Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 1.614 din 23 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 312/2003 privind producerea si valorificarea legumelor de camp
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 29 din Legea nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ARTICOL UNIC Se aprobã Normele metodologice de aplicare a <>Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE
Contrasemneazã: --------------- p. Ministrul agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului, Petre Daea, secretar de stat
Ministrul finanţelor publice, Mihai Nicolae Tãnãsescu
Bucureşti, 23 decembrie 2003. Nr. 1.614.
ANEXĂ
NORME METODOLOGICE
de aplicare a <>Legii nr. 312/2003 privind producerea şi valorificarea legumelor de câmp
CAP. I Criteriile de clasificare a legumelor de câmp
ART. 1 (1) Clasificarea speciilor legumicole are la bazã: a) criterii botanice; b) durata vieţii plantelor; c) particularitãţile pãrţii comestibile; d) cerinţele faţã de factorii de mediu şi tehnologiile aplicate; e) capacitatea de menţinere a calitãţii legumelor. (2) Clasificarea botanicã se bazeazã pe caracterele şi pe însuşirile speciilor legumicole şi zona lor de origine. În funcţie de aceste criterii, speciile de legume sunt grupate în genuri, familii, ordine şi altele asemenea, caracterizate prin caractere şi însuşiri asemãnãtoare. (3) Clasificarea dupã durata vieţii plantelor se realizeazã dupã intervalul de timp de la semãnatul plantelor pânã la obţinerea de noi seminţe. În funcţie de acest criteriu speciile legumicole se grupeazã în: a) anuale; b) bienale; c) multianuale sau perene. (4) Clasificarea în funcţie de partea comestibilã a plantelor grupeazã plantele legumicole în: legume rãdãcinoase, legume frunzoase, legume de la care se consumã peţiolul frunzelor, legume pentru tulpini îngroşate, legume pentru fructe, legume bulboase, legume de la care se consumã mugurii, legume de la care se consumã inflorescenţele, legume de la care se consumã lãstarii etiolaţi şi altele asemenea. (5) Clasificarea legumelor în funcţie de cerinţele plantelor faţã de factorii de mediu şi tehnologia aplicatã cuprinde: legume rãdãcinoase, legume bulboase, legume verdeţuri sau legume frunzoase, legume din grupa verzei, legume solano-fructoase, legume pãstãioase, legume bostãnoase, plante aromatice şi condimentare, legume perene. Speciile de legume cuprinse în aceste grupe au cerinţe asemãnãtoare faţã de factorii de vegetaţie, iar tehnologia lor de culturã este relativ asemãnãtoare. (6) Clasificarea speciilor de legume în funcţie de capacitatea de menţinere a însuşirilor de calitate a recoltei este datã de gradul de perisabilitate a pãrţii comestibile. În funcţie de acest criteriu distingem: a) legume excesiv de perisabile; b) legume foarte perisabile; c) legume perisabile; d) legume puţin perisabile.
CAP. II Zonarea speciilor legumicole
ART. 2 (1) Prin zonarea speciilor legumicole se înţelege repartizarea teritorialã a culturilor de legume pe baza interdependenţei unor factori care favorizeazã sau limiteazã posibilitãţile de valorificare a potenţialului biologic, imprimând legumiculturii un pronunţat caracter zonal. (2) În România sunt delimitate 3 zone de producere a legumelor. a) Zona I este cea mai mare - circa 50% din suprafaţa totalã ocupatã cu legume - şi asigurã cele mai bune corelaţii dintre cerinţele speciilor - soiuri şi hibrizi de legume cu factorii naturali şi cuprinde douã subzone: - subzona I, cu un climat de stepã, cu 400-500 mm precipitaţii anuale, cu temperatura medie anualã de 10-11°C, cu soiuri în cea mai mare parte de tip cernoziom şi soluri aluvionare cu fertilitate ridicatã sau soluri brun deschise de stepã. Aceastã subzonã acoperã partea de sud-est a ţãrii - Câmpia Bãileştiului, Boianului, Burnaşului şi Bãrãganului, Lunca Dunãrii şi Dobrogea şi cuprinde judeţele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraşi, Ialomiţa, partea de sud a judeţului Buzãu, Brãila, Galaţi, Tulcea, Constanţa şi partea de sud a judeţului Mehedinţi. Subzona I asigurã condiţii climatice şi de irigare pentru toate speciile legumicole şi îndeosebi pentru cele pretenţioase la cãldurã: ardei, pãtlãgele vinete, tomate, castraveţi, pepeni, fasole şi altele asemenea; - subzona a II-a, caracterizatã prin precipitaţii medii anuale cuprinse între 550 şi 650 mm, temperaturi medii anuale de 10,5-11°C, umiditate relativã de 65-75% şi soluri de tip cernoziom, brune de pãdure, de luncã, lãcovişti şi nisipuri solificate. Ocupã Câmpia de Vest a Banatului şi Crişanei, incluzând judeţele Timiş, Arad şi Bihor. În aceastã subzonã se pot cultiva majoritatea speciilor legumicole. b) Zona a II-a cuprinde dealurile subcarpatice joase din nordul Olteniei - partea de nord a judeţului Mehedinţi, judeţele Gorj şi Vâlcea, Muntenia - judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova şi nordul judeţului Buzãu, Câmpia Moldovei cu spaţiul cuprins între Siret şi Prut şi luncile aflate la confluenţa cu unii afluenţi ai Siretului - judeţele Vrancea, Bacãu, Vaslui, Neamţ, Iaşi, Botoşani şi Suceava, lunca Mureşului, Arieşului, Someşului, cursul inferior al Târnavelor, valea Crişurilor, judeţele Caraş-Severin, Satu Mare şi parţial Sãlaj, Bistriţa-Nãsãud, Cluj, Alba, Mureş şi Hunedoara. Din punct de vedere climatic se caracterizeazã prin temperaturi medii anuale de 9-10°C, precipitaţii medii anuale de 450-550 mm, umiditatea relativã de 65-80%. Solurile predominante sunt cele brune. Zona a II-a ocupã circa 30% din suprafaţa totalã cultivatã de legume, principalele culturi fiind cele din grupa verzei, rãdãcinoasele, bulboasele şi tomatele. c) Zona a III-a ocupã circa 20% din suprafaţa de legume a României şi se caracterizeazã prin temperaturi medii anuale de 8-8,7°C, precipitaţii medii anuale de 600-650 mm şi o umiditate relativã medie a aerului cuprinsã între 57% şi 65%. Zona a III-a acoperã regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a judeţelor Alba, Cluj, Sãlaj, Bistriţa-Nãsãud, Mureş, Hunedoara şi judeţele Braşov, Maramureş, Sibiu şi Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de pãdure slab sau mediu podzolite şi aluvionare. În aceastã zonã se cultivã în special legumele rãdãcinoase, vãrzoase şi bulboase, iar în anumite microzone se cultivã şi castraveţi, fasole de grãdinã şi mazãre de grãdinã. (3) Microzonarea este un subsistem al zonãrii care contureazã arealul unor culturi legumicole la scarã redusã. Microzonarea este impusã de amplitudinea variaţiei factorilor pedoclimatici şi social-economici specifici unei zone. În cadrul oricãrei zone existã suprafeţe de teren care sunt avantajoase pentru cultura legumelor dintr-o anumitã categorie ca urmare a expoziţiei sau protejãrii naturale. La stabilirea microzonelor se ţine cont, pe lângã condiţiile de mediu, şi de elementele social-economice, deoarece acestea se manifestã pregnant atât prin gradul de specializare a forţei de muncã, cât şi prin puterea economicã a fiecãrei proprietãţi agricole. Lucrãrile de zonare stau la baza concentrãrii, profilãrii şi specializãrii producţiei de legume. (4) Delimitarea zonelor şi actualizarea lucrãrilor de zonare şi microzonare a speciilor de legume se efectueazã de Ministerul Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului împreunã cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi institutul de specialitate din domeniu, prin colective de specialişti stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor şi mediului.
CAP. III Definirea şi caracteristicile produselor prelucrate
ART. 3 Organizarea comunã a pieţelor de legume prelucrate se va realiza pentru urmãtoarele produse: a) legumele congelate, neprelucrate sau preparate prin fierbere ori la abur; b) legumele provizoriu conservate cu ajutorul gazului de dioxid de sulf, în apã sãratã, în apã sulfuratã sau cu ajutorul altor soluţii de conservare, care nu pot fi destinate în aceastã stare consumului imediat; c) legumele uscate, întregi, tãiate în bucãţi sau felii, mãcinate ori pudrã, fãrã a fi în alt fel prelucrate, cu excepţia cartofilor deshidrataţi în mod artificial şi care nu sunt destinaţi consumului uman; d) ardeii dulci uscaţi, nemãcinaţi şi nezdrobiţi; e) legumele şi alte pãrţi de plante care urmeazã a fi conservate cu ajutorul oţetului sau acidului acetic; f) tomatele preparate sau conservate altfel decât cu ajutorul oţetului ori acidului acetic; g) ciupercile sau trufele preparate ori conservate altfel decât cu ajutorul oţetului sau acidului acetic; h) alte legume preparate sau conservate altfel decât cu ajutorul oţetului sau acidului acetic, congelate; i) alte legume preparate sau conservate altfel decât cu ajutorul oţetului sau acidului acetic, necongelate. ART. 4 (1) Conservele de legume trebuie sã aibã gustul şi mirosul plãcut, caracteristica legumelor predominante, fãrã gusturi şi mirosuri strãine. (2) Materiile prime şi materialele auxiliare folosite la fabricarea conservelor de legume trebuie sã corespundã standardelor de produs şi reglementãrilor sanitare în vigoare. (3) Din punct de vedere microbiologic, conservele de legume trebuie sã corespundã normelor sanitare în vigoare. (4) Conţinutul în metale grele şi pesticide existente în produs trebuie sã se încadreze în normele sanitare în vigoare. ART. 5 Produsele destinate prelucrãrii industriale a legumelor trebuie sã corespundã Normelor privind calitatea legumelor proaspete şi procesate în România şi standardelor de comercializare din Uniunea Europeanã, care dobândesc caracter de obligativitate.
CAP. IV Condiţiile de producere şi valorificare a legumelor, pepenilor şi ciupercilor cultivate, în stare proaspãtã sau industrializatã şi normele de comercializare ART. 6 Direcţiile pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã judeţene şi a municipiului Bucureşti transmit Ministerului Agriculturii, Pãdurilor, Apelor şi Mediului, la cererea acestuia, urmãtoarele informaţii despre legumele de câmp: a) notificare privind intenţiile de cultivare, pe produs şi, dacã este cazul, pe varietate - soi; b) notificare privind însãmânţãrile şi rãsadurile; c) notificare privind suprafeţele totale cultivate, pe produs şi, dacã este posibil, pe varietate - soi; d) notificare privind cantitãţile anticipate şi datele probabile de recoltare, pe produs şi, dacã este posibil, pe varietate - soi; e) notificãri periodice privind cantitãţile recoltate şi stocurile disponibile, pe varietate - soi; f) informaţii despre capacitãţile de depozitare; g) informaţii privind alegerea seminţelor ce urmeazã a fi folosite conform destinaţiei preconizate - piaţa de produse proaspete sau prelucrate industrial; h) informaţii privind comercializarea; i) date specificate pentru începutul recoltãrii, amplasare şi comercializare; j) calitatea minimã şi cerinţele privind dimensiunile; k) prepararea, prezentarea, ambalarea şi marcarea în prima etapã de comercializare; l) indicarea originii produselor; m) informaţii privind protecţia mediului; n) folosirea de îngrãşãminte artificiale şi naturale; o) folosirea de produse fitofarmaceutice şi alte metode de protecţie a culturilor; p) un conţinut rezidual maxim de produse fitofarmaceutice şi îngrãşãminte în legume; r) reguli de îndepãrtare a produselor secundare şi a materialelor uzate; s) reguli de distrugere a produselor retrase de pe piaţã. ART. 7 Organizarea comunã a pieţei legumelor acoperã urmãtoarele produse: a) tomate proaspete sau refrigerate; b) ceapã, ceapã eşalotã, usturoi, praz şi alte aliacee proaspete sau refrigerate; c) varzã, conopidã, gulii şi alte legume comestibile din familia brassicaceae, proaspete sau refrigerate; d) salatã şi cicoare proaspete sau refrigerate; e) morcovi, napi, sfeclã de salatã, barba caprei, ţelinã, ridichi şi alte rãdãcinoase comestibile similare, proaspete sau refrigerate; f) castraveţi şi cornişon, proaspeţi sau refrigeraţi; g) leguminoase în pãstãi sau boabe proaspete ori refrigerate; h) alte legume, proaspete sau refrigerate; i) pepeni galbeni, pepeni verzi, papaia proaspeţi. ART. 8 Comercializarea legumelor la export şi a celor provenite din import se realizeazã în baza legislaţiei în vigoare şi a acordurilor internaţionale sau negocierilor comerciale multinaţionale. ART. 9 (1) Produsele care nu corespund standardelor de calitate adoptate nu pot fi expuse spre vânzare, livrate sau comercializate. (2) În urmãtoarele situaţii unele produse nu sunt supuse obligaţiei de conformitate cu standardele de calitate sau cu unele dintre dispoziţiile acestora: a) produsele expuse sau oferite spre vânzare, livrate sau comercializate în orice alt mod de cãtre cultivator în pieţele angro, în special în pieţele de producãtori situate în zona de producţie; b) produsele transportate din pieţele angro cãtre unitãţile de sortare, pregãtire şi ambalare sau cãtre ariile de depozitare situate în aceeaşi zonã de producţie; c) produsele vândute sau livrate de cultivator cãtre unitãţile de sortare, pregãtire, ambalare sau cãtre ariile de depozitare ori transportate de la exploataţia sa cãtre aceste unitãţi; d) produsele transportate de la ariile de depozitare cãtre unitãţile de sortare, pregãtire, ambalare. (3) Urmãtoarele produse se excepteazã de la respectarea standardelor de calitate: a) produsele transportate la unitãţile de prelucrare; b) produsele de pe exploataţia producãtorului destinate uzului personal; c) produsele dintr-o regiune datã care sunt vândute prin comerţ cu amãnuntul în regiunea respectivã, pentru consumul local tradiţional, în urma deciziei luate de Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic în Producerea şi Valorificarea Legumelor şi Fructelor - ISCTPVLF. ART. 10 În cazul în care, în urma unei crize puternice de legume pe piaţã ca urmare a unor calamitãţi, şi dacã produsele furnizate cu respectarea standardelor de calitate sunt insuficiente pentru a satisface cererea consumatorilor, pot fi adoptate, în condiţiile legii, mãsuri de derogare de la standardele aplicabile pe o perioadã limitatã, cu aprobarea autoritãţii competente. ART. 11 (1) Informaţiile solicitate prin standardele de calitate trebuie sã fie prezentate în mod lizibil, într-o poziţie vizibilã pe una dintre pãrţile ambalajului, fie imprimate direct pe pachet, astfel încât sã nu poatã fi şterse, ori pe o etichetã ce este parte integrantã din ambalaj şi bine ataşatã acestuia. (2) Pentru produsele de legume şi pepeni transportate în vrac şi încãrcate direct în mijloacele de transport, informaţiile solicitate prin standardele de calitate sunt prezentate în documentele ce însoţesc marfa sau sunt expuse într-un loc vizibil în interiorul mijloacelor de transport. ART. 12 (1) În stadiul de comerţ cu amãnuntul, în cazul în care produsele sunt ambalate, informaţiile specifice necesare trebuie sã fie lizibile şi vizibile. (2) Pentru produsele preambalate se indicã greutatea netã, în plus faţã de informaţiile prevãzute de standardele comune de calitate. Pentru produsele vândute în mod normal la bucatã, cerinţa de a indica greutatea netã nu se aplicã dacã numãrul articolelor poate fi observat clar şi uşor, putând fi numãrate din exterior, sau în cazul în care acest lucru nu poate fi realizat, dacã numãrul este indicat pe etichetã. (3) Legumele, pepenii şi ciupercile comestibile pot fi prezentate spre vânzare şi neambalate, cu condiţia ca vânzãtorul cu amãnuntul sã expunã, pe lângã produsele de vânzare, un anunţ vizibil şi lizibil care sã indice informaţiile caracteristice specificate în standardele de calitate cu privire la: a) varietate - soi; b) originea produsului; c) clasa din care face parte. ART. 13 Legumele, pepenii şi ciupercile comestibile care se supun standardelor de calitate sunt acceptate pentru importul din ţãri din afara Uniunii Europene, dacã acestea respectã standardele de calitate sau cel puţin standardele echivalente ale acestora. ART. 14 (1) Legumele, pepenii şi ciupercile comestibile care se supun standardelor de calitate sunt acceptate pentru export, dacã acestea respectã standardele de comercializare. Se pot face derogãri de la standardele stabilite în condiţiile în care se respectã cerinţele pieţelor din ţara de destinaţie. (2) Înainte de a pãrãsi punctul vamal al ţãrii, produsele pentru export sunt supuse unei verificãri care sã ateste respectarea standardelor de calitate. ---------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
