vigoare la data de 1 septembrie 2006, cu excepţia art. 7 care intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007. (2) La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abroga orice alte dispoziţii contrare. ART. 48 Prezenta hotãrâre transpune prevederile Directivei 83/477/CEE privind protecţia sãnãtãţii şi securitãţii lucrãtorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr. L 263/1983, împreunã cu toate modificãrile sale, respectiv Directiva 91/382/CEE , publicatã în JOCE nr. L 206/1991, Directiva 98/24/CE , publicatã în JOCE nr. L 131/1998, şi Directiva 2003/18/CE , publicatã în JOCE nr. L 97/2003. PRIM-MINISTRU CALIN POPESCU-TARICEANU Contrasemneazã: --------------- Ministrul muncii, solidaritãţii sociale şi familiei, Gheorghe Barbu Ministrul economiei şi comerţului, Codrut Ioan Seres Ministrul mediului şi gospodãririi apelor, Sulfina Barbu Ministrul sãnãtãţii, Gheorghe Eugen Nicolaescu Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, Gheorghe Dobre p. Ministrul integrãrii europene, Adrian Ciocanea, secretar de stat Bucureşti, 22 decembrie 2005. Nr. 1.875. ANEXA RECOMANDÃRI PRACTICE pentru supravegherea clinica a lucrãtorilor expusi la pulbere provenind din azbest sau din materiale un conţinut de azbest 1. Conform stadiului actual al cunoştinţelor, expunerea la fibre de azbest poate sa provoace urmãtoarele afecţiuni: - azbestoza; - mezoteliom; - cancer pulmonar; - cancer gastrointestinal. 2. Medicul de medicina a muncii sau medicul cu competenta în medicina de întreprindere, responsabil cu supravegherea medicalã a lucrãtorilor expusi la azbest, trebuie sa cunoascã condiţiile sau circumstanţele în care fiecare lucrator a fost expus. 3. Examinarea sãnãtãţii lucrãtorilor expusi la azbest trebuie sa cuprindã: - examenul medical la angajare, care sa cuprindã cel puţin urmãtoarele: a) întocmirea dosarului medical individual; b) anamneza profesionalã; c) examenul clinic general şi pe aparate (în special aparatul respirator); d) teste ale funcţiei respiratorii (spirometrie şi curba debit-volum); e) radiografie pulmonara standard; - examenul medical periodic anual, care sa cuprindã cel puţin urmãtoarele: a) examen clinic general pe aparate (în special aparatul respirator); b) teste ale funcţiei respiratorii (spirometrie şi curba debit-volum); c) determinarea de corpi azbestozici în sputa; - examinari suplimentare (examen citologic al sputei, radiografie pulmonara standard, tomodensitometrie, altele, conform celor mai recente cunoştinţe în materie de medicina a muncii) pentru grupurile de angajaţi cu risc crescut, la recomandarea medicului de medicina a muncii. 4. Medicul de medicina a muncii sau medicul cu competenta în medicina de întreprindere, care rãspunde de supravegherea sãnãtãţii, trebuie sa hotãrascã cu privire la examinari suplimentare, cum ar fi testele citologice ale sputei, radiografia toracica sau tomodensitometria, pe baza celor mai recente cunoştinţe în materie de medicina a muncii. -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
