HOTARARE nr. 1.709 din 17 decembrie 2008 privind recunoasterea Statutului Episcopiei Ortodoxe Sarbe de Timisoara

                     ───────────────
              Ministrul culturii şi cultelor,
                   Adrian Iorgulescu

    Bucureşti, 17 decembrie 2008.
    Nr. 1.709.

    ANEXĂ

                      STATUTUL
          Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara

     CAP. I
    Biserica

    SECŢIUNEA 1
    Introducere

     ART. 1
    (1) Biserica Ortodoxã Sârbã, denumitã în continuare B.O.S., este indivizibilã şi autocefalã.
    (2) B.O.S. mãrturiseşte public învãţãtura sa de credinţã, slujirea sa culticã o sãvârşeşte public şi administreazã şi orânduieşte în mod independent treburile cultico-bisericeşti.
    (3) B.O.S. întreţine unitatea dogmaticã şi canonicã cu toate celelalte biserici ortodoxe.
     ART. 2
    B.O.S., cu sediul în Belgrad, Serbia, are rangul de patriarhie.
     ART. 3
    Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara, cu reşedinţa în Timişoara, este organismul cultic care, duhovniceşte, ierarhic şi canonic, este parte componentã a B.O.S. autocefale.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Stema

     ART. 4
    Stema Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara are urmãtoarea reprezentare: Epitaful patriarhal de culoarea porfirei este împodobit în partea dreaptã cu o cruce cu douã braţe orizontale, iar în partea stângã cu cârja arhiereascã, în mijloc se aflã un scut ce are deasupra sa mitra arhiereascã aurie; în jumãtatea superioarã de culoare albastrã a scutului se aflã reprezentat în partea dreaptã turnul Sfântul Sava de la Hilandaru, iar în partea stângã, biserica mãnãstirii Patriarhiei de Ipek, ambele reprezentãri fiind de culoare albã. În jumãtatea inferioarã de culoare albã, la mijloc, se aflã o cruce aurie cu patru braţe şi câte un opaiţ arzând în fiecare colţ al braţului.
     ART. 5
    Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara îşi pãstreazã şi stema sa istoricã reprezentatã prin doi îngeri care ţin un scut de culoare albastrã, împãrţit orizontal în douã pãrţi. În partea stângã a pãrţii superioare se aflã un porumbel aşezat pe globul domnesc cu cruce, iar în partea dreaptã este macheta vechii catedrale timişorene cu hramul Înãlţarea Domnului. Partea inferioarã este împãrţitã în douã pãrţi: în partea stângã se aflã baza unei coloane din reşedinţã ce are în vârf o coroanã de lauri, iar în partea dreaptã se aflã o inimã cu aripi şi coroanã deasupra. Deasupra scutului se aflã un heruvim cu şase aripi, deasupra sa mitra arhiereascã, în stânga crucea cu douã braţe orizontale, iar în dreapta cârja arhiereascã.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Steagul

     ART. 6
    Steagul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara este tricolor: roşu-albastru-alb, cu cruce aurie şi opaiţe arzând în colţurile braţelor crucii.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Ştampila

     ART. 7
    Toate autoritãţile bisericeşti, organismele şi organele Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara au ştampile proprii cu stema bisericeascã la mijloc şi textul bilingv corespunzãtor, în limba sârbã cu caractere chirilice şi în limba românã cu caractere latine, conţinând denumirea oficialã a cultului.
     ART. 8
    Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara îşi pãstreazã şi ştampila sa istoricã, cu stema la mijloc, prevãzutã la art. 5, care va fi folositã la sãrbãtorile festive.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Limbile oficiale

     ART. 9
    (1) Limbile oficiale ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt: limba sârbã cu grafie chirilicã şi limba românã.
    (2) Evidenţa financiar-contabilã a Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara se va ţine şi în limba românã.
    (3) În relaţiile oficiale cu autoritãţilor statului se va folosi limba românã.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Instituţiile bisericeşti

     ART. 10
    Persoanele juridice ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt urmãtoarele:
    a) episcopia;
    b) comunitãţile bisericeşti;
    c) parohiile;
    d) mãnãstirile.
     ART. 11
    Persoanele juridice prevãzute la art. 10 lit. b)-d) sunt cu activitate limitatã, activitatea lor fiind reglementatã de canoanele Bisericii Ortodoxe, de legiuirile B.O.S. şi de prevederile prezentului statut.
     ART. 12
    Persoanele juridice prevãzute la art. 11 dobândesc şi posedã bunuri atât mobile, cât şi imobile.
     ART. 13
    Averea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara slujeşte numai scopurilor Bisericii. Biserica îşi atinge scopurile sale nu spre folosul personal al membrilor sãi, ci fiecare beneficiu sau creştere a averii bisericeşti se foloseşte spre avansarea Bisericii.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Venitul

     ART. 14
    Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara administreazã în mod independent şi dispune liber asupra veniturilor şi cheltuielilor ei.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Conducerea Bisericii

     ART. 15
    B.O.S. este condusã în baza:
    a) Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii dupã învãţãtura Sfintei Biserici Ortodoxe;
    b) pravilelor sinoadelor ecumenice şi pravilelor recunoscute de acestea, precum cele apostolice, ale sinoadelor locale şi ale sfinţilor pãrinţi, respectiv, a canoanelor bisericeşti;
    c) dispoziţiilor sinoadelor locale şi ale sinoadelor patriarhale, care au fost acceptate de B.O.S.;
    d) Constituţiei B.O.S.;
    e) dispoziţiilor, regulamentelor şi hotãrârilor fundamentale ale ierarhiei bisericeşti competente.
     ART. 16
    Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara este condusã în baza dispoziţiilor prezentului statut, cu respectarea prevederilor <>Legii nr. 489/2006  privind libertatea religioasã şi regimul general al cultelor.
     ART. 17
    Principiile B.O.S., Constituţia sa, precum şi regulile şi prescripţiile aduse de cãtre Sfântul Sobor arhieresc, care se referã la autoritatea bisericeascã, canonicã, ierarhicã, administrativã şi juridicã, sunt obligatorii şi pentru Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Organizarea

     ART. 18
    Organizarea B.O.S. este ierarhic-bisericeascã.
     ART. 19
    Întreaga autoritate bisericeascã: duhovnicescã, disciplinar-bisericescã şi juridic-bisericeascã, conform canoanelor şi organizãrii B.O.S., revine numai ierarhiei. Autoritatea ierarhiei se exercitã prin organele şi reprezentanţii ierarhici ai Bisericii.
     ART. 20
    Arhiereul eparhiot, cu ajutorul preoţilor şi al laicilor din organele eparhiale, supravegheazã şi conduce treburile legate de averea mobilã şi imobilã, ctitoriile şi mijloacele financiare ale eparhiei.
     ART. 21
    Întreaga proprietate a B.O.S., precum şi a organismelor sale din România se aflã sub purtarea de grijã şi în folosul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. Dacã Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara înceteazã a mai funcţiona, proprietatea acesteia este transferatã în proprietatea şi purtarea de grijã a Patriarhiei Ortodoxe Sârbe, cu sediul la Belgrad.
     ART. 22
    În cazul unor erezii, schisme şi lepãdãri de bisericã, actele de proprietate sunt reţinute de acea grupã, respectiv de acei credincioşi care au rãmas ataşaţi B.O.S., cu sediul la Belgrad, hotãrâre despre aceasta aducând Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Abateri disciplinare bisericeşti

     ART. 23
    Abateri disciplinare bisericeşti şi pedepse sunt acelea care sunt prescrise prin prezentul statut în duhul Canoanelor Bisericii Ortodoxe. Personalul cultului poate fi sancţionat disciplinar pentru încãlcarea principiilor doctrinare sau morale ale cultului, potrivit prezentului statut, a codurilor canonice sau a regulamentelor.

    SECŢIUNEA a 11-a
    Organizaţia administrativã

     ART. 24
    B.O.S. este episcopalã. Principala împãrţire administrativã a B.O.S., din punct de vedere ierarhico-bisericesc, este în episcopii.
     ART. 25
    În fruntea B.O.S. se aflã patriarhul, în calitate de conducãtor suprem al acesteia.
     ART. 26
    Fiecare episcopie este condusã de cãtre un arhiereu eparhiot, în calitate de conducãtor nemijlocit al acesteia. Arhiereul eparhiot este, conform prescripţiilor canonico-bisericeşti, principalul reprezentant şi conducãtor al întregii vieţi bisericeşti, duhovniceşti şi al ordinii bisericeşti în eparhie.

     CAP. II
    Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara

    SECTIUNEA 1
    Episcopia

     ART. 27
    Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara este parte componentã a Patriarhiei Sârbe din Belgrad, cu sediul în Timişoara, P-ţa Unirii nr. 4, cod 300085, înscris în CF nr. 16 Timişoara, nr. topo 392.
     ART. 28
    Episcopia este organismul bisericesc de bazã care cuprinde toate parohiile, comunitãţile bisericeşti, mãnãstirile şi protopopiatele într-o regiune geograficã definitã.
     ART. 29
    Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara este condusã de arhiereul eparhiot drept întâistãtãtor şi reprezentant direct al episcopiei sale. El conduce şi îndrumã multilateral întreaga activitate administrativã, consistorial-bisericeascã, ierarhicã, canonicã, juridicã şi duhovniceascã a episcopiei, cu conlucrarea organelor bisericeşti prevãzute prin prezentul statut.
     ART. 30
    Scopurile Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt:
    a) înfiinţarea, conducerea, întreţinerea şi îndrumarea bisericilor;
    b) cumpãrarea, posedarea, arendarea, purtarea de grijã şi folosirea clãdirilor şi terenurilor pentru membrii episcopiei drept locuri pentru slujbe religioase şi pentru structurile necesare în conducerea adecvatã a eparhiei;
    c) întreţinerea întâlnirilor de naturã evanghelicã şi confesionalã în deplin acord cu credinţa şi tradiţia ortodoxã sârbã;
    d) instituirea, desfãşurarea, îndrumarea orelor de religie şi alegerea personalului didactic;
    e) tipãrirea, publicarea, vânzarea şi rãspândirea literaturii de toate genurile pentru sus-amintitele scopuri, înfiinţarea şi conducerea unei tipografii în acest scop;
    f) acceptarea, dobândirea şi posedarea de donaţii, daruri, moşteniri, legate şi moşteniri cu dispoziţie testamentarã;
    g) înfiinţarea şi conducerea organismelor care se ocupã cu activitãţi creştin-umanitare şi caritative.
     ART. 31
    Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara îşi realizeazã scopurile nu în folosul personal al membrilor ei, ci fiecare beneficiu ori creştere valoricã în favoarea Episcopiei foloseşte la promovarea scopurilor prevãzute la art. 30.
     ART. 32
    Patrimoniul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara este constituit din bunuri mobile şi imobile, fonduri, instituţii şi fundaţii care servesc nevoilor întregii Episcopii. Acestea sunt administrate de cãtre Consiliul de conducere al Episcopiei.
     ART. 33
    Bunurile imobile aflate în proprietatea Episcopiei nu pot fi înstrãinate, grevate, ipotecate sau concesionate fãrã aprobarea Adunãrii eparhiale şi a Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S.

    SECTIUNEA a 2-a
    Teritoriul

     ART. 34
    Jurisdicţia Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara cuprinde fostul teritoriu al episcopiilor ortodoxe sârbe ale Vârşeţului şi Timişoarei, care se aflã în România.
     ART. 35
    Fiecare parohie, comunitate bisericeascã, mãnãstire şi protopopiat, existente în prezent pe teritoriul României sau care în viitor vor fi înfiinţate, sunt pãrţi componente ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara şi astfel recunosc autoritatea şi jurisdicţia acesteia şi se conduc dupã Constituţia B.O.S., precum şi dupã dispoziţiile prezentului statut.
     ART. 36
    Toate documentele oficiale ale tuturor organismelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt subordonate şi sunt obligatorii în acord cu prezentul statut. În cazul unor contradicţii ori neînţelegeri, dispoziţiile prezentului statut au forţã juridicã superioarã.

    SECTIUNEA a 3-a
    Autoritãţile bisericeşti de conducere

     ART. 37
    Organizarea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara este ierarhic bisericeascã.
     ART. 38
    Autoritatea duhovniceascã, disciplinar-bisericeascã şi juridic-bisericeascã revine în exclusivitate ierarhiei. Aceastã autoritate ierarhia o executã prin reprezentanţi şi organele sale.
     ART. 39
    Arhiereul eparhiot supravegheazã, prin organismele administrative bisericeşti corespunzãtoare ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, modul în care preoţimea şi laicii administreazã averea mobilã şi imobilã.
     ART. 40
    Autoritãţile de conducere ale B.O.S., care nu îşi au sediul în România, dar care prin funcţia lor au un rol la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, sunt:
    a) Patriarhul B.O.S.;
    b) Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.;
    c) Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.
     ART. 41
    Organismele de conducere ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt:
    a) Arhiereul eparhiot;
    b) Consistoriul bisericesc eparhial;
    c) Adunarea eparhialã;
    d) Consiliul eparhial de conducere;
    e) Protopopul;
    f) Stareţul de mãnãstire;
    g) Parohul;
    h) Consiliul de conducere al Comunitãţii bisericeşti;
    i) Persoane de încredere ale Comunitãţii bisericeşti.

     CAP. III
    Funcţiile organismelor neeparhiale

    SECŢIUNEA 1
    Patriarhul B.O.S.

     ART. 42
    Patriarhul este întâistãtãtorul B.O.S. şi conducãtorul întregii Biserici, astfel cum se prevede în Constituţia B.O.S.
     ART. 43
    În calitate de conducãtor al B.O.S., Patriarhul exercitã, la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, urmãtoarele atribuţii:
    a) menţine unitatea la nivelul ierarhiei B.O.S.;
    b) hirotoneşte, conform rânduielilor bisericeşti, personal sau prin arhierei împuterniciţi, persoanele alese ca episcopi eparhioţi sau vicari;
    c) sfinţeşte Sfântul şi Marele Mir pentru nevoile bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;
    d) este pomenit la Liturghiile arhiereşti în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;
    e) acordã distincţii şi ranguri bisericeşti persoanelor din Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara, conform dispoziţiilor recomandate de Sfântul Sobor arhieresc.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.

     ART. 44
    Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. este reprezentanţa ierarhicã superioarã, autoritatea bisericeascã legislativã în probleme de credinţã, slujire culticã, disciplinã bisericescã, precum şi a întregii organizaţii a Bisericii.
     ART. 45
    Pe lângã atribuţiile menţionate în Constituţia B.O.S., la nivelul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, Sfântul Sobor arhieresc exercitã urmãtoarele funcţii bisericeşti, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara:
    a) explicã învãţãtura bisericeascã ortodoxã, în conformitate cu deciziile întãrite de Sfânta Bisericã în baza Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii;
    b) dã îndrumãri Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, prin arhiereul eparhiot, pentru apãrarea şi rãspândirea credinţei ortodoxe şi menţine puritatea moralei creştine;
    c) reglementeazã calificarea candidaţilor pentru toate slujirile bisericeşti ordinare, extraordinare şi misionare;
    d) orânduieşte toate problemele cultice în conformitate cu prescripţiile bisericeşti generale şi în duhul credinţei ortodoxe şi le înainteazã Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara spre îndeplinire;
    e) canonizeazã sfinţi şi prescrie slujbe pentru pomenirea lor;
    f) explicã regulamentele canonico-bisericeşti, general-obligatorii şi speciale şi publicã culegerile acestora;
    g) stabileşte îndatoriri şi emite dispoziţii disciplinare pentru preoţime şi celelalte organe şi funcţionari ierarhico-bisericeşti;
    h) reglementeazã îmbrãcãmintea pentru preoţimea superioarã şi inferioarã a ambelor cinuri;
    i) reglementeazã procedura consistorialã pentru consistoriile bisericeşti în Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara;
    j) publicã pentru Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara regulamente în problematica cununiei bisericeşti;
    k) hotãrãşte pentru Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara reguli pentru vieţuirea monahilor din mãnãstiri şi de pe lângã reşedinţa episcopalã;
    l) stabileşte pentru Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara îndrumãri pentru slujba Sfânta Tainã a Mãrturisirii;
    m) alege arhiereul eparhiot pentru Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara;
    n) analizeazã şi aprobã propunerile de modificare şi completare a prezentului statut.
     ART. 46
    În cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, Sfântul Sobor arhieresc judecã şi stabileşte:
    a) divergenţele dintre arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara şi Sfântul Sinod arhieresc;
    b) divergenţele dintre arhiereu şi patriarh.
     ART. 47
    Sfântul Sobor arhieresc analizeazã hotãrârile judecãtoreşti:
    a) toate cazurile care au fãcut subiectul judecãţii Sfântului Sinod arhieresc la cererea arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;
    b) uşureazã, la cererea celui condamnat şi la propunerea motivatã a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, pedepsele pronunţate, înainte de executarea lor, şi anume: oprirea de la sãvârşirea lucrãrilor sfinte pe tot timpul vieţii, caterisirea şi excluderea din Comunitatea bisericeascã.
     ART. 48
    Toate hotãrârile Sfântului Sobor arhieresc sunt definitive şi fãrã drept de recurs.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.

     ART. 49
    Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S. este autoritatea superioarã executivã şi supraveghetoare şi de judecatã în Bisericã. Pe lângã autoritatea executivã, de supraveghere şi de judecatã, prescrisã în Constituţia B.O.S., în cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara. Sfântul Sinod arhieresc îndeplineşte urmãtoarele funcţii executive şi de supraveghere, obligatorii pentru Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara:
    a) aduce pentru Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara hotãrâri pentru apãrarea şi pãstrarea curatã a învãţãturii Bisericii Ortodoxe referitoare la credinţã şi moralã; combate toatã învãţãtura eronatã, prejudecãţile de credinţã şi morale, superstiţiile şi obiceiurile dãunãtore;
    b) poartã de grijã ca Sfintele Taine sã fie sãvârşite întocmai şi menţine frumuseţea, exactitatea şi uniformitatea slujirii slujbelor bisericeşti, dând îndrumãri, prin arhiereul eparhiot Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;
    c) dã explicaţii despre hotãrârile aduse de cãtre Sfântul Sobor arhieresc în cazul problemelor controversate despre cununia bisericeascã şi apãrã sfinţenia cununiei bisericeşti, dând îndrumãri obligatorii referitoare la acestea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, prin arhiereul eparhiot;
    d) supravegheazã activitatea arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;
    e) supravegheazã activitatea şi numeşte administrator pentru Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara, în cazul în care locul este vacant, adicã în cazul în care episcopia este vacantã;
    f) acordã rangul de arhimandrit şi crucea pectoralã protopopilor, la recomandarea în scris a arhiereului Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;
    g) invitã arhiereul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara la şedinţele Sfântului Sobor arhieresc;
    h) dezbate asupra tuturor conflictelor privind competenţa autoritãţilor ierarhic-bisericeşti, întrucât prin prezentul statut nu este altfel stabilit referitor la Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara;
    i) hotãrãşte definitiv în privinţa înfiinţãrii, unirii sau separãrii mãnãstirilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara.
     ART. 50
    În cadrul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, Sfântul Sinod arhieresc executã urmãtoarele funcţii juridice:
    a) judecã şi stabileşte divergenţele dintre arhiereii Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara şi alţi arhierei şi abaterile canonice ale arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;
    b) analizeazã hotãrârile judecãtoreşti, sentinţele referitoare la abaterile disciplinare ale profesorilor de religie în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, sentinţele Consistoriului eparhial bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara.
     ART. 51
    Hotãrârile Sfântului Sinod arhieresc ce intrã în competenţa sa sunt de naturã canonicã şi bisericeascã, ce se referã la credinţã, slujire culticã, rânduialã bisericeascã şi organizare a Bisericii, sunt definitive şi obligatorii.
     ART. 52
    Sentinţa Sfântului Sinod arhieresc din prima instanţã, la cererea acuzatului, poate fi trimisã Sfântului Sinod arhieresc spre o nouã analizare. Sentinţele în ultimã instanţã ale Sfântului Sinod arhieresc sunt definitive şi obligatorii şi nu mai pot fi contestate.

     CAP. IV
    Organisme eparhiale

    SECŢIUNEA 1
    Arhiereul eparhiot

     ART. 53
    Arhiereul eparhiot al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara este ales de cãtre Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S. şi este hirotonit de cãtre Patriarhul sârb.
     ART. 54
    Arhiereul eparhiot este conducãtorul Episcopiei sale. El conduce şi îndrumã întreaga viaţã a Episcopiei din toate punctele de vedere, prin conlucrare cu preoţimea şi credincioşii, prin Consistoriul bisericesc eparhial, Consiliul eparhial de conducere, Adunarea eparhialã şi Administraţia eparhialã.
     ART. 55
    Organismele bisericeşti şi organele eparhiale sunt subordonate arhiereului eparhiot.
     ART. 56
    Prin actul hirotoniei sale şi al numirii canonice într-o anumitã episcopie, în concordanţã cu învãţãtura şi prescripţiile B.O.S., arhiereul eparhiot are autoritate arhiereascã deplinã în episcopia sa în ceea ce priveşte credinţa, morala, slujirea culticã şi conducerea arhipãstoreascã.
     ART. 57
    Drepturile şi obligaţiile arhiereilor Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara sunt stabilite prin canoanele bisericeşti, pravilele apostolice şi ale sinoadelor ecumenice. În afarã de acestea, arhiereul eparhiot, prin competenţa sa:
    1. învaţã şi îndrumã preoţimea şi credincioşii Episcopiei sale prin cuvânt, faptã şi epistole arhipãstoreşti şi supravegheazã educaţia bisericeascã în episcopia sa;
    2. pãstreazã, apãrã şi menţine în rândul poporului credinţa ortodoxã, luptând împotriva oricãrei lucrãri potrivnice învãţãturii ortodoxe şi dãunãtoare pentru interesele B.O.S.;
    3. învaţã şi stimuleazã preoţimea şi poporul spre înfiinţarea unor instituţii religioase şi de binefacere, spiritual-educative, patriotice, precum şi a altor instituţii folositoare pentru promovarea credinţei şi moralei în rândul poporului;
    4. se îngrijeşte de regularitatea şi autenticitatea sfintelor slujbe şi, în general, de rânduiala bisericeascã;
    5. are grijã ca bisericile şi mãnãstirile sã fie înzestrate cu sfinte antimise, Sfântul şi Marele Mir, veşminte sfinte, obiecte sfinte şi cãrţi de cult şi ca toate celelalte trebuinţe ale Bisericii sã fie împlinite dupã rânduialã şi la timp;
    6. stabileşte ca Sfintele slujbe sã fie sãvârşite în timpul sãrbãtorilor bisericeşti, populare şi naţionale;
    7. dã binecuvântare pentru înfiinţarea de biserici, capele şi cimitire şi se îngrijeşte de întreţinerea lor în bunã stare. Controleazã şi aprobã planurile arhitectonice pentru biserici şi clãdiri bisericeşti;
    8. se îngrijeşte de arta bisericeascã, monumentele de artã bisericeascã, monumentele vechi şi muzeele bisericeşti din episcopie;
    9. sfinţeşte bisericile;
    10. hirotoneşte persoane vrednice în cinul preoţesc, îndrumându-le spre îndatoriri şi acordându-le gramatã;
    11. propune Sfântului Sinod arhieresc acordarea de distincţii clericilor care se remarcã prin vieţuire exemplarã şi activitate pastoral-bisericeascã şi didactic-religioasã, el singur acordându-le distincţii ce intrã în competenţa sa;
    12. îşi stabileşte un locţiitor în toate problemele eparhiale şi, de asemenea, îl elibereazã din funcţie, înaintând despre aceasta raport Sfântului Sinod arhieresc;
    13. numeşte predicatori eparhiali şi mãrturisitori pentru preoţimea episcopiei;
    14. rânduieşte persoane capabile a fi profesori de religie în şcolile din episcopia sa şi vegheazã asupra activitãţii lor;
    15. dã binecuvântare, la propunerea stareţilor de mãnãstire, persoanelor pentru intrarea în cinul monahal;
    16. dã binecuvântare şi dezlegare în problemele de cununie bisericeascã şi altele, conform rânduielilor Sfintelor canoane şi hotãrârilor Sfântului Sinod arhieresc;
    17. judecã abaterile disciplinare ale laicilor şi clericilor ambelor cinuri şi îi pedepseşte pentru aceste fapte prin: mustrare, avertisment, epitimie pânã la 15 zile şi oprirea de la sãvârşirea lucrãrilor sfinte pânã la o lunã, iar pentru credincioşi pronunţã pedepse de privare vremelnicã de unele drepturi sau demnitãţi în Bisericã; pentru abateri mai mari aceştia sunt predaţi Consistoriului bisericesc eparhial. Toate aceste hotãrâri sunt executorii;
    18. uşureazã pedepsele pronunţate definitiv de cãtre Consistoriul bisericesc eparhial cu pânã la jumãtate din pedeapsa primitã;
    19. opreşte de la sãvârşirea lucrãrilor sfinte clerici învinuiţi pentru abateri şi numeşte înlocuitori;
    20. acordã clericilor şi angajaţilor Episcopiei concedii;
    21. stabileşte înlocuitori pentru stareţii de mãnãstiri absenţi ori bolnavi, protopopi şi preoţi de parohie;
    22. supravegheazã activitatea protopopilor şi clericilor aparţinând ambelor cinuri în episcopia sa;
    23. supravegheazã în mod absolut asupra activitãţii şi vieţuirii în cadrul instituţiilor bisericeşti, celor fundaţionale şi de folos din episcopie;
    24. efectueazã vizite canonice dupã rânduielile bisericeşti;
    25. îndeplineşte în mod regulat toate ordinele, deciziile şi hotãrârile Sfântului Sobor arhieresc şi ale Sfântului Sinod arhieresc;
    26. se îngrijeşte, cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial şi al Consiliului eparhial de conducere, ca toate organismele şi organele Episcopiei sã îşi îndeplineascã îndatoririle cu justeţe şi conştiinciozitate, iar toate lucrurile sã se sãvârşeascã dupã regulamentele şi prescripţiile bisericeşti;
    27. înainteazã, împreunã cu propunerile sale, un raport anual Sfântului Sobor arhieresc despre activitatea sa arhipãstoreascã şi, în general, despre situaţia din episcopia sa;
    28. analizeazã şi revizuieşte hotãrârile Adunãrii eparhiale, ale protopopilor şi consiliilor bisericeşti;
    29. analizeazã şi aprobã regulamentele asociaţiilor femeilor ortodoxe sârbe, precum şi ale organismelor ajutãtoare din parohii şi comunitãţi bisericeşti;
    30. opreşte îndeplinirea hotãrârilor organismelor şi ale organelor eparhiale, care nu sunt în consens cu principiile şi învãţãtura Bisericii Ortodoxe, ale strãvechilor canoane, ale Constituţiei B.O.S, ale prezentului statut ori cu interesele esenţiale ale Bisericii. O astfel de hotãrâre o restituie, pentru a fi analizatã din nou, organismului care a emis-o. Dacã organismul eparhial pronunţã aceeaşi hotãrâre, atunci obiectul acesteia este înaintat Sfântului Sobor arhieresc pentru hotãrâre definitivã;
    31. în consens cu Consistoriul bisericesc eparhial şi cu Consiliul eparhial de conducere înfiinţeazã noi protopopiate, comunitãţi bisericeşti şi parohii;
    32. întreţine relaţii cu alte biserici ortodoxe şi creştine din România;
    33. numeşte redactor pentru publicaţiile sale editoriale şi direcţioneazã publicaţiile oficiale şi celelalte publicaţii ale Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara;
    34. desemneazã vicepreşedintele Consiliului eparhial de conducere, secretarul, casierul şi alt personal necesar;
    35. pãzeşte şi apãrã, în cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, puritatea învãţãturii de credinţã şi moralã a Bisericii Ortodoxe, combãtând toate învãţãturile greşite, prejudecãţile de credinţã şi imorale, superstiţiile şi obiceiurile dãunãtoare;
    36. aprobã traducerea Sfintei Scripturi pentru Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara;
    37. dã indicaţii pentru confecţionarea obiectelor bisericeşti, a veşmintelor şi a altor lucruri bisericeşti necesare;
    38. se îngrijeşte de pãzirea locurilor sfinte, a icoanelor şi a celorlalte lucruri sfinte.
     ART. 58
    Locul arhiereului eparhiot se vacanteazã prin moarte, ieşirea la pensie, neputinţã doveditã medical, mutarea la propria cerere sau înlocuirea în baza vinovãţiei canonice, conform sentinţei.
     ART. 59
    Episcopia vacantã este condusã de un administrator, care este numit de cãtre Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.
     ART. 60
    În perioada în care scaunul episcopal este vacant, administratorul poate îndeplini activitãţile care se referã la organizarea eparhialã şi poate efectua toate activitãţile începute în timpul fostului arhiereu eparhiot sau administrator.
     ART. 61
    În cazul vacantãrii Episcopiei, Consistoriul bisericesc eparhial stabileşte o comisie formatã din 3 persoane, care are obligaţia de a inventaria întregul patrimoniu al acesteia. O copie a procesului-verbal de inventariere va fi comunicatã Sfântului Sinod arhieresc.
     ART. 62
    Toate bunurile mobile şi imobile ale Episcopiei, primite conform inventarului, vor fi predate administratorului sau nou-instalatului arhiereu eparhiot.
     ART. 63
    Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara asigurã arhiereului eparhiot sau administratorului reşedinţã, servire, dotãri interioare la reşedinţã, precum şi onorariul financiar corespunzãtor.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Consistoriul bisericesc eparhial

     ART. 64
    Consistoriul bisericesc eparhial este organul arhiereului eparhiot pentru judecatã bisericeascã în probleme de credinţã, moralã, regulamente şi prescripţii bisericeşti.
     ART. 65
    Arhiereul eparhiot este preşedintele Consistoriului bisericesc eparhial. El poate împuternici un locţiitor al sãu sau un alt preot ca locţiitor al sãu, pentru a prezida în locul sãu.
     ART. 66
    Atunci când prezideazã arhiereul, locţiitorul arhieresc poate participa la judecatã ca membru al Consistoriului.
     ART. 67
    Consistoriul bisericesc eparhial este format din preşedinte şi 2 membri care au şi locţiitorii lor.
     ART. 68
    Arhiereul eparhiot numeşte din rândul clericilor reclamantul consistorial, secretarul şi, de asemenea, desemneazã un numãr necesar de personal administrativ.
     ART. 69
    Arhiereul eparhiot desemneazã şi elibereazã toţi membrii Consistoriului bisericesc eparhial şi înştiinţeazã Sfântul Sinod arhieresc despre desemnarea şi eliberarea lor.
     ART. 70
    Membrii Consistoriului bisericesc şi locţiitorii lor, precum şi secretarul Consistoriului se numesc din rândul preoţilor cu studii teologice terminate şi cu cel puţin 10 ani vechime în slujba juridicã, educativ-bisericeascã, parohialã şi administrativ-bisericeascã. Întâietatea se acordã candidaţilor cu pregãtire teologicã superioarã şi, dupã caz, cu studii de drept.
     ART. 71
    Atunci când Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara nu are un numãr suficient de clerici cu o calificare corespunzãtoare, arhiereul sau administratorul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara va aranja ca servirea necesitãţilor sale juridice sã fie asiguratã de cãtre Consistoriul bisericesc eparhial al unei alte episcopii.
     ART. 72
    Membrii Consistoriului bisericesc eparhial, locţiitorii şi secretarul nu pot fi nici între ei, nici cu preşedintele rude de sânge pânã la gradul patru inclusiv, iar în rudenie de cuscrie şi botez, pânã la gradul al doilea inclusiv.
     ART. 73
    Consistoriul bisericesc eparhial emite hotãrâri deplin valabile în consiliul format din preşedinte, respectiv locţiitorul sãu, 2 membri şi secretarul sau grefierul.
     ART. 74
    Consistoriul bisericesc eparhial adoptã hotãrâri prin majoritate de voturi. Membrul Consistoriului care nu este de acord cu hotãrârea dispusã are dreptul de a depune în scris motivaţia opiniei sale.
     ART. 75
    Membrii Consistoriului bisericesc eparhial acordã votul lor atunci când se iau decizii în mod cu totul independent, ghidându-se în aceastã privinţã dupã conştiinţa lor, dar şi dupã deciziile canoanelor şi legiuirilor.
     ART. 76
    Votarea începe de la cel mai tânãr membru al Consistoriului dupã vechimea slujirii. În cazul în care amândoi membrii sunt de acord şi dacã arhiereul eparhiot acceptã acea hotãrâre, atunci el nu mai voteazã. Dacã nu este de acord cu hotãrârea celor 2 membri ai Consistoriului, atunci el are drept de veto. În acest caz, obiectul este înaintat Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. spre analizare şi hotãrâre definitivã.
     ART. 77
    Membrii Consistoriului sunt înlocuiţi de cãtre locţiitori, iar la nevoie, poate fi înlocuit şi secretarul Consistoriului bisericesc eparhial.
     ART. 78
    Membrul Consistoriului bisericesc eparhial care are interese personale sau care a participat la investigarea cazului nu poate judeca.
     ART. 79
    Consistoriul bisericesc eparhial hotãrãşte despre excluderea membrilor Consistoriului în baza art. 78. În acest caz, locţiitorul arhieresc ori secretarul înlocuieşte membrul exclus al Consistoriului.
     ART. 80
    Solicitarea de excludere simultanã a mai multor membri este soluţionatã de cãtre Marele Consistoriu bisericesc al B.O.S, care va pronunţa o hotãrâre.
     ART. 81
    Toate hotãrârile Consistoriului bisericesc eparhial, adoptate la şedinţele la care nu a prezidat arhiereul eparhiot, sunt înaintate acestuia pentru consimţire. Dacã arhiereul nu este de acord cu hotãrârea, el poate înainta cazul Consistoriului bisericesc eparhial pentru o nouã revizuire. În cazul în care Consistoriul bisericesc eparhial îşi menţine hotãrârea, arhiereul eparhiot poate înainta cazul, însoţit de motivaţia sa, Sfântului Sinod arhieresc al B.O.S. pentru hotãrâre definitivã. Executarea hotãrârii Consistoriului bisericesc eparhial se amânã pânã la pronunţarea hotãrârii Sfântului Sinod arhieresc.
     ART. 82
    Hotãrârile adoptate la şedinţele Consistoriului bisericesc eparhial sunt consemnate în procesul-verbal al Consistoriului. Toţi membrii Consistoriului bisericesc eparhial, care au luat parte la judecatã, precum şi secretarul semneazã procesul-verbal. Hotãrârile şi sentinţele le semneazã preşedintele şi secretarul, iar hotãrârea o înainteazã celui interesat.
     ART. 83
    Preşedintele repartizeazã pentru dezbatere toate cauzele sosite, care au fost înaintate Consistoriului bisericesc eparhial. El deschide şi ridicã şedinţele şi conduce lucrãrile în timpul dezbaterilor şi al judecãţii. El se îngrijeşte ca toate cauzele în faţa Consistoriului bisericesc eparhial sã fie încheiate în timp util.
     ART. 84
    În toate cazurile referitoare la problemele administrativ-bisericeşti, canonice, ierarhice şi juridice, Consistoriul bisericesc eparhial lucreazã dupã îndrumãrile arhiereului eparhiot, astfel:
    a) supravegheazã, dupã indicaţiile arhiereului, preoţii de parohii, birourile parohiale, protopopiatele;
    b) comunicã şi executã hotãrârile înaltelor autoritãţi bisericeşti de judecatã;
    c) ajutã arhiereului eparhiot în toate lucrãrile administrativ-eparhiale şi executã ordinele sale în privinţa lucrãrilor ce intrã în competenţa sa;
    d) se îngrijeşte de inventarul Episcopiei în cazurile mutãrii, pensionãrii sau decesului arhiereului eparhiot;
    e) hotãrãşte asupra schimbãrilor din registrele matricole bisericeşti;
    f) numeşte, în colaborare cu Consiliul eparhial de conducere, reprezentantul juridic al Episcopiei.
     ART. 85
    În privinţa abaterilor disciplinare ale preoţilor şi credincioşilor, arhiereul eparhiot, deoarece analizeazã verificarea finalã, pronunţã o hotãrâre, dacã considerã cã acest lucru intrã în sfera sa de competenţã. În situaţia în care cazul se aflã în afara stãrii sale de competenţã, arhiereul eparhiot va preda acest caz Consistoriului bisericesc eparhial pentru îndeplinirea procedurii.
     ART. 86
    Consistoriul bisericesc eparhial, în calitate de organ de judecatã, are urmãtoarele atribuţii:
    a) judecã abaterile disciplinare ale preoţimii ambelor cinuri;
    b) judecã abaterile disciplinare ale credincioşilor, care atrag excluderea din comunitatea bisericeascã, pentru o anumitã perioadã de timp sau definitiv;
    c) judecã divergenţele referitoare la validitatea şi anularea cãsãtoriei bisericeşti şi divorţul celor cãsãtoriţi bisericeşte;
    d) soluţioneazã conflictele dintre preoţi, precum şi controversele legate de venitul parohial şi de proprietatea bisericeascã mobilã şi imobilã, care a fost stabilitã spre beneficiul clericilor.
     ART. 87
    Toate organele bisericeşti şi instituţiile din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, precum şi toţi credincioşii sãi se aflã în subordinea Consistoriului bisericesc eparhial şi sunt obligaţi a se supune hotãrârilor sale.
     ART. 88
    Hotãrârile Consiliului bisericesc eparhial sunt definitive şi obligatorii şi trebuie sã fie îndeplinite de cãtre organele bisericeşti, în afarã de situaţia în care:
    a) plângerile au fost depuse la Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S., prin Consistoriul bisericesc eparhial competent, în termen de 14 zile de la primirea sentinţei;
    b) a fost adoptatã hotãrârea de excludere ori dacã Consistoriul bisericesc eparhial adoptã hotãrâre cu privire la caterisirea preotului sau îl aşazã sub interdicţia definitivã de a sluji cele sfinte, atunci sentinţa trebuie sã fie întãritã de cãtre Sfântul Sinod arhieresc;
    c) arhiereul eparhiot, dacã va considera potrivit, poate aplica o pedeapsã mai micã decât cea pronunţatã de Consistoriul bisericesc eparhial cu pânã la jumãtate din sentinţa pronunţatã.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Adunarea eparhialã

     ART. 89
    În componenţa Adunãrii eparhiale intrã:
    a) arhiereul eparhiot sau locţiitorul sãu;
    b) 2 membri ai Consistoriului bisericesc eparhial;
    c) un membru din cinul monahal;
    d) câte un cleric şi un laic din fiecare protopopiat;
    e) 5 laici care sunt numiţi de cãtre arhiereul eparhiot în acord cu Consistoriul bisericesc eparhial şi cu Consiliul eparhial de conducere.
     ART. 90
    Membrii clerici şi locţiitorii lor sunt propuşi de cãtre arhiereul eparhiot Sfântului Sinod arhieresc care îi şi numeşte.
     ART. 91
    Membrii laici şi locţiitorii lor sunt desemnaţi de cãtre Consiliul patriarhal de conducere, la propunerea arhiereului competent.
     ART. 92
    Membrii Adunãrii eparhiale se aleg pe o duratã de 6 ani. Membrii nu pot fi aleşi mai mult de douã ori consecutiv.
     ART. 93
    Preşedintele Adunãrii eparhiale este arhiereul eparhiot. În lipsa preşedintelui, Adunarea eparhialã este prezidatã de locţiitorul arhieresc. Dacã arhiereul iese temporar din şedinţã, vicepreşedintele Adunãrii eparhiale prezideazã pânã la întoarcerea arhiereului.
     ART. 94
    Arhiereul numeşte un cleric ca secretar al Adunãrii eparhiale.
     ART. 95
    Arhiereul eparhiot desemneazã vicepreşedintele din rândul membrilor Adunãrii eparhiale. Referitor la anumite probleme, Adunarea eparhialã poate cere pãrerile unor specialişti care nu sunt membri ai Adunãrii eparhiale. O astfel de persoanã nu are drept de vot la şedinţele Adunãrii eparhiale.
     ART. 96
    Dacã se vacanteazã un loc în timpul duratei mandatului, arhiereul eparhiot va numi un nou membru din rândul locţiitorilor.
     ART. 97
    Arhiereul eparhiot convoacã Adunarea eparhialã pentru şedinţã ordinarã la sediul Episcopiei o datã pe an şi, extraordinar, dupã necesitãţi şi la locul potrivit.
     ART. 98
    Plenul Adunãrii eparhiale îl constituie preşedintele şi majoritatea membrilor Adunãrii eparhiale. Hotãrârile se iau cu majoritatea voturilor. În cazul egalitãţii de voturi, cel ce prezideazã are votul decisiv.
     ART. 99
    Arhiereul eparhiot suspendã executarea hotãrârilor Adunãrii eparhiale care nu sunt în concordanţã cu principiile şi învãţãtura Bisericii Ortodoxe, ale strãvechilor canoane, ale Constituţiei B.O.S., cu cele ale prezentului statut sau cu interesele esenţiale ale Bisericii. O astfel de hotãrâre o înapoiazã Adunãrii eparhiale pentru o nouã analizare. Dacã nici atunci nu se poate ajunge la o înţelegere, cazul respectiv va fi înaintat Sfântului Sinod arhieresc pentru hotãrâre definitivã.
     ART. 100
    Procesul-verbal al Adunãrii eparhiale este semnat de preşedinte şi de cei 2 delegaţi care sunt aleşi de cãtre Adunarea eparhialã din rândul membrilor sãi.
     ART. 101
    Dacã un membru al Adunãrii eparhiale nu poate participa la şedinţã, el este dator sã anunţe despre aceasta arhiereul eparhiot, care îl va invita în locul sãu pe membrul locţiitor.
     ART. 102
    Dacã un membru al Adunãrii eparhiale sau un locţiitor îşi neglijeazã obligaţiile şi fãrã motive întemeiate nu participã la douã şedinţe, locul sãu va fi completat prin modul de alegere prevãzut în prezentul statut.
     ART. 103
    Toţi membrii Adunãrii eparhiale, în afarã de preoţi, la prima lor şedinţã, vor depune urmãtorul jurãmânt:
    "Eu (numele şi prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu cã voi fi credincios Sfintei Biserici Ortodoxe, voi respecta cu conştiinciozitate Sfintele canoane, Statutul bisericesc şi celelalte rânduieli bisericeşti, obligaţiile mele le voi îndeplini cu exactitate, voi pãzi secretele funcţiei şi întotdeauna voi apãra şi reprezenta interesele Bisericii Ortodoxe Sârbe. Aşa dupã cum eu voi îndeplini acestea, aşa sã îmi ajute Dumnezeu şi în aceastã viaţã şi în cea viitoare."
     ART. 104
    Adunarea eparhialã exercitã urmãtoarele atribuţii:
    a) se îngrijeşte de mijloacele pentru achitarea necesitãţilor materiale ale Episcopiei;
    b) redacteazã raportul financiar anual şi bugetul eparhial şi le trimite Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare;
    c) propune cumpãrarea, grevarea sau ipotecarea şi vânzarea proprietãţii imobile, culturale şi fundaţionale a Episcopiei şi înainteazã aceste propuneri Consiliului patriarhal de conducere pentru aprobare definitivã;
    d) înfiinţeazã sau desfiinţeazã, deţine, administreazã şi controleazã bunurile, fondurile şi celelalte instituţii fundaţionale şi de folos ale Episcopiei;
    e) primeşte şi aprobã rapoarte financiare anuale şi bugetele comunitãţilor bisericeşti şi ale mãnãstirilor;
    f) împreunã cu arhiereul eparhiot şi cu ajutorul Consistoriului bisericesc eparhial şi al protopopilor revizuieşte lucrarea comunitãţilor bisericeşti şi a organismelor lor ajutãtoare, pentru ca acestea sã îşi îndeplineascã îndatoririle lor în conformitate cu Constituţia B.O.S., cu prezentul statut şi cu învãţãtura Bisericii;
    g) supravegheazã asupra acelor bunuri, fonduri şi ctitorii, care sunt încredinţate spre administrare şi manipulare comunitãţilor bisericeşti, mãnãstirilor şi parohiilor;
    h) întreţine inventarul proprietãţii sale bisericeşti în Episcopie şi se îngrijeşte ca toate proprietãţile imobile, în ceea ce priveşte proprietatea, sã fie corect intabulate şi asigurate, pãstreazã copiile tuturor actelor de proprietate, documentele referitoare la încorporaţii, regulile şi documentele referitoare la asigurarea tuturor comunitãţilor bisericeşti, ale mãnãstirilor şi parohiilor;
    i) stabileşte pentru comunitãţile bisericeşti sumele destinate scopurilor misionare;
    j) stabileşte pentru comunitãţile bisericeşti sumele de contribuţie pentru mãnãstiri;
    k) aprobã regulile organismelor bisericeşti inferioare;
    l) hotãrãşte asupra începerii, încheierii, ajungerii la un acord în privinţa proceselor judecãtoreşti şi acordã îndrumãri consilierului juridic al Episcopiei în aceastã privinţã.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Consiliul eparhial de conducere

     ART. 105
    Consiliul eparhial de conducere este organul executiv al Adunãrii eparhiale.
     ART. 106
    Consiliul eparhial de conducere este constituit din arhiereul eparhiot şi din 2 membri numiţi de cãtre arhiereul eparhiot.
     ART. 107
    Membrii Consiliului eparhial de conducere sunt aleşi pe o duratã de 3 ani.
     ART. 108
    Preşedintele Consiliului eparhial de conducere este arhiereul eparhiot.
     ART. 109
    Arhiereul eparhiot convoacã şedinţele Consiliului eparhial de conducere atunci când este nevoie.
     ART. 110
    Dacã un membru nu poate participa la şedinţã, el trebuie sã îl anunţe din timp pe arhiereul care va chema locţiitorul.
     ART. 111
    Plenul Consiliului eparhial de conducere îl constituie preşedintele şi jumãtate din numãrul membrilor consiliului.
     ART. 112
    Hotãrârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi. În cazul egalitãţii de voturi, cel ce prezideazã are votul decisiv.
     ART. 113
    Procesul-verbal al şedinţei Consiliului eparhial de conducere îl semneazã preşedintele şi secretarul.
     ART. 114
    Cazurile urgente, care nu suferã amânare, se hotãrãsc de cãtre preşedinte. Preşedintele se poate consfãtui telefonic sau cu ajutorul altor mijloace media cu membrii Consiliului eparhial de conducere. Hotãrârile luate de preşedinte, precum şi hotãrârile "prin telefon" se vor înainta spre aprobare complementarã Consiliului eparhial de conducere, la prima sa întrunire.
     ART. 115
    Consiliul eparhial de conducere are urmãtoarele atribuţii:
    a) alcãtuieşte raportul financiar anual şi proiectul bugetului eparhial, precum şi ordinea de zi a Adunãrii eparhiale şi le înainteazã acesteia;
    b) supravegheazã activitatea financiarã a comunitãţilor bisericeşti şi le acordã instrucţiuni necesare pentru activitate;
    c) analizeazã bugetele şi rapoartele financiare anuale ale comunitãţilor bisericeşti, parohiilor şi mãnãstirilor şi raporteazã despre acestea Adunãrii eparhiale;
    d) analizeazã obiecţiile cu ocazia alegerilor consiliilor comunitãţilor bisericeşti, atunci când existã astfel de reclamaţii din partea arhiereului eparhiot, înaintate Consiliului eparhial de conducere pentru rezolvare;
    e) numeşte persoane de încredere pentru parohii;
    f) analizeazã controversele din cadrul comunitãţilor bisericeşti şi acordã îndrumãrile necesare pentru rezolvarea acestora;
    g) suspendã în privinţa obligaţiilor ce le revin consiliile comunitãţilor bisericeşti, dacã aceste consilii nu activeazã în conformitate cu învãţãtura şi rânduiala Bisericii, şi desemneazã pentru conducere persoane interimare de încredere;
    h) acordã în caz de nevoie îndrumãri consiliilor comunitãţilor bisericeşti pentru activitatea lor. Dacã considerã necesar, trimite acestora un reprezentant cu îndrumãri pentru activitate;
    i) aprobã hotãrârile comunitãţilor bisericeşti în cazul cumpãrãrii şi vânzãrii, îndatorãrii şi construirii pe proprietãţile bisericeşti;
    j) supravegheazã toate organele bisericeşti din Episcopie în privinţa executãrii obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, trimite, dupã necesitãţi, delegaţii sãi cu îndrumãrile necesare;
    k) executã supravegherea asupra acelor bunuri şi ctitorii care sunt încredinţate spre administrare şi manipulare comunitãţilor bisericeşti, parohiilor, mãnãstirilor şi altor organisme;
    l) întreţine inventarul întregii proprietãţi bisericeşti din Episcopie, pãstreazã arhivele tuturor documentelor legale, legiuirilor, documentelor despre asigurãri şi ale altor documente importante;
    m) aprobã hotãrârile comunitãţilor bisericeşti, parohiilor şi mãnãstirilor, referitoare la începerea, încheierea şi ajungerea la un acord în privinţa proceselor judecãtoreşti;
    n) aprobã construirea tuturor altor clãdiri;
    o) de comun acord cu arhiereul şi prin consultarea Consistoriului bisericesc eparhial, numeşte, în caz de nevoie, avocatul eparhial;
    p) analizeazã plângerile în legãturã cu disputele referitoare la administrarea financiarã a comunitãţilor bisericeşti, parohiilor, mãnãstirilor şi altor organe;
    q) informeazã Adunarea eparhialã despre activitatea sa;
    r) executã şi publicã hotãrârile şi îndrumãrile Adunãrii eparhiale;
    s) aprobã hotãrârile referitoare la înstrãinarea şi îndatorarea proprietãţilor mãnãstireşti;
    ş) hotãrãşte suspendarea membrilor Consiliului comunitãţilor bisericeşti, la propunerea parohului competent sau la hotãrârea sa;
    t) hotãrãşte în numele Adunãrii eparhiale referitor la cazurile care necesitã luarea de hotãrâri între şedinţele ordinare ale Adunãrii eparhiale şi le înainteazã acesteia spre aprobare.
     ART. 116
    Arhiereul eparhiot opreşte îndeplinirea hotãrârilor Consiliului eparhial de conducere care nu sunt în concordanţã cu principiile şi învãţãtura Bisericii Ortodoxe, ale strãvechilor canoane, ale Constituţiei B.O.S., ale prezentului statut ori cu interesele esenţiale ale Bisericii. O astfel de hotãrâre o înapoiazã, pentru o nouã revizuire, Consiliului eparhial de conducere. Dacã Consiliul eparhial de conducere adoptã din nou aceeaşi hotãrâre, atunci arhiereul înainteazã cazul respectiv Adunãrii eparhiale spre examinare, iar dupã aceea, dacã este necesar, Sfântului Sinod arhieresc pentru hotãrâre definitivã.
     ART. 117
    Arhiereul eparhiot poate, în cazurile de necesitate, pentru probleme eparhiale importante, sã convoace Consistoriul bisericesc eparhial şi Consiliul eparhial de conducere într-o şedinţã comunã pentru sfãtuire şi hotãrâre.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Protopopul

     ART. 118
    Protopopul este desemnat şi eliberat de cãtre arhiereul eparhiot.
     ART. 119
    Protopopul poate fi acel cleric care:
    a) a absolvit o şcoalã teologicã medie sau superioarã;
    b) s-a dovedit râvnitor în îndeplinirea slujirii parohiale şi a altor slujiri bisericeşti;
    c) a petrecut cel puţin 10 ani într-o slujire parohialã sau altã slujire bisericeascã, iar dacã are o pregãtire teologicã superioarã, atunci cel puţin 5 ani.
     ART. 120
    Funcţia protopopului este onorificã. În cadrul cheltuielilor extraordinare pentru conducerea administraţiei, protopopului i se poate stabili în cadrul bugetului eparhial recompensã anualã.
     ART. 121
    Cheltuielile de transport ale protopopilor sunt achitate de cãtre comunitãţile bisericeşti din protopopiatul sãu.
     ART. 122
    Protopopului i se poate da un ajutor cleric, care, dupã nevoie, ajutã în toate problemele protopopiatului, precum şi în treburile administrative. Ajutoarele sunt numite şi eliberate de cãtre arhiereul eparhiot.
     ART. 123
    Protopopul îndeplineşte urmãtoarele atribuţii:
    a) supravegheazã preoţimea din protopopiatul sãu, dacã aceasta, prin predici juste şi regulate, contribuie la cultivarea şi educarea moral-religioasã a credincioşilor şi prin comportamentul sãu general contribuie la întreţinerea puritãţii şi a întãririi credinţei ortodoxe;
    b) supravegheazã, întãreşte şi cultivã bunele obiceiuri şi informeazã arhiereul eparhiot despre deprinderile rele şi viciile din popor;
    c) acordã propuneri arhiereului eparhiot pentru organizarea instituţiilor bisericeşti şi de binefacere şi spiritual-educative;
    d) se îngrijeşte de rânduiala şi regularitatea Sfintelor slujbe;
    e) se îngrijeşte ca bisericile, dupã rânduialã, sã fie înzestrate cu lucrurile şi obiectele necesare, iar birourile parohiale cu literaturã oficialã, adicã tipãrituri;
    f) supravegheazã preoţimea în îndeplinirea îndatoririlor ei;
    g) înlãturã toatã neînţelegerile dintre preoţi, dezbate micile neînţelegeri dintre ei şi îi împacã, iar pe cele mai ample le înainteazã arhiereului eparhiot spre hotãrâre;
    h) viziteazã cu regularitate, cel puţin odatã pe an, toate parohiile şi comunitãţile bisericeşti din protopopiatul sãu şi controleazã activitatea lor, precum şi situaţia din arhivã;
    i) la ordinul arhiereului eparhiot efectueazã verificare în cazurile disciplinare şi penale şi în cele privind problemele administrative ale preoţilor, comunitãţilor bisericeşti, birourilor parohiale şi consiliilor, precum şi în particular;
    j) executã şi comunicã toate hotãrârile, deciziile şi dispoziţiile arhiereului eparhiot şi ale autoritãţilor eparhiale tuturor unitãţilor bisericeşti şi preoţimii subordonate;
    k) acordã preoţilor subordonaţi concediu de pânã la 7 zile pe an, despre care informeazã arhiereul eparhiot, iar cererile pentru concedii mai îndelungate le înainteazã, împreunã cu pãrerea sa, arhiereului eparhiot;
    l) stabileşte înlocuitori temporari pentru preoţii parohi absenţi, bolnavi şi decedaţi, pânã la pronunţarea dispoziţiei arhiereului eparhiot;
    m) la libera sa alegere şi la cererea preoţimii, cu aprobarea prealabilã a arhiereului eparhiot, convoacã preoţimea la întâlniri frãţeşti;
    n) înainteazã raport anual, însoţit de pãrerile şi propunerile sale, arhiereului eparhiot şi Adunãrii eparhiale, despre starea bisericilor şi activitatea bisericesc-pastoralã a preoţilor, precum şi despre activitatea sa proprie;
    o) pregãteşte programul Sfintelor slujbe din Postul Mare, precum Liturghiile darurilor mai înainte sfinţite şi îl comunicã arhiereului eparhiot spre aprobare.
     ART. 124
    Protopopul poate lipsi de la obligaţiile sale cu înştiinţarea şi aprobarea arhiereului competent, care, în acest caz, îi stabileşte un înlocuitor.

    SECŢIUNEA a 6-a
    Preotul paroh

     ART. 125
    Preotul paroh este persoana de parte bãrbãteascã canonic hirotonitã şi aşezatã de cãtre arhiereul eparhiot într-o parohie. El este întâistãtãtorul parohiei şi al Comunitãţii bisericeşti. Potrivit învãţãturii bisericeşti el este pãrintele duhovnicesc şi învãţãtorul turmei, precum şi sãvârşitorul rânduielilor liturgice stabilite de Bisericã.
     ART. 126
    Preotul paroh vieţuieşte în parohia sa, iar în afara ei numai cu aprobarea arhiereului eparhiot.
     ART. 127
    Preotul paroh aşezat într-o parohie sau Comunitate bisericeascã nu poate avea altã slujbã temporarã sau definitivã decât numai slujirea în Bisericã, fãrã aprobarea arhiereului eparhiot competent.
     ART. 128
    Preotul paroh este numit provizoriu sau definitiv.
     ART. 129
    Ca preot paroh definitiv este numit clericul care a petrecut în slujirea preoţeascã sau diaconeascã cel puţin 3 ani, a depus examenul practic sau este absolvit de acesta, de cãtre arhiereu.
     ART. 130
    Ca preot paroh provizoriu poate fi numitã persoana care a absolvit o şcoalã teologicã medie sau superioarã şi care nu are niciun fel de impedimente canonice pentru cinul preoţesc.
     ART. 131
    Arhiereul eparhiot aşazã preotul provizoriu într-o parohie prin confirmare, acolo unde situaţia, la aprecierea arhiereului, o impune. Arhiereul, dupã necesitãţile slujirii, poate înlãtura sau înlocui preotul oricând.
     ART. 132
    Preotul definitiv este numit ori desemnat de cãtre arhiereul eparhiot.
     ART. 133
    Preotul definitiv poate fi înlãturat de la parohie numai de cãtre arhiereul eparhiot, la cererea preotului, în urma demisiei sale ori în urma sentinţei Consistoriului bisericesc eparhial.
     ART. 134
    Acolo unde existã mai mulţi preoţi pe lângã o Bisericã, arhiereul eparhiot aşazã pe unul dintre ei ca proestos al Bisericii şi care este responsabil de rânduiala din Bisericã şi birou.
     ART. 135
    Arhiereul eparhiot poate suspenda, pânã la pronunţarea sentinţei Consistoriului bisericesc eparhial, fiecare preot, dacã pentru aceasta existã motive. Cazurile de acest gen se vor socoti urgente, iar Consistoriul bisericesc eparhial este dator a le rezolva în cursul unui an.
     ART. 136
    Preotul suspendat primeşte jumãtate din retribuţia sa normalã, iar restul i se achitã locţiitorului.
     ART. 137
    Postul preotului paroh devine vacant:
    a) prin deces;
    b) în cazul preotului definitiv, prin transferul la cerere sau prin hotãrârea Consistoriului bisericesc eparhial;
    c) în cazul preotului provizoriu, prin hotãrârea arhiereului eparhiot;
    d) prin pierderea funcţiei în baza unei sentinţe;
    e) prin demisia obişnuitã din funcţie.
     ART. 138
    (1) Preotul nu poate pãrãsi datoria sa parohialã fãrã aprobarea arhiereului sãu eparhiot.
    (2) El este obligat sã anunţe Comunitatea bisericeascã cu cel puţin o lunã înainte despre intenţia sa. Comunitatea bisericeascã nu poate elibera din funcţie preotul şi nici nu poate aduce altul în locul sãu.
     ART. 139
    Preotul este dator ca înainte de pãrãsirea parohiei sã predea în bunã stare succesorului sãu sau, dupã cum stabileşte arhiereul eparhiot, matricolele bisericeşti şi celelalte registre bisericeşti parohiale, precum şi inventarul bisericesc pe care l-a manipulat.
     ART. 140
    Arhiereul eparhiot supravegheazã activitatea preotului paroh personal, prin protopop sau prin Consistoriul bisericesc eparhial. Preotul este rãspunzãtor pentru activitatea sa exclusiv arhiereului eparhiot.
     ART. 141
    Toate reclamaţiile şi plângerile comunitãţilor bisericeşti şi particulare împotriva preotului paroh, precum şi ale preotului paroh împotriva Comunitãţii bisericeşti trebuie prezentate arhiereului eparhiot pentru a fi analizate. Acesta, dupã voia sa, le rezolvã singur ori predã cazul Consistoriului bisericesc eparhial spre procedurã.
     ART. 142
    Preotului paroh nu îi este permis, fãrã acordul preotului competent sau fãrã dispoziţia arhiereului eparhiot în situaţii extraordinare, sã sãvârşeascã slujbe într-o parohie strãinã.
     ART. 143
    Comunitatea bisericeascã, în sine, nu poate permite niciunui membru al ei ca acesta, dupã bunul plac, sã aducã alt preot pentru sãvârşirea Sfintelor slujbe. Încãlcarea acestei reguli poate atrage pedeapsa excluderii din rândul membrilor Comunitãţii bisericeşti şi procedurã disciplinarã din partea Consistoriului bisericesc eparhial.
     ART. 144
    Îndatoririle preotului paroh sunt urmãtoarele:
    a) sã slujeascã Sfânta Liturghie şi Sfintele slujbe;
    b) sã predice cu regularitate Cuvântul lui Dumnezeu şi sã îi înveţe pe enoriaşii sãi în Bisericã şi în fiecare alt loc favorabil;
    c) prin exemplul vieţii personale şi de familie, sã slujeascã parohienilor ca exemplu;
    d) sã cerceteze cu râvnã bolnavii prin case şi spitale şi sã le acorde mângâiere sufleteascã şi Sfintele Taine;
    e) sã ţinã evidenţa în registrele matricole, Registrul de evidenţã a familiilor, Cronica parohiei şi Inventarul bisericii;
    f) sã se îngrijeascã de frumuseţea, rânduiala şi curãţenia Bisericii;
    g) sã aibã grijã de biblioteca Bisericii;
    h) sã emitã extrase în formã legalã, cu ştampila parohiei;
    i) sã participe la lucrarea Comunitãţii bisericeşti, a Comitetului de conducere şi a organizaţiilor din cuprinsul sferei sale de activitate, acordându-le îndrumãrile necesare pentru activitate;
    j) sã desemneze şi sã elibereze paraclisierii şi cântãreţii, sã îi îndrume, conducã şi sã îi supravegheaze în activitatea lor;
    k) sã supravegheze activitatea tuturor celor ce slujesc în Bisericã, pentru ca Sfintele slujbe sã fie sãvârşite cu vrednicie şi evlavie;
    l) sã înainteze raport anual despre activitatea sa arhiereului competent;
    m) sã stimuleze construirea clãdirilor necesare Comunitãţii bisericeşti,
    n) sã se îngrijeascã de avansarea Comunitãţii bisericeşti;
    o) sã conducã întregul program educativ al parohiei. În aceastã lucrare îl ajutã personalul Comunitãţii bisericeşti care este numit de arhiereu, la propunerea parohului. Îndrumãrile despre executarea programului creştin-educativ se gãsesc în "Regulamentul despre educaţia creştinã" publicat de cãtre Adunarea eparhialã.
     ART. 145
    (1) Drepturile ce revin parohului sunt:
    a) salariu lunar şi beneficiile; minimul sãu va fi identic celui care este stabilit de cãtre Consiliul eparhial de conducere;
    b) cazare corespunzãtoare cu încãlzire, iluminare, apã curentã şi telefon de serviciu şi mijloace media sau echivalentul corespunzãtor în bani;
    c) douã treimi contribuţie pentru asigurarea de pensie, asigurarea medicalã în întregime pentru el şi membrii familiei sale, copiii minori, pânã ce aceştia îşi terminã studiile, inclusiv pânã la împlinirea de cãtre copil a vârstei de 23 de ani, precum şi beneficii de invaliditate;
    d) adaos corespunzãtor pentru cheltuielile de întreţinere a maşinii şi cãlãtoriile de serviciu;
    e) veniturile de la icoana-prãznicar şi Sfântul Epitaf;
    f) plata concediului anual pentru preoţii activi în bisericã.
    (2) Concediul anual va fi acordat preoţilor activi dupã cum urmeazã:
    a) douã sãptãmâni de concediu anual de la primul pânã la al cincilea an al slujirii preoţeşti;
    b) 3 sãptãmâni concediu anual de la al şaselea pânã la al cincisprezecelea an al slujirii preoţeşti;
    c) 4 sãptãmâni de concediu anual de la al şaisprezecelea an al slujirii pânã mai departe.
     ART. 146
    Comunitatea bisericeascã nu poate micşora veniturile, adicã drepturile care aparţin preotului, fãrã aprobarea arhiereului eparhiot şi a Consiliului eparhial de conducere.
     ART. 147
    În caz de boalã, preotul paroh primeşte drepturile sale ce îi revin pânã când asigurarea de invaliditate nu preia obligaţia. Înlocuitorul pe timpul bolii este stabilit de arhiereul eparhiot, iar plata îi este asiguratã de Comunitatea bisericeascã.
     ART. 148
    În cazul decesului preotului paroh, Comunitatea bisericeascã va achita familiei acestuia drepturile ce i se cuvin timp de douã luni. Comunitatea bisericeascã nu poate refuza dreptul de locuinţã familiei preotului decedat, cel puţin douã luni de la data decesului.
     ART. 149
    Fiecare preot este dator a fi membru al fondului preoţesc de pensii, precum şi al asigurãrii de pensie, în conformitate cu deciziile amintitului program, întrucât existã un astfel de fond pe lângã Episcopie.
     ART. 150
    Taxele pentru principalele slujbe parohiale, precum cununia, înmormântarea, parastasul şi altele asemenea lor, vor fi stabilite de Comunitatea bisericeascã în regulamentul sãu, conform situaţiilor din parohie. Cota-parte din aceste taxe ce va reveni preotului va fi stabilitã de fiecare Comunitate bisericeascã în acord cu parohul.
     ART. 151
    Preotul paroh nu poate lipsi din parohie mai mult de douã zile consecutive fãrã ştirea arhiereului eparhiot şi fãrã aprobarea protopopului.
     ART. 152
    Preotul paroh poate lipsi din parohie numai cu aprobarea arhiereului eparhiot. Pentru absenţa de o sãptãmânã îşi va gãsi înlocuitor, în primul rând dintre preoţii sârbi. În cazul absenţei mai îndelungate, se va adresa arhiereului pentru înlocuitor. Întrebãrile referitoare la acest subiect preoţii sunt datori a le rezolva reciproc, în spiritul dispoziţiilor B.O.S.

    SECŢIUNEA a 7-a
    Diaconul

     ART. 153
    Diaconii sunt acele persoane de parte bãrbãteascã care sunt hirotonite în treapta de diacon şi desemnate de cãtre arhiereul eparhiot pentru o slujire definitã în Bisericã.
     ART. 154
    Orice parohie sau Comunitate bisericeascã poate avea diacon. În mod obligatoriu au diaconi catedralele episcopale şi acele biserici pentru care stabilesc autoritãţile eparhiale competente.
     ART. 155
    Diaconii sunt obligaţi a ajuta în conducerea administraţiei bisericeşti şi sunt subordonaţi parohului lor, conform cinului preoţesc.
     ART. 156
    Diaconul este desemnat şi eliberat de obligaţii de cãtre arhiereul eparhiot, în mod asemãnãtor ca şi preoţii provizorii.
     ART. 157
    Anii petrecuţi în slujirea diaconeascã sunt recunoscuţi ca ani petrecuţi în slujirea preoţeascã.
     ART. 158
    Drepturile ce se cuvin diaconului sunt stabilite de cãtre arhiereul eparhiot.
     ART. 159
    Pe lângã drepturi, diaconii primesc şi o parte din veniturile de la slujbele bisericeşti, la fel ca şi preoţii parohi.

    SECŢIUNEA a 8-a
    Parohia

     ART. 160
    Parohia este comunitatea culticã organizatã a persoanelor ortodoxe în cuprinsul unui anumit teritoriu şi care se aflã sub conducerea duhovniceascã a unui preot paroh. Este comunitatea duhovniceascã a persoanelor unite în credinţa în Hristos, în rugãciune, în Sfintele Taine, în învãţãtura creştinã şi în rânduiala bisericeascã. Scopul Comunitãţii bisericeşti este acela de a se ajuta credincioşii între ei, stimulându-se spre mântuire prin participarea la Sfintele Taine, activitatea misionarã, viaţã creştineascã exemplarã şi fapte creştineşti bune.
     ART. 161
    Credincioşii Bisericii aparţin acelei parohii pe al cãrui teritoriu locuiesc.
     ART. 162
    Parohiile noi se înfiinţeazã în modul urmãtor:
    a) credincioşii ortodocşi sârbi care doresc sã organizeze o parohie sunt obligaţi mai întâi sã înainteze o cerere semnatã arhiereului eparhiot pentru acordarea permisiunii de înfiinţare;
    b) cererea trebuie sã cuprindã suficiente dovezi din care sã rezulte cã parohia se poate întreţine în acel loc;
    c) dupã primirea cererii, arhiereul sau reprezentantul sãu va cerceta posibilitãţile şi condiţiile şi va adopta hotãrârea dacã existã un numãr suficient de credincioşi, precum şi posibilitãţi materiale pentru formarea unei noi parohii;
    d) dacã arhiereul acordã permisiunea pentru organizarea parohiei, el va acorda şi documentul oficial de înfiinţare şi va numi preotul slujitor în parohie.
     ART. 163
    Parohia dispune de propriile registre matricole, registre de evidenţã şi alte registre prescrise, precum şi ştampilã proprie.
     ART. 164
    Ştampila parohialã o pãstreazã preotul paroh şi toate documentele vor fi eliberate cu ştampilã. Pentru pãstrarea secretului documentelor bisericeşti preotul este dator a le prezenta pentru inspecţie numai autoritãţilor ierarhice sau unei anumite persoane.
     ART. 165
    Preotul paroh este dator a ţine Registrul de evidenţa a tuturor familiilor din parohia sa, cu urmãtoarele date care se referã la fiecare enoriaş:
    a) numele de botez şi prenumele;
    b) ocupaţia;
    c) ziua şi locul botezului;
    d) ziua şi locul cununiei;
    e) date complete despre familie - soţia şi copiii;
    f) data primirii în parohie;
    g) Patronul casei;
    h) adrese, numãrul de telefon şi e-mail-lul;
    i) ziua şi anul decesului.
     ART. 166
    Membru al parohiei este credinciosul B.O.S. care locuieşte pe teritoriul parohiei şi care este înregistrat în Registrul de evidenţa familiilor ce se pãstreazã la preotul paroh. Membrul parohiei vieţuieşte dupã învãţãtura Bisericii Ortodoxe, se supune disciplinei şi regulilor Bisericii şi ajutã cu regularitate parohia sa.
     ART. 167
    Atunci când un membru trece dintr-o parohie în alta, preotul paroh îi va acorda adeverinţã de trecere semnatã, ce va conţine toate datele, şi care se va preda parohului din noua parohie.
     ART. 168
    Persoanele de încredere sunt aşezate de cãtre arhiereul eparhiot şi prin preotul paroh sunt direct rãspunzãtoare arhiereului eparhiot pentru conducerea parohiei.
     ART. 169
    Proprietatea parohiei este administratã de Consiliul Comunitãţii bisericeşti sau de cãtre persoanele de încredere, dupã regulile prezentului statut.
     ART. 170
    Parohia are biserica sa parohialã. Mai multe parohii pot avea biserica lor comunã. Dacã într-o parohie sunt mai multe biserici, numai una este parohialã, celelalte fiind filiale.
     ART. 171
    Arhiereul eparhiot, în înţelegere cu Consistoriul bisericesc eparhial şi Consiliul eparhial de conducere, ia hotãrâri despre înfiinţarea de noi parohii, precum şi despre desfiinţarea şi modificarea teritorialã a parohiilor existente. Despre aceasta anunţã Sfântul Sinod arhieresc al B.O.S.
     ART. 172
    În cazul în care parohia s-a stins, arhiereul eparhiot şi Adunarea eparhialã pot declara parohia ca fiind stinsã.
     ART. 173
    Proprietatea parohiei stinse trece în favoarea Episcopiei.
     ART. 174
    Biserica şi celelalte clãdiri care alcãtuiesc proprietatea parohiei vor fi folosite în slujba nevoilor cultice, educative, recreative şi de binefacere ale parohiei. Averea parohiei este administratã şi manipulatã conform Statutului.

    SECŢIUNEA a 9-a
    Comunitatea bisericeascã

     ART. 175
    Comunitatea bisericeascã, denumitã anterior Comunitatea bisericeascã-şcolarã, este comunitatea religioasã organizatã a parohienilor în frunte cu preotul, în cuprinsul unui anumit teritoriu. Ea este condusã de membrii sãi care sunt acceptaţi ca membri cu drepturi egale, conform prezentului statut.
     ART. 176
    Comunitatea bisericeascã este formatã din una sau mai multe parohii.
     ART. 177
    Condiţiile pentru organizarea de noi comunitãţi bisericeşti sunt:
    a) cererea adresatã arhiereului eparhiot semnatã de un numãr de cel puţin 40 de familii ortodoxe sârbe, care doresc înfiinţarea Comunitãţii bisericeşti;
    b) arhiereul eparhiot şi Consiliul eparhial de conducere pot, dupã voinţa lor, sã aprobe cererea şi cu un numãr mai mic de 40 de familii;
    c) ataşat cererii se depun propunerea de buget şi dovada surselor pentru veniturile din care se va întreţine şi va avansa Comunitatea bisericeascã.
     ART. 178
    Arhiereul eparhiot, de comun acord cu Adunarea eparhialã şi cu Consiliul eparhial de conducere, aprobã înfiinţarea de noi comunitãţi bisericeşti şi stabileşte condiţiile.
     ART. 179
    Arhiereul eparhiot va acorda, dupã înfiinţare, documentul oficial prin care va marca graniţele Comunitãţii bisericeşti.
     ART. 180
    Prezentul statut constituie documentul de bazã al fiecãrei Comunitãţi bisericeşti.
     ART. 181
    Patrimoniul Comunitãţii bisericeşti este alcãtuit din toate bunurile mobile şi imobile aflate în proprietatea sa, precum şi proprietatea asupra unor fonduri, instituţii şi fundaţii, pe care comunitãţile bisericeşti le-au dobândit prin mijloace proprii sau le-au primit în dar. Averea Comunitãţii bisericeşti serveşte în scopuri bisericeşti, religios-educative şi de binefacere ale comunitãţilor respective.
     ART. 182
    Administrarea directã a averii Comunitãţii bisericeşti revine Consiliului Comunitãţii bisericeşti, sub directa supraveghere a Consiliului eparhial de conducere şi a arhiereului eparhiot, conform prezentului statut.
     ART. 183
    În cazul în care Comunitatea bisericeascã este deja stinsã, arhiereul eparhiot şi Adunarea eparhialã propun Consiliului patriarhal de conducere al B.O.S. desfiinţarea unei astfel de comunitãţi bisericeşti. Consiliul patriarhal de conducere al B.O.S. confirmã desfiinţarea unei astfel de comunitãţi bisericeşti. Averea unei astfel de comunitãţi bisericeşti se pune la dispoziţia Episcopiei.
     ART. 184
    Comunitatea bisericeascã poate exista şi atunci când în cuprinsul ei nu mai existã niciun credincios.
     ART. 185
    Dacã Comunitatea bisericeascã nu mai are posibilitatea de a întreţine preotul paroh şi Biserica ori nu poate îndeplini condiţiile existenţei sale, Consistoriul bisericesc eparhial împreunã cu Consiliul eparhial de conducere şi arhiereul eparhiot pot anexa o astfel de comunitate bisericeascã uneia învecinate sau o pot da spre administrare acesteia, adicã spre purtare de grijã.
     ART. 186
    Membrii cu drepturi depline ai Comunitãţii bisericeşti sunt persoanele care, dupã pãrerea preotului paroh îndeplinesc obligaţiile duhovniceşti şi materiale faţã de Bisericã şi Comunitatea bisericeascã şi care prin exemplul vieţii lor îndeplinesc şi alte condiţii necesare pentru a fi membru în Comunitatea bisericeascã.
     ART. 187
    Pe lângã obligaţiile financiare, pentru a fi membru în Comunitatea bisericeascã, fiecare membru trebuie sã îndeplineascã şi urmãtoarele condiţii:
    a) sã fie membru al parohiei respective, sã trãiascã pe teritoriul ei, în afarã de cazul dacã este absolvit de aceastã condiţie din partea arhiereului eparhiot;
    b) sã fie în vârstã de minimum 18 ani;
    c) sã trãiascã viaţã exemplarã, conform învãţãturii Bisericii sale Ortodoxe.
    d) sã fie pregãtit ca în orice vreme sã apere interesele B.O.S. şi ale Ortodoxiei în general;
    e) sã participe cu regularitate la sfintele slujbe bisericeşti;
    f) sã primeascã cu regularitate Sfintele Taine ale Spovedaniei şi Împãrtãşaniei şi sã îndeplineascã celelalte îndatoriri creştineşti prescrise de Bisericã;
    g) sã respecte dispoziţiile şi hotãrârile autoritãţilor eparhiale şi ale organelor B.O.S.;
    h) sã fie pregãtit a depune jurãmântul prescris pentru membrii Comunitãţii bisericeşti.
     ART. 188
    În rândul membrilor Comunitãţii bisericeşti nu poate fi primit:
    a) cel ce îşi menţine calitatea de membru într-o altã religie sau într-o altã parohie ortodoxã care infirmã competenţa ori autoritatea bisericeascã a Episcopiei;
    b) cel care neglijeazã ori încalcã legile morale ale Bisericii;
    c) cel care lucreazã împotriva Bisericii, Episcopiei şi Ortodoxiei;
    d) cel care este membru constant al unei alte Comunitãţi bisericeşti.
     ART. 189
    Fiecare membru al Comunitãţii bisericeşti, care nu mai poate îndeplinii condiţiile de a fi membru, poate fi exclus din rândul Comunitãţii bisericeşti.
     ART. 190
    Persoana care doreşte sã devinã un membru nou al Comunitãţii bisericeşti depune cerere de primire ca membru. Cererea cuprinde datele necesare stabilite de cãtre Episcopie, astfel ca parohul şi Consiliul de conducere sã poatã evalua calificativele celui ce roagã a fi primit în rândul membrilor.
     ART. 191
    Cererea de primire în rândul membrilor Comunitãţii bisericeşti este semnatã de subsemnat şi de 2 membri cu drepturi depline ai comunitãţii respective, care îl cunosc şi pot sã îl recomande pentru a fi primit ca membru.
     ART. 192
    Cererea este analizatã de Consiliul Comunitãţii bisericeşti la urmãtoarea întrunire şi, de comun acord cu preotul, adoptã hotãrârea.
     ART. 193
    Persoana care nu este primitã ca membru are dreptul de a adresa în scris plângere Consiliului eparhial de conducere în timp de 14 zile din ziua în care a primit hotãrârea Comunitãţii bisericeşti.
     ART. 194
    Hotãrârea Consiliului eparhial de conducere referitoare la plângere este definitivã şi obligatorie pentru ambele pãrţi.
     ART. 195
    Dupã primirea în rândul membrilor, noul membru va depune în Bisericã, înaintea preotului, urmãtorul jurãmânt:
    "Eu, (numele şi prenumele), jur pe Atotputernicul Dumnezeu şi pe onoarea mea, ca şi creştin ortodox, cã voi respecta, asculta, îndeplini şi apãra Sfintele canoane, legile, tradiţiile, regulile şi dispoziţiile Sfintei Biserici Ortodoxe şi ale Arhiereului meu eparhiot şi ca membru al Comunitãţii bisericeşti ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localitãţii) voi îndeplini cu regularitate şi râvnã toate îndatoririle şi obligaţiile prescrise de Statutul Eparhiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara, regulamentele şi dispoziţiile Comunitãţii bisericeşti. Accept competenţa Consistoriului bisericesc eparhial şi recunosc toate deciziile sale, cu condiţia de a putea depune plângeri în baza acestui statut, care poate fi schimbat în timp. Aşa sã îmi ajute Dumnezeu."
     ART. 196
    Noii membri devin membri cu drepturi depline dupã 6 luni. Dupã aceea, dacã nu este altfel prevãzut de regulile Bisericii, dobândesc drepturi ca şi vechii membri.
     ART. 197
    Calitatea de membru într-o Comunitate bisericeascã ortodoxã este recunoscutã în toate comunitãţile bisericeşti în tot cuprinsul B.O.S. Ea se transmite odatã cu schimbarea locului de domiciliu al membrului. Dacã membrul trece dintr-o Comunitate bisericeascã în alta trebuie sã prezinte noii Comunitãţi bisericeşti recomandare scrisã din partea vechii Comunitãţi bisericeşti, care va şi confirma statutul acestuia. Dupã primirea acesteia, conducerea îl va primi ca membru.
     ART. 198
    Comitetul de conducere al Comunitãţii bisericeşti poate exclude fiecare membru care pierde însuşirile cerute pentru a fi membru.
     ART. 199
    Persoana exclusã are dreptul de a se plânge Consiliului eparhial de conducere în termen de 14 zile în ziua în care primeşte hotãrârea de excludere. Plângerea se depune la Consiliul eparhial de conducere, prin Comunitatea bisericeascã.
     ART. 200
    Hotãrârea Consiliului eparhial de conducere este definitivã şi obligatorie pentru ambele pãrţi.
     ART. 201
    Comunitatea bisericeascã este condusã de Consiliul bisericesc, propus de cãtre preot, cu pãrerea protopopului în competenţã, şi numit de Consiliul eparhial de conducere.
     ART. 202
    Dispoziţiile prevãzute de art. 190, 195 şi 197, referitoare la condiţiile de a deveni membru al Comunitãţi bisericeşti, vizeazã numai persoanele care doresc sã devinã membri ai Comunitãţii bisericeşti dupã intrarea în vigoare a prezentului statut.

    SECŢIUNEA a 10-a
    Consiliul Comunitãţii bisericeşti

     ART. 203
    Comunitatea bisericeascã este condusã de cãtre Consiliul bisericesc, propus de preot, cu pãrerea protopopului în competenţã, şi numit de Consiliul eparhial de conducere.
     ART. 204
    Consiliul Comunitãţii bisericeşti este organul de conducere al Comunitãţii bisericeşti în problemele administraţiei proprietãţii.
     ART. 205
    Poate deveni membru al Consiliului Comunitãţii bisericeşti cel ce împlineşte condiţiile pentru a fi membru al Comunitãţii bisericeşti şi care şi-a achitat îndatoririle sale financiare în întregime pentru anul trecut.
     ART. 206
    Şedinţa Consiliului Comunitãţii bisericeşti este anualã, semestrialã sau extraordinarã.
     ART. 207
    Hotãrârea referitoare la ordinea de zi, precum şi la data şi locul ţinerii şedinţei este adusã de parohul cu competenţã în acest sens, în acord cu preşedintele Comunitãţii bisericeşti. Propunerea pentru ordinea de zi se adoptã la şedinţã.
     ART. 208
    Invitaţia în scris, cu propunerea pentru ordinea de zi, o trimite parohul tuturor membrilor Consiliului bisericesc cu 14 zile înainte de şedinţã.
     ART. 209
    Şedinţa Consiliului Comunitãţii bisericeşti este deschisã de preotul paroh cu rugãciune. Consiliul acceptã ordinea de zi propusã. Toate propunerile adãugate pentru completarea ordinii de zi se trec la "Diverse".
     ART. 210
    Procesele-verbale ale şedinţelor Consiliului Comunitãţii bisericeşti sunt semnate de toţi membrii prezenţi ai consiliului.
     ART. 211
    Plenul şedinţei nu va fi mai mic de o treime din numãrul membrilor Consiliului Comunitãţii bisericeşti.
     ART. 212
    Toate hotãrârile Consiliului Comunitãţii bisericeşti se iau cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi. În cazul voturilor împãrţite, votul hotãrâtor îl are parohul.
     ART. 213
    La cererea autoritãţilor eparhiale, Consiliul Comunitãţii bisericeşti este dator a convoca şedinţa extraordinarã.
     ART. 214
    Pentru şedinţa extraordinarã, la care se rezolvã problemele înstrãinãrii, cumpãrãrii de proprietãţi bisericeşti sau construcţia de noi obiective, trebuie sã se primeascã aprobarea Consiliului eparhial de conducere.
     ART. 215
    Plenul pentru şedinţa extraordinarã este acelaşi ca şi pentru şedinţa ordinarã, exceptând cazul în care obiectul şedinţei îl constituie cumpãrarea, vânzarea ori îndatorarea proprietãţii. În aceastã situaţie plenul îl constituie jumãtate din numãrul membrilor consiliului.
     ART. 216
    În cazul în care nu existã un numãr suficient de membri în ziua şedinţei, va fi convocatã o altã şedinţã în termen de 14 zile. Plenul acestei şedinţe îl va alcãtui numãrul membrilor prezenţi.
     ART. 217
    Arhiereul eparhiot poate trimite delegatul sãu pentru a participa la fiecare şedinţã.
     ART. 218
    Din şedinţã poate fi exclus, de cãtre cel care prezideazã, fiecare membru, în afarã de paroh, care abuzeazã de dreptul sãu, provoacã dezordini şi deranjeazã şedinţa în lucrarea ei.
     ART. 219
    Şedinţa anualã a Consiliului Comunitãţii bisericeşti executã urmãtoarele activitãţi:
    a) adoptã ordinea de zi a şedinţei;
    b) adoptã raportul financiar al Comunitãţii bisericeşti şi adoptã bugetul, înaintându-l Consiliului eparhial de conducere spre aprobare;
    c) stabileşte plãţile şi beneficiile pentru clerici şi alt personal;
    d) analizeazã propunerile pentru reparaţii, întreţinere şi mãrirea averii Comunitãţii bisericeşti;
    e) lucreazã în conformitate cu Constituţia B.O.S. şi cu prezentul statut;
    f) hotãrãşte despre toate lucrurile şi propunerile care se referã la Comunitatea bisericeascã.
     ART. 220
    Dacã, dupã aprecierea autoritãţilor eparhiale, Consiliul Comunitãţii bisericeşti depãşeşte sfera sa de activitate ori împiedicã îndeplinirea dispoziţiilor autoritãţilor eparhiale, atunci Consiliul eparhial de conducere poate anula o astfel de hotãrâre.


    ECŢIUNEA a 11-a
    Alte hotãrâri referitoare la Consiliul Comunitãţii bisericeşti

     ART. 221
    Consiliul Comunitãţii bisericeşti este alcãtuit din:
    a) preoţimea din parohii;
    b) preşedintele;
    c) vicepreşedintele;
    d) secretarul,
    e) casierul;
    f) contabilul;
    g) un anumit numãr de membri, iar pentru marile comunitãţi bisericeşti cel mult 12 membri.
     ART. 222
    Mandatul membrilor Consiliului Comunitãţii bisericeşti dureazã 6 ani.
     ART. 223
    Membrii Consiliului Comunitãţii bisericeşti, numiţi de cãtre Consiliul eparhial de conducere, nu vor prelua îndatoririle pânã ce nu vor depune jurãmântul prescris.
     ART. 224
    Membrii numiţi în Consiliul Comunitãţii bisericeşti de cãtre Consiliul eparhial de conducere depun urmãtorul jurãmânt:
    "Eu, (numele şi prenumele), jur pe Atotţiitorul Dumnezeu şi onoarea mea ca şi creştin ortodox cã voi respecta, asculta, îndeplini şi apãra sfintele canoane, legile, tradiţiile, regulile şi dispoziţiile Sfintei Biserici Ortodoxe şi ale Arhiereului meu eparhiot şi ca membru al Comunitãţii bisericeşti ortodoxe sârbe (denumire) din (denumirea localitãţii) voi îndeplini cu regularitate şi râvnã toate îndatoririle şi obligaţiile prescrise de Statutul Eparhiei, regulamentul şi dispoziţiile autoritãţilor bisericeşti. Sunt de acord a accepta competenţa Consistoriului bisericesc eparhial. Mã angajez a-i respecta deciziile, cu condiţia de a putea adresa plângeri în baza acestui Statut care poate fi schimbat în timp. Aşa sã-mi ajute Dumnezeu."
     ART. 225
    Candidaţi pentru a fi membri în Consiliul Comunitãţii bisericeşti pot fi cei care trãiesc dupã cele 10 Porunci dumnezeieşti şi cele 9 Porunci bisericeşti şi primesc cu regularitate Sfintele Taine ale Împãrtãşirii şi Mãrturisirii, precum şi cei care trãiesc în credinţã dupã cum învaţã Sfintele canoane ale Bisericii.
     ART. 226
    Nimeni nu poate fi numit în Consiliul Comunitãţii bisericeşti dacã se aflã într-o cãsãtorie care nu este binecuvântatã de Bisericã.
     ART. 227
    Membrii Consiliului Comunitãţii bisericeşti nu pot fi rude de sânge pânã la gradul al patrulea inclusiv, iar prin rudenia cuscriei ori rudenia religioasã prin botez pânã la gradul al doilea inclusiv. Consiliul eparhial de conducere poate face excepţie, întrucât împrejurãrile şi necesitãţile Comunitãţii bisericeşti o impun.
     ART. 228
    Numirea în Consiliul Comunitãţii bisericeşti se face în urmãtorul mod: parohul în competenţã propune persoanele pentru numire şi le înainteazã Consiliului eparhial de conducere prin protopopul sãu. Protopopul înainteazã propunerea parohului împreunã cu pãrerea sa scrisã Consiliului eparhial de conducere pentru numirea persoanelor propuse. Consiliul eparhial de conducere îi poate numi pe fiecare dintre cei propuşi şi totodatã poate sã nu îi numeascã.
     ART. 229
    Membrii propuşi şi numiţi în Consiliul Comunitãţii bisericeşti depun jurãmântul în bisericã la prima liturghie duminicalã, dupã otpust. Jurãmântul este citit de cãtre paroh, iar membrii numiţi îl repetã dupã el. La sfârşit sãrutã Cinstita Cruce şi Sfânta Evanghelie, parohul îi stropeşte cu apã sfinţitã, iar ei semneazã sub textul jurãmântului. Clericii nu depun acest jurãmânt, fiindcã l-au depus la hirotonia lor. La prima şedinţã constituantã astfel numitul Consiliu alege din rândurile sale preşedintele, vicepreşedintele, secretarul şi casierul. Parohul înainteazã Consiliului eparhial de conducere procesul-verbal al acestei şedinţe, pentru informare.
     ART. 230
    Dacã, la aprecierea autoritãţilor eparhiale, se constatã cã Consiliul unei Comunitãţi bisericeşti nu îşi îndeplineşte îndatoririle conform dispoziţiilor Bisericii, Consiliul eparhial de conducere poate desemna persoane de încredere, care vor executa toate lucrurile Comunitãţii bisericeşti şi care vor avea toate drepturile şi îndatoririle, pânã ce Consiliul eparhial de conducere nu va stabili dacã situaţia s-a normalizat şi dacã se poate numi un nou Consiliu al Comunitãţii bisericeşti.
     ART. 231
    Dacã, la aprecierea autoritãţilor eparhiale, vreun membru al Consiliului Comunitãţii bisericeşti nu se supune ordinelor şi dispoziţiilor autoritãţilor bisericeşti superioare şi împiedicã executarea lor, Consiliul eparhial de conducere poate suspenda un astfel de membru al Consiliului Comunitãţii bisericeşti, acordând îndrumãri necesare pentru înlocuire.
     ART. 232
    Consiliul eparhial de conducere poate, la cererea Consiliului Comunitãţii bisericeşti, exclude membrul care îşi neglijeazã îndatoririle sale şi fãrã motiv întemeiat nu participã la 3 şedinţe consecutive.
     ART. 233
    Consiliul Comunitãţii bisericeşti este convocat de preot şi de preşedinte, lunar sau la nevoie. În cazul în care autoritãţile eparhiale vor cere ţinerea şedinţei, parohul şi preşedintele sunt datori a convoca şedinţa. În cazul dezacordului în privinţa ţinerii şedinţei, parohul este dator a informa despre aceasta Consiliul eparhial de conducere.
    Şedinţa nu se poate ţine fãrã prezenţa parohului competent. O astfel de şedinţã nu este validã şi nici hotãrârile ei.
     ART. 234
    Plenul Consiliului Comunitãţii bisericeşti îl constituie majoritatea membrilor consiliului. Întrucât parohul pãrãseşte şedinţa, aceasta se întrerupe.
     ART. 235
    Hotãrârile Consiliului Comunitãţii bisericeşti se aduc prin majoritatea voturilor. În cazul voturilor egale, votul parohului este decisiv. Parohul are dreptul de derogare a pãrerii sale şi dacã considerã cã hotãrârea Consiliului Comunitãţii bisericeşti nu este în concordanţã cu interesele Bisericii, aceastã hotãrâre o înainteazã Consiliului eparhial de conducere pentru decizie definitivã. Pânã atunci hotãrârea Consiliului Comunitãţii bisericeşti nu poate fi pusã în aplicare.
     ART. 236
    Membrii Consiliului Comunitãţii bisericeşti sunt colaboratorii şi ajutoarele parohului în conducerea Comunitãţii bisericeşti. Consiliul Comunitãţii bisericeşti executã urmãtoarele atribuţii:
    a) reprezintã interesele Comunitãţii bisericeşti, atunci când necesitãţile o impun;
    b) apãrã interesele Comunitãţii bisericeşti în toate problemele;
    c) executã hotãrârile şi ordinele autoritãţilor eparhiale, precum şi a înaltelor autoritãţi bisericeşti;
    d) desemneazã şi elibereazã personalul slujitor;
    e) propune modalitatea de platã a preotului şi asigurã plata la timp a drepturilor bãneşti, la fel şi a celorlalte drepturi ce îi revin;
    f) pãstreazã inventarul obiectelor mobile şi imobile ale Comunitãţii bisericeşti în biroul parohial şi, la cererea protopopului, îl prezintã pentru inspecţie;
    g) se îngrijeşte de mijloacele necesare pentru construcţia şi repararea bisericii şi a altor obiective. În cazul unor acţiuni mai mari, prezintã planul şi devizul de construcţie Consiliului eparhial de conducere pentru aprobare;
    h) administreazã averea Comunitãţii bisericeşti la impunerea Consiliului eparhial de conducere şi rezolvã toate necesitãţile Comunitãţii bisericeşti;
    i) înainteazã Adunãrii eparhiale documentele, potrivit art. 104 lit. h) din prezentul statut;
    j) înainteazã Consiliului eparhial de conducere copia procesului-verbal al şedinţei anuale;
    k) dacã episcopia nu asigurã şi nu înregistreazã, atunci Consiliul Comunitãţii bisericeşti înregistreazã preotul paroh la asigurãrile de pensie, invaliditate şi de sãnãtate;
    l) alcãtuieşte şi înainteazã Consiliului eparhial de conducere pentru analizare şi aprobare raportul financiar anual şi bugetul;
    m) se îngrijeşte de arhiva bisericeascã;
    n) se îngrijeşte a înfãptui bugetul Comunitãţii bisericeşti, aprobat de cãtre Consiliul eparhial de conducere;
    o) menţine curãţenia şi asigurã cele necesare pentru reparaţiile clãdirilor bisericeşti, le controleazã cu regularitate şi stabileşte starea lor;
    p) executã la timp plata contribuţiei eparhiale, precum şi a celorlalte obligaţii financiare cãtre Episcopie, dupã cum au fost reglementate acestea de Adunarea eparhialã şi de Consiliul eparhial de conducere;
    q) stabileşte taxele bisericeşti şi, prin protopop, le înainteazã Consiliului eparhial de conducere spre aprobare;
    r) se îngrijeşte de îndeplinirea prescripţiilor Constituţiei B.O.S. şi ale prezentului statut, a regulamentelor Bisericii, precum şi de toate îndrumãrile autoritãţilor eparhiale;
    s) apãrã demnitatea şi onoarea preotului paroh şi nu pretinde nimic din ceea ce ar diminua reputaţia sa.
     ART. 237
    Parohul şi preşedintele Comunitãţii bisericeşti sunt reprezentanţii ei legali în faţa autoritãţilor, atât civile, cât şi bisericeşti. Ei convoacã Consiliul Comunitãţii bisericeşti la şedinţe, prezintã cazurile pentru a fi discutate, le supun votului şi prezintã hotãrârile. Se îngrijesc ca la şedinţe sã domneascã liniştea şi ordinea şi ca toţi membrii sã respecte ordinea de zi.
     ART. 238
    Vicepreşedintele înlocuieşte preşedintele, dacã acesta este împiedicat a-şi executa îndatoririle.
     ART. 239
    Secretarul Consiliului Comunitãţii bisericeşti, care este de obicei parohul, redacteazã procesul-verbal al şedinţei, pãstreazã ştampila Comunitãţii bisericeşti, se îngrijeşte de arhiva Comunitãţii bisericeşti şi ţine corespondenţa.
     ART. 240
    Casierul Comunitãţii bisericeşti consemneazã veniturile şi cheltuielile, primeşte banii şi contribuţiile. O sumã minimã, stabilitã în bani, se pãstreazã în casa Comunitãţii bisericeşti, iar cealaltã parte se depune în contul Comunitãţii bisericeşti. Dreptul de a dispune de banii Comunitãţii bisericeşti îl au, împreunã, parohul şi casierul. Ei sunt responsabili de plata tuturor contribuţiilor eparhiale, precum şi de achitarea tuturor îndatoririlor parohiale şi ale Comunitãţii bisericeşti.
     ART. 241
    Contabilul ţine evidenţa membrilor, primeşte contribuţia de membru, o înregistreazã în Registrul membrilor Comunitãţii bisericeşti şi predã venitul parohului şi casierului.
     ART. 242
    Epitropul este desemnat de cãtre Consiliul Comunitãţii bisericeşti. Epitropul nu este obligatoriu sã fie şi membru al Consiliului Comunitãţii bisericeşti. Datoria epitropului este ca, pe lângã celelalte, sã fie prezent la Sfintele slujbe şi sã asculte îndrumãrile preotului.
     ART. 243
    În cazul în care Consiliul eparhial de conducere cere, protopopul sau o persoanã autorizatã din cadrul Consiliului eparhial de conducere este obligat sã execute verificarea activitãţii financiare în cadrul comunitãţilor bisericeşti.
     ART. 244
    Prin prezentul statut nu este prevãzutã existenţa niciunor membri de onoare, niciunor membri pe viaţã ai Consiliului Comunitãţii bisericeşti şi niciunor preşedinţi de onoare ori pe viaţã.
     ART. 245
    În cazul în care Consiliul eparhial de conducere constatã lipsa condiţiilor de pãstrare şi menţinere a bunurilor parohiei ori Comunitãţii bisericeşti, arhiereul eparhiot poate sã dispunã ca aceste bunuri sã fie duse în altã parte unde existã condiţii.

    SECŢIUNEA a 12-a
    Mãnãstirile

     ART. 246
    Mãnãstirea este locul sfinţit cu bisericã şi alte obiective, ca obşte a persoanelor din cinul monahal, care sunt unite într-o comunitate duhovniceascã şi frãţeascã, prin depunerea festivã a voturilor castitãţii, sãrãciei şi ascultãrii şi dedicate rugãciunii, muncii şi care serveşte unor scopuri duhovniceşti şi de binefacere stabilite.
     ART. 247
    Hotãrârile care se referã la înfiinţarea de noi mãnãstiri de cãlugãri sau/şi de cãlugãriţe, precum şi la unirea sau desfiinţarea celor existente sunt luate de arhiereul eparhiot, care informeazã despre acestea Sfântul Sinod arhieresc, care acordã aprobarea finalã.
     ART. 248
    Pentru înfiinţarea de noi mãnãstiri trebuie sã fie convins de existenţa condiţiilor morale şi a mijloacelor materiale necesare pentru vieţuirea normalã a obştii şi supravieţuirea ei.
     ART. 249
    Arhiereul eparhiot este autoritatea supremã asupra tuturor mãnãstirilor din episcopia sa. El poartã de grijã ca viaţa mãnãstireascã sã se desfãşoare dupã regulile şi prescripţiile bisericeşti.
     ART. 250
    Stareţul de mãnãstire este desemnat de cãtre arhiereul eparhiot.
     ART. 251
    Proprietatea mãnãstirii serveşte necesitãţilor obştii şi ea este administratã de cãtre aceasta sub supravegherea arhiereului eparhiot.
     ART. 252
    În cazul în care Consiliul eparhial de conducere constatã lipsa condiţiilor de pãstrare şi menţinere a bunurilor mãnãstireşti, arhiereul eparhiot poate sã dispunã ca aceste bunuri sã fie duse în altã parte unde existã condiţii.

    SECŢIUNEA a 13-a
    Organizaţii eparhiale ajutãtoare

     ART. 253
    Organizaţiile eparhiale ajutãtoare sunt acele organizaţii necesare Episcopiei pentru ca aceasta sã îşi îndeplineascã scopurile.
     ART. 254
    Toate organizaţiile eparhiale ajutãtoare au regulamentul lor, aprobat de cãtre arhiereul eparhiot.
     ART. 255
    Fiecare organizaţie eparhialã ajutãtoare este datoare a ajuta Episcopia în modul în care aceasta îl considerã necesar.
     ART. 256
    Fiecare organizaţie eparhialã ajutãtoare trebuie sã fie recunoscutã şi aprobatã de Episcopie înainte de înfinţarea ei şi trebuie sã fie sub controlul direct al Episcopiei.
     ART. 257
    Organizaţiile ajutãtoare pot fi formate pe lângã fiecare Comunitate bisericeascã pentru realizarea scopurilor necesare, precum şcoli bisericeşti, asociaţii ale femeilor ortodoxe sârbe, coruri, grupãri ale tinerilor, cluburi ale bãrbaţilor ori femeilor.
     ART. 258
    Organizaţiile ajutãtoare de pe lângã comunitãţile bisericeşti sunt obligate a ajuta Comunitatea bisericeascã în eforturile ei pentru realizarea scopurilor şi intenţiilor.
     ART. 259
    Regulile acestor organizaţii trebuie aprobate de arhiereul eparhiot.
     ART. 260
    Preotul paroh şi Consiliul Comunitãţii bisericeşti sunt obligaţi a se îngriji ca fiecare dintre aceste organizaţii ajutãtoare sã activeze în cadrul Statutului B.O.S. şi învãţãturii Bisericii.
     ART. 261
    Preotul paroh va supraveghea şi va acorda îndrumãri tuturor organizaţiilor, astfel încât activitatea lor sã fie în conformitate cu învãţãtura Bisericii.
     ART. 262
    Fiecare membru al parohiei, în locurile unde existã organizaţii ajutãtoare, poate adera la acestea în condiţiile regulilor proprii acestora. Arhiereul eparhiot stabileşte excepţiile.

     CAP. V
    Delicte bisericeşti

     ART. 263
    Delictele bisericeşti faţã de canoanele şi prescripţiile bisericeşti, sãvârşite de cãtre preoţimea ambelor cinuri şi de cãtre credincioşi, sunt cercetate şi judecate de arhiereul eparhiot şi de Consistoriul bisericesc eparhial, fiecare în sfera sa de competenţã.
     ART. 264
    Arhiereul eparhiot poate judeca delictele bisericeşti conform obligaţiei funcţiei sau în baza plângerii depuse. Consistoriul bisericesc eparhial poate cerceta şi judeca delictele bisericeşti în baza plângerii scrise ori în baza îndrumãrilor arhiereului eparhiot. Consistoriul bisericesc eparhial nu are în competenţa sa iniţierea cercetãrii delictului bisericesc conform obligaţiei funcţiei.
     ART. 265
    În privinţa tuturor delictelor bisericeşti, arhiereul eparhiot hotãrãşte dacã aşa-zisul delict se încadreazã în competenţa sa, dacã nu, atunci înainteazã cazul Consistoriului bisericesc pentru cercetare şi judecatã.
     ART. 266
    Delictele care, conform canoanelor şi prescripţiilor bisericeşti, sunt cercetate şi judecate de arhiereu şi de Consistoriul bisericesc eparhial sunt:
    1. pentru clericii ambelor cinuri:
    a) fapte îndreptate împotriva credinţei şi învãţãturii Bisericii, precum şi a rânduielii bisericeşti;
    b) comportament care nu este demn de cinul şi condiţia preoţeascã;
    c) neîndeplinirea, adicã sãvârşirea cu nepãsare a îndatoririlor de slujire, a îndatoririlor preoţeşti şi a dispoziţiilor legale a autoritãţilor bisericeşti superioare;
    d) insultele şi calomniile pe care un cleric le aduce altui cleric;
    e) obţinerea pe nedrept a recompensei neregulamentare pentru sfintele slujbe;
    f) dezbaterea şi criticarea în timpul predicilor a legilor şi dispoziţiilor organelor bisericeşti competente şi a procedurilor lor;
    2. pentru credincioşi:
    a) fapte îndreptate împotriva credinţei şi învãţãturii Bisericii şi a rânduielii bisericeşti;
    b) fapte îndreptate împotriva moralei creştine.
     ART. 267
    (1) Pedepsele pentru delictele bisericeşti sãvârşite de cãtre clericii ambelor cinuri sunt urmãtoarele:
    a) mustrare;
    b) avertisment;
    c) canonisirea - epitimie;
    d) transferul într-un alt loc de slujire;
    e) oprirea temporarã de la sãvârşirea lucrãrilor sfinte, cel mult pânã la un an;
    f) pierderea oficiului de paroh, respectiv a altei funcţii în Bisericã;
    g) oprirea pe tot timpul vieţii de la sãvârşirea lucrãrilor sfinte;
    h) caterisirea,
    i) caterisirea şi excluderea din Comunitatea bisericeascã;
    j) excluderea din monahism;
    k) excluderea definitivã din Comunitatea bisericeascã şi anatema.
    (2) Pedepsele pentru delictele bisericeşti sãvârşite de cãtre credincioşi sunt urmãtoarele:
    a) pierderea temporarã a unor drepturi şi onoruri în Bisericã;
    b) excluderea din Comunitatea bisericeascã pe o anumitã perioadã de timp;
    c) excluderea definitivã din Comunitatea bisericeascã şi anatema.
     ART. 268
    Pentru clericii ambelor cinuri pedepsele ca: avertismentul, dojana, canonisirea pânã la 15 zile şi oprirea pânã la o lunã de la sãvârşirea lucrãrilor sfinte sunt pronunţate de arhiereul eparhiot în competenţã.
     ART. 269
    Pedeapsa mutãrii în altã parte, oprirea mai mult de o lunã de la sãvârşirea lucrãrilor sfinte şi celelalte pedepse le pronunţã numai Consistoriul bisericesc eparhial competent.
     ART. 270
    Pentru credincioşi, pedepsele ca pierderea temporarã a unor drepturi şi onoruri în Bisericã, pe lângã avertisment, dojanã şi canonisire, le pronunţã arhiereul competent, iar celelalte pedepse Consistoriul bisericesc eparhial în competenţã.
     ART. 271
    Asupra pedepselor pronunţate de arhiereul eparhiot nu existã dreptul de reclamaţie. Ele sunt imediat executorii.
     ART. 272
    Arhiereul eparhiot poate micşora pedeapsa pronunţatã de Consistoriul bisericesc eparhial la jumãtate din pedeapsa primitã.
     ART. 273
    - Condamnatul poate face plângere scrisã Sfântului Sinod la fiecare sentinţã adusã de Consistoriul bisericesc eparhial, în termen de 14 zile de la primirea sentinţei. Nu existã dreptul audierii în direct în faţa Sfântului Sinod. Plângerea trebuie sã fie adresatã Sfântului Sinod prin arhiereul eparhiot.
     ART. 274
    (1) Atunci când sentinţa este pronunţatã împotriva clericilor ambelor cinuri referitoare la caterisire, la caterisire împreunã cu excludere din Comunitatea bisericeascã, la excludere din monahism, la excludere definitivã din Comunitatea bisericeascã - anatema ori pentru credincioşi prin excludere definitivã din Comunitatea bisericeascã - anatema, o astfel de hotãrâre a Consistoriului bisericesc eparhial, în privinţa pedepsei, se comunicã conform obligaţiei funcţiei Sfântului Sinod, care analizeazã documentele ce provin de la Consistoriul bisericesc eparhial.
    (2) Dacã Sfântul Sinod nu este de acord cu hotãrârea adusã de Consistoriul bisericesc eparhial, va înapoia cazul Consistoriului bisericesc eparhial împreunã cu instrucţiunile sale pentru o nouã procedurã.
    (3) Dacã Consistoriul bisericesc eparhial adoptã aceeaşi hotãrâre, cazul se predã Sfântului Sobor arhieresc care va analiza documentaţia ce provine de la Consistoriul bisericesc eparhial şi care va lua hotãrârea definitivã referitoare la condamnare. Cu ocazia acestei cercetãri cel acuzat nu are dreptul de a depune noi documente ori a de se prezenta personal înaintea Sfântului Sinod sau a Sfântului Sobor arhieresc în timpul cercetãrii acestora asupra hotãrârii Consistoriului bisericesc eparhial.
     ART. 275
    Nimeni nu poate fi pedepsit prin sancţiune bisericeascã fãrã posibilitatea de a cunoaşte acuzaţia împotriva sa şi fãrã posibilitatea de a rãspunde la reclamaţie.
     ART. 276
    Dacã delictul este judecat de arhiereul eparhiot, acuzatul va avea posibilitatea de a rãspunde la acuzaţiile împotriva sa în scris sau verbal, aşa dupã cum, prin dreptul sãu, va hotãrî arhiereul eparhiot.
     ART. 277
    Dacã acuzaţia se dezbate în cadrul Consistoriului bisericesc eparhial, celui acuzat îi va fi predatã copia reclamaţiei şi va avea posibilitatea de a se înfãţişa în faţa Consistoriului bisericesc eparhial ori personal ori prin înaintarea documentelor scrise. Dacã acuzatul alege sã se prezinte personal înaintea Consistoriului bisericesc eparhial, atunci nu are dreptul la apãrãtor legal.
     ART. 278
    Consistoriul bisericesc eparhial poate aproba amânarea procedurii la cererea acuzatului prin dreptul sãu, dacã va considera cã amânarea este necesarã. Dacã acuzatul nu se prezintã personal sau în scris şi dacã nu a cerut şi nici nu i s-a aprobat amânarea procedurii, atunci Consistoriul bisericesc eparhial poate sã rezolve cazul în absenţa sa, fãrã altã înştiinţare.
     ART. 279
    Dacã împotriva clericului este adusã reclamaţie pentru vina care, dupã aprecierea arhiereului eparhiot, a provocat smintealã în popor şi serveşte drept ruşine cinului preoţesc, atunci arhiereul eparhiot poate, imediat ce se efectueazã ancheta, opri un astfel de cleric de la slujirea celor sfinte pânã la şedinţa Consistoriului bisericesc eparhial.
     ART. 280
    Arhiereul eparhiot poate dispune ca unui astfel de cleric sã i se micşoreze, temporar, la jumãtate drepturile ce i se cuvin.
     ART. 281
    Cazurile de acest gen trebuie socotite ca urgente şi Consistoriul bisericesc eparhial este dator sã le rezolve cel târziu într-un un an.
     ART. 282
    În cazul acuzaţiei de abuz, de naturã materialã, cel acuzat poate fi eliberat din conducere pânã ce vina sa va fi definitiv cercetatã şi judecatã.
     ART. 283
    Pedeapsa opririi de la sãvârşirea celor sfinte, indiferent de duratã, atrage micşorarea drepturilor ce se cuvin cu pânã la jumãtate, în timpul sãvârşirii pedepsei, şi aceasta în folosul înlocuitorului.
     ART. 284
    Atunci când clericului de mir şi monah îi este stabilitã pedeapsa ca:
    a) mutarea într-un alt loc de slujire;
    b) oprirea temporarã de la sãvârşirea lucrãrilor sfinte cel mult un an;
    c) pierderea oficiului de paroh, respectiv a unei alte funcţii în Bisericã, atrage oprirea înaintãrii în rang şi a drepturilor ce se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotãrârii autoritãţilor bisericeşti care au pronunţat pedeapsa.
     ART. 285
    Atunci când clericul de mir sau monah este pedepsit prin mustrare, avertisment sau canonisire de douã ori într-o perioadã de 2 ani consecutivi, în plus faţã de pedeapsã, pierde dreptul înaintãrii în rang şi drepturile ce i se cuvin pentru cel mult 3 ani, conform hotãrârii autoritãţilor bisericeşti care au pronunţat pedeapsa.
     ART. 286
    Dacã clericii ambelor cinuri, fiind în slujire bisericeascã, sunt condamnaţi la oprirea temporarã sau permanentã de la slujirea lucrãrilor sfinte, ei vor înceta a executa îndeplinirea funcţiilor lor în timpul duratei interdicţiei. În aceastã perioadã a interdicţiei ei primesc jumãtate din drepturile ce li se cuvin.
     ART. 287
    Clericii care se aflã în serviciu de stat, imediat ce sunt condamnaţi la oprirea pe tot timpul vieţii de a sãvârşi cele sfinte, pierd funcţiile lor în Bisericã.
     ART. 288
    Ordinele despre delictele şi pedepsele bisericeşti se referã şi la clericii pensionaţi, întrucât se pot aplica şi asupra lor.
     ART. 289
    Consistoriul bisericesc eparhial este competent în domeniul sãu şi pentru controversele legate de cãsãtoria bisericeascã.
     ART. 290
    Dacã unul dintre clericii ambelor cinuri sau unul dintre enoriaşi a sãvârşit vreo faptã penalã, Arhiereul eparhiot sau Consistoriul bisericesc eparhial, pe lângã aplicarea unei pedepse disciplinare, va sesiza organele abilitate ale statului în vederea luãrii mãsurilor legale care se impun, respectiv judecarea şi pedepsirea vinovaţilor.
     ART. 291
    Îndrumãtorul pentru activitatea Consistoriului bisericesc eparhial îl constituie "Regulamentele disciplinare şi de procedurã a B.O.S.".

     CAP. VI
    Modificarea statutului

     ART. 292
    Prezentul statut poate fi modificat numai cu douã treimi din voturile celor prezenţi, la şedinţa ordinarã sau extraordinarã a Adunãrii eparhiale.
     ART. 293
    Modificãrile din cadrul prezentului statut intrã în vigoare dupã ratificarea lor de cãtre Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S.
     ART. 294
    Textul redactat în limba sârbã şi cel redactat în limba românã trebuie sã fie identice în conţinut.
     ART. 295
    Prezentul statut, ratificat de cãtre Sfântul Sobor arhieresc al B.O.S., intrã în vigoare la data publicãrii lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.
     ART. 296
    Dupã ratificarea prezentului statut, toate dispoziţiile anterioare referitoare la Episcopia Ortodoxã Sârbã de Timişoara nu vor fi valabile, dacã sunt în dezacord cu acest statut, în afarã de faptul dacã este altfel exprimat prin prezentul statut.
     ART. 297
    (1) Prezentul statut a fost redactat în conformitate cu legislaţia românã în vigoare:
    a) Constituţia României, republicatã;
    b) <>Legea nr. 489/2006 ;
    c) Constituţia B.O.S.;
    d) Statutul B.O.S.;
    e) regulamentele şi codurile canonice ale Bisericii Ortodoxe.
    (2) Orice dispoziţie contrarã prezentelor prevederi legale este nulã de drept şi nu produce efecte juridice.

               _________