Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: HOTARARE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

HOTARARE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 24 din 11 ianuarie 2006

Comenteaza legea

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 8 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sãlbatice, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 462/2001 ,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

ART. 1
Se instituie regimul de arie naturalã protejatã şi se aprobã încadrarea în categoriile de management corespunzãtoare, pentru urmãtoarele situri:


────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 Nr. Arie naturalã protejatã Suprafaţa Judeţul Nr. aviz CMN crt. (ha)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 A.        Parcuri naţionale
 A.1.  Defileul Jiului           11.127,00  Gorj, Hunedoara   B, 1160/8.02.2005
 B.       Rezervaţii naturale
 B.1.  Complexul Geologic
         Racoşul de Jos              95,20  Braşov            B, 1327/25.05.2005
 B.2   Mlaştina Hergheliei           98,00  Constanţa         B, 1400/18.07.2005
 B.3.  Muzeul Trovanţilor             1,10  Vâlcea            B, 1125/5.04.2005
 C.      Arii de protecţie
       specialã avifaunisticã
 C.1.  Pãdurea Ciuaşului              3,00  Cluj              B, 1243/5.04.2005
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

ART. 2
(1) Parcul Naţional Defileul Jiului se delimiteazã conform anexei nr. 1, secţiunea 1.
(2) Descrierea limitelor şi a suprafeţelor rezervaţiilor naturale şi a ariei de protecţie specialã avifaunisticã este prevãzutã în anexa nr. 2.
(3) Anexele nr. 1 şi 2 constituie bazã pentru realizarea sistemului informaţional al ariilor naturale protejate, secţiunea arii naturale protejate.
ART. 3
(1) Se aprobã zonarea interioarã a Parcului Naţional Defileul Jiului din punct de vedere al necesitãţii de conservare a diversitãţii biologice, prin delimitarea zonelor de conservare specialã, conform anexei nr. 1, secţiunea 1.
(2) În zonele de conservare specialã, sunt excluse orice formã de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice formã de folosire a terenurilor, incompatibilã cu scopul de protecţie şi/sau de conservare.
(3) În zonele de conservare specialã, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu regim strict de protecţie, se pot desfãşura urmãtoarele activitãţi:
a) de naturã ştiinţificã şi educativã;
b) turismul controlat;
c) utilizarea raţionalã a pajiştilor pentru cosit şi/sau pãşunat numai cu animalele domestice proprietatea membrilor comunitãţilor ce deţin pãşuni în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele aprobate de administraţia parcului, astfel încât sã nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de florã şi faunã prezente în zona de conservare specialã;
d) localizarea şi stingerea operativã a incendiilor;
e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejãrii anumitor specii, grupuri de specii sau comunitãţi biotice care constituie obiectul protecţiei, în urma aprobãrii de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã şi autoritatea publicã centralã care rãspunde de protecţia mediului a planului de acţiune provizoriu elaborat în acest scop de consiliul ştiinţific al parcului şi valabil pânã la intrarea în vigoare a planului de management;
f) intervenţiile în scopul protecţiei şi menţinerii ecosistemelor naturale şi reabilitãrii unor ecosisteme necorespunzãtoare sau degradate, la propunerea consiliului ştiinţific al parcului, în urma aprobãrii de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã şi autoritatea publicã centralã care rãspunde de protecţia mediului;
g) acţiunile de înlãturare a efectelor unor calamitãţi, în baza aprobãrii autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã, autoritãţii publice centrale care rãspunde de protecţia mediului şi autoritãţii publice centrale care rãspunde de ape, la propunerea consiliului ştiinţific al parcului;
h) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masã a dãunãtorilor forestieri şi de monitorizare a acestora, cu avizul consiliului ştiinţific al parcului.
(4) În suprafeţele situate în afara zonelor de conservare specialã se pot desfãşura urmãtoarele activitãţi:
a) activitãţile prevãzute la alin. (3);
b) activitãţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile în limita capacitãţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pãdure, de ciuperci şi de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfãşura numai de cãtre persoanele fizice şi juridice care deţin terenuri în interiorul parcului sau de comunitãţile locale, cu aprobarea administraţiei parcului;
c) lucrãri de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere, lucrãri de conservare şi lucrãri de igienizare;
d) aplicarea de tratamente intensive cu perioadã lungã de regenerare; în cazul molidişurilor pure se permit şi tratamentul tãierilor rase în parchete mici sau în benzi şi tratamentul tãierilor în crâng în salcâmete şi zãvoaie de plop şi salcie, pe suprafeţe de maximum 1 ha;
e) orice alte activitãţi aprobate de administraţia parcului şi de consiliul ştiinţific, care nu pun în pericol conservarea patrimoniului natural al parcului;
f) orice alte activitãţi aprobate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de protecţia mediului, cu avizul Academiei Române, prin ordin al ministrului.
(5) Prin planul de management al parcului naţional pot fi prevãzute şi alte activitãţi care pot fi desfãşurate în afara zonelor de conservare specialã.
(6) Suprafaţa zonei de conservare specialã prevãzutã în proiectul planului de management al parcului nu poate sã fie micşoratã şi/sau mãritã cu mai mult de 5% faţã de suprafaţa zonei de conservare specialã aprobatã prin prezenta hotãrâre decât în cazuri bine justificate, în baza unor studii de specialitate aprobate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de protecţia mediului şi autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã.
ART. 4
(1) Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri toţi deţinãtorii de fond forestier inclus în parcul naţional, în afara zonei de conservare specialã, sunt obligaţi sã nu depãşeascã posibilitatea de produse principale rezultatã în urma reîncadrãrii arboretelor în tipurile funcţionale, conform prevederilor prezentei hotãrâri. În cazul în care amenajamentele silvice în vigoare prevãd alte tratamente, administratorii sau deţinãtorii de fond forestier sunt obligaţi sã solicite derogãri de la prevederile amenajamentelor silvice conform procedurilor legale.
(2) Amenajamentele silvice ale unitãţilor de producţie ce intrã în componenţa parcului naţional vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de un an de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, dacã diferenţa dintre suprafaţa de fond forestier din zona de conservare specialã stabilitã prin prezenta hotãrâre şi suprafaţa încadratã în tipul I funcţional conform amenajamentului silvic reprezintã mai mult de 20% din suprafaţa de fond forestier a unitãţii de producţie respective.
(3) Cu ocazia lucrãrilor de amenajare a fondului forestier, toate pãdurile incluse în parcul naţional se încadreazã în grupa I funcţionalã, iar pãdurile din zonele de conservare specialã se încadreazã în categoriile funcţionale corespunzãtoare tipului I funcţional, conform normelor tehnice în vigoare pentru amenajarea pãdurilor.
ART. 5
(1) Structura de administrare pentru Parcul Naţional Defileul Jiului se asigurã în termen de maximum 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, astfel:
a) în subordinea autoritãţii publice centrale care rãspunde de protecţia mediului, în limita bugetului alocat şi a numãrului de personal aprobat conform cerinţelor anexei nr. 1, secţiunea 3; sau
b) în coordonarea autoritãţii publice centrale care rãspunde de protecţia mediului, pe bazã de contract încheiat cu persoane juridice care probeazã capacitatea tehnicã, ştiinţificã, administrativã şi financiarã necesarã şi care asigurã personalul prevãzut în anexa nr. 1, secţiunea 3, conform procedurilor în vigoare.
(2) Termenul de depunere a solicitãrilor în vederea încredinţãrii administrãrii Parcului Naţional Defileul Jiului conform alin. (1) lit. b) este de 45 de zile calendaristice de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
ART. 6
Autoritatea publicã centralã care rãspunde de protecţia mediului susţine în limita bugetului alocat activitãţile structurilor aflate în subordinea sa. Realizarea unora dintre activitãţile cuprinse în planurile de management ale ariilor naturale protejate încredinţate structurilor aflate în coordonare va fi finanţatã prin Fondul pentru mediu, în baza proiectelor eligibile.
ART. 7
În vederea dezvoltãrii ecoturismului, administratorii drumurilor publice vor amplasa indicatoare rutiere pe drumurile pe care le administreazã, pentru semnalizarea adecvatã a rutelor cãtre parcul naţional, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
ART. 8
(1) Limitele Parcului Naţional Defileul Jiului vor fi materializate în teren de cãtre administraţia parcului, în termen de 18 luni de la încredinţarea administrãrii, prin aplicarea semnelor distinctive stabilite şi utilizate de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române la distanţe cuprinse între 50 m şi 200 m.
(2) Limitele Parcului Naţional Defileul Jiului constituite prin prezenta hotãrâre, în format digital, ca vectori cu referinţã geograficã, se pun la dispoziţie de cãtre autoritatea publicã centralã care rãspunde de protecţia mediului tuturor instituţiilor şi persoanelor interesate, prin intermediul paginii web, în termen de o lunã de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
ART. 9
Autoritãţile administraţiei publice locale vor asigura reprezentarea limitelor ariilor naturale protejate constituite prin prezenta hotãrâre, ale cãror elemente de identificare sunt prevãzute în anexele nr. 1 şi 2, în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.
ART. 10
(1) Autoritãţile administraţiei publice locale împreunã cu administratorii ariilor naturale protejate vor lua mãsuri în vederea conservãrii patrimoniului arhitectonic tradiţional local din ariile naturale protejate şi din vecinãtatea acestora, prin elaborarea de proiecte-tip pentru construcţii care sã conţinã elemente de arhitecturã tradiţionalã localã.
(2) Prin vecinãtatea unei arii protejate se înţelege întregul teritoriu administrativ al localitãţilor pe raza cãrora se gãseşte aria naturalã protejatã.
ART. 11
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã:
---------------
p. Ministrul mediului şi gospodãririi apelor,
Constantin Popescu,
secretar de stat

Ministrul agriculturii,
pãdurilor şi dezvoltãrii rurale,
Gheorghe Flutur

p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Paul Victor Dobre,
secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucureşti, 8 decembrie 2005.
Nr. 1.581.

ANEXA 1

DESCRIEREA LIMITELOR ŞI A ZONELOR DE CONSERVARE
SPECIALĂ, HARTA ŞI STRUCTURA DE PERSONAL
PENTRU PARCUL NATIONAL DEFILEUL JIULUI

SECŢIUNEA 1
DESCRIEREA LIMITELOR ŞI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALA

1. Limitele Parcului Naţional Defileul Jiului

Limita nord-esticã porneşte din aval de confluenţa Jiului de Vest cu Jiul de Est, borna silvicã 1 unitatea de producţie (UP) VII, Ocolul Silvic (OS) Petroşani, urmãreşte Culmea Ogrinului pânã la borna silvicã 5 UP VII, O.S. Petroşani, coboarã prin pãdure spre SE în pârâul Polatiştea (bornele silvice 4, 8, 9, 11, 12, 13, 17, 20/UP VII, O.S. Petroşani), urcã pe Pr. Stolojoaia şi culmea omonimã (bornele silvice 300, 312, 313, 309/UP VII, O.S. Petroşani) pânã în culmea Polatiştei (borna silvicã 299, 298, 296/UP VII, O.S. Petroşani) şi urmeazã spre est culmea Polatiştei, parte în golul montan, cu vârfurile (numitele şi cotate pe planul silcic) Pietricica, 1355 m. Piatra Angelii (Piatra Argelii, pe harta topograficã), 1432 m (bornele silvice 296, 294, 186, 187, 188/UP IV, O.S. Bumbeşti) pânã în cumpãna apelor dintre bazinele hidrografice Chitu şi Sadu (circa 2,5 km E de Vf. Piatra Argelelor).
Limita sud-esticã. Din culmea Polatiştei, limita coboarã aproximativ perpendicular spre sud pe Culmea Alunului dintre bazinele hidrografice Chitu şi Sadu şi intrã în pãdure (bornele silvice 181, 179, 177, 175, 173, 211, 215, 206, 44, 119/UP IV O.S. Bumbeşti), apoi traverseazã alternativ teritorii pãduroase şi goluri montane prin Vf. Trântor (991 m), se continuã cu Culmea şi Vf. Bâlbea (bornele silvice 15, 184, 2/UP IV, O.S. Bumbeşti, 2 şi 1/UP V, O.S. Bumbeşti) pânã la confluenţa Pr. Sadu cu Jiul. De aici urmeazã talvegul Jiului pânã la podul peste Jiu al drumului judeţean Tg. Jiu - Sâmbotin.
Limita sud-vesticã. Din talvegul Jiului (borna silvicã 1/UP III, O.S. Bumbeşti), urcã spre N pe Culmea Pleşa (bornele silvice 450, 448, 444, 440, 439/UP II, O.S. Bumbeşti) la Vf. Runcu Porcenilor (1030 m) şi apoi pe Culmea Runcu Porcenilor (bornele silvice 426, 420, 418, 416, 414, 408) la Vf. Pietriceaua (1202 m) şi în continuare pe Culmea Pietriceaua (bornele silvice 65, 69, 71, 73, 77/UP III, O.S. Bumbeşti) pânã la punctul (numit în harta topograficã) "La Crucea de Piatrã" în Culmea (numitã pe planul silvic) "Cãpãtânii" din Golul de munte Chenia-Dumitra.
Limita nord-vesticã. Culmea Cãpãtânii din Golul de munte Chenia-Dumitra se continuã spre NV prin Pasul Vulcan, 1621 m (evidenţiat şi cotat pe harta topograficã), pe Culmile alpine (numite pe planul silvic) "Chenia-Dumitra" cu Vf. Drãgoiu, 1600 m şi "Carcanului" la Vf. Cândeţu (1548 m), urmãreşte limita nordicã a golului montan numit pe planul silvic "Polatişte", prelungitã, în pãdure, cu culmea marcatã de bornele silvice 243, 241, 241 bis (UP II, O.S. Petroşani), dupã care coteşte perpendicular spre N (de-a lungul bornelor silvice 243 bis, 254 bis, 252, 258, 269, 262, 256, 270, 261, 279/UP II, O.S. Petroşani) iar de aici coboarã în talvegul Jiului (borna silvicã 175/UP II, O.S. Petroşani).

2. Zonele de conservare specialã ale Parcului Naţional Defileul Jiului
Zonele de conservare specialã ale Parcului Naţional Defileul Jiului includ parcelele şi subparcelele forestiere 11-14, 15 a, b, 16 a, b, 17-19 b, 20-21 b, 22-35, 36 a-e, 37 a - 41 a, 41 b, 42 a, b, 43 a, b, 44-75 b, 76, 77 a - d, 78-79 b, 80 a - c, 81 a - d, 82 a, b, 84 a - c, 85-86 c, 87 a, 88, 89-91 d, 92, 93, 94-102 c, 103 a - e, 104 a - i, 105-142 din UP III Bratcu a Ocolului Silvic Bumbeşti-Jiu, 1-18 b, 19-37 b, 38 a - 42 d, 43 a - c, 44-48 c, 49-59, 60 a, b, 61-79, 79 b - 81 din UP IV Chitu a OS Bumbeşti-Jiu, 1, 3, 4, 6, 7, 11 a, b, c, d %, 12 a %, b % din U.P. II Straja a O.S. Petroşani, 1, 3 a, b, 4 a, b, 5, 119-121, 122 a, 122 b, 123-125 din UP VII Polatişte a Ocolului Silvic Petroşani, precum şi golurile alpine Chenia-Dumitra (31,5 ha) şi Piatra Argelelor (38,1 ha).
Parcelele şi subparcelele silvice au fost preluate din amenajamentele silvice ale ocoalelor silvice elaborate în anul 2003 şi sunt incluse pe hãrţile silvice ale unitãţilor de producţie la scara 1:20.000 ce fac parte integrantã din amenajamente.

SECŢIUNEA 2
HARTA PARCULUI NATIONAL DEFILEUL JIULUI PARCUL NATIONAL DEFILEUL JIULUI

NOTA(CTCE)
Harta cu PARCUL NATIONAL DEFILEUL JIULUI, se gaseste in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2006, la pagina 5.(a se vedea imaginea asociata)

SECŢIUNEA 3
STRUCTURA DE PERSONAL A PARCULUI NATIONAL DEFILEUL JIULUI

Structura de administraţie a Parcului Naţional Defileul Jiului va avea în componenţã 11 persoane, repartizate astfel:

a. Director al Parcului
b. Şef Pazã
c. Economist
d. Responsabil relaţii cu comunitãţile, educaţie ecologicã şi turism (specialist în comunicare, sociologie, psihologie, turism şi altele asemenea)
e. Biolog
f. Specialist în Tehnologia Informaţiei (baze de date, tehnologie GIS etc.)
g. 5 agenţi de teren

ANEXA 2

DESCRIEREA LIMITELOR ŞI A SUPRAFEŢELOR REZERVAŢIILOR
NATURALE ŞI A ARIEI DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ

SECŢIUNEA 1
REZERVAŢII NATURALE

B. 1. Complexul geologic Racoşul de Jos, 95,2 ha, localitatea Racosul de Jos, judeţul Braşov

Descrierea limitelor
Limita sud-vesticã începe de la ţãruşul 1 aflat la limita de nord-est a localitãţii Racosul de Jos, în stânga drumului care intrã în cariera Societãţii Comerciale CARB S.A. Limita continuã în linie dreaptã cãtre ţãruşul 2 trecând peste o pajişte, traverseazã drumul care intrã în cariera secundarã de bazalt, trece peste o pajişte şi traveseazã de doua ori drumul local care leagã localitatea Racoşul de Jos de zona de scorie.
Limita vesticã continuã de la ţãruşul 2 în linie dreapta cãtre ţãruşul 3 traversând terenurile agricole şi pãşunile localnicilor, pe la baza conului vulcanic spre o cãrare care desparte conul vulcanului de dealul Cimitirului. Limita continuã în linie dreaptã cãtre ţãruşul 4 traversând terenuri cu tufãriş aflate la baza conului vulcanului, apoi traverseazã doi mici afluienţi cu apã temporarã a pârâului Cald aflaţi in zona numita Câmpul Fântânei.
Limita nordicã se intinde, în linie dreapta, între ţãruşul 4 si 5, mergând în paralel cu pârâul Mãrului traversând o fâneaţã.
Limita esticã trece prin ţãruşii 6, 7, 8, 9. Intre ţãruşii 6 şi 7 limita traverseazã un teren agricol şi drumul secundar care intra în cariera de bazalt dinspre nord-est. Intre ţãruşii 7 şi 9 limita urmeazã malul drept al pârâului Pinilor.
Limita sud-esticã este marcatã de linia dreaptã care uneşte ţãruşii 9 şi 10, trecând prin cariera de piatrã a Societãţii Comerciale CARB S.A.
Limita sudicã este delimitatã de linia care uneşte ţãruşul 10 de ţãruşul 1, care urmeazã drumul din interiorul carierei de piatrã închizând suprafaţa ariei protejate.

Descrierea suprafeţei
Rezervaţia Naturalã "Complexul geologic Racosul de Jos" este aplasatã pe versantul drept al vãii Oltului, la ieşirea acestuia din culoarul Augustin - Racosul de Jos, fiind reprezentatã de pãduri (parcelele şi subparcelele cadastrale 1065, 1150/3, 1155/1, 1155/3), pãşuni (parcelele şi subparcelele cadastrale 1035, 1071/1, 1072, 1096, 1100/1, 1147, 1150/3, 1151, 1155/1, 1155/3 ), fâneţe (parcelele cadastrale 1026, 1060, 1161), livezi (subparcela cadastralã 1063/2), teren arabil (parcelele şi subparcelele cadastrale 1058, 1064, 1070/1, 1071/2, 1097, 1101, 1102, 1156/1) şi teren neproductiv (parcelele cadastrale 1061, 1062, 1066, 1074, 1094, 1095, 1099, 1121, 1155/2, 1116, 1158, 1162). Parcelele şi subparcelele cadastrale sunt preluate din registrul cadastral nr. S/2/03.01.1985.

B.2. Mlaştina Hergheliei, 98 ha, localitatea Mangalia, judeţul Constanţa

Descrierea limitelor
Limitele rezervaţiei reprezintã linia de contact dintre terenurile incluse în rezervaţie şi urmãtoarele repere, descrise mai jos, conform hãrţii cadastrale 1:10.000 cu aspecte administrative - Plan parcelar de ansamblu cu amplasarea proprietarilor de teren din municipiul Mangalia (1995) şi Harta cadastralã OCOTA.
Limita nordicã: porneşte de la bazinele de colectare a apelor lacului din nordul parcãrii de pe de DCL 340 (Şoseaua Saturn - Venus) şi se continuã spre vest cu terenurile Hergheliei Mangalia;
Limita nord-esticã: porneşte de la bazinele de colectare a apelor lacului din nordul parcãrii de pe de DCL 340 (Şoseaua Saturn - Venus) şi este reprezentatã de DCL 340 (Şoseaua Saturn - Venus) care se continuã spre sud, pânã la borna cadastralã 86 (La Stãvilar);
Limita esticã: este reprezentatã de DCL 340 (Şoseaua Saturn - Venus) marcatã de bornele cadastrale 86 (La Stãvilar), 87 (Parcare) şi 88 (Platforma de beton), pânã la parcarea din nordul staţiunii Saturn;
Limita sudicã: porneşte de la parcarea situatã la nordul terenului staţiunii turistice Saturn, urmeazã linia de mal a bãltii şi este reprezentatã de terenul Campingului Saturn - Staţiunea turisticã Saturn, pânã la terenurile proprietate din sud estul mlaştinii;
Limita sud-vesticã: este constituitã de limita esticã a terenurilor proprietate privatã, încadrate în parcelele A 365/7, A365/8, A 365/9, A 365/11, 365/12, 365/13, 365/14, 365/15, pânã la limita nordicã a tarlalei De 365-6 care include aceste parcele;
Limita vesticã: este reprezentatã de DN 39 Mangalia - Constanţa;
Limita nord-vesticã: porneşte din punctul cel mai apropiat de DN 39 al bãlţii marcat de malul consolidat cu dale de beton de terenul Hergheliei Mangalia al lacului, pânã la limita nordicã cu terenurile Hergheliei Mangalia.

Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã Mlaştina Hergheliei cuprinde luciul de apã (balta propriu-zisã), zona de vegetaţie palustrã, mezofilã si stufãrişul care delimiteazã pe alocuri mlaştina, terenurile Hergheliei Mangalia limitrofe malului nordic şi nord vestic, terenurile proprietate privatã cuprinzând parcelele A 365/7, A365/8, A 365/9, A 365/11, 365/12, 365/13, 365/14, 365/15 din limita sud-vesticã (conform Planului de Proiect Parcelar a municipiului Mangalia din 1995), la sud şi sud-est terenul staţiunii Saturn (Campingul), latura esticã a şoselei ce leagã Staţiunile Saturn şi Venus (DCL 340) cu parcãrile din limita sudica şi cea nordicã.

B.3. Rezervaţia naturalã Muzeul Trovanţilor, 1,10 ha, localitatea Costeşti, judeţul Vâlcea

Limita nordicã muleazã traseul în curbã al DN 67 (Rm. Vâlcea - Costeşti - Horezu - Tg. Jiu - Drobeta - Tr. Severin), între km 35, metrul 700 - km 35, metrul 800 - pe o lungime de 100 m.
Limita esticã porneşte din DN 6, km 35, metrul 700, urmãreşte partea superioarã a aflorimentului (carierei) de nisip, de-a lungul lizierei pãdurii de fag (de asemenea proprietate particularã), pânã în firul pârâului Valea Nisipului.
Limita sudicã este reprezentatã de cursul sinuos al pârâului Valea Nisipului, pe o lungime de 140 m; limita porneşte în partea de est a perimetrului, din punctul unde marginea de sus a carierei/aflorimentului de nisip coboarã în firul vãii şi continuã apoi pe pârâu în aval, pânã în dreptul gardului de sârmã (care constituie limita vesticã a ariei protejate).
Limita vesticã limita porneşte din DN 67, din dreptul km 37 - metrul 800 şi urmãreşte gardul de împrejmuire (de sârmã) care separã aria protejatã de proprietatea particularã vecinã, pânã în firul pârâului Valea Nisipului.

Descrierea suprafeţei
Rezervaţia naturalã Muzeul Trovanţilor cuprinde un teren neproductiv, denivelat şi o carierã de nisip (afloriment) cu expunere vesticã, fiind situatã în extravilanul localitãţii Costeşti, la baza Dealului Costeşti (Zlamene), adiacentã DN 67. Rezervaţia face parte din Trupul B, este Parcela înscrisã în cartea funciarã nr. 148 a comunei Costeşti, având nr. cadastral imobil 313. Parcela topograficã este ridicatã la scara 1:1.000 în anul 2005 şi este în suprafaţã totalã (inclusiv carierã) de 1,1 ha.

SECŢIUNEA a 2-a.
ARIA DE PROTECŢIE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ

C.1. Aria de protecţie specialã avifaunisticã Pãdurea Ciuaşului, 3 ha, comuna Ţaga, judeţul Cluj

Descrierea limitelor

Limita nordicã este reprezentatã de liziera subparcelei 71C din cadrul parcelei 71 din UP I (Ocolul Silvic Gherla). Ea începe de la limita acestei subparcele cu parcela 80 (marcatã cu semn distinctiv) şi se întinde pe lungimea de 200 m, marcatã de asemenea prin semne distinctive;
Limita esticã începe la semnul distinctiv care desparte subparcela 71C de subparcela 71A şi urmeazã graniţa dintre acestea pe o lungime de 180 m. Pe toatã lungimea ei, aceastã limitã este marcatã prin semne distinctive amplasate pe arbori din 10 în 10 metri;
Limita sudicã este delimitatã artificial, prin marcaje convenţionale în întregime. Ea începe la semnul distinctiv cu care a fost marcat sfârşitul limitei estice, se întinde pe o lungime de 210 m şi este marcatã prin semne distinctive aplicate pe arbori din 10 în 10 m.
Limita vesticã urmeazã marcajul prin semne distinctive realizate pe arbori din 10 în 10 m şi se întinde pe o lungime de 130 m între semnele distinctive care delimiteazã limita nordicã şi respectiv sudicã.

Descrierea suprafeţei

Aria de Protecţie Specialã Avifaunisticã "Pãdurea Ciuasului" cuprinde o suprafaţã de 3 ha care face parte din subparcela 71 C din UP I Ţaga a OS Gherla. Subparcela silvicã este preluatã din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind incluse şi pe harta silvicã ce face parte integrantã din amenajament.
--------------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Hotarare, Guvernul Romaniei, HOTARARE nr. 1.581 din 8 decembrie 2005

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"