────────────────
p. Ministrul transporturilor,
construcţiilor şi turismului,
Alexandros Galiaţatos,
secretar de stat
Ministrul administraţiei şi internelor,
Vasile Blaga
p. Ministrul integrãrii europene,
Adrian Ciocãnea,
secretar de stat
Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu
Bucureşti, 22 decembrie 2005.
Nr. 1.869.
ANEXĂ
PROGRAMUL NAŢIONAL
de asigurare a calitãţii în domeniul securitãţii aeronautice - PNAC-SECA
CAP. I
Prevederi generale
ART. 1
Programul naţional de asigurare a calitãţii în domeniul securitãţii aeronautice, denumit în continuare PNAC-SECA, stabileşte mãsurile de monitorizare necesare pentru evaluarea, cu regularitate, a modului de implementare a Programului naţional de securitate aeronauticã, denumit în continuare PNSA.
ART. 2
PNAC-SECA are urmãtoarele obiective:
a) de a verifica implementarea efectivã şi într-un mod eficient a mãsurilor de securitate de cãtre agenţii aeronautici civili români, operatorii aerieni strãini care opereazã în România, precum şi de cãtre toate celelalte entitãţi, cãrora, potrivit PNSA, le revin responsabilitãţi în aplicarea unor mãsuri de securitate aeronauticã în perimetrul aeroporturilor civile;
b) de a monitoriza nivelul conformitãţii cu cerinţele PNSA;
c) de a evalua viabilitatea PNSA.
ART. 3
În sensul prezentului PNAC-SECA, termenii şi definiţiile utilizate au urmãtorul înţeles:
a) audit de securitate - examinare aprofundatã a tuturor aspectelor legate de mãsurile şi procedurile de securitate, cu scopul de a determina dacã acestea sunt implementate în mod continuu şi la un standard acceptat;
b) control - orice procedurã sau proces utilizat pentru monitorizarea conformitãţii la nivel naţional. Acest termen acoperã auditul de securitate, inspecţiile, evaluãrile, testele şi investigaţiile;
c) deficienţã - neîndeplinirea cerinţelor de securitate aeronauticã;
d) evaluare - un studiu aprofundat al operaţiunilor în scopul determinãrii necesitãţilor de securitate. Aceasta cuprinde identificarea vulnerabilitãţilor care pot fi exploatate pentru comiterea unui act de intervenţie ilicitã, cu toate cã sunt implementate mãsuri şi proceduri de securitate aeronauticã, precum şi recomandarea unor mãsuri de protecţie compensatorii pentru a face faţã riscului constatat şi care sã fie proporţionale cu nivelul ameninţãrii;
e) incident de securitate - eveniment care are consecinţe negative asupra securitãţii şi siguranţei persoanelor şi a bunurilor;
f) inspector AVSEC - persoanã desemnatã pentru efectuarea activitãţilor de control la nivel naţional;
g) inspecţie - o examinare a implementãrii unuia sau mai multor aspecte legate de mãsurile şi procedurile de securitate în scopul determinãrii eficienţei aplicãrii acestora;
h) investigaţie - o examinare a unui incident de securitate şi o explicare a cauzei care a condus la producerea acestuia, în scopul evitãrii repetãrii acestuia, şi evaluarea oportunitãţii de acţionare în justiţie;
i) test - o punere la încercare a mãsurilor de securitate aeronauticã, în cadrul cãreia autoritatea competentã prezintã sau simuleazã intenţia de a comite un act de intervenţie ilicitã în scopul evaluãrii eficienţei şi a modului de implementare a mãsurilor de securitate existente.
CAP. II
Autoritatea competentã
SECŢIUNEA 1
Generalitãţi
ART. 4
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului este autoritatea competentã responsabilã de coordonarea şi monitorizarea implementãrii PNSA.
ART. 5
În aplicarea prevederilor prezentului PNAC-SECA, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului emite reglementãri specifice.
ART. 6
Începând cu data aderãrii la Uniunea Europeanã, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va coopera cu Comisia Europeanã pentru a facilita inspecţiile din domeniul securitãţii aeronautice pe care aceastã instituţie le va efectua la aeroporturile civile din România.
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţii şi responsabilitãţi
ART. 7
În calitatea sa de autoritate competentã, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului are urmãtoarele atribuţii şi responsabilitãţi:
a) elaboreazã, implementeazã şi actualizeazã PNAC-SECA în scopul asigurãrii eficacitãţii PNSA;
b) monitorizeazã modul de implementare a PNSA;
c) întocmeşte planul anual al activitãţilor de control de calitate;
d) decide asupra oportunitãţii efectuãrii unor inspecţii inopinate sau teste, precum şi asupra condiţiilor în care acestea urmeazã a fi efectuate;
e) desemneazã inspectorii AVSEC care efectueazã activitãţile de control descrise în prezentul PNAC-SECA şi aprobã componenţa echipelor de control;
f) autorizeazã persoanele desemnate sã efectueze testele sub acoperire ale mãsurilor de securitate;
g) aprobã planurile de acţiuni corective pe care entitãţile supuse controalelor de calitate sunt obligate sã le întocmeascã în situaţia în care, în urma acestor controale, sunt constatate deficienţe în aplicarea mãsurilor de securitate sau vulnerabilitãţi ale sistemului de securitate supus controlului. Urmãreşte îndeplinirea cu stricteţe a acţiunilor corective şi, dacã acestea nu se realizeazã conform calendarului convenit, aplicã sancţiuni;
h) verificã, în mod regulat, efectuarea de cãtre entitãţile supuse controalelor de calitate a activitãţilor descrise în programele proprii de control intern al calitãţii;
i) întocmeşte raportul anual al activitãţilor desfãşurate în conformitate cu prevederile PNAC-SECA.
ART. 8
Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilitãţilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentului PNAC-SECA, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului constituie o structurã operaţionalã a cãrei schemã este prezentatã în anexa nr. 1.
CAP. III
Monitorizarea implementãrii mãsurilor de securitate aeronauticã
SECŢIUNEA 1
Generalitãţi
ART. 9
(1) Monitorizarea conformitãţii cu cerinţele PNSA se realizeazã prin desfãşurarea de cãtre Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a urmãtoarelor activitãţi:
a) audit de securitate;
b) inspecţie;
c) evaluare;
d) test;
e) investigaţie.
(2) Activitãţile de control prevãzute la alin. (1) lit. a)-d) se efectueazã cu regularitate, pe baza planului anual al activitãţilor de control de calitate, aprobat de ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Pentru a-i asigura flexibilitate şi eficienţã, planul anual de control va fi conceput pe baza unei ordini de prioritãţi. La stabilirea prioritãţilor se va ţine cont de urmãtorii factori: nivelul de ameninţare, tipul, natura, mãrimea şi frecvenţa operaţiunilor, prezenţa operatorilor cu nivel ridicat de risc, istoricul unor deficienţe constatate anterior.
(3) Suplimentar activitãţilor de control cuprinse în planul anual al activitãţilor de control de calitate, vor fi efectuate inspecţii inopinate, precum şi teste sub acoperire, ori de câte ori astfel de activitãţi vor fi considerate ca fiind necesare pentru determinarea eficienţei mãsurilor de securitate.
(4) Sunt exceptate de la prevederile alin. (3) dispozitivele instituţiilor din sistemul de apãrare, ordine publicã şi securitate naţionalã cu responsabilitãţi în aplicarea mãsurilor de securitate aeronauticã.
(5) Entitãţile supuse activitãţilor de control prevãzute la alin. (1) sunt:
a) aeroporturile civile din România, precum şi aeroporturile din alte state ce constituie originea unor zboruri cu destinaţia România, cu acordul prealabil din partea statelor respective;
b) operatorii aerieni români şi strãini care opereazã pe aeroporturile civile din România;
c) agenţii aeronautici civili cãrora, potrivit PNSA, le revin responsabilitãţi în domeniul securitãţii aeronautice, cum ar fi: agenţii regulaţi cargo, agenţii regulaţi poştali, companiile de catering, agenţii de handling, furnizorii de servicii de navigaţie aerianã, companiile care furnizeazã servicii de curãţenie la bordul aeronavelor sau de alimentare cu combustibil a aeronavelor etc.;
d) orice alt operator economic care desfãşoarã activitãţi în perimetrul unui aeroport civil sau al cãrui personal are acces în zonele restricţionate ale unui aeroport civil;
e) instituţiile şi autoritãţile publice cãrora, potrivit PNSA, le revin responsabilitãţi în aplicarea unor mãsuri de securitate aeronauticã în perimetrul aeroporturilor civile.
SECŢIUNEA a 2-a
Efectuarea activitãţilor de control
ART. 10
(1) Activitãţile de control prevãzute la art. 9 alin. (1) vor fi efectuate în conformitate cu metodologiile aprobate prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului. Metodologiile vor descrie: scopul, obiectivul, conţinutul, frecvenţa, mijloacele şi responsabilitãţile pentru fiecare dintre activitãţile de monitorizare, precum şi sistemul armonizat de clasificare a conformitãţilor.
(2) În funcţie de complexitatea activitãţilor de control, în componenţa echipelor de control vor putea fi cooptaţi şi specialişti din cadrul entitãţilor prevãzute la art. 9 alin. (5).
(3) Fiecare activitate de control se finalizeazã prin întocmirea unui raport care va conţine şi recomandãri de acţiuni corective în cazul constatãrii unor deficienţe în implementarea sau aplicarea mãsurilor de securitate aeronauticã.
SECŢIUNEA a 3-a
Sistemul armonizat de clasificare a conformitãţilor. Rectificarea deficienţelor
ART. 11
Activitãţile de control trebuie sã evalueze implementarea PNSA în baza sistemului armonizat de clasificare a conformitãţilor, prezentat în anexa nr. 2.
ART. 12
Rectificarea deficienţelor constatate cu ocazia activitãţilor de control se va realiza prin: întocmirea de cãtre entitatea supusã monitorizãrii a planului de acţiuni corective şi supunerea acestuia spre aprobare Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, implementarea acţiunilor corective, urmãrirea efectuãrii acţiunilor corective, inclusiv prin controale repetitive, constatarea rectificãrii efective a deficienţelor şi atingerea conformitãţii cu cerinţele impuse. Modul de rectificare a deficienţelor va fi descris în detaliu în cadrul metodologiilor prevãzute la art. 10 alin. (1).
CAP. IV
Inspectorii AVSEC
SECŢIUNEA 1
Desemnarea inspectorilor AVSEC
ART. 13
Activitãţile de control prevãzute la art. 9 alin. (1) se efectueazã de cãtre inspectorii AVSEC, desemnaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului din rândul funcţionarilor publici proprii sau, prin delegare de competenţe, din rândul angajaţilor entitãţilor cu responsabilitãţi în domeniul securitãţii aeronautice.
ART. 14
Inspectorii AVSEC desemnaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului conform art. 13 trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
a) sã fi absolvit cel puţin un curs de instruire în domeniul securitãţii aeronautice, recunoscut de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, şi sã fi participat la cel puţin 3 activitãţi de monitorizare dispuse de acest minister;
b) sã posede:
(i) o bunã înţelegere a PNSA şi a modului în care acesta se aplicã operaţiunilor supuse activitãţilor de monitorizare;
(ii) o bunã cunoaştere a modului de aplicare a tehnologiilor şi tehnicilor din domeniul securitãţii aeronautice;
(iii) cunoştinţe referitoare la principiile, procedurile şi tehnicile de efectuare a activitãţilor de monitorizare;
(iv) cunoştinţe privind operaţiunile supuse activitãţilor de monitorizare.
SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile inspectorilor AVSEC
ART. 15
(1) În exercitarea atribuţiilor, inspectorii AVSEC au urmãtoarele drepturi:
a) de a inspecta orice aeronavã civilã, indiferent de statul de înmatriculare, atunci când aceasta se aflã poziţionatã pe un aeroport civil din România, din punct de vedere al respectãrii mãsurilor de securitate aplicabile, fãrã a afecta programul de zbor al aeronavei;
b) de a inspecta orice zonã sau obiectiv din perimetrul unui aeroport civil;
c) de a inspecta orice facilitate situatã în afara unui aeroport civil, deţinutã de un operator economic în scopul susţinerii unor activitãţi pe care acesta le desfãşoarã în perimetrul unui aeroport civil;
d) de a supune verificãrii/testãrii orice bun, susceptibil a fi suspect sau suspect, gãsit în perimetrul unui aeroport civil ori în spaţiile operatorului economic menţionat la lit. c), oricare ar fi proprietarul;
e) de a cerceta şi de a verifica eficienţa mãsurilor şi procedurilor de securitate aplicate de entitãţile prevãzute la art. 9 alin. (5), urmând ca, în cazul dispozitivelor instituţiilor din sistemul de apãrare, ordine publicã şi securitate naţionalã cu responsabilitãţi în aplicarea mãsurilor de securitate aeronauticã, sã fie informatã în timp util conducerea instituţiei vizate despre activitãţile care se vor derula, precum şi despre rezultatul acestora;
f) de a solicita operatorului aerian, administratorului aeroportului civil sau deţinãtorului unor facilitãţi din afara aeroportului civil, utilizate în scopul susţinerii unor activitãţi pe care acesta le desfãşoarã în perimetrul unui aeroport civil, sã punã la dispoziţie informaţiile relevante pentru inspecţie, evaluare, test sau investigaţie;
g) de a pãtrunde în orice incintã, zonã sau clãdire, dacã acest lucru este necesar în scopul inspectãrii unui aeroport civil;
h) de a solicita informaţii de la orice persoanã angajatã în cadrul uneia dintre entitãţile menţionate la art. 9 alin. (5), supuse activitãţilor de control, care poate sã acorde sprijin în activitatea de evaluare a mãsurilor şi procedurilor de securitate;
i) de a înregistra în scris, fotografic, audio sau video orice zonã, orice operaţie, procedurã ori instalaţie supusã inspectãrii, cu respectarea prevederilor legale privind protecţia informaţiilor clasificate.
(2) Drepturile prevãzute la alin. (1) se aplicã, fãrã discriminare, şi pentru elementele de infrastructurã, instalaţiile şi echipamentele utilizate pentru furnizarea serviciilor de navigaţie aerianã.
ART. 16
Pe timpul efectuãrii activitãţilor de control, inspectorii AVSEC au urmãtoarele obligaţii:
a) sã cunoascã şi sã respecte cerinţele de securitate aeronauticã ale aeroporturilor civile, operatorilor aerieni şi ale altor organizaţii cu activitate aeroportuarã şi sã foloseascã cãile normale de acces, cu excepţia cazurilor în care, procedând astfel, activitatea de control ar avea de suferit;
b) sã respecte prevederile reglementãrilor din domeniul securitãţii aeronautice;
c) sã nu foloseascã forţa pentru a obţine accesul la aeronavã sau la facilitãţile supuse activitãţilor de control;
d) sã nu deschidã uşile de acces ale aeronavelor, sã nu atingã suprafeţele de comandã ale aeronavelor şi sã nu pãtrundã în cabina echipajului dacã nu sunt însoţiţi de un reprezentant competent al operatorului aerian;
e) la încheierea activitãţii de monitorizare, sã informeze un reprezentant al organizaţiei supuse controlului asupra rezultatului controlului: ce anume a fost controlat, dacã a corespuns cerinţelor stabilite prin PNSA;
f) sã nu conducã autovehicule în zona de mişcare a aeroporturilor, fãrã autorizaţie;
g) sã nu facã uz de drepturile pe care le au, pentru a întârzia sau a reţine o aeronavã, dacã nu existã motive serioase de a proceda astfel, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
h) sã afecteze cât mai puţin activitatea profesionalã curentã a persoanelor audiate.
ART. 17
Inspectorii AVSEC desemnaţi sã efectueze activitãţile de control menţionate la art. 9 alin. (1) se vor identifica cu legitimaţii ale cãror model şi conţinut se aprobã prin ordin al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.
CAP. V
Comunicãri şi rapoarte cu privire la activitãţile de monitorizare a conformitãţii
ART. 18
(1) Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului va întocmi în fiecare an un raport cu privire la mãsurile luate pentru îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile prezentului PNAC-SECA, precum şi cu privire la situaţia securitãţii aeronautice existentã pe aeroporturile civile din România. Raportul va fi întocmit în conformitate cu instrucţiunile de redactare a rapoartelor prezentate în anexa nr. 3.
(2) Perioada de referinţã pentru raport va cuprinde intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie. Raportul trebuie întocmit în cel mult 6 sãptãmâni dupã încheierea perioadei de referinţã.
(3) Începând cu data aderãrii României la Uniunea Europeanã, raportul prevãzut la alin. (1) va fi transmis la Comisia Europeanã în cel mult douã luni dupã încheierea perioadei de referinţã.
CAP. VI
Obligaţiile entitãţilor supuse activitãţilor de control
ART. 19
Entitãţile supuse activitãţilor de control, menţionate la art. 9 alin. (5), au urmãtoarele obligaţii:
a) sã elaboreze, sã implementeze şi sã menţinã la zi un program de control intern al calitãţii pentru a asigura implementarea efectivã şi eficientã a propriilor mãsuri de securitate;
b) sã întocmeascã planul de acţiuni corective pentru deficienţele semnalate cu ocazia activitãţilor de control intern sau al celor de control efectuate de inspectorii AVSEC;
c) sã efectueze la termenele stabilite acţiunile corective menţionate în planul de acţiuni corective aprobat de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
d) sã se conformeze întocmai şi la termenul prevãzut recomandãrilor formulate în scris de inspectorii AVSEC în situaţia constatãrii unor deficienţe în aplicarea mãsurilor de securitate aeronauticã din sfera lor de responsabilitate;
e) sã nu obstrucţioneze în nici un fel exercitarea de cãtre inspectorii AVSEC a atribuţiilor ce le revin potrivit prezentului PNAC-SECA;
f) sã furnizeze inspectorilor AVSEC informaţiile pe care aceştia le solicitã;
g) sã nu furnizeze inspectorilor AVSEC informaţii false sau sã includã astfel de informaţii în rapoartele anuale pe care le transmit la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului;
h) sã întocmeascã un raport anual cu privire la rezultatele aplicãrii propriului program de control intern al calitãţii. Perioada de referinţã pentru raport va cuprinde intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie. Raportul trebuie transmis la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pânã cel târziu pe data de 31 ianuarie a fiecãrui an. Întocmirea raportului se va face în conformitate cu instrucţiunile de redactare a rapoartelor prezentate în anexa nr. 3.
ART. 20
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentul PNAC-SECA.
ANEXA 1
────────
la PNAC-SECA
────────────
STRUCTURA OPERAŢIONALĂ ŞI DIAGRAMA DE RELAŢII
a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru aplicarea PNAC-SECA
────────
la PNAC-SECA
────────────
INSTRUCŢIUNI
pentru redactarea rapoartelor*)
__________
*) Pentru rapoartele anuale ale entitãţior supuse activitãţilor de control [a se vedea art. 19 lit. h) din PNAC-SECA] sunt aplicabile prevederile secţiunilor I, II şi III, care vor fi adaptate la mãsurile proprii de securitate aeronauticã.
Rapoartele vor fi structurate în patru secţiuni, dupã cum urmeazã:
I. Structura organizatoricã, responsabilitãţi şi resurse:
- modalitãţi de control al calitãţii din punct de vedere al organizãrii, responsabilitãţilor şi resurselor, inclusiv viitoarele modificãri planificate;
- numãrul de inspectori - actual şi planificat;
- calificarea inspectorilor - facilitãţi de instruire utilizate, pregãtire de specialitate iniţialã şi periodicã, resurse alocate (a se vedea art. 14 din PNAC-SECA);
- dacã este cazul, explicarea motivelor pentru care programul de control al calitãţii, pentru prezenta secţiune, nu este aplicat integral.
II. Activitãţi operaţionale de monitorizare:
- situaţia implementãrii activitãţilor operaţionale de monitorizare: tipuri, scop, conţinut, frecvenţã şi obiectiv pentru toate activitãţile de monitorizare, inclusiv numãrul de controale per aeroport şi per categorii de cerinţe privind mãsurile de securitate aeronauticã (de exemplu: controlul accesului, protecţia aeronavelor, controlul de securitate al bagajelor de calã), în funcţie de nevoi şi posibilitãţi;
- proporţionalitatea activitãţilor operaţionale de monitorizare raportate la activitãţile concrete din domeniu;
- nivelul de conformitate per categorii de cerinţe privind mãsurile de securitate aeronauticã (de exemplu: controlul accesului, protecţia aeronavelor, controlul de securitate al bagajelor de calã);
- dacã este cazul, explicarea motivelor pentru care activitãţile operaţionale de monitorizare nu sunt aplicate integral.
III. Activitãţi de rectificare a deficienţelor:
- situaţia implementãrii activitãţilor de rectificare a deficienţelor;
- zone principale cu probleme în ceea ce priveşte implementarea cerinţelor din domeniul securitãţii aeronautice (de exemplu: controlul accesului, paza şi protecţia aeronavelor, controlul de securitate al bagajelor de calã);
- principalele activitãţi întreprinse sau planificate în scopul corectãrii deficienţelor (de exemplu: sesiuni de informare în domeniul securitãţii aeronautice, seminarii, programe de stimulare);
- mãsuri coercitive (sancţiuni, penalitãţi etc.) utilizate, în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
IV. Situaţia din domeniul securitãţii aeronautice la aeroporturi:
- situaţia generalã din domeniul securitãţii aeronautice la aeroporturile din România.
__________