Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   HOTARARE nr. 1.515 din 19 noiembrie 2008  privind emiterea autorizatiei de mediu pentru Societatea Nationala Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

HOTARARE nr. 1.515 din 19 noiembrie 2008 privind emiterea autorizatiei de mediu pentru Societatea Nationala "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 si Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavoda

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 7 din 6 ianuarie 2009

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 46 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 265/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

ART. 1
Se emite autorizaţia de mediu pentru Societatea Naţionalã "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 şi Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodã, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 2
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.008/2005 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Naţionalã "Nuclearelectrica" Bucureşti - S.A. - Sucursala CNE-PROD Cernavodã - Unitatea nr. 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 12 septembrie 2005, se abrogã.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemneazã:
---------------
Ministrul mediului şi dezvoltãrii durabile,
Attila Korodi

p. Ministrul internelor şi reformei administrative,
Liviu Radu,
secretar de stat

Ministrul sãnãtãţii publice,
Gheorghe Eugen Nicolãescu

Preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul
Activitãţilor Nucleare,
Vajda Borbala

p. Ministrul economiei şi finanţelor,
Eugen Teodorovici,
secretar de stat

Bucureşti, 19 noiembrie 2008.
Nr. 1.515.


ANEXĂ
AUTORIZAŢIE DE MEDIU
Nr. 1 din 26 mai 2008

Ca urmare a Cererii adresate de Societatea Naţionalã "Nuclearelectrica" - S.A. - Sucursala CNE Cernavodã, cu sediul în judeţul Constanţa, localitatea Cernavodã, Str. Medgidiei nr. 2, înregistratã cu nr. 122.586 din 9 mai 2007 la Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile, în urma analizãrii documentelor transmise şi a verificãrii, în baza <>Hotãrârii Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Dezvoltãrii Durabile, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi în temeiul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 265/2006 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, se emite:
AUTORIZAŢIA DE MEDIU
pentru funcţionarea Unitãţii nr. 1 şi a Unitãţii nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodã (CNE Cernavodã) din localitatea Cernavodã, Str. Medgidiei nr. 2, judeţul Constanţa, care prevede organizarea desfãşurãrii activitãţii în amenajãrile existente pe amplasamentul în suprafaţã totalã de 208.710,00 mp, exploatarea echipamentelor nucleare şi clasice specifice şi a anexelor (auxiliare şi suport), în scopul producerii şi distribuţiei energiei electrice şi termice.
Documentaţia conţine fişã de prezentare şi declaraţie întocmitã de titularul de activitate, autorizaţia de mediu pentru Societatea Naţionalã "Nuclearelectrica" (S.N.N.) - S.A. - Sucursala CNE-PROD Cernavodã - Unitatea nr. 1 a Centralei Nuclearelectrice (CNE) Cernavodã, emisã prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.008/2005 , acordul de mediu pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a Unitãţii nr. 2 din cadrul obiectivului de investiţii "CNE Cernavodã 5x700MW(e)", promovat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 964/2004 , Acordul de mediu nr. 2.058 din 22 aprilie 2002, emis de Inspectoratul de Protecţie a Mediului Constanţa pentru depozit intermediar de combustibil nuclear ars al CNE-PROD Cernavodã, acte de reglementare emise de alte autoritãţi şi contracte de prestãri de servicii cu diverse unitãţi, dupã cum urmeazã:
- Certificat de înregistrare a S.N.N. - S.A. Sucursala CNE Cernavodã Seria B nr. 1.189.987 din 17 octombrie 2007, emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângã Tribunalul Constanţa, cod unic de înregistrare 22554619;
- Autorizaţie de amplasare nr. I/665 din 30 septembrie 1978, eliberatã de Comitetul de Stat pentru Energia Nuclearã;
- Autorizaţie de construcţie nr. 19.123 din 19 august 1993 pentru Unitatea nr. 1 - CNE Cernavodã, emisã de Ministerul Apelor, Pãdurilor şi Protecţiei Mediului - Comisia Naţionalã pentru Controlul Activitãţilor Nucleare;
- Autorizaţie de întreţinere şi funcţionare a Unitãţii nr. 1 a CNE Cernavodã, nr. SNN CNE Cernavodã U1-1/2008, emisã de Comisia Naţionalã pentru Controlul Activitãţilor Nucleare (CNCAN);
- Autorizaţie de întreţinere şi funcţionare a Unitãţii nr. 2 a CNE Cernavodã, nr. SNN CNE Cernavodã U2-2/2008, emisã de CNCAN;
- Autorizaţie de întreţinere şi funcţionare a modulelor 1, 2 şi 3 ale Depozitului Intermediar de Combustibil Ars (DICA) aparţinând CNE Cernavodã, nr. SNN DICA-01/2007, emisã de CNCAN;
- Autorizaţie pentru desfãşurarea de activitãţi în domeniul nuclear nr. DD 01/2005, emisã de Guvernul României - CNCAN pentru transport de materiale radioactive;
- Aviz sanitar nr. 31.877 din 4 decembrie 2002, emis de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei - direcţia de sãnãtate publicã judeţeanã pentru continuarea lucrãrilor de construcţie la CNEINVEST Cernavodã - Unitatea nr. 2;
- Aviz sanitar nr. 2-12.104 din 28 septembrie 2006, emis de Autoritatea de Sãnãtate Publicã Constanţa - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante Constanţa pentru producere de energie electricã în cadrul reactorului nuclear energetic Unitatea nr. 2 CNE Cernavodã;
- Aviz sanitar de funcţionare pentru DICA nr. 4.148 din 18 martie 2003, eliberat de Direcţia de Sãnãtate Publicã Judeţeanã Constanţa - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Nucleare;
- Autorizaţie sanitarã de funcţionare nr. 2.652 din 21 martie 2001, eliberatã de Ministerul Sãnãtãţii - Direcţia de Sãnãtate Publicã Judeţeanã Constanţa;
- Aviz nr. 33.585 din 2 aprilie 1997 pentru "Planul de intervenţie pentru Centrala Nuclearã Cernavodã, Unitatea nr. 1", eliberat de Ministerul de Interne - Corpul de Pompieri Militari - Inspectoratul General;
- Autorizaţii de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 770.164/1, 770.164/2, 770.164/3, 770.164/4, 770.164/5 din 6 august 2002, emise de Ministerul de Interne - Brigada de Pompieri "Dobrogea" a Judeţului Constanţa pentru sediu sucursalã cu producţie de energie electricã, cabinet medical, cantinã-bufet, complex cazare, bufet;
- Autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor nr. 601.026 din 25 iunie 2005 pentru amenajare de spaţii pentru birouri şi ateliere în clãdirile 080 şi 082, emisã de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţã "Dobrogea" al Judeţului Constanţa;
- Autorizaţie de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii nr. 11.997 din 9 august 2002 pentru S.N.N. - S.A. CNEPROD cu profil de producere energie electricã şi termicã, eliberatã de Ministerul Muncii şi Solidaritãţii Sociale - Inspecţia Muncii - Inspectoratul Teritorial de Muncã Constanţa;
- Autorizaţie de gospodãrire a apelor nr. 225 din 19 decembrie 2006 privind "Alimentarea cu apã şi evacuarea apelor uzate pentru perioada de teste şi punere în funcţiune a Unitãţii nr. 2 de la CNE Cernavodã", emisã de Administraţia Naţionalã "Apele Române";
- Autorizaţie de gospodãrire a apelor nr. 177 din 7 septembrie 2007 privind "Alimentarea cu apã şi evacuarea apelor uzate pentru unitãţile nr. 1 şi nr. 2 de la CNE Cernavodã", emisã de Administraţia Naţionalã "Apele Române";
- Autorizaţie de gospodãrire a apelor de modificare a Autorizaţiei nr. 177 din 7 septembrie 2007 privind "Alimentarea cu apã şi evacuarea apelor uzate pentru unitãţile nr. 1 şi nr. 2 de la CNE Cernavodã", având nr. 51 din 3 martie 2008, emisã de Administraţia Naţionalã "Apele Române";
- Autorizaţie de gospodãrire a apelor nr. 1.254 din 6 decembrie 2005 pentru DICA Cernavodã, emisã de Administraţia Naţionalã "Apele Române";
- Autorizaţia de gospodãrire a apelor nr. 1 din 8 ianuarie 2008 privind DICA, emisã de Administraţia Naţionalã "Apele Române";
- protocol privind metodologia utilizãrii resurselor de apã şi primirii apelor uzate în resursele de apã, încheiat între Administraţia Naţionalã "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (nr. 10.815 din 15 iunie 2006) şi S.N.N. - S.A. - Direcţia CNE Cernavodã (nr. 16.697D din 27 iunie 2006);
- protocol privind metodologia utilizãrii resurselor de apã şi primirii apelor uzate în resursele de apã, încheiat între Administraţia Naţionalã "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (nr. 21.580 din 13 decembrie 2007) şi S.N.N. - S.A. - Sucursala CNE Cernavodã (nr. 00016SC din 17 decembrie 2007);
- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apã nr. 82 din 1 ianuarie 2006, încheiat între Administraţia Naţionalã "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodã, pentru primire ape uzate în resursã;
- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apã nr. 182 din 1 ianuarie 2006, încheiat între Administraţia Naţionalã "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodã, pentru utilizare apã din Dunãre pentru centrala nuclearã;
- Abonament de utilizare/exploatare a resurselor de apã nr. 1.182 din 1 ianuarie 2006, încheiat între Administraţia Naţionalã "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea Litoral şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodã, pentru utilizare apã din subteran pentru alte unitãţi;
- Contract de prestãri servicii nr. 2.016/2002, încheiat cu Compania Naţionalã (C.N.) "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa pentru tranzitarea prin bieful I al Canalului Dunãre-Marea Neagrã (CDMN) a apei necesare funcţionãrii Grupului nr. 1 al CNE-PROD Cernavodã, preluarea şi tranzitarea apei de rãcire de la Grupul energetic 1 al CNE-PROD Cernavodã în bieful II al CDMN, preluarea apei în bieful I al CDMN aflat în racord cu bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare a CNE-PROD Cernavodã;
- Contract de prestãri de servicii nr. 2.052/2006, încheiat cu C.N. "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa pentru tranzitarea prin bieful I al CDMN a apei necesare testãrii şi punerii în funcţiune a Grupului 2 al CNE-INVEST Cernavodã, preluarea şi tranzitarea apei de rãcire de la Grupul nr. 2 al CNEINVEST Cernavodã, deversatã în bieful II al CDMN, preluarea apei în bieful I al CDMN, aflat în racord cu bazinul de aspiraţie al staţiei de pompare a CNE-INVEST Cernavodã;
- Protocol nr. 16.450 din 15 august 2005, încheiat între C.N. "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa şi S.N.N. - S.A. CNE-INVEST Cernavodã, privind stabilirea unui cadru de desfãşurare organizatã a activitãţii de gospodãrire a apelor;
- protocol încheiat între C.N. "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa şi S.N.N. - S.A. CNE Cernavodã (unitãţile nr. 1 şi nr. 2) privind stabilirea unui cadru de desfãşurare organizatã a activitãţii de gospodãrire a apelor nr. ACN 5.137 din 27 martie 2008;
- Contractul de prestãri de servicii nr. 2.057/2007, încheiat între C.N. "Administraţia Canalelor Navigabile" - S.A. Constanţa şi S.N.N. - S.A. pentru Sucursala CNE Cernavodã privind servicii de tranzitare apã în bieful I al CDMN printr-o cale de aducţiune apã de la Dunãre la bazinul de distribuţie al CNE Cernavodã şi pentru servicii de tranzitare şi evacuare la mare a apei de rãcire deversate de CNE Cernavodã, unitãţile nr. 1 şi nr. 2, în bieful II al CDMN;
- Contract nr. 575 din 6 decembrie 2006 privind furnizarea apei potabile şi preluarea apei uzate şi meteorice, încheiat între Societatea Comercialã DETACAN - S.A. şi S.N.N. - S.A. CNE-INVEST Cernavodã;
- Contract nr. 1 din 7 aprilie 2003 privind furnizarea apei potabile şi preluarea apei uzate şi meteorice, încheiat între Societatea Comercialã DETACAN - S.A. şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodã;
- Act adiţional nr. 3 la Contractul nr. 1 din 7 aprilie 2003 privind furnizarea apei potabile şi preluarea apei uzate şi meteorice, încheiat între Societatea Comercialã DETACAN - S.A. şi S.N.N. - S.A. CNE Cernavodã;
- Contract nr. R-3715, încheiat între S.N.N. - S.A. şi Societatea Comercialã HIDROCORA - S.A. pentru evacuarea gunoiului menajer din zona administrativã;
- Contract nr. 1 din 28 ianuarie 2003 privind efectuarea prestaţiei de neutralizare a gunoiului menajer în rampa de gunoi a oraşului, încheiat între Primãria Cernavodã - Serviciul public de gospodãrire comunalã şi S.N.N. - S.A. CNE-PROD Cernavodã;
- Act adiţional nr. 1 la Contractul nr. 1 din 28 ianuarie 2003 privind servicii de colectare, transport şi neutralizare a deşeurilor menajere la rampa oraşului, încheiat între Primãria Cernavodã - Serviciul public de gospodãrire comunalã şi S.N.N. - S.A. Sucursala CNE Cernavodã;
- Autorizaţie pentru deţinerea şi utilizarea de produse şi substanţe toxice, eliberatã de Inspectoratul Teritorial de Muncã cu nr. 1.544 din 17 februarie 2005 Constanţa şi de Direcţia de Sãnãtate Publicã Judeţeanã Constanţa cu nr. 208 din 10 februarie 2005;
- Aviz favorabil nr. 1.704 din 25 februarie 2005 privind utilizarea hexaflorurii de sulf pentru identificarea infiltraţiilor în condensator, eliberat de Administraţia Naţionalã "Apele Române";
- declaraţii ale locaţiilor pentru operaţiuni cu substanţe clasificate din categoria 2, înregistrate la Ministerul Administraţiei şi Internelor - Agenţia Naţionalã Antidrog sub nr. 148 din 1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD şi sub nr. 149/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST;
- declaraţii ale locaţiilor pentru operaţiuni cu substanţe clasificate din categoria 3, înregistratã la Ministerul Administraţiei şi Internelor - Agenţia Naţionalã Antidrog sub nr. 268/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD pentru U1 şi sub nr. 352/1.677.921 din 2 aprilie 2007 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST pentru U2;
- avize prealabile pentru operaţiuni cu precursori categoria I şi II (permanganat de potasiu şi anhidridã aceticã) pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-INVEST, eliberate cu nr. 115.563 din 7 octombrie 2005 de Ministerul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Brigada de Combatere a Criminalitãţii Organizate Bucureşti;
- avize de funcţionare pentru operaţiuni cu precursori nr. 13.029, 13.030, 13.031, 13.032 din 15 februarie 2005 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD, activitatea de transport, eliberate de Ministerul Economiei şi Comerţului - Agenţia Naţionalã pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase;
- autorizaţie pentru operaţiuni cu precursori nr. 2.358/30.971 din 11 iulie 2006 pentru activitatea prevãzutã cu precursori din categoria I şi II, anhidridã aceticã şi permanganat de potasiu, pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD, eliberatã de Ministerul Sãnãtãţii Publice - Direcţia generalã farmaceuticã şi aparaturã medicalã;
- autorizaţii pentru operaţiuni cu precursori nr. 4.582, 4.583, 4.584, 4.585, 4.586 din 23 februarie 2006 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE-PROD şi nr. 15.001, 15.002, 13.993, 13.999 din 21 octombrie 2005 pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNEINVEST, pentru activitãţile de procurare din ţarã şi din import, stocare-depozitare, manipulare, livrare la intern şi folosire în procesul de producţie, eliberate de Agenţia Naţionalã pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase;
- Licenţã seria L nr. 1.737 din 25 aprilie 2005 pentru producerea de energie termicã, acordatã de Autoritatea Naţionalã de Reglementare în Domeniul Energiei cu nr. 244 din 26 martie 2001;
- Licenţã seria L nr. 2.008 din 1 noiembrie 2007 pentru producerea de energie termicã, acordatã de Autoritatea Naţionalã de Reglementare în Domeniul Energiei cu nr. 244 din 26 martie 2001;
- Decizia nr. 480 din 25 aprilie 2005 privind modificarea Licenţei nr. 244 pentru producerea de energie termicã acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 341 din 26 martie 2001;
- Decizia nr. 1.684 din 1 noiembrie 2007 privind modificarea Licenţei nr. 244 pentru producerea de energie termicã acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 341 din 26 martie 2001, cu modificãrile ulterioare;
- Licenţã seria L nr. 2.007 din 1 noiembrie 2007 pentru producerea de energie termicã, acordatã de Autoritatea Naţionalã de Reglementare în Domeniul Energiei cu nr. 5 din 3 decembrie 1999;
- Decizia nr. 1.683 din 1 noiembrie 2007 privind modificarea Licenţei nr. 5 pentru producerea de energie termicã acordate S.N.N. - S.A. prin Decizia nr. 80 din 3 decembrie 1999, cu modificãrile ulterioare;
- certificate nr. 56/1 din 14 martie 2007 şi nr. 402 din 14 martie 2007, prin care Societatea Românã pentru Asigurarea Calitãţii certificã sistemul de management de mediu şi sistemul de management al sãnãtãţii şi securitãţii ocupaţionale ale organizaţiei S.N.N. - S.A. - CNE Cernavodã pentru producerea de energie electricã şi termicã utilizând surse nucleare conform condiţiilor din standardul SR EN ISO 14001: 2005 (ISO 14001: 2004) şi din referenţialul OHSAS 18001: 2004 (OHSAS 18001:1999);
- Autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de serã nr. 3 din 19 ianuarie 2007, emisã pentru S.N.N. - S.A. Direcţia CNE Cernavodã de Agenţia Regionalã pentru Protecţia Mediului (ARPM) Galaţi;
- Autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de serã nr. 1 din 6 februarie 2008, emisã pentru S.N.N. - S.A. Sucursala CNE Cernavodã de ARPM Galaţi.
Prezenta autorizaţie de mediu se emite cu urmãtoarele condiţii speciale impuse:
1. La punerea în funcţiune a obiectivului, titularul va efectua o analizã postproiect în scopul identificãrii oricãrui impact semnificativ transfrontierã.
2. Transportul surselor de radiaţii controlate în exteriorul CNE Cernavodã se va realiza respectând legislaţia în vigoare emisã de CNCAN, reprezentatã prin Norma pentru transportul materialelor radioactive nr. 357/2005 .
3. La evacuarea apelor tehnologice care prezintã încãrcare termicã se vor lua în considerare valorile de temperaturã prevãzute în Autorizaţia de gospodãrire a apelor nr. 51 din 5 mai 2008, respectiv:
● pentru evacuarea în Canalul Dunãre-Marea Neagrã de maximum 7°C peste temperatura apei biefului I al Canalului Dunãre-Marea Neagrã, astfel încât temperatura apei în acest bief, în aval de punctul de descãrcare al canalului, sã nu depãşeascã 25°C;
● pentru evacuarea în fluviul Dunãrea, de maximum 10°C peste temperatura apei fluviului Dunãrea, dar nu mai mare de 35°C, dupã parcurgerea zonei de amestec.
4. Titularul activitãţii are obligaţia respectãrii condiţiilor menţionate în autorizaţiile de gospodãrire a apelor în vigoare. Modul de îndeplinire a acestora la termenele stabilite va fi raportat atât autoritãţilor de gospodãrire a apelor (Administraţia Naţionalã "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral), cât şi la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa.
5. Se va urmãri încadrarea în normele legale în vigoare privind protecţia mediului şi a sãnãtãţii populaţiei şi respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de alte autoritãţi.
6. Orice defecţiune sau avarie apãrutã în funcţionarea CNE Cernavodã, care are sau poate avea un impact negativ asupra populaţiei şi asupra mediului, va fi adusã în mod operativ la cunoştinţa autoritãţilor de mediu şi autoritãţilor cu responsabilitãţi specifice, conform prevederilor legale, acţionându-se potrivit celor prevãzute în planurile de alarmare şi intervenţie.
7. Orice evacuare în mediul înconjurãtor peste valorile-limitã aprobate în autorizaţia de mediu va fi notificatã autoritãţilor publice centrale şi judeţene pentru protecţia mediului.
8. Modificãrile şi completãrile ulterioare aduse actelor de reglementare emise de alte autoritãţi care au stat la baza eliberãrii prezentei autorizaţii de mediu, precum şi emiterea de noi acte de reglementare vor fi comunicate în mod operativ autoritãţilor publice centrale şi judeţene pentru protecţia mediului.
Prezenta autorizaţie este valabilã timp de 10 ani de la data publicãrii prezentei hotãrâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.008/2005 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Societatea Naţionalã "Nuclearelectrica" Bucureşti - S.A. Sucursala CNE-PROD Cernavodã - Unitatea nr. 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 12 septembrie 2005, se abrogã.
Nerespectarea prevederilor autorizaţiei emise prin prezenta hotãrâre atrage suspendarea şi/sau anularea acesteia, dupã caz, în condiţiile legii.
I. Activitatea autorizatã
1. Dotãri (instalaţii, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate)
Organizarea structurilor/clãdirilor sucursalei CNE Cernavodã prevede o componentã nuclearã şi o componentã clasicã.
Componenta nuclearã include:
● douã clãdiri ale reactoarelor nucleare aferente Unitãţii nr. 1 (U1) şi Unitãţii nr. 2 (U2), similare din punct de vedere structural şi funcţional, cu suprafaţa construitã de 1.538, 52 mp x 2, în care sunt amplasate reactoarele nucleare, echipate cu sistemele specifice de proces, şi auxiliarele acestora, echipamente aferente sistemelor nucleare de producere a aburului şi sistemelor de securitate nuclearã; sistemul de ventilare este prevãzut pentru a asigura, în regim de exploatare normalã a centralei, ventilarea spaţiilor din clãdirile reactoarelor în sistem deschis, cu introducerea aerului la parametrii ceruţi de condiţiile specifice fiecãrei zone şi cu evacuarea aerului aspirat prin intermediul unei unitãţi complexe de filtrare; acest sistem poate fi utilizat pentru depresurizarea şi purificarea atmosferei anvelopei dupã producerea unui accident;
● douã clãdiri ale serviciilor auxiliare nucleare (CSAN) pentru U1 şi U2, cu suprafaţa construitã de 5.304,65 mp x 2, în care sunt amenajate camerele principale de comandã, bazinele de combustibil uzat, sistemele de transfer al combustibilului ars, sistemele de gospodãrire a apei grele (alimentare, recuperare vapori apã grea, epurare apã grea) şi a deşeurilor radioactive (colectare, sortare, compactare); în cadrul acestor clãdiri se aflã şi laboratoarele chimice, de dozimetrie şi serviciul control radiaţii; sistemele de ventilaţie şi condiţionare a aerului asigurã condiţii de confort pentru personalul CNE Cernavodã în condiţii normale de funcţionare, controleazã direcţia mişcãrii aerului de la zonele curate cãtre cele cu probabilitate crescutã de contaminare, filtreazã aerul evacuat în atmosferã pentru a preveni depãşirea limitei derivate de eliberare a efluenţilor radioactivi gazoşi şi pentru a îndepãrta cãldura generatã de echipamentele tehnologice din CSAN;
● douã corpuri care realizeazã legãturã tehnologicã între partea nuclearã (CSAN) şi partea clasicã (sala maşinilor) pentru U1 şi U2, prin rezervarea unui spaţiu adecvat rastelelor de cabluri şi conductelor;
● depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive (DIDR), comun ambelor unitãţi ale CNE Cernavodã, care cuprinde clãdirea principalã (S = 1.172,7 mp), depozitul de cartuşe filtrante uzate (S = 141,3 mp) şi depozitul celular pentru componente Quadricell (S = 11,3 mp);
● depozitul intermediar de combustibil ars (DICA), comun ambelor unitãţi, este amplasat pe platforma CNE Cernavodã la sud-est de localitatea Cernavodã, la circa 2 km; platforma DICA este betonatã, având 24.950 mp, este neinundabilã, fiind amplasatã la cota 16,00 mdMB, iar modulele de stocare la 16,30 mdMB; este delimitatã de restul zonei printr-un gard dotat cu elemente specifice de siguranţã; accesul la platformã este asigurat de un drum secundar al CNE Cernavodã; platforma cuprinde douã clãdiri reprezentând extinderi ale bazinului de combustibil uzat (S = 192 mp x 2) şi depozitul propriu-zis (S = 24.000 mp), prevãzut cu module de stocare de tip monolit din beton armat (3 module date în funcţiune), drumuri şi platforme, macara-portal, corp poartã şi sistem de securitate; platforma va avea în final 27 de module în care se vor stoca 12.000 de fascicule de combustibil ars pentru o perioadã de 50 de ani;
● douã turnuri de reconcentrare apã grea (S=256 mp x 2), echipate cu coloanele instalaţiei de îmbogãţire a apei grele (D2O), coşurile de ventilaţie, echipamentele mecanice şi electrice asociate; sistemul de ventilaţie pentru a asigura condiţiile de temperaturã şi umiditate a aerului, necesare proceselor tehnologice, pentru a menţine în depresiune clãdirea turnului D2O faţã de CSAN în vederea controlãrii direcţiei mişcãrii aerului din zone cu probabilitate micã de contaminare spre zone cu probabilitate mai mare, evacuarea prin intermediul coşului de ventilaţie a unui debit de 40.000 mc/h dupã trecerea printr-o unitate complexã de filtrare;
● douã clãdiri ale sistemului de alimentare cu energie la avarie (EPS), incluzând camerele de comandã secundare (ECR cu S = 633,18 mp/camerã) în care este instalatã câte o staţie Diesel echipatã cu douã agregate de câte 1 MW;
● o clãdire (EWS) a sistemului de alimentare cu apã la avarie (S = 90,91 mp x 2), în care sunt amplasate câte douã pompe ale sistemelor de alimentare cu apã la avarie şi echipamentele auxiliare acestora specifice fiecãrei unitãţi;
● douã clãdiri (HPECC) ale treptei de înaltã presiune pentru rãcire la avarie a zonei active (S = 294,54 mp x 2), amplasate în vecinãtatea CSAN a fiecãrei unitãţi şi în care sunt amplasate câte douã rezervoare de apã, cu capacitatea de 108 mc/buc., şi câte un rezervor de gaz sub presiune cu capacitatea de 108 mc; Fiecare dintre cele douã clãdiri HPECC, pentru iniţierea fazei de înaltã presiune a sistemului de rãcire la avarie a zonei active a fost prevãzut, conform proiectului, cu câte un rezervor ce conţine aer;
● câte un ecran de etanşare pentru asigurarea controlului circulaţiei şi nivelului apei subterane în zona clãdirilor principale ale fiecãrei unitãţi a CNE Cernavodã; în acest scop a fost prevãzutã câte o incintã ecranatã şi drenatã în jurul fiecãrei clãdiri nucleare (exceptând clãdirile sistemului de alimentare cu apã la avarie) aferente fiecãrei unitãţi, între suprafaţa terenului (cota 15,80 mdMB) şi stratul de marnã impermeabil, realizatã prin injecţii cu ciment în stratul de calcar şi din beton în stratul superior de umpluturi.
Componenta clasicã include:
● douã sãli ale maşinilor (S = 9.166,58 mp x 2), fiecare dintre ele având în dotare: agregatul turbogenerator, corpul degazorului, corpul electric şi echipamentele auxiliare acestora;
● douã clãdiri Diesel pentru generatoarele diesel de rezervã (4 x U1 şi 2 x U2);
● douã clãdiri pentru echipamentele necesare asigurãrii agentului de rãcire (sistemul de apã refrigeratã);
● staţia de 110 kV şi transformatoarele aferente T1, T2 (400/110 kV, 250 MVA), T05, T06 (110/10/6 Kv, 60/30/30 MVA) şi TC02, TC02 9110/6 kV, 16 MVA);
● casa pompelor de apã de rãcire (S = 1.630,6 mp) în care sunt instalate 4 pompe de apã de rãcire a condensatorului turbinei, 4 pompe de apã tehnicã de serviciu, 4 pompe de alimentare cu apã de rezervã (care furnizeazã cantitatea de apã necesarã pentru chilleri şi rezervoarele de apã ale generatorilor Diesel de rezervã în cazul pierderii alimentãrii cu apã tehnicã şi a pierderii totale sau parţiale a alimentãrii cu clasa IV), douã pompe de apã de incendiu, echipamente auxiliare acestora;
● clãdirea sistemului de alimentare cu apã la avarie (S = 90,91 mp), în care sunt amplasate douã pompe ale sistemului de alimentare cu apã la avarie şi echipamentele auxiliare acestora;
● clãdirea sistemului de alimentare cu energie la avarie şi camera de comandã secundarã (S = 633,18 mp), în care este instalatã o staţie diesel echipatã cu douã agregate de câte 1 MW;
● clãdirea treptei de înaltã presiune pentru rãcire la avarie a zonei active (S = 294,54 mp), în care sunt amplasate douã rezervoare de apã cu capacitatea 108 mc fiecare şi rezervor de gaz sub presiune cu capacitatea de 108 mc;
● staţia de tratare chimicã a apei (deserveşte ambele unitãţi ale CNE Cernavodã) amplasatã în incinta protejatã, clãdirea pavilion nr. 5 (S = 391,83 mp) echipatã cu rezervoare de apã brutã 2 x 100 mc, 3 decantori care asigurã debite optime de 200-220 mc/h, rezervoare de stocare a apei pretratate 2 x 250 mc, başe de şlam 2 x 20 mc, 8 filtre mecanice cu nisip, linii de demineralizare 4 x 100 mc/h, 3 filtre cu pat mixt 3 x 100 mc/h, rezervoare de stocare a apei demineralizate 2 x 250 mc, rezervoare de ape reziduale 3 x 10 mc, rezervoare de neutralizare 3 x 400 mc, rezervoare de substanţe chimice care includ: vas consum var 8 x 19 mc/12 t, vas consum clorurã fericã 3 x 4 mc, vas consum adjuvant 3 x 2,5 mc, vas consum acid clorhidric 3 x 2,5 mc şi, respectiv, 2 x 1,5 mc, rezervoare de acid clorhidric 4 x 63 mc, rezervoare de hidroxid de sodiu 4 x 40 mc, rezervoare de clorurã fericã 2 x 25 mc, siloz de var 3 x 61 mc/40 t şi echipamente auxiliare acestora;
● centrala termicã de pornire (deserveşte ambele unitãţi ale CNE Cernavodã), amplasatã în incinta protejatã, clãdirea pavilion nr. 5 (S = 952 mp), echipatã cu 3 cazane CR 30 (cazanul 1 este scos din funcţiune) şi un cazan ABA;
● gospodãrie combustibil (la U1) echipatã cu rezervoare supraterane de motorinã 4 x 200 t, amplasate în exterior (S= 25 mp), rezervoare de motorinã 4 x 4,5 t (S = 32 mp) şi un rezervor de ulei de capacitate 16 mc, amplasate în clãdirea Diesel; fiecare rezervor de motorinã este împrejmuit cu zid de beton de protecţie contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodãria este prevãzutã cu pompe de drenaj. Gospodãrie de combustibil (la U2) are în dotare rezervoare exterioare: 4 x 200 t, amplasate subteran; în interior 2 x 7 t, 2 x 6 mc, 2 x 110 l, 2 x 2 mc motorinã; ulei - SDG în interior: 2 x 3200 l, 1 x 10 mc;
● gospodãrie combustibil lichid uşor (CLU) pentru CTP şi gospodãrie de ulei;
● grupul administrativ pavilion 1 (S = 828,9 mp) în regim S+P+3E;
● punct termic (amplasat la cota 93 a sãlii maşinilor din Unitatea 3, între axele T1-T3, şirurile U-R, S = 190 mp) echipat cu douã schimbãtoare de cãldurã, 3 pompe mari de iarnã, douã pompe de varã, douã pompe condens, douã pompe adaos, colector abur, rezervor condens şi echipamente auxiliare;
● laborator pentru controlul mediului (amplasat în oraşul Cernavodã, Str. 9 Mai nr. 1, S = 400 mp, care include 5 sãli de laborator, 4 birouri şi camere auxiliare) dotat cu aparaturã de laborator pentru mãsurãri beta global, mãsurãri de tritiu şi C-14, spectrometrie gama şi echipament pentru pregãtirea probelor;
● linie cale feratã în lungime de 1,92 km, în zona de acces controlat prin PCA a unitãţii nucleare nr. 3, cãtre incinta protejatã din apropierea U1 (deserveşte descãrcarea vagoanelor la gospodãria de combustibil şi la rezervoarele de reactivi ale STA);
● centrul de pregãtire a personalului, pavilion 2 (amplasat în zona cu acces controlat cãtre poarta de acces în incinta protejatã a U1, S = 3.740,4 mp), care include 10 sãli de clasã şi 36 de birouri, dispuse pe douã niveluri;
● garaj (clãdire tip Extensa cu S = 742,5 mp, deschidere de 15 m şi lungime de 49,5 m din confecţii metalice) amplasat în oraşul Cernavodã, Str. Canalului, în care se desfãşoarã activitãţi de întreţinere şi reparaţii mecanice pentru mijloacele de transport şi utilaje; prevãzutã iniţial drept garaj auto, incinta a fost reamenajatã din punct de vedere tehnic şi al normelor de prevenire şi stingere a incendiilor; construcţia este realizatã pe o structurã metalicã cu o deschidere totalã de 19,6 m; interiorul este compartimentat pentru realizarea unor spaţii cu destinaţie specialã: atelier de vulcanizare, vestiar, magazie de piese recuperate, atelier electric, salã de mese şi birouri;
● centrala termicã garaj (Str. Canalului, Cernavodã) echipatã cu douã cazane care funcţioneazã alternativ;
● punct termic SEIRU situat în zona industrialã Saligny, echipat cu douã cazane; asigurã încãlzirea spaţiilor de depozitare ale CNE Cernavodã (depozite de chimicale, echipamente etc.);
● dispensar medical amplasat în Str. Medgidiei nr. 1 şi destinat verificãrii anuale a stãrii de sãnãtate a personalului CNE Cernavodã şi acordãrii asistenţei medicale în situaţii de urgenţã; clãdirea are regim de înãlţime P+1 şi suprafaţã totalã de 694,94 mp;
● staţie de tratare apã (STA) (Campus 2) cu suprafaţa de circa 330 mp este echipatã cu rezervoare de apã potabilã 2 x 200 mc, filtre mecanice cu nisip 4 x 20 l/s, filtre cãrbune activ 4 x 20 l/s, hidrofoare 3 x 5.000 l şi echipamente auxiliare acestora;
● clãdire pavilion 3, amplasatã în incinta controlatã (zona din vecinãtatea U1) faţã în faţã cu pavilionul 1, cu S = 1.900 mp, cuprinde: atelier mecanic, laborator metrologie birouri;
● clãdire pavilion 4, amplasatã în incinta controlatã dintre pavilionul 3 şi punctul de acces în incinta cãtre U1, are S = 679 mp, cuprinde: remiza PSI şi birouri;
● clãdire pavilion 5, cuprinde birouri, vestiare, laborator STA şi staţia de tratare a apei, este amplasatã vis-a-vis de CSAN şi este alipitã de CTP (S = 4.237 mp);
● clãdire pavilion "0", amplasatã între pavilionul 2 şi poarta de acces cãtre U1, cuprinde birouri, are un corp cu un etaj şi unul cu douã etaje şi are S = 2.631 mp;
● depozite Dobroport, amplasate în zona industrialã portuarã Cernavodã, care au S = 2.900 mp;
● depozite butelii gaze tehnice; buteliile sunt amplasate în incinta celor doua unitãţi nucleare şi au S = 300 mp, iar în frontul fix sunt amplasate depozitul de heliu al U1, cu S = 300 mp, şi depozitul de heliu al U2, cu S= 300 mp;
● spaţiu de deţinere temporarã a deşeurilor industriale neradioactive; este amplasat în frontul fix şi cuprinde o clãdire veche S = 103 mp reconstruitã pentru deşeuri clasa C de incediu şi o clãdire nouã cu S = 120 mp pentru deşeuri clasa B de incediu;
● staţia de hidrogen amplasatã în incinta protejatã pe aleea ce duce de la CTP la DIDR, care are 316 mp;
● gospodãria de rezervoare de hidrogen, amplasatã în incintã la extremitatea sudicã şi care are S = 95,40 mp;
● forajele FJ1 şi FJ2 pentru asigurarea necesarului de apã potabilã şi staţia de clorinare;
● corpul administrativ U2 + extindere spre MT, amplasat la nord-estul parcãrii auto şi care are S = 3.765,94 mp;
● clãdire New Office Building (NOP) este amplasatã între clãdirea administrativã şi punctul de acces U2 şi care are S = 3.960 mp;
● clãdirea pentru birouri este amplasatã între clãdirea administrativã şi NOP şi are 633,2 mp;
● clãdirea directorat este amplasatã la capãtul dinspre bazinul de distribuire al clãdirii administrative şi are S = 622,72 mp.
Mijloacele de transport folosite - tip şi numãr:
Transport personal exploatare:
Autobuze cu motor Diesel: marca ROCAR + ROMAN + Renault - 18 buc.; marca SCANIA - 4 buc.; marca MAN + GRIVBUZ - 6 buc.; marca MAN - 1 buc.
Microbuze şi minibuze cu motor Diesel: marca MERCEDES - 1 buc.; marca PEUGEOT BOXER - 1 buc.; marca VOLKSWAGEN TOUAREG - 5 buc.; marca VOLKSWAGEN PASSAT - 4 buc.; marca VOLKSWAGEN SHARAN - 1 buc.; marca VOLKSWAGEN CARAVELLE - 1 buc.; marca VOLKSWAGEN - 1 buc.; marca IVECO - 2 buc; marca FORD - 1 buc.
Autoturisme cu motor Diesel: marca ARO - 1 buc.; marca FIAT DUCATO PANORAMA - 1 buc.; marca FIAT DUCATO (NEW DUCATO) - 2 buc.; marca FIAT DUCATO - 1 buc.; marca FIAT TEMPRA - 1 buc.; marca VW MULTIVAN - 1 buc.; marca CITROEN C8 - 1 buc.; marca VW PASSAT - 5 buc.
Autoturisme cu motor pe benzinã: marca DACIA 1410 - 9 buc.; marca DAEWOO LEGANZA - 3 buc.; marca DAEWOO NUBIRA - 5 buc.; marca DAEWOO CIELO - 13 buc.; marca DAEWOO MUSSO - 1 buc.; marca VW PHAETON - 2 buc.
Transport marfã şi special sub 5 tone:
Autoturisme cu motor pe benzinã: marca DACIA - 7 buc.; DACIA Pick-up 1307 - 2 buc.
Autoturisme cu motor Diesel: marca FIAT (izotermã) - 1 buc.; marca FIAT DUCATO - 1 buc.; marca PEUGEOT - 4 buc.; marca VOLKSWAGEN - 1 buc.; marca DACIA + RENAULT - 6 buc; marca ARO 320 ANT - fabricaţie internã - 1 buc.
Transport marfã şi special 5-10 tone:
Autoturisme cu motor Diesel: marca ROMAN + RENAULT - 1 buc.; marca ROMAN + NAVISTAR - 1 buc.; marca ROMAN - 3 buc.; marca ROMAN AUTOTRACTOR - 1 buc.; marca ROMAN PSI - 2 buc.; marca ROMAN AUTOVIDANJA - 1 buc.; marca ROMAN AUTOGUNOIERĂ - 1 buc.; marca ROMAN AUTOCISTERNĂ - 1 buc.; marca ROMAN AUTOSCARĂ PSI - 1 buc.; marca DAEWOO AVIA - 1 buc.; marca RENAULT PSI - 1 buc.; marca RENAULT AUDOVIDANJA - 1 buc.; marca FIAT AMBULANŢĂ - 1 buc.; marca UTB - 2 buc.
Transport uzinal: Tractor U650 - 2 buc.; Motostivuitor - 8 buc.
Transport pe calea feratã: Locomotivã LDH 1250
Transport fluvial: Bac autopropulsat 150 CP "VOINTA"
2. Materiile prime, auxiliare, combustibilii şi ambalajele folosite-mod de ambalare, de depozitare, cantitãţi:




┌─────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Materii prime │ Mod de ambalare │ Mod de depozitare │ Cantitãţi │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Combustibil nuclear │înveliş de polietilenã, matriţe│depozit de combustibil cu │5.192 fascicule U1/anul 2006 │
│[UO(2)] │de polistiren expandat şi │acces controlat │5.150 fascicule U2/an │
│ │paleţi de lemn │ │4.560 fascicule încãrcate │
│ │ │ │U2/anul 2007 │
└─────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────┘
┌─────────────────────────┬───────────────────────────────┬──────────────────────────────┬─────────────────────────────┐
│ Materii auxiliare │ Mod de ambalare │ Mod de depozitare │ Cantitãţi │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Apa grea [D(2)O] │se transportã în butoaie din │4 rezervoare de 71 mc pentru │inventarul iniţial: (SM şi │
│ │oţel inox de 200 l │apa grea care se utilizeazã în│SPTC) 510 t │
│ │ │mod curent şi butoaie oţel │RD-C04 525 t │
│ │ │inox pentru apa grea de │pierderile anuale prognozate:│
│ │ │rezervã şi degradatã sau │5,13 t │
│ │ │sistemele nucleare, │inventarul iniţial 470 t, │
│ │ │rezervoarele aferente şi │pierderile anuale 4,64 t │
│ │ │butoaie de oţel inox │ │
│ │ │omologate │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Haloni │butelii Canada 54, 68, 72, 90, │Sistemul de stins incendiu │în sistem: 642 kg (360+ │
│ │186 lbs │47 stingãtoare │47 stingãtoare x 6 kg) │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│SUVA-134a (agent │butelii 935 kg, 13,6 kg şi │depozit OB 020 (U3) │în sistem: 3680 kg în depozit│
│frigorific, înlocuieşte │65 kg │ │ │
│R22) │ │ │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Heliu │butelii 7,45 mc │depozit 014 │10.189 mc/an │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Azot [N(2)] │Ultrapur │rezervor azot lichid (prin │114.942 l/an │
│ │butelii 8 mc │contr. de închiriere) │ │
│ │ │Depozit 01 │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Dioxid de carbon [CO(2)] │tehnic │depozit 014 │2.334 mc/an │
│ │butelii 6 mc │ │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Dioxid de carbon [CO(2)] │butelii 30 kg │depozit 014 │8.866 kg/an │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Hidrogen │butelii 6 mc │50 butelii rezervor │6 mc/an │
│ │rezervoare 180 mc │180 mc depozit 014 │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Nitrat de gadoliniu │bidoane plastic 1 kg │laborator chimic │în depozit: 47 kg │
│ │ │depozit U 3 │16 kg/an │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Anhidridã boricã │bidoane plastic 1 kg │laborator chimic depozit U 3 │în depozit: 49 kg │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Hidrazinã │butoaie metal sau plastic 200 l│SEIRU 5B │6.901 kg/an │
│ │ │T/B, STA │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Morfolinã │butoaie metal sau plastic 200 l│SEIRU 5B │9.040 kg/an │
│ │ │T/B, STA │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Ciclohexilaminã │butoaie metal sau plastic 200 l│SEIRU 5B │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Hidroxid de litiu │bidoane plastic 1 l │laborator chimic │în depozit: 18 kg │
│ │ │ │utilizat în 2006 1 kg SA │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│RGCC-100 (inhibitor de │butoaie plastic 60 l │SEIRU 5B │în depozit: 800 kg │
│coroziune cu azotit de │ │ │600 kg/an │
│sodiu) │ │ │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│MB - 40 (biocid) │container plastic de 1 mc │depozit U 3 depozit SEIRU │estimat 16 t/an │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Hidroxid de sodiu │se livreazã vrac în cisterne │rezervoare verticale │198,9 t/an │
│ │auto sau CFR special │4 x 40 mc │250 t SA/an │
│ │destinate │ │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Acid clorhidric │se livreazã vrac în cisterne │rezervoare verticale │681,1 t/an │
│ │auto sau CFR special │4 x 63 mc │ │
│ │destinate │ │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Clorurã fericã │se livreazã vrac în cisterne │rezervoare verticale │48,9 t/an │
│ │auto sau CFR special │2 x 25 mc │ │
│ │destinate │ │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Hexafluorurã de sulf │butelii ale producãtorului │Alimentat direct în │26,1 kg U2 (în 87 de │
│ │pentru DIEZ U1 │echipament (întreruptoare) │întreruptoare tip ABB x │
│ │ │pentru cel utilizat în U2 │0,3 kg) │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Clor gazos pentru apa │butelii de 50 kg │butelii de 50 kg │48 butelii x 50 kg = 2.400 kg│
│potabilã din subteran │ │ │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Var │se livreazã vrac în cisterne │silozuri │463 t/an │
│ │auto sau CFR special │3 x 61 mc │ │
│ │destinate │ │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Rãşini convenţionale │saci 50-65 kg │SEIRU 5C │maximum 5 mc/an la nevoie, │
│(regenerabile) │ │ │pentru adaosuri │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Rãşini nucleare │butoaie de plastic sau din │SEIRU 5C │7,78 mc/an │
│(neregenerabile) │carton presat │ │ │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Ulei transformator │butoaie, bidoane │rezervoare verticale │funcţie de operaţiile de │
│(fãrã PCB) │ │3 x 100 mc │mentenanţã │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Ulei ungere │butoaie, bidoane │rezervoare verticale 1 x 16 mc│funcţie de operaţiile de │
│ │ │ │mentenanţã │
├─────────────────────────┼───────────────────────────────┼──────────────────────────────┼─────────────────────────────┤
│Unsori consistente │butoaie, bidoane │rezervoare verticale │funcţie de operaţiile de │
│ │ │ │mentenanţã │
└─────────────────────────┴───────────────────────────────┴──────────────────────────────┴─────────────────────────────┘



NOTE:
1. Consumurile de substanţe chimice anuale reprezintã consumurile aferente unei singure unitãţi nucleare U 1 şi a sistemelor auxiliare comune (de exemplu, STA etc.), care au funcţionat pentru necesitãţile U1 şi U2 (în funcţie de activitãţile/testele tehnologice ale U2)
2. SA = substanţã activã (reprezentând cantitatea calculatã la 100% concentraţie faţã de concentraţia realã în soluţie)
Pentru identificarea infiltraţiilor în condensator s-a utilizat hexafluorura de sulf (SF6), în conformitate cu Acordul APM Constanţa nr. 674 din 21 februarie 2005 şi Avizul Administraţiei Naţionale "Apele Române" nr. 1.704 din 25 februarie 2005.




┌────────────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────────────┐
│ Combustibili (clasici) │Mod de depozitare │ Cantitãţi │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────┤
│Benzinã │rezervor subteran │în depozit 4.475 l/an │
│ │2 x 10.000 l │79.511 l (U1) │
│ │ │88.791 l (U 2) │
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────┤
│Motorinã consum/2006 │rezervor subteran │243,3 T (U1) │
│- Generatori Diesel de rezervã - U1;│2 x 25.000 l │130 T (U2) │
│consum auto U1 şi U2) │ │189.430 l (consum auto, U1)│
│ │ │309.077 l (consum auto, U2)│
├────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────────────┤
│CLU consum anual │gospodãrie │1.288 t │
│- Boilerele auxiliare - CTP) │combustibil lichid│ │
└────────────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────────────┘



3. Utilitãţi - apã, canalizare, energie (surse, cantitãţi, volume):
3.1. Alimentarea cu apã
Circuitele tehnologice de bazã sunt:
- C1 - circuitul primar de transport al cãldurii;
- C2 - circuitul moderatorului;
- C3 - circuitul de condensat/apã alimentare generator de abur;
- C4 - circuitul intermediar de rãcire;
- C5 - circuitul apei de circulaţie;
- C6 - circuitul apei tehnice.
● Alimentarea cu apã potabilã:
a) sursa
- din subteran (foraje de mare adâncime): Fj1 (H = 700 m, Q = 16 l/s) şi Fj2 (H = 700 m, Q = 28,5 l/s);
- din sistemul zonal de alimentare cu apã potabilã al oraşului Cernavodã - în rezervã;
b) volume şi debite de apã autorizate:
- din subteran - în funcţiune:
Q(zi maxim) = 2.865 mc/zi (33,15 l/s)
V(anual max.) = 1.045,7 mii mc
Q(zi mediu) = 2.660 mc/zi (30,8 l/s)
V(anual med.) = 970,9 mii mc
- din reţeaua de alimentare cu apã potabilã a oraşului Cernavodã - rezervã:
Q(zi max.) = 2.160 mc/zi (25,0 l/s)
V(anual max.) = 788,4 mii mc
Q(zi mediu) = 1.910 mc/zi (22,1 l/s)
V(anual med.) = 697,15 mii mc
Funcţionarea permanentã 365 de zile/an şi 24 de ore/zi.
c) instalaţii de captare:
- Fj1 şi Fj2 sunt echipate cu câte o pompã submersibilã tip Grundfos SP 95-2, având Q = 28 l/s, P = 9,2 Kv, n = 2.900 rot./min;
- branşament cu Dn = 200 mm la conducta magistralã a oraşului - în rezervã;
d) instalaţii de înmagazinare şi distribuţie:
- cele douã foraje sunt racordate prin conducte care alimenteazã cele douã rezervoare supraterane din beton armat cu V = 1.000 mc/buc.;
- distribuţia se realizeazã prin intermediul unei staţii de pompare şi sistem de hidrofoare;
- reţeaua de apã potabilã este comunã pentru partea clasicã şi partea nuclearã.
● Alimentarea cu apã tehnologicã (industrialã):
a) sursa: din fluviul Dunãrea - bieful I al Canalului Dunãre - Marea Neagrã, prin canalul de derivaţie.
- gradul de asigurare a folosinţei de apã este de 97%;
b) volume şi debite de apã autorizate:
Q(zi max.) = 9.331.200 mc/zi (108.000 l/s)
V(anual max.) = 3.405.888 mii mc
Q(zi mediu) = 6.863.616 mc/zi (79.440 l/s)
Vanual med. = 2.505.220 mii mc
Funcţionarea este permanentã 365 de zile/an şi 24 de ore/zi.
c) instalaţii de captare şi transport:
- captarea apei se face printr-o prizã de apã cu nivel liber, amplasatã pe canalul de derivaţie al Canalului Dunãre - Marea Neagrã - bief I;
- bazin de distribuţie, trapezoidal, care face legãtura între canalul de aducţiune şi casa pompelor, asigurând accesul uniform al apei la casa sitelor aferente unitãţilor nucleare.
Pentru situaţii de funcţionare normalã:
● pentru operarea U1, respectiv a U2, staţia de pompe apã tehnicã pentru circuitul de apã tehnicã (C6) este echipatã cu 8 electropompe (3+1 pentru U1 şi 3+1 pentru U2);
● pentru operarea U1, respectiv a U2, staţia de pompe apã de circulaţie pentru circuitul de apã rãcire condensator (C5) este echipatã cu 8 electropompe (4U1 + 4U2);
● sistemul de apã tehnicã de serviciu de rezervã (numai pentru U1) are funcţia principalã de a asigura o sursã alternativã de apã de rãcire pentru rãcitori şi generatori diesel de rezervã (în cazul indisponibilitãţii sistemului de apã tehnicã de serviciu).
Pentru situaţii de avarie:
● sistemul de alimentare cu apã la avarie este o sursã alternativã de apã de rãcire în cazul anumitor evenimente limitã, care pot duce la pierderea sistemelor de evacuare normalã a cãldurii;
● agentul de rãcire este apa din bazinul de distribuţie alimentat din Dunãre. Pentru ambele unitãţi sunt prevãzute câte douã pompe;
d) instalaţii de tratare:
Camera sitelor: asigurã curãţarea mecanicã a apei brute necesare pentru rãcire din circuitele C5 şi C6 ale ambelor unitãţi.
Staţia de tratare chimicã a apei (STA): produce, stocheazã şi livreazã apa demineralizatã pentru a fi utilizatã în sistemele U1 şi U2 şi la staţia de hidrogen. Sistemul de tratare a apei constã în pretratarea apei brute (Qmax. = 0,140 mc/s) în vederea reducerii duritãţii temporare şi a conţinutului de suspensii, apoi demineralizare totalã prin schimbãtori de ioni.
Circuitul de rãcire condensator şi circuitul de apã tehnicã funcţioneazã în sistem deschis.
Apa este evacuatã în Dunãre prin canalul de apã caldã (gura de deversare Şeimeni) sau în bieful II al Canalului Dunãre-Marea Neagrã.
Efectul captãrii apei pentru centrala nuclearã se resimte prin scãderea debitului pe Dunãrea Veche, cu debitul captat şi o scãdere uşoarã a nivelului pe zona Cernavodã-Şeimeni. La niveluri ale Dunãrii mai mari ca +3,00 mdMB şi debite > 400 mp/s, efectul prelevãrii apei pentru Cernavodã nu se resimte.
Apa tehnologicã este utilizatã dupã cum urmeazã:
- apa de rãcire condensator (circuit C5 - deschis): Qmax. = 92,0 mc/s (46,0 mc/s pentru fiecare unitate nuclearã);
- apa tehnicã de serviciu pentru rãcirea unor echipamente, altele decât condensatorul (circuit C6 - deschis): Qmax. = 15,66 mc/s (7,83 mc/s pentru fiecare unitate nuclearã);
- apa tehnicã de serviciu de rezervã în cazul indisponibilitãţii sistemului de apã tehnicã de serviciu asigurã o sursã alternativã de rãcire pentru generatorii diesel de rezervã şi pentru schimbãtoarele de cãldurã aferente sistemului de apã rãcitã (4 pompe tip centrifugal având Q = 420 mc/h) (numai în U 1);
- apa pentru situaţii de avarie: 4 pompe cu Q = 114 l/s (douã pompe cu Q = 114 l/s, câte una pentru fiecare unitate nuclearã); - apa pentru producerea de apã demineralizatã utilizatã în diferite sisteme ale centralei, apa limpezitã şi consum intern, Qmax. = 0,140 mc/s (ambele unitãţi nucleare).
● Alimentarea cu apã pentru stingerea incendiilor se face din fluviul Dunãrea - bieful I al Canalului Dunãre-Marea Neagrã prin canalul de derivaţie, în douã situaţii:
- dupã trecerea acesteia printr-un filtru cu ochiuri;
- dupã trecerea acesteia prin sitele rotative aferente C6 şi filtrele Brassert aferente sistemului de apã de stins incendiu.
● Volum de apã stocat: douã rezervoare de 1.500 mc fiecare, volum intangibil 1.500 mc.
3.2. Volume de apã necesar a fi preluate din surse
a) Sursa subteranã pentru alimentarea cu apã potabilã:
V(zi maxim) = 2.865 mc (33,15 l/s);
V(zi mediu) = 2.660 mc (30,8 l/s);
b) Sursa de suprafaţã pentru alimentarea cu apã industrialã - fluviul Dunãrea:
V(zi maxim) = 9.331.200 mc (108.000 l/s);
V(zi mediu) = 6.863.616 mc (79.440 l/s);
3.3. Modul de folosire a apei (pentru ambele unitãţi nucleare):
Apa preluatã din Dunãre este folositã la:
- apa de rãcire la condensator (C5-deschis); Qmax.= 92,0 mc/s;
- apa brutã de rãcire (C6-deschis); Qmax. = 15,66 mc/s;
- apa pentru stingerea incendiilor (Q = 0,155 mc/s), debit inclus în debitul prelevat pentru apa de rãcire;
- materie primã pentru producerea apei demineralizate folositã în procesul de rãcire a circuitelor primare (C2, C3, C4);
Qmax.= 0,140 mc/s, debit inclus în debitul apei de rãcire.
a) Cerinţa totalã de apã industrialã:
V(zilnic maxim) = 9.331.200 mc (108.000 l/s)
V(anual maxim) = 3.405.888 mii mc
V(zilnic mediu) = 6.863.616 mc (79.440 l/s)
V(anual mediu) = 2.505.220 mii mc
b) Necesarul total de apã industrialã:
V(zilnic max.) = V(zilnic mediu) = 9.331.200 mc
c) Circuitul de rãcire condensator şi circuitul de apã tehnicã funcţioneazã în sistem deschis.
d) Cerinţa totalã de apã potabilã:
V(zilnic maxim) = V(zilnic mediu) = 2.865 mc/zi (33,15 l/s)
V(zilnic mediu) = 2.660 mc/zi (30,8 l/s)
e) Necesarul total de apã potabilã:
V(zilnic maxim) = Vzilnic mediu = 2.865 mc
3.4. Evacuare ape uzate
a) Canalizarea apelor uzate
● Ape uzate menajere:
Unitatea 1: apele uzate sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte cãtre staţia de pompare SP1 amplasatã în incinta U1, apoi sunt transmise cãtre staţia de pompare SP2 amplasatã între unitãţile 3 şi 4. Apele uzate sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte cãtre staţia de pompare SP1.
Unitatea 2: apele uzate sunt evacuate gravitaţional printr-un sistem de conducte cãtre staţia de pompare SP2 şi de aici apa uzatã este pompatã cãtre staţia de pompare a oraşului Cernavodã.
Apele uzate menajere (necontaminate radioactiv) provenite de la Centrul de pregãtire a personalului al U1 şi U2 sunt evacuate în reţeaua de canalizare a oraşului Cernavodã prin staţia de pompare SP-CPPON.
Volumele totale de apã evacuate sunt:
- V(zi max.) = 2.464 mc/zi; V(zi med.) = 2.288 mc/zi; V(max. anual) = 899.360 mc/an
● Ape uzate tehnologice, apele pluviale şi drenajele din pânza freaticã:
Apele pluviale sunt colectate într-un colector principal şi de aici descãrcate în bazinul de distribuţie al CNE Cernavodã.
Evacuarea apelor colectate în canalizarea pluvialã a U2 se face prin intermediul canalizãrii pluviale a U1.
Apele acumulate în subsolul clãdirii serviciilor se evacueazã în canalizarea pluvialã numai dupã efectuarea analizelor şi numai în cazul în care nu se detecteazã radioactivitate. În cazul prezenţei radioactivitãţii, acestea se pompeazã în sistemul de deşeuri lichide radioactive.
Evacuarea apei din interiorul incintei fiecãrei unitãţi se face prin câte un sistem de drenaj prin pompare. Sistemul colector este alcãtuit din 6 puţuri forate în U1 şi 7 puţuri forate la U2.
Apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen şi apele meteorice de pe suprafaţa depozitului de hidrogen sunt colectate prin rigole şi evacuate în canalul de evacuare a apei din exteriorul CNE, acesta deversând în bazinul de distribuţie.
● Sistemul de colectare a apei de la Depozitul intermediar de deşeuri solide (DIDR)
DIDR este amplasat în incinta protejatã, perimetrul U1. Apele pluviale aferente DIDR şi canalele exterioare de colectare a apei de spãlare se descarcã într-o başã exterioarã de drenaj (douã compartimente având dimensiunile de 4,8 mc şi, respectiv, 27 mc).
Radioactivitatea apelor freatice este monitorizatã prin 4 puţuri piezometrice (3 amplasate pe platforma exterioarã DIDR şi un puţ la intrarea în depozit).
Dacã nivelul radioactivitãţii nu depãşeşte fondul natural, apa se descarcã din başa exterioarã spre Valea Cişmelei. Dacã se detecteazã o radioactivitate ce depãşeşte fondul natural, apa se colecteazã şi se transportã în clãdirea serviciilor la gospodãria de deşeuri lichide radioactive (sistemul de drenaje lichide active).
● Sistemul de colectare a apei de la depozitul intermediar de combustibil ars (DICA)
DICA este amplasat pe platforma CNE Cernavodã, accesul fiind asigurat de un drum secundar al CNE Cernavodã. Platforma este neinundabilã. Pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafaţa DICA sunt realizate o serie de construcţii hidrotehnice şi receptori: rigolã perimetralã de beton acoperitã cu grãtare metalice carosabile; cãmine de vizitare, colectare-prelevare, echipate cu vane; cãminul colector constituie locul de unde se preleveazã probe de apã în vederea determinãrii indicatorilor de calitate înainte de evacuare în emisar; canalul şi gura de evacuare, pentru evacuarea apelor în Valea Cişmelei; în situaţia în care din punct de vedere radioactiv apele pluviale nu se încadreazã în limitele stabilite prin autorizaţia de gospodãrire a apelor, acestea sunt colectate în vase speciale şi transportate în U1, în bazinul de deşeuri lichide radioactive; 4 puţuri piezometrice amplasate pe suprafaţa depozitului pentru controlul calitãţii şi nivelului apei din pânza freaticã.
b) Canalizarea apelor tehnologice care nu necesitã epurare
Evacuarea apelor calde tehnologice care nu necesitã epurare, provenite de la condensator şi de la rãcitorii auxiliari din sala maşinilor, se face prin:
- canale şi conducte de evacuare a apei de circulaţie, bazine de sifonare şi cãmine speciale;
- canal de evacuare a apei calde în bieful II al Canalului Dunãre-Marea Neagrã;
- canal de amestec apã caldã-apã rece pentru recirculare (în perioadele reci ale anului);
- canale şi conducte de evacuare a apei tehnice calde;
- tunele de evacuare a apei calde în Dunãre.
Evacuarea apei calde de la condensator (circuitul C5) se realizeazã printr-un sistem de conducte, continuate cu un canal casetat care face legãtura la canalele din şirul "U". Aceste canale, prin intermediul bazinului de sifonare şi al cãminelor de vane, dau posibilitatea evacuãrii apei calde:
● fie în bieful II al Canalului Dunãre-Marea Neagrã (douã canale);
● fie în Dunãre.
Evacuarea apei de rãcire de la Unitãţile 1 şi 2 direct în Dunãre se realizeazã printr-un circuit alcãtuit din casete, tunel, canal deschis betonat şi canal închis de pãmânt cu debuşare în Dunãre la km 296+000.
Circuitul este dimensionat sã preia evacuarea unui debit de 100 mc/s pe un fir de galerie, corespunzãtor unei funcţionãri concomitente a douã unitãţi.
În caz de avarie a ambelor circuite de debuşare a apei calde (în Dunãre şi în Canalul Dunãre-Marea Neagrã bief II), existã un canal deversor lateral capabil sã evacueze 53,8 mc/s prin Valea Cişmelei în bieful I al Canalului Dunãre-Marea Neagrã (pentru perioade scurte de timp). În cazul în care este necesar sã se goleascã tot circuitul, evacuarea apei se face în Canalul Ramadan.
Canalul de amestec apã caldã-apã rece pentru recirculare este amplasat la limita incintei U1 şi este executat dintr-o conductã metalicã înglobatã în beton. Debuşarea apei calde în bazinul de distribuţie se face printr-un canal de beton armat aşezat pe fundul canalului de aducţiune, cu ferestre de dirijare a apei spre staţia de pompare apã rece la condensatori şi apã tehnicã.
c) Evacuarea apelor uzate (ambele unitãţi nucleare)
Apele tehnologice (apa de circulaţie şi apa tehnicã caldã, apele uzate de la epurarea chimicã, apele uzate cu radioactivitate medie şi slabã - trecute iniţial prin instalaţii de decontaminare) sunt evacuate în cele douã situaţii, astfel:
● în situaţii de funcţionare normalã:
- în bieful II al Canalului Dunãre-Marea Neagrã;
- în fluviul Dunãrea, prin galerie, canal şi Valea Seimeni, în condiţiile prevãzute în autorizaţia de gospodãrire a apelor în vigoare;
● în situaţii de avarie a instalaţiilor de evacuare: în Dunãre şi în bieful II al Canalului Dunãre-Marea Neagrã şi în bieful I al Canalului Dunãre-Marea Neagrã, prin Valea Cişmelei
V(tot.max. evacuat) = 9.331.200 mc/zi); V(anual maxim) = 3.405.888.000 mc.
În perioada de iarnã se admite evacuarea de apã caldã din circuitele C5 şi C6 în bazinul de distribuţie CNE Cernavodã, în condiţiile prevãzute în autorizaţia de gospodãrire a apelor în vigoare, pentru asigurarea condiţiilor optime de funcţionare a unitãţilor nucleare.
d) Evacuarea apelor pluviale, inclusiv cele din drenajul subteran, drenajele inactive din sala maşinilor, meteoricele de pe suprafaţa depozitului de hidrogen şi apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen (U1 + U2) se realizeazã în bazinul de distribuţie al CNE Cernavodã, iar debitele evacuate autorizate sunt:
- ape pluviale de pe suprafaţã platformei - 3,2 mc/s;
- ape provenite din drenaje - 20 l/s pânã la 40 l/s;
- ape meteorice de pe suprafaţa depozitului de hidrogen - 4,1 l/s;
- ape provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen (accidental) - 29,47 mc/zi.
e) Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DIDR (inclusiv apele utilizate la spãlarea unei contaminãri accidentale a platformei exterioare sau a pardoselii depozitului de butoaie cu deşeuri solide radioactive) se face în Valea Cişmelei, numai dacã nivelul de radioactivitate al acestora nu depãşeşte fondul natural.
Debitul evacuat autorizat este 250 l/s.
f) Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DICA se face în Valea Cişmelei, numai dacã nivelul de radioactivitate al acestora nu depãşeşte fondul natural, iar debitul estimat al apelor pluviale evacuate este de circa 300 l/s).
3.5. Consum energie electricã şi termicã
Energia electricã necesarã se asigurã prin servicii interne (8% din energia electricã produsã). Energia electricã utilizatã pentru consumul propriu din energia produsã în anul 2006 a fost de 453. 537 MWh.
În caz de oprire, necesarul de energie electricã este asigurat din sistemul energetic naţional prin Staţia de 400 kV Cernavodã (aparţinând Transelectrica).
Alimentarea cu agent termic este asiguratã prin servicii interne, prin preluarea aburului viu şi prepararea agentului termic în punctul termic.
4. Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activitãţii:
a) transformarea energiei de fisiune în energie termicã în reactorul nuclear;
b) transformarea energiei termice în energie mecanicã în turbinã;
c) transformarea energiei mecanice în energie electricã în generatorul electric.
Fiecare unitate nuclearã produce energie electricã şi termicã pe baza energiei nucleare, prin transformarea succesivã a energiei de fisiune în energie termicã în reactorul nuclear, a energiei termice în energie mecanicã în turbina cu abur şi a energiei mecanice în energie electricã în generatorul electric. Turbogeneratorul unei unitãţi nucleare furnizeazã o energie electricã de maximum 714 MW(e), aburul fiind furnizat de Sistemul principal de transport al cãldurii (SPTC).
Reactorul nuclear aferent fiecãrei unitãţi nucleare este de tip CANDU - PHWR (Pressurized Heavy Water Reactor - reactor cu apã grea sub presiune). Acesta utilizeazã apa grea atât ca agent de rãcire, cât şi ca moderator; combustibilul este uraniul natural (Unat) furnizat sub formã de fascicule care sunt încãrcate în reactor în timpul funcţionãrii acestuia.
a) Producerea cãldurii prin fisiunea combustibilului nuclear
Combustibilul nuclear - uraniu natural - este adus în stare de criticitate (în situaţia de a putea declanşa reacţia de fisiune în lanţ) prin introducerea în reactor a unei mase bine determinate de combustibil (masa criticã), care prin dezintegrare creeazã un numãr suficient de neutroni capabili sã fisioneze nucleele de combustibil şi sã poatã întreţine reacţia de fisiune în lanţ.
Controlul reacţiei de fisiune se realizeazã prin introducerea în reactor a unor substanţe puternic absorbante de neutroni sau prin acţionarea mecanismelor de control al reactivitãţii.
b) Preluarea cãldurii de cãtre agentul primar de rãcire
Cãldura de fisiune generatã în combustibilul nuclear este preluatã de agentul de rãcire primar (apa grea vehiculatã într-un circuit închis cu pompele primare) şi cedatã circuitului secundar prin transferul de cãldura realizat în generatorii de abur.
Reactorul este strãbãtut de un numãr de 380 de canale de combustibil unite în douã bucle de rãcire independente (fiecare având douã intrãri şi douã ieşiri din reactor). Fiecare buclã dispune de câte douã electropompe de circulaţie şi câte doi generatori de abur.
c) Preluarea cãldurii de cãtre agentul secundar de rãcire şi transformarea acestei cãlduri în energie electricã
Transferul de cãldurã realizat la nivelul generatorilor de abur între apa grea ( ca agent de rãcire) şi apa de alimentare (apa demineralizatã) provenitã din Sistemul secundar de transport al cãldurii (SSTC) produce aburul saturat furnizat mai departe în circuitul turbinei.
Aburul saturat furnizat de generatorii de abur intrã în turbinã, unde prin destindere transformã energia termicã în energie mecanicã cedatã rotorului turbinei. Rotorul turbinei este cuplat la generatorul electric care transformã la rândul lui energia mecanicã în energie electricã.
Aburul destins în turbinã se transformã în condens (apã uşoarã) în condensator, fiind preluat cu pompele de condensat şi trecut prin preîncãlzitorii de joasã presiune şi degazor, iar apoi aspirat de pompele de alimentare, trecut prin preîncãlzitorii de înaltã presiune şi reintrodus în generatorii de abur.
Schema termicã a CNE-CANDU este o schemã cu douã circuite, circuitul primar cu nivel ridicat de radioactivitate şi circuitul secundar apã-abur, având avantajul principal cã în circuitul de lucru al turbinei agentul termic nu este radioactiv în condiţii normale.
Energia electricã produsã de generatorul electric este în mare parte evacuatã în sistemul energetic naţional prin staţia de 400 kV din afara incintei CNE Cernavodã, iar restul este consumat pentru acoperirea consumurilor proprii.
Cãldura provenitã de la aburul care intrã în condensator este evacuatã prin intermediul sistemului de apã de circulaţie, care funcţioneazã în circuit deschis. Acesta asigurã circulaţia apei de rãcire preluate prin pompare din bazinul de distribuţie şi descãrcarea acesteia în Dunãre sau în bieful II al Canalului Dunãre-Marea Neagrã. Temperatura minimã a apei la intrarea în centralã este de 5-7°C. Încãlzirea apei la trecerea prin condensator este cuprinsã între 7,05 şi 10,5°C. Pentru lunile de iarnã, în vederea pãstrãrii temperaturii minime a apei, necesarã la intrarea în centralã, a fost realizat un circuit pentru injectarea în bazinul de distribuţie a unei fracţiuni din debitul de apã caldã evacuat de la CNE Cernavodã.
Evacuarea cãldurii de la alte instalaţii în timpul funcţionãrii normale a centralei, precum şi în timpul regimurilor tranzitorii se realizeazã prin intermediul sistemului de apã tehnicã de serviciu (brutã). De asemenea, sistemul asigurã buna funcţionare a sistemului de rãcire la avarie a zonei active dupã un accident de pierdere a agentului de rãcire. Apa caldã rezultatã ajunge în canalul de evacuare a apei de circulaţie.
5. Produsele şi subprodusele obţinute - cantitãţi, destinaţie
5.1. Produse şi subproduse rezultate
Produsul principal rezultat din activitatea principalã a CNE Cernavodã este energia electricã.
Producţia de energie electricã livratã Sistemului energetic naţional (SEN) şi servicii interne:
Puterea termicã de proiectare a reactorului


● Cãldura de fisiune generatã de combustibil 2155,9 MWt
- pierderi în moderator 90,1 MWt
- pierderi în protecţiile de capãt 3,5 MWt
- pierderi în controlorii zonali cu lichid 0,9 MWt
● Cãldura preluatã de agentul de rãcire 2061,4 MWt
(apã grea )
- cãldura adãugatã de pompele primare 17 MWt
- cãldura pierdutã în sistemele auxiliare 6 MWt
- cãldura pierdutã în conductele SPTC 3 MWt
- cãldura pierdutã în moderator 3 MWt
- cãldura pierdutã în protecţiile de capãt 2,4 MWt
● Cãldura transferatã la generatorii de abur 2064 MWt
- cãldura pierdutã în generatorii de abur 1 MWt
prin purja
● Total cãldurã primitã de generatorii de abur 2063 MWt
(parte nuclearã)
Pierderi prin generatori de abur 1 MWt
● Total cãldurã primitã de generatorii de abur 2062 MWt
(parte clasicã)
● Total cãldurã disponibilã circuit secundar 2062 MWt
- pierderi datoritã încãrcãrii de combustibil 1,5 MWt
în operare
● Total cãldurã transferatã la turbinã 2060,5 MWt
● Total cãldurã transferatã în circuitul 1380,5 MWt
secundar cãtre condensator
Total energie electricã produsã în generator 680 MWe
Producţia de energie electricã
Total
Energie electricã produsã (MWh), incluzând 5 631 493,40
energia utilizatã pentru servicii interne
Energie electricã livratã în SEN (MWh) 5 177 956,8
Energie termicã livratã în sistemul de 43 842,7
termoficare a oraşului Cernavodã şi servicii
interne (Gcal)
Energie electricã echivalentã energiei termice 23 591,41
livrate (MWh)
Energie electricã totalã produsã de la intrarea în exploatare
comercialã a U1 este de 54 468 210 MWh.

Boilerele auxiliare
Total
Consumul de combustibil lichid uşor (Mg) 1288
Producţia de abur (Mg) 19721
Ore de funcţionare (h) 1076

Generatorii diesel de rezervã
Total
Ore de funcţionare (h) 240
Energia produsã (MWh) 966,12
Consumul de motorinã (Mg) 243,3


6. Datele referitoare la centrala termicã proprie - dotare, combustibili utilizaţi (compoziţie, cantitãţi), producţie:
Centrala termicã de pornire (CTP)
CTP este pusã în funcţiune doar la pornirea de la rece a unitãţilor CNE Cernavodã şi poate asigura în caz de necesitate încãlzirea spaţiilor administrative.
CTP este echipatã cu:
- 3 cazane CR 30 Q = 30 t/h abur supraîncãlzit;
- cazan ABA 4p, Q = 4 t/h abur suprasaturat.
Consumul maxim orar de combustibil lichid uşor pentru un cazan CR este de 1.700 kg/h, iar pentru cazanul ABA este de 300 kg/h.
Cazanul CR 30 este racordat la o conductã comunã de abur, din care s-a prevãzut un racord la clãdirea principalã CNE Cernavodã.
Acesta utilizeazã combustibil lichid uşor (CLU) tip III cu un conţinut de sulf de maximum 2 %, consumul fiind de 2,4 t/h.
Aburul produs de cazanul de 4 t/h, 15 kgf/cmp, 200°C este debitat cãtre clãdirea principalã.
Cazanul este prevãzut cu coş de fum metalic, ancorat individual cu cabluri şi amplasat în zona din spatele CTP. El funcţioneazã cu tiraj forţat realizat cu ajutorul unui ventilator, coşul folosind numai pentru evacuarea gazelor arse în atmosferã.
CTP funcţioneazã numai pe perioade scurte de timp, la pornirea sau oprirea U1 sau a U2. Pentru opririle planificate, CTP funcţioneazã continuu cu minimum un cazan pentru furnizarea aburului la turnul de îmbogãţire D2O şi pentru prepararea apei calde menajere.
Destinaţia aburului:
- abur pentru etanşare labirinţi la turbina de 700 MW;
- abur pentru ejectorii de pornire şi ejectorii sistemului de apã de rãcire pentru condensator;
- abur pentru degazorul principal;
- abur pentru sistemul de apã caldã şi apã glicolatã pentru încãlzirea spaţiilor interioare ale unitãţii nucleare;
- abur pentru staţia de tratarea apei;
- abur pentru încãlzirea platformei nucleare şi a oraşului Cernavodã, când unitatea este opritã.
Combustibilul este stocat în douã rezervoare supraterane, având fiecare capacitatea de 1.000 t, şi douã rezervoare, având fiecare capacitatea de 100 t.
Transportul combustibilului de la rezervoare cãtre arzãtoare se face cu ajutorul pompelor prin conducte.
Centrala termicã - P.T. 5 (Campus 2)
Centrala termicã - P.T. 5 este pusã în funcţiune numai în cazul în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodã nu funcţioneazã.
Centrala termicã - P.T. 5 este echipatã cu douã cazane CIMAG şi 4 schimbãtoare de cãldurã tip VX 3 (douã pentru apa caldã şi douã pentru încãlzire). Cazanul CIMAG produce apã fierbinte la o temperaturã maximã de 95°C şi o presiune de 5 bari, cu consum maxim de combustibil de 200 l/h.
Centrala termicã - P.T. 5 este dotatã cu rezervoare de stocare CLU 3 x 40 t şi un rezervor de zi de 2 t.
Centrala termicã - P.T. 11
Centrala termicã - P.T. 11 este pusã în funcţiune numai în cazul în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodã nu funcţioneazã.
Centrala termicã - P.T. 11 este echipatã cu 8 cazane PAL 25 şi 4 schimbãtoare de cãldurã tip VX 3 (douã pentru apã caldã şi douã pentru încãlzire). Cazanul PAL 25 produce apã fierbinte la o temperaturã maximã de 95°C şi o presiune de 5 bari, cu consum maxim de combustibil de 150 l/h.
Centrala termicã - P.T. 11 este dotatã cu rezervor de stocare CLU de 50 t şi un rezervor de zi de 2 t.
Centrala termicã - P.T. 14
Centrala termicã - P.T. 14 este pusã în funcţiune numai în cazul în care sistemul de termoficare al oraşului Cernavodã nu funcţioneazã.
Centrala termicã - P.T. 14 este echipatã cu 4 cazane PAL 25 şi 4 schimbãtoare de cãldurã tip VX 3 (douã pentru apã caldã şi douã pentru încãlzire). Cazanul PAL 25 produce apã fierbinte la o temperaturã maximã de 95°C şi o presiune de 5 bari, cu consum maxim de combustibil de 150 l/h.
Centrala termicã - P.T. 14 este dotatã cu rezervor de stocare CLU de 50 t şi un rezervor de zi de 2 t.
Centrala termicã garaj
Centrala termicã garaj este echipatã cu douã cazane PAL 12.
Cazanul PAL 12 produce apã fierbinte la o temperaturã maximã de 95°C şi o presiune de 3 bari, cu consum maxim de combustibil de 60 l/h.
Centrala termicã garaj este dotatã cu rezervor de stocare CLU de 6 t şi un rezervor de zi de 2t.
Centrala termicã depozite Seiru
Centrala termicã Seiru (asigurã termoficarea pentru spaţiile de depozitare ale CNE Cernavodã din Seiru-Saligny-intravilan) şi este echipatã cu douã cazane tip PAL 12 - a câte 0,63 MW, utilizeazã combustibil lichid uşor (CLU tip III), circa 143 tone/anual. Ambele cazane sunt legate la acelaşi coş de evacuare a gazelor arse. Coşul are o înãlţime de 30 m şi diametru de 0,35 m. Cazanele funcţioneazã numai în perioada sezonului rece (circa 6 luni/an).
7. Alte date specifice activitãţii
7.1. Tratarea apelor tehnologice la alimentare
Tratarea apei constã în pretratarea apei brute în vederea reducerii duritãţii temporare şi a conţinutului de suspensii, urmatã de demineralizarea totalã prin intermediul schimbãtorilor de ioni.
● Apa de Dunãre prelevatã din bazinul de distribuţie trece printr-un sistem de grãtare şi site rotative în vederea curãţãrii mecanice şi este folositã, în principal, pentru rãcirea condensatorului turbinei şi a unor schimbãtoare de cãldurã. În circuitul de apã tehnicã de serviciu se efectueazã tratamente de biocidare în perioada de varã-toamnã, în scopul de a împiedica fixarea/creşterea scoicilor în conductele şi echipamentele aferente sistemului.
● Staţia de tratare chimicã a apei utilizeazã apa brutã în scopul de a produce, stoca şi livra apa demineralizatã care se utilizeazã în diferite sisteme ale centralei şi apa limpezitã pentru circuitul de rãcire lagãre şi motoare pompe apa de circulaţie şi apa tehnicã pentru rãcire lagãre pompe de apã alimentare cazane CTP şi staţie de producere hidrogen.
7.2. Gospodãrire combustibil nuclear
● Manipularea şi depozitarea combustibilului nuclear proaspãt
Fasciculele de combustibil nuclear se depoziteazã în camerele de depozitare combustibil proaspãt (15,6 x 10,6 x 4,7) localizate în clãdirile serviciilor celor douã unitãţi ale CNE Cernavodã, identificate S1-118 şi S2-118:
- camerele de depozitare sunt prevãzute cu sistem de protecţie la incendiu şi condiţii de mediu controlate, având o capacitate de depozitare a combustibilului proaspãt care asigurã o perioadã de 9 luni de operare;
- încãrcarea combustibilului proaspãt şi descãrcarea combustibilului ars se fac cu ajutorul a douã maşini de încãrcat-descãrcat combustibil, pentru fiecare unitate.
● Manipularea şi depozitarea combustibilului ars
- combustibilul ars este descãrcat în bazinele de descãrcare din clãdirile reactoarelor şi transferat sub apã prin canalele de transfer în bazinele de recepţie din clãdirea serviciilor unde sunt inspectate de eventuale defecte. Din bazinele de recepţie, tãvile cu combustibil ars sunt transferate în bazinele principale de depozitare, iar combustibilul defect este capsulat în containere speciale şi transferat în bazinele pentru combustibil defect.
- bazinele principale de depozitare au o capacitate nominalã de depozitare pentru circa 7 ani de operare a reactorului la putere nominalã;
- bazinele de depozitare a combustibilului defect pot asigura o capacitate de depozitare de 300 de fascicule. La ora actualã nu existã niciun fascicul de combustibil defect în aceste bazine;
- combustibilul ars este transferat din bazinele principale de depozitare în depozitul intermediar de combustibil ars dupã o perioadã de minimum 6 ani de rãcire. Operaţiile se executã în bazinele de combustibil ars ale centralei unde combustibilul nuclear ars este încãrcat într-un coş de stocare (prima barierã de confinare cãtre mediul ambiant). Încãrcarea combustibilului ars în coş se realizeazã sub apã, dupã care coşul este transferat în extinderea nou construitã a clãdirii - bazinul de combustibil ars al centralei (SICA). Transferul se face într-un container transportat cu un trailer special, din centralã la depozitul intermediar de combustibil ars (DICA), şi este introdus într-un cilindru din oţel ce are o capacitate de 10 coşuri. Dupã umplere, dopul cilindrului este sudat (a doua barierã de confinare). Cilindrii sunt înglobaţi câte 20 într-o structurã de beton ce asigurã protecţia la radiaţii. Suprafaţa DICA este de 24.000 mp. Dupã aproximativ 50 de ani combustibilul va fi mutat într-un depozit final.
7.3. Gospodãria de apã grea (D2O)
Apa utilizatã pentru fiecare unitate nuclearã se aflã stocatã în câte 4 rezervoare, având fiecare 71 mc (stocare apã grea şi apã grea aflatã în circuitele sistemelor reactorului). Sistemele care utilizeazã apa grea ca fluid de lucru sunt:
- sistemele circuitului primar şi auxiliare;
- sistemele moderatorului şi auxiliare;
- sistemele maşinii de încãrcare/descãrcare combustibil şi auxiliare.
Gestiunea apei grele se realizeazã ţinându-se o evidenţã foarte strictã a inventarului D(2)O, a pierderilor D(2)O şi a recuperãrilor D(2)O.
Pentru o unitate pierderile medii anuale de apã grea din proiect, considerate în costurile de operare, sunt de maximum 5,2 t/an.
Datele referitoare la cantitatea de apã grea recuperatã şi reutilizatã în sisteme (recuperãri), precum şi pierderile tehnologice între anii 2003-2006 sunt prezentate în tabelul urmãtor în kg [D(2)O de puritate 100%]:


┌────────────┬──────────────────────┬─────────────────────┬───────────────────┐
│ Anul │ Recuperãri │ Pierderi │ Scãpãri │
├────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤
│ 2003 │ 27.580,45 │ 4.154,46 │ 31.734,91 │
├────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤
│ 2004 │ 27.170,65 │ 3.414,36 │ 30.585,01 │
├────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤
│ 2005 │ 23.637,90 │ 4.016,10 │ 27.654,00 │
├────────────┼──────────────────────┼─────────────────────┼───────────────────┤
│ 2006 │ 26.967,69 │ 5.129,58 │ 32.097,27 │
└────────────┴──────────────────────┴─────────────────────┴───────────────────┘



Reconcentrarea apei grele se face în scopul creşterii concentraţiei izotopice la nivelul acceptat prin proiect pentru sistemele nucleare, în scopul de a separa apa uşoarã dintr-un amestec de apã uşoarã şi grea printr-un proces de distilare fracţionatã.
Valoarea-limitã de proiect pentru pierderile tehnologice este de 5.200 kg/an, acestea fiind compensate prin achiziţii de apã grea.
NOTĂ:
Scãpãri (apa grea ieşitã din sisteme) = Recuperãri (apã grea recuperatã şi reutilizatã în sisteme) + Pierderi (apã grea pierdutã definitiv din centralã).
Purificarea apei grele (pentru alimentarea instalaţiei de reconcentrare) este un proces de îndepãrtare a impuritãţilor, altele decât apa uşoarã şi tritiul, şi se realizeazã prin trecerea peste un at de rãşina şi filtru de cãrbune activ.
Deuterarea reprezintã procesul de înlocuire a apei uşoare din rãşinile schimbãtorilor de ioni sau de cãrbune, folosindu-se apa grea de calitate nuclearã. Dedeuterarea reprezintã procesul invers de înlocuire a apei grele din schimbãtorii de ioni sau de cãrbune folosindu-se apa uşoarã.
8. Programul de funcţionare - ore/zi, zile/sãptãmânã, zile/an:
- 24 ore/zi, 365 zile/an, cu excepţia perioadelor de oprire planificatã sau neplanificatã.
II. Instalaţiile, mãsurile şi condiţiile de protecţie a mediului
1. Staţiile şi instalaţiile pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu, din dotare (pe factori de mediu):
1.1. Protecţia calitãţii apelor
1.1.1. Instalaţii de epurare a apelor uzate contaminate radioactiv
Înainte de evacuarea în emisar a apelor uzate contaminate radioactiv, acestea vor fi decontaminate astfel:
A. Instalaţia de decontaminare a apelor uzate contaminate radioactiv (câte una pentru fiecare unitate nuclearã)
Rol: este destinatã reducerii contaminãrii radioactive a apelor uzate contaminate radioactiv.
Prezentare:
- instalaţia de decontaminare este compusã din urmãtoarele: rezervor cu agitator prevãzut pentru preparare rãşini tip ECODEX, pompã de preparare şi aluvionare a rãşinii şi unitatea de filtrare şi schimb ionic conţinând elemente filtrante pe care se aluvioneazã, sub presiune, rãşina tip RCODEX.
Operarea instalaţiei se desfãşoarã în 3 etape:
Etapa 1 - de preparare şi aluvionare a rãşinii pe elementele filtrante ale unitãţii de filtrare şi schimb ionic - presupune amestecarea în rezervorul cu agitator a 10 kg de rãşinã cu apã demineralizatã şi recircularea şlamului obţinut prin unitatea de filtrare şi schimb ionic pânã la dispariţia rãşinii din rezervor.
Pentru a menţine rãşina aluvionatã este obligatorie funcţionarea neîntreruptã a pompei de recirculare.
Etapa 2 - de filtrare şi demineralizare a deşeurilor lichide radioactive - presupune recircularea deşeurilor prin unitatea de filtrare şi schimb ionic, cu ajutorul pompei aferente rezervorului de stocare. Pompa de recirculare a instalaţiei rãmâne în continuare în funcţiune pânã la sfârşitul ciclului de decontaminare. În timpul acestei etape se preleveazã probe pentru a verifica eficienţa filtrãrii şi se controleazã cãderea de presiune pe unitatea de filtrare pentru a se observa când rãşina este epuizatã şi trebuie înlocuitã.
Etapa 3 - de curãţare a instalaţiei de decontaminare presupune îndepãrtarea rãşinii de pe elementele filtrante cu ajutorul apei demineralizate şi a aerului de serviciu şi transferarea ei cãtre sistemul de gospodãrire rãşini uzate.
Date tehnice:
Pentru un debit mediu de 3,8 l/s şi un factor de decontaminare de 10 la începutul ciclului şi 2 la sfârşitul acestuia, un volum de aproximativ 35 mc deşeuri lichide poate fi tratat prin recirculare - dupã ce este trecut prin filtru - într-un interval de 8 ore, activitatea reducându-se cu un factor de 2 la fiecare interval de 1,5 ore. Este posibilã utilizarea repetatã a filtrului schimbãtor de ioni pânã la atingerea unei concentraţii acceptabile.
B. Sistemul de gospodãrire a apelor uzate contaminate radioactiv (existent şi la U1 şi la U2)
Rol: este destinat pentru colectarea tuturor deşeurilor radioactive apoase rezultate din operarea sistemelor de proces ale centralei şi din operaţiunile de întreţinere, revizie şi decontaminãri, urmatã de evacuarea pentru diluţie în canalul de evacuare a apei de rãcire de la condensatori, cu asigurarea respectãrii limitelor reglementate pentru concentraţiile de material radioactiv la evacuarea în emisar.
Prezentare:
- 5 bazine de beton cãptuşite cu rãşinã epoxidicã, fiecare având capacitatea de 50 mc şi sisteme de conducte pentru colectare/transfer.
Date tehnice:
Evacuarea se face intermitent, cu un debit nominal de 2,2 l/s în apa de rãcire de la condensatori, al cãrei debit este de 53,8 mc/s.
C. Instalaţia de neutralizare (staţia de tratare chimicã a apei) (comunã pentru U1 şi U2)
Rol: de a neutraliza apele uzate rezultate din procesul de regenerare a rãşinilor ionice din instalaţia de demineralizare, spãlãri de echipamente, pardosealã etc. şi de a asigura transferul la bazinul de sifonare a apelor neutralizate cu un pH cuprins în domeniul 6,5 - 9,0.
Prezentare:
Apele reziduale din canale, başe şi conducte de ape reziduale sunt colectate în rezervoarele de apã rezidualã, fiecare având capacitatea de 10 mc. Din aceste rezervoare apa este transferatã în unul dintre rezervoarele de neutralizare (fiecare având capacitatea de 400 mc). Dupã omogenizare, dacã este necesar, corecţia pH-ului pentru încadrarea în domeniul admis se realizeazã prin adaos de acid clorhidric sau hidroxid de sodiu, dupã caz. Valoarea pH-ului este mãsuratã de pH-metrele instalate pe colectorul de refulare al pompelor de neutralizare dublate de mãsurile efectuate în laboratorul chimic.
Date tehnice:
La regenerarea unei linii de demineralizare, volumul de ape reziduale este de aproximativ 330 mc, debitul de evacuare este de 180 mc/h pentru fiecare dintre cele 4 pompe de evacuare.
1.1.2. Alte instalaţii de preepurare a apelor uzate
Apele uzate tehnologice din zona gospodãriei de combustibil, înainte de a fi evacuate în canalizarea pluvialã, sunt trecute printr-un separator de pãcurã, iar apele meteorice şi din drenajele inactive din incintã sunt trecute printr-un cãmin de deznisipare înainte de a fi evacuate în bazinul de distribuţie.
Sistemele de drenaj necesare pentru controlul apelor subterane, aferente clãdirilor cu diverse funcţiuni, sunt urmãtoarele:
- ecran şi drenaj exterior - aferent clãdirilor principale ale fiecãrei unitãţi;
- la bazinul de combustibil uzat;
- la clãdirea reactorului;
- la depozitul intermediar de combustibil ars;
- la centrele de colectare a deşeurilor neradioactive;
- la gospodãria de combustibil pentru centrala termicã de pornire;
- la gospodãria de combustibil aferentã grupurilor diesel de rezervã.
1.2. Protecţia atmosferei
Sursele potenţiale de unde pot proveni emisii radioactive sunt: clãdirea reactorului, bazinele de stocare a combustibilului uzat, centrul de decontaminare şi gospodãria de apã grea.
1.2.1. Sistem de ventilaţie, filtrare, evacuare şi dispersie a emisiilor de poluanţi gazoşi radioactivi
Rol: colecteazã emisii radioactive din zone potenţiale de unde acestea pot proveni, asigurã filtrarea şi evacuarea odatã cu aerul de ventilaţie prin coşul de dispersie, în condiţii care sã asigure dispersia.
Prezentare:
Unitatea de filtrare a aerului evacuat permite parcurgerea urmãtoarelor trepte de filtrare:
● treapta a I-a - asigurã o filtrare de înaltã eficienţã pentru reţinerea particulelor contaminate şi se compune dintr-un prefiltru şi un filtru de înaltã eficienţã. Eficienţa prefiltrului este de 90-95%, conform ASHARE, iar cea a filtrului este de 99,97% pentru particule de 0,3 microni, conform testului DOP;
● treapta a II-a - asigurã reţinerea iodului radioactiv prezent în aerul contaminat ca iod elementar sau ca iodurã de metil şi este format dintr-un pat de cãrbune activ;
● treapta a III-a - asigurã reţinerea eventualelor particule de cãrbune activ antrenate de curentul de aer şi este alcãtuitã dintr-un filtru de înaltã eficienţã identic celui existent în prima treaptã de filtrare.
Coşul de dispersie este o construcţie metalicã cu H = 50,3 m şi diametrul interior de 2.336 mm.
- La U1 sistemul are 3 agregate de evacuare forţatã cu debite de 14.450 mc/h, 20.090 mc/h şi 1.360 mc/h.
- La U2 sistemul are 5 agregate de ventilare axiale şi centrifugale montate pe şi care deservesc sistemul de evacuare a aerului necontaminat, având debite cuprinse între 850 mc/h şi 5.746 mc/h.
Coşul de dispersie evacueazã în atmosferã aproximativ 169.000 mc de aer filtrat provenind din turnul D(2)O, clãdirea serviciilor şi clãdirea-reactor (emisii provenite din procese tehnologice). Are prevãzute racorduri pentru tubulaturile de evacuare a aerului din CSAN şi turnul D(2)O şi pentru sistemul de monitorizare a efluenţilor gazoşi radioactivi.
Instalaţia de introducere a aerului în sala maşinilor, în corpul degazorilor şi corpul electric, este formatã din 17 unitãţi de ventilaţie, iar cea de evacuare, dintr-un deflector continuu prevãzut cu clapete de reglaj. Sistemele colaterale sunt redundante şi constau în ventilatoare, filtru de aer, baterii de încãlzire, agregate de climatizare. Principalele componente ale sistemului sunt agregatele de condiţionare a aerului tip modulat-clasic special.
Date tehnice:
A.1. Vapori de tritiu [D(2)O]
Sistemul de recuperare a vaporilor de tritiu este prevãzut pentru minimizarea eliberãrilor de tritiu din clãdirea reactorului. Aerul din zonele deservite de acest sistem este recirculat prin 8 uscãtoare echipate cu masã molecularã absorbantã (aluminosilicat), care reţine vaporii de apã tritiatã:
● DR 1 - 4 cu debit nominal de 6.800 mc/h, echipat cu turn uscãtor ce deserveşte zonele inaccesibile;
● DR 7 şi 8 cu debit nominal de 3.400 mc/h, echipat cu turn uscãtor dedicat incintei sistemelor moderatorului; şi
● DR 9 şi 10 cu debit nominal de 6.800 mc/h, echipat cu turn uscãtor conţinând circa 500 kg sitã molecularã, aferent camerelor accesibile din clãdirea reactorului.
O parte (circa 1.000 mc/h) din debitul de aer recirculat de uscãtoarele DR 1 - 4 este direcţionatã cãtre sistemul de ventilaţie al clãdirii reactorului prin intermediul uscãtorului DR 5. Uscãtorul DR 5 efectueazã o uscare suplimentarã a aerului evacuat şi asigurã menţinerea unei circulaţii de aer corespunzãtoare între camerele accesibile şi inaccesibile din clãdirea reactorului.
A.2. Particule solide:
Bancurile de filtre HEPA (High Efficiency Particulate Filters) reţin cu o eficienţã de 99,97% particulele solide cu dimensiuni de peste 0,3 æm. Aceste bancuri de filtrare sunt conţinute de unitãţile de filtrare a aerului FR01, EAF101, EAF102, care filtreazã aerul evacuat din clãdirea reactorului, respectiv a aerului evacuat din zona 1 a clãdirii serviciilor şi a aerului evacuat din zona bazinului de combustibil uzat (inclusiv camera R001).
A.3. Iod radioactiv:
Bancurile de filtre din cãrbune activ FR05 (destinat clãdirii reactorului) şi FR105 (destinat clãdirii serviciilor auxiliare). Aceste bancuri de filtre din cãrbune activ sunt conţinute de unitãţile de filtrare FR01, care filtreazã aerul evacuat din clãdirea reactorului, şi în EAF101, care filtreazã aerul evacuat din zona bazinului de combustibil uzat).
Eficienţa de reţinere pentru bancul de filtre de cãrbune activ pe ambele sisteme este de 99,9% pentru reţinerea de iodinã radioactivã organicã (iodurã de metil).
1.2.2. Sisteme de evacuare a poluanţilor neradioactivi
A. Coş de fum cazan ABA 4P
Realizeazã evacuarea gazelor de ardere şi are caracteristicile H = 17 m şi d = 470 mm.
B. Coşuri de evacuare a gazelor arse de la cazanele CR 30 Realizeazã evacuarea gazelor de ardere la fiecare dintre cele 3 cazane CR 30 şi au caracteristicile H = 26 m şi d = 1.300 mm.
C. Coş de evacuare a gazelor arse, aferent generatoarelor de rezervã ale grupurilor Diesel
Realizeazã evacuarea gazelor de ardere printr-un coş individual pentru fiecare grup diesel şi are caracteristicile H = 19 m şi d = 800 mm.
D. Coşuri de evacuare a gazelor arse de la cazanele centralelor termice P.T.5, P.T.11, P.T.14, garaj şi SEIRU
Realizeazã evacuarea gazelor de ardere rezultate de la cele 4 grupuri de centrale termice, având urmãtoarele caracteristici:
- P.T.5 - 2 coşuri cu H = 25 m şi d = 400 mm;
- P.T.11 - 4 coşuri cu H = 30 m şi d = 700 mm;
- P.T.14 - 2 coşuri cu H = 30 m şi d = 350 mm;
- P.T. garaj - 1 coş cu H = 25 m şi d = 350 mm;
- P.T. depozite SEIRU - 1 coş cu H=30 m şi d = 350 mm.
NOTĂ: Centralele termice P.T.5, P.T.11 şi P.T.14 funcţioneazã ocazional, numai în situaţiile în care nu funcţioneazã sistemul de termoficare al oraşului Cernavodã. Centrala termicã garaj funcţioneazã permanent. Centrala termicã SEIRU funcţioneazã numai în sezonul rece pentru asigurarea încãlzirii depozitelor de echipamente şi produse chimice ale CNE Cernavodã.
1.2.3. Alte surse neradioactive difuze
- abur provenit de la vanele de abur care se descarcã în situaţii anormale (nu periodic) în aer;
- aburul provenit de la supapele de abur care descarcã în atmosferã numai în situaţii anormale de funcţionare. În condiţii de pornire, oprire sau în situaţii de indisponibilitate a condensatorilor, aburul poate fi descãrcat în atmosferã prin vanele de descãrcare a aburului care au o capacitate de maximum 10 % din debitul mãsurat de abur al turbinei;
- în zona garajului apar emisii în aer de la pornirea mijloacelor auto. Astfel de emisii apar şi în zona parcãrilor amenajate la U1 şi U2 la orele de începere şi terminare a programului de lucru de zi;
- degajãri de vapori şi de mirosuri provenite de la generatorii diesel, rezervoarele de stocaj uleiuri, sistemul de canalizare al staţiei de tratare a apei.
Aceste degajãri de poluanţi sunt relativ reduse şi se limiteazã la suprafaţa amplasamentului CNE Cernavodã ale U1 şi U2.
2. Alte amenajãri speciale, dotãri şi mãsuri pentru protecţia mediului
A. Sisteme de drenaj
● Ecran şi drenaj exterior
Controlul circulaţiei apei subterane în zona clãdirilor principale ale fiecãrei unitãţi se efectueazã printr-o incintã ecranatã în jurul clãdirii, executatã între suprafaţa terenului (cota 15,80 mdMB) şi straturi de marnã impermeabilã. Incinta ecranatã s-a realizat prin injecţii cu ciment în stratul de calcar şi din beton în stratul superior de umpluturi. Evacuarea apei din interiorul incintei se face printr-un sistem de drenaj prin pompare. Sistemul de drenaj constã în 6 puţuri de epuisment echipate cu pompe submersibile tip HEBE, 11 puţuri piezometrice (de mãsurare a nivelului pânzei freatice), conducte de colectare şi evacuare, precum şi instalaţii electrice de automatizare.
● Clãdirea serviciilor auxiliare nucleare
Drenajul la clãdirea serviciilor este alcãtuit din douã pãrţi principale: colectare şi evacuare. Colectarea apei se face printr-o reţea de conducte din PVC perforate la partea inferioarã, care sunt amplasate sub clãdire, în materialul permeabil dintre cota planşeului de la 93,90 şi beton de egalizare de la cota 90,20.
Aceste conducte debuşeazã în puţul nr. 1 din CSAN (clãdirea serviciilor auxiliare nucleare). Debuşarea în puţ este la cota 91,40 mdMB.
Evacuarea apei din puţ se face printr-o conductã de oţel care merge panã la conducta de canalizare din afara clãdirii şi de aici mai departe, prin ecranul de etanşare la colectorul principal de canalizare pluvialã. Prin schema tehnologicã s-au prevãzut conductele şi armãturile necesare posibilitãţilor de transfer al apei spre staţia de probe şi sistemul de tratare a deşeurilor radioactive.
● Bazinul de combustibil uzat
Apa din bazinele intermediare de combustibil uzat (bazinul de descãrcare a combustibilului uzat şi bazinul de transfer al combustibilului uzat) este apa demineralizatã vehiculatã într-un circuit închis, pentru asigurarea rãcirii şi purificãrii acesteia.
Menţinerea inventarului de apã din bazine se realizeazã prin adaosul periodic din sistemul de distribuţie a apei demineralizate, în vederea compensãrii pierderilor prin evaporare.
Controlul chimic al apei se realizeazã prin purificarea mecanicã şi ionicã prin coloane de filtrare. În situaţia necesitãţii drenãrii bazinelor pentru lucrãri de întreţinere (remedieri ale pereţilor sau a protecţiei epoxidice), acestea sunt izolate faţã de bazinele de stocare a combustibilului uzat şi a combustibilului defect, iar apa este transferatã cãtre sistemul de gospodãrire a deşeurilor lichide radioactive.
Drenajul la bazinul de combustibil uzat este alcãtuit din douã pãrţi principale: colectare şi evacuare.
Colectarea apei se face printr-o conductã PVC perforatã la partea interioarã şi este amplasatã îngropat în materialul permeabil dintre pereţii bazinului de combustibil uzat, betonul de egalizare şi ecranul aferent acestuia, între cotele 90,91 şi 90,40.
Apa infiltratã este colectatã într-un puţ, de unde este evacuatã prin pompaj cu o conductã de oţel spre sistemul de tratare a deşeurilor radioactive.
● Clãdirea reactorului
Drenajele la clãdirea reactorului sunt formate din douã pãrţi principale: colectare şi evacuare. Colectarea apei din jurul clãdirii reactorului se face prin 3 conducte perforate la partea inferioarã şi care sunt amplasate îngropat între pereţii reactorului (anvelopei) şi ecranul aferent acestuia, în materialul permeabil, între cotele 91,34 şi 91,20.
Apa infiltratã se colecteazã în douã puţuri şi de aici prin pompaj, prin intermediul unei conducte, este evacuatã în conducta de evacuare drenaj, aferentã clãdirii serviciilor auxiliare nucleare. Prin schema tehnologicã s-au prevãzut conductele şi armãturile necesare posibilitãţii de transfer al apei spre staţia de probe şi gospodãria de tratare a deşeurilor radioactive, în cazul în care este radioactivã.
● Depozitul intermediar de combustibil ars
Apele uzate rezultate din spãlarea platformelor betonate din jurul modulelor de depozitare se colecteazã prin rigole de beton în cãmine de colectare prevãzute cu vane tip stãvilar. Din acest cãmin se iau probe de apã pentru verificarea contaminãrii radioactive. Dacã apa nu este contaminatã, ea se deverseazã gravitaţional în emisar.
● Gospodãria de motorinã aferentã grupurilor diesel de rezervã
Fiecare rezervor este împrejmuit cu zid de beton de protecţie contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodãria este prevãzutã cu pompe de drenaj.
● Centrele de colectare a deşeurilor neradioactive
Spaţiile de depozitare sunt marcate şi administrate într-o manierã care sã poatã permite identificarea şi eliminarea scurgerilor ce pot apãrea accidental. Toate containerele sunt depozitate pe paleţi şi etichetate corespunzãtor.
● Gospodãria de combustibili pentru CTP
Separatorul de pãcurã/ulei este compus din douã compartimente (unul de rezervã), fiecare fiind dimensionat pentru 40 mc/h.
Radierul a fost izolat cu straturi succesive de carton asfaltat şi bitum tãiat.
Legãtura dintre drenajele rezervoarelor şi separator se realizeazã printr-un cãmin antifoc, iar de la acesta în continuare, cu ajutorul unei conducte metalice.
Întreaga cantitate de pãcurã/ulei separatã la suprafaţa apei şi deversatã printr-un jgheab transversal la capãtul aval al camerei de separare este colectatã într-un cãmin lateral, de unde este repompatã în rezervoarele de stocare.
Pentru evitarea deversãrii de combustibil sau impurificãrii apei deversate în canalizarea pluvialã, separatorul de combustibil se exploateazã conform procedurilor şi nivelul este verificat prin rutine zilnice.
B. Dozatoare de antifoane
Pentru protecţia personalului au fost avertizate în mod conservativ toate zonele în care este prezent zgomotul cu valori mai mari decât limita legalã admisã. Valorile mãsurate atât ale nivelului de zgomot, cât şi pentru vibraţii sunt afişate în pagina de intranet a CNE Cernavodã. La intrarea în aceste zone au fost amplasate dozatoare de antifoane interne, care au factorul de reducere a zgomotului cuprins între 25% - 32%.
C. Sistemul anvelopei şi sistemul de izolare al anvelopei
Sistemul anvelopei reprezintã o "învelitoare" a componentelor nucleare din circuitul primar pentru a împiedica eliberarea unor cantitãţi de radioactivitate cãtre exterior, în situaţie de avarie.
Anvelopa trebuie sã reziste unei presiuni ridicate. Criteriul pentru determinarea eficienţei anvelopei este rata integratã de scurgeri pe perioada existenţei suprapresiunii (0,5% din volumul anvelopei în 24 h).
Sistemul anvelopei cuprinde anvelopa propriu-zisã şi sistemul de filtrare şi supraveghere a gazelor evacuate dupã un accident de pierdere a agentului de rãcire din circuitul primar. Proiectul centralei prevede un sistem de stropire care va absorbi energia eliberatã în anvelopã, reducând astfel vârful de presiune şi durata suprapresiunii.
Sistemul anvelopei are o structurã de beton armat posttensionat cu o cãptuşealã din plastic şi este prevãzut cu sistem de descãrcare a aerului prin filtre, ecluze de acces şi sistem automat de închidere a anvelopei care constã din vane şi clapete.
Sistemul de izolare al anvelopei are rolul de a opri evacuarea efluenţilor gazoşi în cazul în care se depãşesc valori prestabilite ale radioactivitãţii aflate în anvelopã.
Oprirea evacuãrii efluenţilor gazoşi se face prin acţionarea vanelor de izolare a anvelopei, în urma semnalelor primite de la logica de izolare.
În acest mod se asigurã faptul cã în situaţia apariţiei unei cantitãţi anormale de radioactivitate în anvelopã, aceasta este împiedicatã sã iasã în exterior.
Aerul contaminat sau potenţial contaminat, colectat de sistemele de ventilaţie, este evacuat prin guri de evacuare dupã filtrare şi monitorizare. Supravegherea evacuãrilor gazoase radioactive este realizatã prin monitorizarea continuã a aerului evacuat cu ajutorul monitorului de efluenţi gazoşi. Pentru evacuarea aerului potenţial radioactiv au fost stabilite limite derivate de evacuare pentru fiecare radionuclid. Aceste limite au fost aprobate de cãtre autoritatea de reglementare în domeniu, CNCAN.
D. Combustibil ars
Gestionarea, manipularea şi controlul combustibilului nuclear se realizeazã conform practicilor aprobate de CNCAN şi sunt supravegheate îndeaproape de AIEA, pe baza convenţiilor internaţionale.
Combustibilul ars este descãrcat în bazinul de descãrcare din clãdirea reactorului şi transferat sub apã prin canalul de transfer în bazinul de recepţie din clãdirea serviciilor. Din bazinul de recepţie, tãvile cu combustibil ars sunt transferate în bazinul principal de depozitare, iar combustibilul defect capsulat este transferat în bazinul pentru combustibil defect.
Bazinul principal de depozitare are o capacitate nominalã de depozitare pentru circa 8 ani de operare a reactorului la putere nominalã.
Bazinul de depozitare a combustibilului defect poate asigura o capacitate de depozitare de 300 de fascicule. La ora actualã nu existã niciun fascicul de combustibil defect în acest bazin.
Din bazinul principal de depozitare, dupã o perioadã de minimum 6 ani de rãcire, combustibilul ars este transferat la DICA. Operaţiile se executã în bazinul de combustibil ars al centralei unde combustibilul nuclear ars este încãrcat într-un coş de stocare (prima barierã de confinare cãtre mediul ambiant). Încãrcarea combustibilului ars în coş se realizeazã sub apã, dupã care coşul este transferat în extinderea nou-construitã a clãdirii bazinului de combustibil ars al centralei. Transferul se face într-un container transportat cu un trailer la depozitul propriu-zis, în suprafaţã de 24.000 mp, şi este introdus într-un cilindru din oţel ce are o capacitate de 10 coşuri. Dupã umplere, dopul cilindrului este sudat (a doua barierã de confinare). Cilindrii sunt înglobaţi câte 20 într-o structurã de beton ce asigurã protecţia la radiaţii.
Cantitatea de combustibil ars existentã pe amplasament la sfârşitul anului 2006 este de 50.500 de fascicule, depozitatã în DICA, în bazinul de combustibil ars.
Evidenţa combustibilului ars se realizeazã conform procedurilor de control garanţii şi recomandãrilor AIEA.
Transportul surselor de radiaţii controlate reprezintã un complex de acţiuni constând în activitãţile de: pregãtire, manipulare, încãrcare, expediere, transport, depozitare în tranzit, descãrcare şi recepţionare colete şi surse de radiaţii controlate la destinaţia finalã.
Sursele de radiaţii controlate sunt toate materialele care au radioactivitate sau echipamentele care încorporeazã asemenea materiale cu excepţia:
a) combustibilului nuclear;
b) deşeurilor radioactive care sunt produse în cadrul facilitãţilor CNE şi stocate în cadrul acestora.
Sursele de radiaţii controlate se clasificã în: surse radioactive, generatori de radiaţii, instalaţii nucleare, materiale radioactive.
Noţiunea de transport surse de radiaţii controlate nu se aplicã în incinta CNE Cernavodã şi acolo unde transportul nu implicã drumurile publice.
Transportul surselor de radiaţii controlate în exteriorul CNE Cernavodã se va face respectând legislaţia specificã în vigoare emisã de CNCAN, şi anume Normele privind transportul materialelor radioactive, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 357/2005.
Cerinţele din aceste norme se aplicã împreunã cu reglementãrile privind transportul mãrfurilor periculoase din România, precum şi împreunã cu reglementãrile specifice emise de alte autoritãţi competente din domeniul transportului de mãrfuri periculoase.
În conformitate cu cerinţele din autorizaţia de funcţionare a CNE Cernavodã, trimestrial şi semestrial este raportatã la CNCAN situaţia transporturilor de materiale radioactive efectuate de/pentru centralã.
Transportul combustibilului proaspãt şi al apei grele este asigurat de furnizori, Fabrica de Combustibil Nuclear (FCN) Piteşti şi, respectiv, ROMAG Drobeta-Turnu Severin, responsabilitatea revenind în întregime acestora. La efectuarea acestor transporturi se respectã cerinţele şi normele CNCAN în vigoare, referitoare atât la autorizaţiile de transport (pentru mijloacele de transport, avizarea individualã a fiecãrui transport etc.), condiţiile de transport, pregãtirea personalului (conducãtor auto, însoţitor), însoţirea convoiului pentru avertizare şi siguranţã, informarea CNCAN.
E. Planul de urgenţã pe amplasament
Planul de urgenţã al CNE Cernavodã defineşte responsabilitãţile pentru îndeplinirea acţiunilor de rãspuns şi identificã mãsurile necesare pentru controlul şi ameliorarea consecinţelor accidentelor pe amplasament şi minimizarea acestora în afara lui. Acest plan este descris în Planul de urgenţã pe amplasament, document aprobat de CNCAN.
Acţiunile de rãspuns sunt descrise detaliat în procedurile de urgenţã pe amplasament.
Planul de urgenţã pe amplasament cuprinde urmãtoarele elemente:
a) situaţii de urgenţã;
b) clasificarea situaţiilor de urgenţã;
c) organizarea pentru urgenţã;
d) activitãţi de rãspuns la urgenţã;
e) amenajãri şi echipamente de urgenţã;
f) interfaţa dintre CNE Cernavodã şi autoritãţile publice;
g) faza de recuperare;
h) pregãtirea pentru urgenţã;
i) evaluarea planului de urgenţã;
j) revizia planului de urgenţã.
Planul de urgenţã pe amplasament acoperã toate activitãţile efectuate pe amplasamentul CNE Cernavodã în cazul urgenţelor, pentru a proteja personalul centralei. Mãsurile necesare pentru controlul şi ameliorarea consecinţelor includ definirea organizãrii personalului, responsabilitãţilor, amenajãrilor disponibile, cerinţelor procedurale, cerinţelor de pregãtire şi convenţiilor cu organizaţiile din exterior.
Planul de urgenţã pe amplasament acoperã, de asemenea, acţiunile iniţiale care trebuie luate pentru a proteja populaţia în primele ore ale unei urgenţe ce poate avea un impact exterior.
Responsabilitatea planificãrii intervenţiei în exteriorul amplasamentului, la nivel local, revine Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţã (IJSU) Constanţa.
Timpul necesar pentru ca forţele de rãspuns în exterior sã funcţioneze efectiv este estimat la 2-4 ore.
F. Securitatea zonei
La CNE Cernavodã, protecţia fizicã constând într-un ansamblu de mãsuri de pazã şi protecţie este destinatã sã protejeze materialele nucleare împotriva acţiunilor ostile (furturi, sustrageri), precum şi instalaţiile nucleare împotriva sabotajelor comise de grupãri teroriste.
Protecţia se realizeazã prin bariere, echipamente de detecţie, supraveghere şi alte mãsuri.
Sistemul de protecţie fizicã la CNE Cernavodã este aprobat de CNCAN, în conformitate cu prevederile Normelor CNCAN de protecţie fizicã şi a ghidurilor aplicabile.
Tot în scopul prevenirii folosirii neautorizate a materialelor nucleare, Agenţia Internaţionalã pentru Energie Atomicã (AIEA) a instituit controlul de garanţii nucleare constând într-un sistem de gestiune şi de verificare scripticã şi fizicã a stocurilor, cu implicarea directã a experţilor acesteia.
Securitatea radiologicã este asiguratã în conformitate cu reglementãrile stabilite de organismul de reglementare, care se referã la radioprotecţia lucrãtorilor expuşi profesional şi la radioprotecţia mediului, şi anume:
- Norme fundamentale de securitate radiologicã, aprobate prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 14/2000;
- norme de securitate radiologicã privind radioprotecţia operaţionalã a lucrãtorilor externi;
- norme de dozimetrie individualã;
- norme privind limitarea eliberãrilor de efluenţi radioactivi în mediu;
- normã privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice;
- normã privind monitorizarea radioactivitãţii mediului în vecinãtatea unei instalaţii nucleare sau radiologice;
- norme privind calculul dispersiei efluenţilor radioactivi evacuaţi în mediu de la instalaţiile nucleare;
- norme privind mãsurãrile meteorologice şi hidrologice la instalaţiile nucleare.
Se vor respecta prevederile <>Ordinului ministrului sãnãtãţii publice nr. 1.542/2006 privind înregistrarea şi raportarea dozei pacienţilor.
G. Protecţia ecosistemelor, biodiversitãţii şi ocrotirea naturii
Se vor respecta concluziile "Studiului impactului termic determinat de exploatarea simultanã a unitãţilor 1 şi 2 de la CNE Cernavodã în soluţia evacuãrii în CDMN a apei calde", realizat de ICIM Bucureşti, care recomandã:
- monitorizarea ceţii, în colaborare cu staţiile meteorologice Cernavodã şi Medgidia, în zonele:
a) zona de debuşare a apei calde la Cernavodã; şi
b) pe traseul biefului II al CDMN la Medgidia şi cu frecvenţa stabilitã de comun acord cu autoritãţile din domeniul gospodãririi apelor.
Se va menţine descãrcarea efluentului cald în CDMN cu o diferenţã de temperaturã de 7-10o C pentru a nu induce efecte asupra biocenozei (alge, peşti, nevertebrate din bentos, bacterii).
3. Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi, nivelul de zgomot, de radiaţii, admise la evacuarea în mediul înconjurãtor, depãşiri permise şi în ce condiţii
3.1. Apa
3.1.1. Efluenţi lichizi neradioactivi
Autorizaţia de gospodãrire a apelor impune valorile maxime admise la evacuare ale indicatorilor de calitate, în funcţie de categoria apei evacuate (ape tehnologice, ape pluviale, inclusiv drenaje inactive, ape menajere) şi de receptorul autorizat (Dunãre, Canalul Dunãre-Marea Neagrã, canalizarea menajerã).
Autorizaţia de gospodãrire a apelor (AGA) privind alimentarea cu apã şi evacuarea apelor uzate pentru unitãţile 1 şi 2 s-a emis de cãtre Administraţia Naţionalã "Apele Române" sub nr. 177 din 7 septembrie 2007 şi este modificatã prin Autorizaţia de gospodãrire a apelor modificatoare a Autorizaţiei nr. 177 din 7 septembrie 2007, emisã cu nr. 51 din 3 martie 2008.
Documentul - parte integrantã a autorizaţiei, intitulat "Regulament de funcţionare-exploatare şi întreţinere, cod U1/U2-03700-ST", rev.0, vizat spre neschimbare de cãtre autoritatea de gospodãrire a apelor a rãmas neschimbat.
Scopul modificãrii Autorizaţiei de gospodãrire a apelor nr. 177/2007 a fost:
- solicitarea înaintatã de S.N.N. - S.A. - CNE Cernavodã de introducere a bicidului MB-40 şi a limitei de evacuare aferente în baza recomandãrilor "Studiului ecotoxicologic al biocidului MB-40" întocmit de Institutul de Cercetare pentru Protecţia Plantelor, şi a punctului de vedere transmis de Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral cu nr. 15.576/LE/PI din 5 octombrie 2007;
- introducerea limitei de evacuare pentru lichidul scintilator tip ULTIMA GOLD LLT, în baza "Studiului de impact pentru obţinerea limitei de evacuare a lichidului de scintilaţie tip ULTIMA GOLD LLT şi a metodei de monitorizare aferente", întocmit de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului ICIM Bucureşti, şi a punctului de vedere transmis de Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral cu nr. 3.564/CD din 5 martie 2008, care recomandã înlocuirea denumirii comerciale a etilenglicolului cu denumirea chimicã.
Indicatorii de calitate ai apelor evacuate de Unitatea nr. 1 şi de Unitatea nr. 2, conform Autorizaţiei de gospodãrire a apelor modificatoare a Autorizaţiei nr. 177 din 7 septembrie 2007, emisã cu nr. 51 din 3 martie 2008, se vor încadra în limitele prevãzute de <>Hotãrârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descãrcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificãrile şi completãrile ulterioare:




┌───────────────────────┬────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐
│Categoria apei evacuate│ Indicatori de calitate │ Valori maxim admise │
│ │ │ - mg/l - │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Ape uzate menajere │Conform Hotãrârii Guvernului nr. 188/ │ │
│(necontaminate │NTPA 002/2002, cu modificãrile şi │ │
│radioactiv) │completãrile ulterioare │ │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│Ape tehnologice │Temperatura │ │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │pH │6,5-9,0 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Suspensii │25 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Fier total ionic │1,5 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Cloruri │250 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Sulfaţi │200 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Amoniu │3 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Fosfor │1 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │CBO5 │15 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Sodiu │100 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Calciu │150 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Magneziu │50 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Produs petrolier │2 (fãrã iriz.) │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Hidrazinã │0,1 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Morfolinã │0,4 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Ciclohexilaminã │0,1 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Hidroxid de litiu │0,025 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Amestec de hidrazinã + hidroxid de litiu│0,1 + 0,025 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Amestec de hidrazinã + morfolinã │0,1 + 0,4 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Amestec de hidrazinã + morfolinã + │0,1 + 0,4 + 0,1 │
│ │ciclohexilaminã │ │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Rodaminã - cu evacuare în CDMN │2,0 │
│ │ - cu evacuare în Dunãre │10,0 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Fluoresceinã - cu evacuare discontinuã │0,25 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │RGCC-100 │1,0 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Biomate 5716 │1,0 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Biocid MB-40 │5,2 substanţã activã │
│ │ │0,01 produs comercial │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Etilenglicol │< 1,0 │
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┼────────────────────────┤
│ │Lichid de scintilaţie ULTIMA GOLD LLT │0,001 substanţã activã │
│ │ │0,00195 produs comercial│
├───────────────────────┼────────────────────────────────────────┴────────────────────────┤
│Ape pluviale, inclusiv │Conform prevederilor Ordinului ministrului mediului şi gospodã- │
│cele din drenajul │ririi apelor nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind │
│subteran şi cele │clasificarea calitãţii apelor de suprafaţã în vederea stabilirii │
│stocate în basa exte- │stãrii ecologice a corpurilor de apã. │
│rioarã de drenaj │ │
└───────────────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────────────┘



Din punct de vedere al încãrcãrii termice temperatura apelor tehnologice evacuate:
● în bieful II al CDMN (în bazinul de liniştire al CHE recuperare) va fi de maximum 7°C peste temperatura apei biefului I al CDMN, astfel încât temperatura apei în acest bief, în aval de punctul de descãrcare al canalului, sã nu depãşeascã 25°C;
● În Dunãre va fi de maximum 10°C peste temperatura apei fluviului Dunãrea, dar nu mai mare de 35°C, dupã parcurgerea zonei de amestec.
Din punct de vedere radioactiv, înainte de evacuare, toate apele vor avea un conţinut radioactiv în limitele stabilite de CNCAN şi de Ministerul Sãnãtãţii Publice, prin autoritãţile abilitate în acest sens.
Monitorizarea din punctul de vedere al radioactivitãţii se va face conform celor stabilite de autoritatea competentã în acest domeniu.
Depãşiri permise şi în ce condiţii pot fi fãcute aceste depãşiri:
- valorile indicatorilor "Substanţa organicã şi suspensii" pot fi depãşite la evacuare numai în condiţiile în care acestea prezintã depãşiri în secţiunea Dunãre - amonte priza de apã a Sistemului de alimentare cu apã a oraşului Cernavodã. În acest caz, valorile indicatorilor de calitate menţionaţi mai sus nu pot fi mai mari decât valorile corespunzãtoare determinate în secţiunea de control. În acest sens, beneficiarul este obligat ca prin laboratorul propriu sã analizeze aceşti indicatori, conform frecvenţei stabilite, iar rezultatele din buletinele de analizã sã le transmitã în timp util la Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române";
- utilizarea produsului biocid MB-40 se face numai pe circuitul apa tehnicã RSW, la condiţionarea circuitelor de rãcire de la condensatoare şi numai dupã anunţarea autoritãţii teritoriale de gospodãrirea apelor, cu minimum 5 zile înainte, în vederea monitorizãrii calitative a receptorilor. Apele uzate încãrcate, rezultate în urma procesului de biocidare, se evacueazã numai în Dunãre, prin intermediul canalului Şeimeni. Orice extindere a utilizãrii produsului în cadrul folosinţei de apã şi la alte cerinţe este interzisã, aceasta putându-se face numai dupã obţinerea unui accept prealabil din partea autoritãţii competente de gospodãrire a apelor;
- valorile indicatorilor de calitate a apelor pluviale, a apelor de la spãlarea filtrelor din Staţia de tratare chimicã a apei, de la centrala termicã, de la separatorul de pãcurã, inclusiv cele din drenajele inactive din sala maşinilor, se vor determina în primul cãmin situat în amonte de intrarea în bazinul de aspiraţie. Nu se admit depãşiri ale valorilor maxime ale indicatorilor de calitate stabilite la evacuarea în receptori, în cele trei secţiuni de control stabilite prin protocolul încheiat cu Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române". Excepţia o constituie indicatorul de calitate - produs petrolier -, care se va determina periodic în cãminul CP 261.
NOTĂ: Pentru indicatorii de calitate nenominalizaţi, evacuarea în receptori naturali a apelor uzate tehnologice şi a apelor provenite din precipitaţii se va face doar în condiţiile respectãrii reglementãrilor în vigoare şi încadrãrii acestora în limitele prevãzute de normele tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-001, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 188/2002 privind eliminarea treptatã a evacuãrilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe periculoase şi prioritar periculoase în mediul acvatic, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Determinarea valorilor indicatorilor de calitate se face de cãtre S.N.N. - CNE Cernavodã. Frecvenţa de determinare şi modul de monitorizare sunt stabilite prin protocol încheiat între Direcţia CNE Cernavodã şi Direcţia Apelor Dobrogea-Litoral din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române" - S.A., act care face parte integrantã din autorizaţia de gospodãrire a apelor.
3.1.2. Efluenţi lichizi radioactivi
Din punct de vedere radioactiv, înainte de evacuare în mediu, apele vor avea o activitate beta şi gama care se încadreazã în limitele derivate de emisie (LDE), calculate conform cerinţelor din Normele privind limitarea eliberãrilor de efluenţi radioactivi în mediu, aprobate de cãtre CNCAN.
Concentraţiile radioactive ale efluenţilor lichizi sunt mãsurate atât continuu, cu ajutorul sistemului Monitorului de efluenţi lichizi (MEL), cât şi în laborator, prin analize specifice efectuate pe probe prelevate din tanc înainte de deversare şi în timpul deversãrii, de cãtre MEL.
Totalul emisiilor de efluenţi lichizi pentru anul 2006 este echivalent cu o dozã de 3.21 æSv pentru un membru al grupului critic.
Cãile de evacuare a efluenţilor lichizi sunt fluviul Dunãrea şi, numai în situaţii excepţionale, doar cu acordul CNCAN, APM Constanţa şi ASPJ Constanţa, în Canalul Dunãre-Marea Neagrã.
Limitele derivate de evacuare LDE a efluenţilor lichizi s-au calculat separat, pentru fiecare cale de evacuare existentã. Pe lângã limitele anuale de evacuare, în scopul urmãririi şi optimizãrii evacuãrilor radioactive lichide s-au stabilit LDE pe perioade mai scurte de timp, şi anume:
● LDE trimestriale: 35% din LDE anuale;
● LDE lunare: 15% din LDE anuale.
În cazul în care aceste limite sunt depãşite, CNE Cernavodã trebuie sã notifice CNCAN, sã stabileascã motivele care au condus la creşterea evacuãrilor şi sã instituie mãsuri corective pentru reducerea emisiilor radioactive.
Monitorizarea emisiilor radioactive lichide se efectueazã de cãtre CNE Cernavodã, în baza unui program de monitorizare aprobat de CNCAN, în conformitate cu cerinţele Normelor de monitorizare a emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice.
3.2. Aer
3.2.1. Efluenţi gazoşi radioactivi
Aerul contaminat sau potenţial contaminat, colectat de sistemele de ventilaţie, este evacuat printr-un coş de evacuare comun dupã filtrare şi monitorizare. Pentru evacuarea aerului potenţial radioactiv au fost calculate LDE pentru fiecare radionuclid, în conformitate cu cerinţele Normelor privind limitarea eliberãrilor de efluenţi radioactivi în mediu, emise de CNCAN; LDE sunt aprobate de cãtre CNCAN.
Pe lângã limitele anuale de evacuare, în scopul urmãririi şi optimizãrii evacuãrilor radioactive gazoase s-au stabilit LDE pe perioade mai scurte de timp, şi anume:
● LDE trimestriale: 35% din LDE anuale;
● LDE lunare: 15% din LDE anuale;
● LDE sãptãmânale: 6% din LDE anuale.
În cazul în care aceste limite sunt depãşite, CNE Cernavodã trebuie sã notifice CNCAN, sã stabileascã motivele care au condus la creşterea evacuãrilor şi sã instituie mãsuri corective pentru reducerea emisiilor radioactive.
Concentraţiile radioactive ale efluenţilor gazoşi sunt mãsurate atât continuu, cu ajutorul sistemului Monitorului de efluenţi gazoşi, cât şi în laborator, prin analize specifice efectuate pe probe prelevate de MEG.
Monitorizarea emisiilor radioactive gazoase se efectueazã de cãtre CNE Cernavodã, în baza unui program de monitorizare aprobat de CNCAN, în conformitate cu cerinţele normelor de monitorizare a emisiilor radioactive de la instalaţiile nucleare şi radiologice.
Totalul emisiilor de efluenţi gazoşi pentru anul 2006 este echivalent cu o doza de 10.1 æSv pentru un membru al grupului critic.
3.2.2. Efluenţi gazoşi neradioactivi:
Concentraţiile poluanţilor la emisie rezultaţi în urma arderii combustibilului CLU tip III (2 % S) şi a combustibilului lichid cu maximum 1 % S la centralele termice şi la generatoarele de rezervã - grupurile Diesel se vor încadra în valorile-limitã de emisie prevãzute în <>Ordinul ministrului apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.
Se vor respecta prevederile STAS 12574/1987 privind condiţiile de calitate ale aerului în zone protejate.
Se vor respecta prevederile <>Ordinului ministrului apelor, pãdurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementãrii privind evaluarea poluãrii mediului.
3.3. Zgomot şi vibraţii
Principalele echipamente care constituie surse de zgomot sunt: pompele şi ventilatoarele aferente diverselor echipamente din cadrul CNE Cernavodã. Acestea au prevãzute amortizoare şi atenuatoare de zgomot şi vibraţii.
Generatoarele Diesel (sunt utilizate periodic). Acestea au prevãzute amortizoare şi atenuatoare de zgomot şi vibraţii.
Nivelul de zgomot al echipamentelor destinate utilizãrii în exteriorul clãdirilor în CNE Cernavodã al U1 şi U2 se va încadra în prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizãrii în exteriorul clãdirilor.
Principalele surse de zgomot şi vibraţii sunt transformatoarele electrice din staţiile trafo care îndeplinesc funcţiunile de evacuare a puterii produse de transformator în SEN şi de alimentare a serviciilor proprii ale centralei.
Nivelul de zgomot se va încadra în valorile admisibile stabilite în STAS 10009/88, respectiv 60 dB(A), curba Cz = 55 dB.
Vibraţiile produse de transformatoare se încadreazã în prevederile STAS 8393/19-89, având amplitudinea maximã de 50 mm şi viteza de 10-15 mm/s.
III. Monitorizarea mediului
1. Indicatori fizico-chimici, bacteriologici şi biologici emişi, imisiile poluanţilor, frecvenţa, modul de valorificare a rezultatelor Analizele specifice privind calitatea factorilor de mediu din punct de vedere radiologic sunt efectuate prin laboratoarele proprii:
- Laboratorul de control mediu;
- Laboratorul de dozimetrie;
- Laboratorul chimic.
1.1. Laboratorul de control mediu
Acest laborator este amplasat la aproximativ 2 km V-NV de CNE Cernavodã. Laboratorul de control mediu este responsabil de implementarea Programului de monitorizare a radioactivitãţii mediului, aprobat de CNCAN.
Laboratorul de control mediu a fost desemnat de CNCAN ca "laborator de încercãri notificat" pentru determinãri de radioactivitate în probe de mediu, în conformitate cu cerinţele Normei privind monitorizarea radioactivitãţii mediului în vecinãtatea unei instalaţii nucleare şi radiologice şi ale Normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear.
Principalele activitãţi care se desfãşoarã în acest laborator sunt:
- prelevarea probelor de mediu;
- prelucrarea probelor în vederea mãsurãrii;
- mãsurãri de activitãţi globale şi spectrometrice, în vederea determinãrii conţinutului de radionuclizi gama-emiţãtori, tritiu şi C-14.
Tipurile de probe şi analize de mediu, frecvenţa de prelevare şi analiza, precum şi numãrul de puncte din care se recolteazã aceste probe sunt urmãtoarele:




┌───────────┬───────────────┬─────────────────────┬─────────┬────────────────────────────┐
│ Tip de │ Frecvenţa de │ Tip de │Numãr de │ Frecvenţa │
│ probã │ prelevare │ analizã │puncte de│ de analizã │
│ │ │ │recoltare│ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Particule │continuu │- analize â globale │ 11 │Lunar - evacuãri < MDA │
│în aer │ │- spectrometrie gamma│ ├────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Sãptãmânal │
│ │ │ │ │MDA < evacuãri < 6% ALDE │
│ │ │ │ ├────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Zilnic - evacuãri > 6% ALDE │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Iod în aer │continuu │spectrometrie gamma │ 11 │Trimestrial - evacuãri < MDA│
│ │ │ │ ├────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Sãptãmânal │
│ │ │ │ │MDA < evacuãri < 6% ALDE │
│ │ │ │ ├────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Zilnic - evacuãri > 6% ALDE │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Tritiu │continuu │- tritiu │ 11 │Lunar - evacuãri < MDA │
│în aer │ │ │ ├────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Sãptãmânal │
│ │ │ │ │MDA < evacuãri < 6% ALDE │
│ │ │ │ ├────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Zilnic - evacuãri > 6% ALDE │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│C-14 gazos │continuu │C-14 │ 11 │Lunar - evacuãri<MDA │
│ │ │ │ ├────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Sãptãmânal │
│ │ │ │ │MDA < evacuãri < 6% ALDE │
│ │ │ │ ├────────────────────────────┤
│ │ │ │ │Zilnic - evacuãri > 6% ALDE │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│TLD │continuu │Expunere y integratã │ 62 │Lunar │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Apã de │ │- analize â globale │ 4 │Lunar │
│suprafaţã │ │- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Apa │continuu │- analize â globale │ 1 │Sãptãmânal │
│(canalul │ │- spectrometrie gamma│ │ │
│CCW) │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Apa │sãptãmânal │- analize â globale │ 3 │Sãptãmânal │
│pluvialã │ │- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Apa de │lunar │- analize â globale │ 2 │Lunar │
│infiltraţie│ │- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Apa │lunar │- analize â globale │ 2 │Lunar │
│freaticã │ │- spectrometrie gamma│ │ │
│de adâncime│ │- tritiu │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Sol │bianual │- analize â globale │ 3 │Bianual │
│ │ │- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Sediment │bianual │- analize â globale │ 2 │Bianual │
│ │ │- spectrometrie gamma│ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Lapte │sãptãmânal │- analize â globale │ 1 │Sãptãmânal │
│ │ │- spectrometrie gamma│ │(gama spectrometrie şi H-3) │
│ │ │- tritiu │ ├────────────────────────────┤
│ │ │C-14 │ │Lunar (beta global şi C-14) │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Depuneri │continuu │- analize â globale │ 3 │Lunar │
│atmosferice│ │- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Peşte │bianual │- analize â globale │ 4 │Bianual │
│ │ │- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Carne │anual │- analize â globale │ 3 │Anual │
│ │ │- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Legume │anual │- analize â globale │ 3 │Anual │
│ │ │- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Legume │bianual │- analize â globale │ 3 │Bianual │
│cu frunze │ │- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Fructe │anual │- analize â globale │ 3 │Anual │
│ │ │- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
├───────────┼───────────────┼─────────────────────┼─────────┼────────────────────────────┤
│Vegetaţie │Lunar │- analize â globale │ 3 │Lunar (mai-octombrie) │
│spontanã │(mai-octombrie)│- spectrometrie gamma│ │ │
│ │ │- tritiu │ │ │
│ │ │C-14 │ │ │
└───────────┴───────────────┴─────────────────────┴─────────┴────────────────────────────┘



Rezultatele analizelor efectuate sunt introduse în baza de date de monitorizare a mediului.
Trimestrial se raporteazã rezultatele analizelor de tritiu în apa atmosfericã cãtre autoritatea de reglementare CNCAN şi cãtre APM Constanţa.
Anual se elaboreazã un raport detaliat pe baza rezultatelor analizelor efectuate pe probele de mediu. Rapoartele includ:
- un sumar al rezultatelor mãsurãrilor efectuate;
- o evaluare a dozelor pentru public;
- o evaluare a impactului funcţionãrii centralei asupra mediului.
Secţia chimicã este responsabilã de implementarea Programului de monitorizare fizico-chimicã a efluentului lichid neradioactiv.
1.2. Laboratorul de dozimetrie
Acest laborator este situat în clãdirea serviciilor a U1 şi, respectiv, U2. Principalele activitãţi care se desfãşoarã în acest laborator sunt:
- analiza probelor colectate de Monitorul de efluenţi gazoşi;
- analiza probelor colectate de Monitorul de efluenţi lichizi;
- analiza probelor de efluenţi radioactivi colectaţi de la DICA;
- asigurarea dozimetriei personale pentru angajaţii centralei şi contractori.
Laboratorul de dozimetrie este desemnat de CNCAN ca "organism dozimetric acreditat" şi ca "laborator de încercãri notificat" pentru determinãri de radioactivitate în probe de emisii, conform cerinţelor normelor de dozimetrie individualã, Normei privind monitorizarea radioactivitãţii mediului în vecinãtatea unei instalaţii nucleare şi radiologice şi ale normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear.
Tipurile de probe analizate în cadrul acestui laborator şi frecvenţele lor de mãsurare sunt:
● Efluenţi gazoşi
Probele de aer reprezentative sunt prelevate din coşul de ventilaţie al centralei. Analizele ce se efectueazã pe tipuri de probe sunt:


┌────────────────────┬───────────────────────────┬──────────────┬───────┐
│ Tip probã │ Analiza │ Frecvenţa │ U.M. │
├────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼───────┤
│Filtru particule │gamma spectrometrie │zilnic │ Bq/mc │
│ │â global │ │ │
├────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼───────┤
│Filtru cãrbune activ│gamma spectrometrie │zilnic │ Bq/mc │
├────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼───────┤
│Colectori vapori apã│Tritiu prin spectrometrie â│zilnic (U1) │ Bq/mc │
│ │cu LSC │bisãptãm. (U2)│ │
├────────────────────┼───────────────────────────┼──────────────┼───────┤
│Barbotor CO(2) │C-14 prin spectrometrie â │sãptãmânal │ Bq/mc │
│ │cu LSC │ │ │
└────────────────────┴───────────────────────────┴──────────────┴───────┘



Gazele nobile radioactive se mãsoarã numai on-line, pe baza unei probe reprezentative prelevate la coş; evacuãrile sunt calculate pe baza citirilor de la Monitorul de efluenţi gazoşi.
● Efluenţi lichizi
Determinarea conţinutului de tritiu şi radionuclizi emiţãtori gama înainte de deversarea unui tanc se efectueazã prin prelevarea unei probe, care este analizatã în Laboratorul chimic.
Probele de efluenţi lichizi sunt prelevate de cãtre Monitorul de efluenţi lichizi în timpul evacuãrii tancurilor. Pe probele lichide colectate din fiecare tanc deversat se fac urmãtoarele analize:


┌───────────┬────────────────────────────┬───────────┬──────┐
│ Tip probã │ Analiza │ Frecvenţa │ U.M. │
├───────────┼────────────────────────────┼───────────┼──────┤
│ Zilnicã │spectrometrie gamma, │zilnic │ Bq/l │
│ │Tritiu prin spectrometrie â │ │ │
│ │cu LSC │ │ │
└───────────┴────────────────────────────┴───────────┴──────┘



Pentru controlul suplimentar al evacuãrilor de efluenţi lichizi, sãptãmânal se preleveazã o probã integratã din Canalul apei de rãcire condensatori, pe care se fac urmãtoarele analize:


┌────────────┬──────────────────────────┬────────────┬──────┐
│ Tip probã │ Analiza │ Frecvenţa │ U.M. │
├────────────┼──────────────────────────┼────────────┼──────┤
│Composita │â global │ sãptãmânal │ Bq/l │
│sãptãmânalã │C-14 prin spectrometrie â │ │ │
│ │cu LSC │ │ │
└────────────┴──────────────────────────┴────────────┴──────┘



Trimestrial se raporteazã sumarul lunar al evacuãrilor radioactive cãtre autoritatea de reglementare CNCAN, în cadrul raportului tehnic trimestrial al centralei şi cãtre APM Constanţa. Evacuãrile radioactive sunt raportate detaliat în raportul de mediu anual al centralei cãtre CNCAN şi APM Constanţa.
1.3. Laboratorul chimic
Laboratorul chimic asigurã controlul chimic pentru U1 şi U2 şi este amplasat în Clãdirea serviciilor aferentã fiecãrei unitãţi nucleare. Principalele activitãţi care se desfãşoarã în laboratorul chimic din punctul de vedere al monitorizãrii mediului sunt urmãtoarele:
- analiza probelor de efluenţi lichizi radioactivi, înainte de deversarea acestora;
- analiza filtrelor în caz de alarmã la Monitorul de efluenţi gazoşi;
- monitorizarea chimicã a efluenţilor lichizi neradioactivi;
- efectuarea de analize chimice;
- înregistrarea şi pãstrarea datelor cronologice de referinţã.
Monitorizarea indicatorilor fizico-chimici ai efluentului lichid neradioactiv se face în conformitate cu Protocolul încheiat între S.N.N. - S.A. - Sucursala CNE Cernavodã şi Administraţia Naţionalã "Apele Române" - Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral Constanţa, parte integrantã a autorizaţiei de gospodãrire a apelor.
Prin protocol sunt stabilite punctele de prelevare probe şi frecvenţa de prelevare/analizare a indicatorilor fizico-chimici autorizaţi, astfel:
a) Punctele de prelevare a probelor:


┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│Pentru influent (apã brutã prelevatã) │
├────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│A │Dunãre: recoltarea probelor se va face pe conducta de aducţiune, │
│ │la intrarea acesteia în staţia de tratare a apei Hinog. │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│B │Captare bief I CDMN, în zona de racord a canalului de aducţiune │
│ │cu canalul de derivaţie al CDMN-bief I, sub podul rutier peste │
│ │care DJ 223 traverseazã canalul de aducţiune │
├────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Pentru efluent (ape tehnologice evacuate) │
├────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│C │Evacuare în Fluviul Dunãrea: sub podul rutier peste care DJ 223 │
│ │traverseazã canalul betonat care se înscrie de-a lungul Vãii Seimeni │
├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│D │Evacuare CDMN bief II (atunci când este cazul): pe canalele de evacuare│
│ │a apei calde spre "CHE recuperare", în zona în care sunt instalate │
│ │mirele pentru citirea nivelelor │
├────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Pentru ape pluviale │
├────┬───────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│ │Amonte de intrarea în bazinul de aspiraţie CNE, în cãminul 15800-CP 261│
└────┴───────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



b) Frecvenţa de analizã




┌────────────────────────────┬─────────────┬─────────────┬─────────────────────────────────┐
│ Indicator │ Secţiunea │ Secţiunea │ Frecvenţa de │
│ │ de prelevare│ de prelevare│ prelevare/analizã │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Suspensii solide, pH, │A │A │lunar │
│uleiuri, fier total ionic │B/C/D │B/C/D │sãptãmânal │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Hidrazinã, morfolinã, │C/D │C/D │sãptãmânal │
│ciclohexilaminã, hidroxid de│ │ │ │
│litiu, nitriţi (compus RGCC-│ │ │ │
│100) │ │ │ │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Sodiu, cloruri, calciu, │A, B, C/D │A, B, C/D │lunar │
│sulfaţi, magneziu, CBO5 │ │ │ │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Etilenglicol │C/D │C/D │lunar │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Amoniu │ │A │se determinã numai când se face │
│ │ │B/C/D │condiţionarea cu NH(4)OH soluţie │
│ │A │ │lunar │
│ │B/C/D │ │sãptãmânal │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Produs petrolier │B/C/D/ CP 261│B/C/D/ CP 261│lunar │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Fluoresceinã, rodaminã │C/D │C/D │se determinã numai când se │
│(marcatori) │ │ │utilizeazã bisãptãmânal │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Biomate 5716 │C/D │C/D │se determinã numai când │
│ │ │ │se utilizeazã │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Biocid MB-40 │C │C │se determinã numai când │
│ │ │ │se utilizeazã │
│ │ │ │(pe durata tratamentului) │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Fosfor │C/D │C/D │se determinã numai când │
│ │ │ │se utilizeazã │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Lichid scintilator │ │ │se determinã numai când │
│ULTIMA GOLD LLT │ │ │se utilizeazã │
├────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┼─────────────────────────────────┤
│Amestecuri │ │ │se analizeazã fiecare │
│ │ │ │component în parte │
└────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┴─────────────────────────────────┘



c) Indicatorul "Temperatura"
Se determinã zilnic de cãtre un reprezentant al CNE Cernavodã şi DADL Constanţa.
Secţiunile de control pentru determinarea temperaturilor sunt stabilite pentru diferitele utilizãri ale apei: pentru apa brutã prelevatã şi pentru apã tehnologicã evacuatã.
d) În caz de deversãri accidentale
În cazul unor scurgeri chimice (scurgeri accidentale de substanţe chimice) sau al deversãrii accidentale a unor efluenţi lichizi în afara limitelor de evacuare permise, frecvenţa de analizare va fi stabilitã de secţia chimicã, astfel încât sã asigure controlul efluentului lichid pânã când indicatorii de calitate vor fi în limitele admise de autorizaţia de gospodãrire a apelor.
Alte tipuri de evaluãri
Ape pluviale: calitatea apelor evacuate prin sistemul de canalizare pluvialã se verificã pe o probã recoltatã din cãminul de ape pluviale.
Ape uzate menajere: calitatea apelor uzate evacuate prin sistemul de canalizare ape uzate menajere se verificã pe probe prelevate din staţiile de pompare apã menajerã aparţinând CNE Cernavodã. Analizele sunt efectuate de cãtre un laborator autorizat, pe bazã de contract de servicii.
În cazul unor scurgeri accidentale de substanţe chimice sau a deversãrii accidentale a unor efluenţi lichizi în afara limitelor de evacuare permise, frecvenţa de analizare va fi stabilitã de Secţia chimicã, astfel încât sã se asigure controlul efluentului lichid, pânã când indicatorii de calitate vor fi în limitele admise de autorizaţia de gospodãrire a apelor.
Pentru indicatorii de calitate a factorilor de mediu (alţii decât apa), frecvenţa de determinare şi modul de monitorizare se vor stabili printr-un protocol încheiat între S.N.N. S.A. - Sucursala CNE Cernavodã şi APM Constanţa.
Monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de serã:
Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de serã de cãtre CNE Cernavodã, inclusiv metodologia şi frecvenţa de monitorizare, se realizeazã conform Planului de mãsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de serã, aprobat de Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului şi ataşat la autorizaţiile în vigoare pentru anul de raportare 2007 şi pentru perioada 2008-2012.
Raportul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de serã se întocmeşte pentru anul precedent şi se verificã de cãtre un verificator atestat, conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu efect de serã.
2. Datele care vor fi raportate autoritãţii teritoriale pentru protecţia mediului şi periodicitatea
La APM Constanţa sunt transmise, conform protocolului în vigoare şi legislaţiei de protecţie a mediului, urmãtoarele rapoarte:
a) rapoarte lunare:
- raport privind rezultatele monitorizãrii chimice a influentului şi efluentului lichid neradioactiv, inclusiv valorile temperaturii;
- evidenţa gestiunii deşeurilor lichide şi solide radioactive;
b) rapoarte trimestriale:
- raport privind concentraţiile de poluanţi (alţii decât cei radioactivi) în factorii de mediu;
- raportare privind evacuãrile de efluenţi lichizi şi gazoşi radioactivi la CNE Cernavodã;
c) rapoarte semestriale:
- utilizarea agenţilor frigorifici incluşi şi a altor substanţe ce depreciazã stratul de ozon;
- inventar de uleiuri şi ulei uzat;
d) rapoarte anuale
- rezultatele programului de monitorizare a radioactivitãţii mediului (ianuarie-decembrie);
- inventar emisii de poluanţi în atmosferã;
- reinventarierea emisiilor de gaze cu efect de serã conform Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbãrile climatice;
- inventar de deşeuri industriale neradioactive;
- mercur şi compuşi cu mercur;
- biocide (dezinfectante, antiseptice, decontaminante);
- raportarea deşeurilor de ambalaje;
e) raportãri anuale la Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului:
- substanţe şi preparate chimice periculoase, conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase.
- raportarea emisiilor de gaze cu efect de serã, conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 780/2006 privind schema de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu efect de serã.
IV. Modul de gospodãrire a deşeurilor şi ambalajelor
1. Deşeuri produse (tipuri, compoziţie, cantitãţi)
1.1. Deşeuri radioactive:


┌────────┬───────────────────┬──────────────────┬─────────┬──────┐
│ │ Compactabile │ Necompactabile │ Cartuşe │ │
│ Anul ├─────────┬─────────┼─────────┬────────┤filtrante│Total │
│ │ Volum │ Nr. │ Volum │ Nr. │ uzate │ (mc) │
│ │ (mc) │ butoaie │ (mc) │butoaie │ (mc) │ │
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 1996│ 2.86│ 13│ 0.44│ 2│ 0.01│ 3.31│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 1997│ 9.46│ 43│ 1.98│ 9│ 0.43│ 11.87│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 1998│ 14.96│ 68│ 1.32│ 6│ 0.00│ 16.28│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 1999│ 16.50│ 75│ 4.84│ 22│ 0.01│ 21.35│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 2000│ 12.10│ 55│ 4.18│ 19│ 0.27│ 16.55│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 2001│ 14.96│ 68│ 9.24│ 42│ 0.02│ 24.22│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 2002│ 19.14│ 87│ 10.12│ 46│ 0.13│ 29.39│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 2003│ 19.80│ 90│ 6.60│ 30│ 0.01│ 26.41│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 2004│ 19.58│ 89│ 9.68│ 44│ 0.52│ 29.78│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 2005│ 18.04│ 82│ 10.12│ 46│ 0.29│ 28.45│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ 2006│ 16.28│ 74│ 9.46│ 43│ 0.02│ 25.76│
├────────┼─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼──────┤
│ TOTAL:│ 163.68│ 744│ 67.98│ 309│ 1.71│233.37│
└────────┴─────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────────┴──────┘



Inventarul deşeurilor radioactive existente pe amplasament este urmãtorul:


┌────────────────────┬──────────────────────┬────┬──────────┬─────────────────┐
│Tipul de deşeu │ Perioada de timp │U.M.│ Volumul │ Debitul de dozã │
│radioactiv │ în care s-a produs │ │ total │ gama la contact │
├────────────────────┼──────────────────────┼────┼──────────┼─────────────────┤
│Solide │ 1996-2006 │ mc │T1: 232,24│ ≤ 3 æSvh^-1 │
│ │ │ │ T2: 1,03 │ │
│ │ │ │ T3: 0,0 │ │
├────────────────────┼──────────────────────┼────┼──────────┼─────────────────┤
│ulei uzat │1997-1998 şi 2000-2006│ mc │ 22 │ ≤ 3 æSvh^-1 │
├────────────────────┼──────────────────────┼────┼──────────┼─────────────────┤
│solvent uzat │ 1997 şi 2000 - 2006 │ mc │ 1,1 │ ≤ 3 æSvh^-1 │
├────────────────────┼──────────────────────┼────┼──────────┼─────────────────┤
│cocktail scintilator│ 1997 şi 2000 - 2006 │ mc │ 1,98 │ ≤ 3 æSvh^-1 │
├────────────────────┼──────────────────────┼────┼──────────┼─────────────────┤
│şlam │ 1996-2006 │ mc │ 1,32 │ ≤ 3 æSvh^-1 │
├────────────────────┼──────────────────────┼────┼──────────┼─────────────────┤
│solide inflamabile │ │ mc │ 16,72 │50 to 200 æSvh^-1│
└────────────────────┴──────────────────────┴────┴──────────┴─────────────────┘



Se vor respecta prevederile <>Legii nr. 111/1996 privind desfãşurarea în siguranţã a activitãţilor nucleare, republicatã, şi normativele CNCAN specifice managementului gospodãririi deşeurilor radioactive.
1.2. Deşeurile industriale neradioactive
Deşeurile industriale neradioactive sunt toate deşeurile care nu prezintã contaminare liberã detectabilã şi debite de dozã la contact peste valoarea fondului natural.


┌────────────────┬───────────────────────────────────────────────────┬─────────┐
│Tipul de deşeu │ │ │
│(conform Hotã- │ Compoziţia │ Canti- │
│rârii Guvernului│ │ tãţile │
│nr. 856/2002, cu│ │ │
│completãrile │ │ │
│ulterioare) │ │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│13.03.07* │Ulei electroizolant; nu conţine PCB │ 80 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│13.02.05* │Ulei uzat (ulei cu apã şi impuritãţi) │ 19,7 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│13 08 99* │Vaseline expirate │ 0,0483 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│13.01.11* │Ulei hydraulic FRF (fluid hidraulic de turbinã) │ 1,4 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│13.01.05* │Emulsie (reziduuri apoase de produse petroliere │ 29,6 t│
│ │sau apã cu impuritãţi de reziduuri petroliere) │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│16.01.14* │Etilenglicol (tip Dowcal sau Dowterm) │ 3,4 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│18.02.03 │Solide (lavete, mãnuşi din bumbac etc. utilizate │ 3,110 t│
│ │în activitãţi de întreţinere şi reparaţii) │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│20.01.39 │Pahare şi fiole din plastic şi pentru prelevare şi │ 0,5 t│
│ │analizã probe biologice │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│16.03.06* │Reactivi organici (lichid scintilator) │ 0,4 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│16.05.06* │Apã cu amestec de reactivi (din rezervor deşeuri, │ 10,6 t│
│ │lichide LCM) │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│19.09.05 │Rãşina Ionicã (rãşinã schimbãtoare de ioni │ 3 t│
│ │epuizatã, utilizatã în staţia de tratare a apei) │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│20.02.03 │Textile - echipament de protecţia muncii uzat │ 15,5 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│14.06.03* │Solvenţi necloruraţi (acetone, toluen, │ 2 t│
│ │diverşi degresanţi industriali etc.) │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│20.01.39 │Plastice │ 0,25 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│19.10.01 │Materiale feroase │ 62,830 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│20.01.01 │Hârtie │ 29,301 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│17.04.01 │Cupru │ 2,12 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│17.04.02 │Aluminium │ 2,612 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│16.06.06* │Electrolit │ 3,840 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│16.06.01* │Baterii cu plumb │ 2 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│17.06.04 │Deşeuri din construcţii - hidroizolaţie │ 1 t│
│ │poliuretanicã │ │
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│17.03.01* │Deşeu asfaltic - bitum │ 0,540 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│20 01 39 │PET │ 0,429 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│17 05 04 │Deşeuri din construcţii - piatrã şi pãmânt │ 120 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│17 01 01 │Deşeuri din construcţii - beton │ 20 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│20 03 99 │Deşeuri municipale şi asimilabile │ 16 335 t│
├────────────────┼───────────────────────────────────────────────────┼─────────┤
│16 05 06* │Reactivi chimici expiraţi │ 24 t│
└────────────────┴───────────────────────────────────────────────────┴─────────┘



NOTĂ:
Deşeurile clasificate ca periculoase - deşeurile marcate cu asterisc (*) - prezintã una sau mai multe dintre proprietãţile periculoase din anexa nr. IE la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

Se vor respecta prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
2. Deşeuri colectate (tipuri, compoziţie, cantitãţi, frecvenţã):
2.1. Deşeuri radioactive:




┌───────────────┬────────────────────┬───────────┬─────────────────────────────────────────┐
│ Tipul de │ Compoziţia │Cantitãţile│ Modul de stocare │
│ deşeu │ │1996-2006 │ temporarã │
│ │ │(mc) │ │
├───────────────┼────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────┤
│1. Deşeuri │- necompactabile │67,98 │● Depozitul intemediar de deşeuri solide │
│solide │ │ │radioactive - halã │
│radioactive │ │ │- în colete tip "A" │
│tip 1 ├────────────────────┼───────────┤● Depozitul intemediar de deşeuri solide │
│ │- compactabile │163,68 │radioactive - halã │
│ │ │ │- în colete tip "A" │
│ ├────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │- cartuşe filtrante │1,71 │● Depozitul intermediar de deşeuri solide│
│ │uzate │ │radioactive, depozitul pentru cartuşe │
│ │ │ │filtrante uzate │
├───────────────┼────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────┤
│2. Deşeuri │- compactabile │0,88 │● Depozitul intemediar de deşeuri solide │
│radioactive │ │ │radioactive - halã │
│tip 2 │ │ │- în colete tip "A" │
│ ├────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │- cartuşe filtrante │0,15 │● Depozitul intermediar de deşeuri solide│
│ │uzate │ │radioactive, depozitul pentru cartuşe │
│ │ │ │filtrante uzate │
├───────────────┼────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────┤
│3. Deşeuri │- cartuşe filtrante │0,00 │● Depozitul intermediar de deşeuri solide│
│radioactive │uzate │ │radioactive, depozitul pentru cartuşe │
│solide tip 3* │ │ │filtrante uzate │
│ ├────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────┤
│ │- componente │0,00 │Quadricell │
│ │activate din │ │ │
│ │sistemele nucleare │ │ │
│ │şi pesele puternic │ │ │
│ │contaminate │ │ │
├───────────────┼────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────┤
│4. Rãşini uzate│IRN 77, 78, 150, 154│75,1 │● În 3 tancuri fabricate din beton armat,│
│radioactive │cãrbune │ │cãptuşite la interior cu un strat de │
│ │ │ │vopsea epoxidicã, capacitatea fiecãrui │
│ │ │ │tanc: 200 mc │
├───────────────┼────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────┤
│5. Deşeuri │- ulei │22,00 │● Depozitul intermediar de deşeuri solide│
│radioactive ├────────────────────┼───────────┤radioactive, halã │
│lichide │- solvent uzat │1,1 │- colete industriale │
│organice ├────────────────────┼───────────┤● Depozitul intermediar de deşeuri solide│
│ │- cocktail │1,98 │radioactive, halã │
│ │scintilator │ │- colete industriale │
│ ├────────────────────┼───────────┤● Depozitul intermediar de deşeuri solide│
│ │- şlam │1,32 │radioactive, halã │
│ │ │ │- colete industriale │
│ │ │ │● clãdirea serviciilor │
├───────────────┼────────────────────┼───────────┼─────────────────────────────────────────┤
│6. Deşeuri │- Materiale de tip │16,72 │● Depozitul intermediar de deşeuri solide│
│radioactive │celulozic şi plastic│ │radioactive, halã │
│solide │îmbibate cu soluţii │ │- tip "A" │
│inflamabile │inflamabile │ │ │
│ │(lubrifianţi, ulei │ │ │
│ │etc.) │ │ │
└───────────────┴────────────────────┴───────────┴─────────────────────────────────────────┘



NOTĂ:
1. Deşeuri radioactive tip 1 sunt deşeurile radioactive care au debite de dozã la contact cu containerele < 2 mSv/h.
2. Deşeuri radioactive tip 2 sunt deşeurile radioactive care au debite de dozã la contact cu containerele cuprinse între 2 şi 125 mSv/h.
3. Deşeuri radioactive tip 3 sunt deşeurile radioactive care au debite de dozã la contact cu containerele > 125 mSv/h.
Deşeurile radioactive lichide organice sau amestecul solid-lichid organic, în urma procesului de caracterizare, vor fi tratate prin metoda de schimbare a compoziţiei chimice, respectiv absorbţie în structuri polimerice. Solidificarea se face cu polimer absorbant "NOCHAR". Procesul a fost deja testat la CNE Cernavodã şi s-a obţinut autorizaţia de securitate radiologicã CNCAN pentru depozitarea intermediarã a produsului rezultat (pânã la 60 de ani). S-a început procesul de solidificare pentru deşeurile rezultate pânã în anul 2006.
Deşeurile radioactive sunt colectate în containere speciale, inscripţionate pentru fiecare tip de deşeu.
2.2. Deşeuri neradioactive
CNE Cernavodã nu este colector de deşeuri. Deşeurile generate în activitãţile proprii sunt segregate şi colectate la locul generãrii şi transferate în spaţiile proprii special amenajate pentru stocare temporarã pânã la disponibilizarea cãtre operatori economici autorizaţi pentru colectare, transport, eliminare/valorificare, conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, legislaţia în vigoare privind deşeurile valorificabile şi legislaţia specificã altor tipuri de deşeuri.
3. Deşeuri stocate temporar (tipuri, compoziţie, cantitãţi, mod de stocare)
CNE Cernavodã nu deţine depozit de stocare conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu completãrile ulterioare.
Spaţiile existente sunt amenajate pentru deţinerea temporarã a deşeurilor pânã la transferul în afara societãţii cãtre unitãţi autorizate pentru stocare, valorificare, eliminare prin procedee aprobate de autoritatea de mediu şi de reglementãrile specifice emise de CNCAN.
3.1. Deşeuri radioactive
Deşeurile radioactive sunt cele precizate în tabelul de la pct. 2.1.
Containerele cu deşeuri din zonele radiologice sunt monitorizate pentru tritiu şi gama înainte de a fi transferate în afara zonei radiologice, fie la furnizori autorizaţi pentru colectare deşeuri, fie pentru stocare/deţinere în spaţiile CNE Cernavodã special amenajate. Dacã sunt detectate valori ale contaminãrii gama şi/sau tritiu peste limitele aprobate (pânã la care deşeurile se considerã neradioactive), acestea sunt considerate deşeuri radioactive şi tratate conform procedurilor pentru deşeuri radioactive.
3.2. Deşeuri neradioactive
Deşeurile neradioactive deţinute temporar în spaţii special amenajate sunt cele din tabelul de la pct. 1.2.
Alte tipuri de deşeuri neradioactive sunt deşeurile chimice:




┌────┬──────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────────────────┐
│Nr. │ Tipul │ Compoziţia │ Modul │
│crt.│ de deşeu │ │ de stocare │
├────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 1. │Ulei electroizolant │nu conţine pcb; *în stoc │- butoaie metalice gri marcate │
│ │ │din anii precedenţi │corespunzãtor │
├────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 2. │Ulei ungere │nu conţine pcb │- butoaie metalice gri sau de la │
│ │ │ │producãtor, marcate corespunzãtor │
├────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 3. │Glicol (antigel) │apã + etilenglicol │- butoaie de plastic de la fabricant│
│ │ │ │sau butoaie metalice gri, marcate │
│ │ │ │corespunzãtor │
├────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 4. │Solvent │solvenţi neclorinaţi │- butoaie metalice roşii, │
│ │ │ │marcate corespunzãtor │
├────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 5. │Fluid de comandã FRF │mixturã de esteri │- în butoaie metalice roşu cu alb, │
│ │ │triarilfosfat, │în care s-a livrat şi frf proaspãt │
│ │ │conţine trifenilfosfat │(inscripţionate şi cu normele │
│ │ │(circa 7-10%) │de protecţie corespunzãtoare) │
├────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 6. │Materiale absorbante │lavete impregnate │- containere metalice roşii │
│ │ │cu ulei din activitãţi │pentru deşeuri inflamabile echipate │
│ │ │de mentenanţã │cu saci de plastic sau saci de │
│ │ │ │plastic sigilaţi, depozitaţi pe │
│ │ │ │paleţi în depozitul temporar │
├────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 7. │Rãşinã ionicã uzatã │rãşini convenţionale │- butoaie │
│ │ │uzate │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 8. │Recipiente pentru │recipiente de colectare │- saci de plastic sigilaţi, aflaţi │
│ │probe biologice │a probelor pentru analiza│în containere metalice de deşeuri │
│ │ │tritiului în urinã │ │
├────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│ 9. │Soluţii pentru spãlare│ape de spãlare cu │- butoaie metalice gri, marcate │
│ │circuite, echipamente │acid fosforic │"apã murdarã neradioactivã" │
├────┼──────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────────────────┤
│10. │Motorinã │ │- butoaie metalice │
└────┴──────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────────────────┘



Condiţionarea deşeurilor chimice se efectueazã conform recomandãrile Departamentului chimic pentru situaţiile neprevãzute, ca rezultat al analizãrii deşeurilor de cãtre Laboratorul chimic.
Pentru deşeurile neradioactive, inclusiv cele chimice, colectate din centrele-satelit de deşeuri în spaţiul de deţinere temporarã amenajat în Unitatea 1, clãdirea turbinei, cota 100, condiţionarea constã în inspectarea etichetãrii, a integritãţii ambalajelor, prelevarea de probe în vederea efectuãrii analizelor de tritiu şi gama şi sigilarea containerelor (pentru evitarea unei contaminãri ulterioare, pânã la transferul în afara zonei radiologice).
Deţinerea temporarã (pânã la disponibilizarea în afara unitãţii) a deşeurilor chimice neradioactive/substanţelor chimice expirate se face în spaţii special amenajate în Unitatea 3 - clãdirea turbinei la Dobroport şi port Columbia. Aceste spaţii sunt ventilate, marcate şi delimitate astfel încât sã se identifice uşor destinaţia lor; depozitarea butoaielor se face numai pe paleţi şi existã lãdiţe de nisip pentru eliminarea prin absorbţie a eventualelor scurgeri acidentale.
Zonele de deţinere temporarã sunt prevãzute şi cu cabine de urgenţã dotate cu materiale de intervenţie în caz de scurgeri accidentale.
4. Deşeuri valorificate (tipuri, compoziţie, cantitãţi, destinaţie)
Deşeurile neradioactive de hârtie, lemn, metale feroase şi neferoase, baterii cu plumb, PET-uri sunt valorificate şi/sau disponibilizate în vederea revalorificãrii prin unitãţi autorizate pentru colectare şi valorificare.
Tipurile de deşeuri rezultate din activitate sunt:


┌────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────────────────────┐
│Tipul de deşeu conform Hotãrârii│ │ │ │
│Guvernului nr. 856/2002 privind │ │ │ │
│evidenţa gestiunii deşeurilor şi│ Compo- │Cantitãţi│ Destinaţie │
│ pentru aprobarea listei │ ziţie │ (tone) │ │
│ cuprinzând deşeurile, inclusiv │ │ │ │
│ deşeurile periculoase, cu │ │ │ │
│ completãrile ulterioare │ │ │ │
├────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────────────┤
│ 20.01.39 │Plastice │ 0,245 │Societatea Comercialã │
│ │ │ │XANADU - S.R.L. CERNAVODĂ│
├────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────────────┤
│ 19.10.01 │Materiale│ 62,83 │Societatea Comercialã │
│ │feroase │ │REMAT CONSTANŢA │
├────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────────────┤
│ 20.01.01 │Hârtie- │ 29,3 │Societatea Comercialã │
│ │carton │ │XANADU - S.R.L. CERNAVODĂ│
├────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────────────┤
│ 17.04.01 │Cupru │ 2,12 │Societatea Comercialã │
│ │ │ │REMAT CONSTANŢA │
├────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────────────┤
│ 17.04.02 │Aluminium│ 2,61 │Societatea Comercialã │
│ │ │ │REMAT CONSTANŢA │
├────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────────────┤
│ 20.01.39 │PET │ 0,429 │Societatea Comercialã │
│ │ │ │XANADU - S.R.L. CERNAVODĂ│
├────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────────────┤
│ 19.12.07 │Lemn │ 12 │Persoane fizice │
├────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────────────────────┤
│ 16.06.01* │Baterii │ 2 │Societatea Comercialã │
│ │cu plumb │ │REMAT CONSTANŢA │
└────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────────────────────┘



NOTĂ:
Deşeurile clasificate ca periculoase - deşeurile marcate cu asterisc (*) - prezintã una sau mai multe dintre proprietãţile periculoase din anexa nr. IE la <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 78/2000 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.

Se vor respecta prevederile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deşeurilor industriale reciclabile, republicatã, cu modificãrile ulterioare.
În zona rampei de sortare şi colectare din incinta protejatã se aflã containere mari, cu capacitatea de 3 mc, identificate separat pentru fiecare tip de deşeu solid neradioactiv colectat; suplimentar, înainte de deversarea fiecãrui sac de deşeuri în container, este efectuatã o sortare pentru evitarea amestecãrii deşeurilor de diverse tipuri. Dupã umplerea acestor containere, deşeurile de lemn, metalice feroase şi neferoase sunt transportate în exteriorul Unitãţii 1 în spaţii de depozitare amenajate corespunzãtor şi, ulterior, transferate cãtre companii autorizate pentru valorificare, stocare sau eliminare, dupã caz.
Bateriile (acumulatorii) cu plumb se depoziteazã pânã la disponibilizare în spaţiile de stocare a deşeurilor periculoase (conform încadrãrii din <>Hotãrârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu completãrile ulterioare.
Gunoiul menajer (rezultat de la locurile de muncã şi spaţiile de cazare ale CNE Cernavodã) este transportat la rampa de deşeuri menajere a oraşelor Cernavodã şi Constanţa în baza contractelor încheiate cu Consiliul Local al Oraşului Cernavodã şi, respectiv, cu o firmã specializatã din Constanţa (POLARIS).
5. Modul de transport al deşeurilor şi mãsurile pentru protecţia mediului
5.1. Deşeuri radioactive
Deşeuri solide tip 1 şi 2, compactabile şi necompactabile
Deşeurile solide tip 1 şi 2, ambalate în pachete industiale tip 2, sau colete tip "A" sunt transportate la Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, folosindu-se mijloace de transport uzinal, cu respectarea procedurilor de radioprotecţie şi întreţinere, şi folosindu-se personal calificat.
Coletele cu deşeuri radioactive care pãrãsesc clãdirea serviciilor nu prezintã contaminare liberã, iar transportul se face în condiţii meteo favorabile (fãrã vânt şi precipitaţii).
Deşeuri solide tip 3 reprezintã componente activate din sistemele nucleare şi piese puternic contaminate.
Deşeurile solide tip 3 sunt ambalate în containere speciale şi transportate la Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive, cu respectarea procedurilor de radioprotecţie şi întreţinere.
Containerele care pãrãsesc clãdirea serviciilor nu prezintã contaminare liberã, iar transportul se face în condiţii meteo favorabile (fãrã vânt şi precipitaţii).
Deşeuri solide tip 2 şi 3 - cartuşe filtrante uzate
Cartuşele filtrante uzate se manipuleazã, în funcţie de dimensiuni, fie folosindu-se un container de transport mare refolosibil cu greutate de 8,6-8,8 tone (inclusiv cartuşul), fie folosindu-se un container de transport mic refolosibil, cu greutate de 2,7 tone (inclusiv cartuşul).
Containerul mare de transport asigurã o reducere a debitului de dozã de la 50 Sv/h la 0,25 mSv/h, iar containerul de transport mic asigurã o reducere a debitului de dozã de la 50 Sv/h la 0,15 mSv/h.
Cartuşele filtrante uzate sunt schimbate din sisteme cu ajutorul acestor containere şi transportate la Depozitul intermediar de deşeuri solide radioactive fãrã niciun fel de procesare, cu respectarea procedurilor de radioprotecţie şi întreţinere.
Se vor respecta prevederile <>Ordonanţei Guvernului nr. 11/2003 privind gospodãrirea în siguranţã a deşeurilor radioactive, republicatã.
Se vor respecta prevederile Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activitãţilor Nucleare nr. 56/2004 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodãrirea în siguranţã a deşeurilor radioactive.
5.2. Deşeuri neradioactive
Transportul pe drumurile de acces din perimetrul CNE Cernavodã al containerelor cu deşeuri neradioactive în vederea stocãrii temporare sau disponibilizãrii se face cu electrocare, tractoare, camioane etc., autorizate pentru transportul deşeurilor periculoase (acolo unde este cazul), şi cu ancorarea corespunzãtoare a produselor transportate.
Pentru transportul deşeurilor în afara unitãţii în vederea eliminãrii, depozitãrii sau valorificãrii, CNE Cernavodã are contracte de prestãri de servicii cu operatorii economici autorizaţi sã desfãşoare activitãţi de transport în condiţiile şi cu obligaţiile prevãzute în <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 78/2000 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi cu cele ale <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.
Pentru transportul deşeurilor din categoria produselor chimice expirate periculoase se urmãreşte şi conformarea cu Normele de efectuare a activitãţii de transport rutier de mãrfuri periculoase în România, aprobate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitãţilor de transport rutier de mãrufuri periculoase în România. Pentru substanţele clasificate expirate se respectã şi prevederile specifice stipulate în <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 186/2007 , şi regulamentele CE aplicabile (273/2004 şi 111/2005).
Pentru deşeurile periculoase disponibilizate în cantitãţi mai mari de 1 tonã, se obţin aprobãri de expediţie/transport de la autoritatea pentru protecţia mediului din perimetrul prestatorului de servicii, vizate de Protecţia Civilã a Judeţului Constanţa.
Se vor respecta prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României, ale <>Ordinului ministrului lucrãrilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 pentru aprobarea Reglementãrilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie sã le îndeplineascã vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2 şi ale <>Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005 pentru aprobarea Reglementãrilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mãrfuri periculoase - RNTR 3.
6. Mod de eliminare (depozitare definitivã, incinerare)
CNE Cernavodã nu efectueazã operaţiuni de tratare, eliminare sau incinerare a deşeurilor industriale neradioactive.
Prin contracte de prestãri de servicii cu operatori economici autorizaţi, CNE Cernavodã predã deşeurile în vederea eliminãrii, valorificãrii sau incinerãrii, dupã caz, în funcţie de tipul şi caracteristicile fizico-chimice ale deşeurilor.
7. Monitorizarea gestiunii deşeurilor
Monitorizarea gestiunii deşeurilor se face în conformitate cu prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 856/2002 , cu completãrile ulterioare, şi în baza <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 78/2000 , aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 426/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
8. Ambalaje folosite şi rezultate
8.1. Ambalaje folosite pentru deşeuri radioactive
Ambalajele folosite pentru depozitarea intermediarã sunt cele prezentate anterior.
În cazul deşeurilor solide radioactive ambalate în colete de tip "A" se vor utiliza paleţi din polietilenã, atât pentru nivelul "0", cât şi pentru suprapunerea butoaielor.
8.2. Ambalaje folosite pentru deşeuri industriale neradioactive
Ambalajele utilizate în procesul de gestionare a deşeurilor chimice neradioactive sunt urmãtoarele: butoaie metalice cu capacitatea de 200 l, butoaie de plastic cu capacitatea de 200 l, containere metalice special construite pentru deşeuri chimice solide, containere de 10 l prevãzute cu site de separare a impuritãţilor din lichide înainte de stocarea în containerele mari, saci de plastic pentru deşeurile solide (care se sigileazã înainte de transfer). Alte facilitãţi la deţinerea temporarã a deşeurilor: centrele-satelit de colectare, prevãzute cu câte douã butoaie, fiecare cu capacitate de 200 l, sunt centre prevãzute cu capac din douã pãrţi pentru o uşoarã manevrare şi pentru evitarea rãspândirii scurgerilor ce ar putea apãrea la colectarea deşeurilor.
Butoaiele şi celelalte recipiente sau materiale utilizate la colectare sunt special destinate acestui scop (prin vopsirea în culori care sã ajute la identificarea categoriei de chimicale pentru care sunt destinate, prin etichetarea clarã a denumirii chimicalelor ce le pot conţine) şi descrise în procedurile centralei.
Pentru stocarea temporarã şi transportul deşeurilor asimilabile celor municipale neradioactive se utilizeazã containere-standard mari, cu capacitatea de 3 mc.
9. Modul de gospodãrire a ambalajelor
9.1. Ambalajele folosite pentru deşeuri radioactive
Dacã se observã, în punctele de colectare din zona radiologicã, deteriorãri ale butoaielor galbene, roşii sau ale canistrelor galbene (strat de vopsea deteriorat, integritatea fizicã distrusã), acestea sunt recondiţionate sau înlocuite cu altele noi, din stoc.
Coletele destinate depozitãrii intermediare a deşeurilor radioactive pot fi refolosite tot în scopul depozitãrii intermediare.
Aceste colete sunt autorizate pentru transportul pe drumul public, în vehicule speciale, în vederea transportãrii la un operator autorizat care sã efectueze operaţii de tratare/condiţionare în vederea depozitãrii finale.
9.2. Ambalajele folosite pentru deşeuri industriale neradioactive
Ambalajele produselor achiziţionate sunt:
● containerele (butoaie, canistre, bidoane) din metal sau plastic sunt reutilizate dupã golire fie pentru stocarea aceluiaşi tip de produs atunci când se efectueazã goliri urmate de reumpleri ale fluidelor din sisteme/echipamente, fie ca recipiente pentru acelaşi tip de produs declarat "deşeu", ca urmare a utilizãrii, a pierderii proprietãţilor fizico-chimice sau a expirãrii. La utilizarea pentru colectarea deşeurilor se inscripţioneazã cu denumirea tipului de deşeu conţinut şi se vopsesc conform codurilor stabilite;
● paleţii sunt, de asemenea, reutilizaţi;
● în situaţia în care ambalajele nu pot fi reutilizate, acestea sunt dezmembrate şi se valorificã conform legislaţiei în vigoare;
● ambalajele rezultate din utilizarea produselor în zonele radiologice ale CNE Cernavodã şi care prezintã contaminare radioactivã sunt considerate deşeuri radioactive şi sunt gestionate conform procedurilor centralei pentru deşeuri radioactive solide (colectare, uscare, compactare, transfer în DIDR pentru depozitare intermediarã).
Atunci când transferul deşeurilor la operatori economici autorizaţi se efectueazã cu ambalajele CNE Cernavodã, aceasta sunt returnate dupã golirea deşeurilor şi se reutilizeazã.
Dupã transportul deşeurilor menajere la groapa de gunoi a oraşului Cernavodã sau dupã golirea acestora de prestatorul de servicii (la Constanţa), containerele cu capacitatea de 3 mc sunt returnate şi reutilizate pentru aceleaşi operaţii.
Titularul are obligaţia sã organizeze recuperarea şi reciclarea deşeurilor provenite din ambalaje, conform prevederilor <>Hotãrârii Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
V. Modul de gospodãrire a substanţelor şi preparatelor periculoase
1. Substanţele şi preparatele periculoase produse sau refolosite ori comercializate/transportate (categorii, cantitãţi)
Substanţele şi preparatele periculoase utilizate, clasificate conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 451/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cum sunt:
- hidrat de hidrazinã 55%, morfolinã 99%, RGCC-100-inhibitor de coroziune pe bazã de nitriţi (azotit de sodiu), hidroxid de sodiu 48%, var, clorurã fericã 40%, ciclohexilaminã 98%, hidroxid de litiu, rodaminã, fluoresceinã, etilenglicol, apã amoniacalã, hidroxid de potasiu 85%, hipoclorit de sodiu, azotat gadolinium hexahidrat 99,9%, anhidridã boricã:
● cantitãţile variazã pânã la circa 550 tone;
- combustibil lichid uşor, motorinã:
● cantitãţile sunt între 130 şi 950 tone.
Precursorii şi drogurile conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 121/2006 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 186/2007 , sunt:
- acid clorhidric 252 to; acid sulfuric 12 to; toluen 120 to kg; acetonã 12 kg; metiletilcetonã 2 kg; permanganat de potasiu < 1 kg.
Substanţele care diminueazã stratul de ozon şi care sunt raportate conform Regulamentului CE nr. 2.037/2000 sunt:
- hexafluorurã de sulf 26 kg; halon 1211 - 240 kg; agenţi frigorifici (R 134 A - 240 kg; R 407 - 800 kg; R 22 - 520 kg; R 410 - 2 kg); agenţi spumare (între 1,5 şi 5.000 kg); solvenţi (între 50 şi 550 kg).
Uleiurile raportabile conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 235/2007 sunt:
- uleiuri pentru turbine, aditivate, pentru lagãre etc. - maximum 3,3 tone;
- fyrquel EHC (fluid hidraulic de comandã al turbinei, în cantitãţi de câte 3 tone la fiecare unitate nuclearã);
- ulei de turbinã - câte 45 tone în sistem la fiecare unitate nuclearã;
- ulei de transformator (fãrã bifenili policloruraţi - PCB) - 2,1 tone.
Substanţele şi preparatele periculoase utilizate ca reactivi în laboratoarele de analize fizico-chimice şi clasificate conform <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 200/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 451/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt:
- azotaţi şi azotiţi; hidroxizi; sãruri (de litiu, titan, sodiu, calciu, plumb etc.); tipuri de alcool; acizi (azotic, ascorbic, fluorhidric, etilic etc.); cloruri (de fier, cesiu, bariu, amoniu etc.), alte tipuri de preparate:
● cantitãţi între 500 ml şi 20 kg.
Produsele biocide reglementate conform <>Hotãrârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţã a produselor biocide, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, sunt:
- necesare tratamentelor antifouling ale sistemului de apã tehnicã de serviciu (MB-25 şi MB-40);
- pentru decontaminãri speciale şi decontaminãri la aparaturã de laborator;
- produse de curãţenie şi materiale de dezinsecţie.
2. Modul de gospodãrire
Se vor respecta prevederile <>Legii nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 121/2006 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 186/2007 , şi ale <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 200/2000 , aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 451/2001 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
Ambalare
Produsele chimice sunt pãstrate în ambalajele producãtorului, existând cerinţe regementate prin proceduri interne, pentru ca atât în documentaţia de achiziţie (cerere de procurare, caiet de sarcini, respectiv capitol de specificaţie tehnicã), la redactarea comenzii, cât şi la recepţie şi la inspecţiile periodice sã se urmãreascã integritatea şi etanşeitatea ambalajelor, etichetarea corectã cu informaţii/date strict necesare pentru evitarea pericolelor chimice, mãsuri de prim ajutor, de îndepãrtare a produselor reziduale şi, unde este cazul, restricţii de utilizare a produsului.
Ambalajele produselor şi preparatelor chimice sunt ale producãtorului şi sunt de diferite tipuri:
- sticle, borcane, flacoane de plastic;
- containere de plastic de 1 mc;
- butoaie de 60-200 litri.
În cazul deteriorãrii accidentale a ambalajelor, produsul chimic este transferat în alte containere compatibile cu caracteristicile sale, urmãrindu-se ca acestea sã fie curate pentru a nu impurifica produsul, sã fie etichetate corespunzãtor şi sã îndeplineascã orice alte cerinţe specifice.
Transport
Transferul produselor chimice din depozite în spaţiile temporare de deţinere a acestora se efectueazã pe drumul rutier DJ 22C dintre cele douã unitãţi sau pe drumurile de acces din localitatea Cernavodã, pentru locurile de muncã ale unitãţii aflate în afara incintei controlate (Secţia transporturi, LCM, depozite). Se utilizeazã mijloace de transport proprii ale CNE Cernavodã sau ale prestatorilor de servicii. Organizarea transporturilor se efectueazã cu respectarea normelor în vigoare şi a cerinţelor specifice pericolelor asociate. Se folosesc şoferi şi consilieri de siguranţã (dacã este cazul) autorizaţi, mijloace de transport autorizate pentru mãrfuri periculoase şi echipate conform normativelor.
Prin contractele de achiziţie de produse chimice se includ şi transporturile necesare pânã la sediul CNE Cernavodã, cu cerinţe clare privind respectarea legislaţiei aplicabile pentru transportul mãrfurilor periculoase, autorizarea corespunzãtoare a mijloacelor de transport şi personalului, ambalarea şi etichetarea conform normelor de transport aplicabile produselor.
Se vor respecta prevederile <>Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.134/2005 pentru aprobarea Reglementãrilor privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mãrfuri periculoase - RNTR3. Se vor respecta normele de transport naţionale, comunitare şi internaţionale specifice produselor transportate şi modului de transport (rutier, maritim, aerian).
Depozitare
Substanţele toxice şi periculoase sunt depozitate în dulapuri speciale în funcţie de compatibilitãţi, care sunt amplasate în spaţii special amenajate, prevãzute cu sisteme de închidere şi sigilare. Evidenţa acestor substanţe se ţine de cãtre personalul utilizator desemnnat prin consemnare în registre întocmite în cadrul fiecãrui departament.
Zonele de depozitare a produselor chimice sunt urmãtoarele:
Spaţiile amenajate corespunzãtor pentru depozitare şi/sau recepţie sunt:
Depozit Unitatea 3:
- cota 100: zone delimitate în clãdirea turbinei, identificate pentru produse chimice inflamabile şi produse chimice;
- cota 100 clãdirea turbinei: uleiuri, FRF;
- cota 107: spaţiu de depozitare rãşini;
- cota 93 clãdirea serviciilor: spaţiu de depozitare glicol;
- clãdirea reactor camera ecluzei de echipament: zonã de depozitare hidrazinã, morfolinã, ciclohexilaminã;
- depozit Dobropor Cernavodã - "magazia C" - o clãdire amenajatã pentru depozitarea temporarã a substanţelor şi preparatelor chimice expirate; depozitul cu suprafaţa de 618 mp este clasificat în clasa a IV-a de depozitare; spaţiul este închis, încãlzit şi corespunzãtor amenajat şi dotat din punctul de vedere al normelor de securi tate a muncii şi PSI;
- depozit SEIRU, magaziile 5B (475 mp) şi 5C (125 mp); clasa de depozitare IV; amenajat pentru depozitarea substanţelor şi preparatelor chimice aflate în termenul de garanţie menţionat de producãtor;
- spaţiu aferent staţiei de clorinare a puţului FJ1;
- depozit din cadrul garajului auto pentru lubrifianţi, vaseline;
- rezervoare garaj auto pentru depozitare benzinã (douã rezervoare a câte 10 tone), motorinã (douã rezervoare a câte 30 de tone), ulei auto (4 rezervoare);
- spaţiu depozitare Campus 2: lângã PT5: produse chimice pentru întreţinere şi reparaţii spaţii cazare; şi aferent staţiei de tratare a apei - pentru produse chimice condiţionare circuit apã potabilã;
- depozit Columbia - amenajat corespunzãtor din punctul de vedere al normelor de SM şi PSI;
- laborator control mediu - depozit de uz propriu pentru reactivi de laborator, amenajat corespunzãtor conform prescripţiilor în vigoare.
Depozitare în spaţiile unitãţilor CNE (stabilite numai pentru asigurarea necesarului pentru adiţii/completãri în timpul exploatãrii):
- clãdirea turbinei cota 93: zonã depozitare pe termen scurt a chimicalelor pentru adiţii în circuitele din partea clasicã;
- clãdirea turbinei cota 107: zonã depozitare glicol, pe termen scurt;
- clãdirea serviciilor camera S 222: zonã depozitare pe termen scurt a rãşinilor;
- camera 0-115: zonã depozitare intermediarã a produselor chimice utilizate la adiţiile chimice de rutinã în CTP şi rãcitori;
- exterior STA: rezervoarele pentru hidroxid de sodiu, acid clorhidric, clorurã fericã, silozurile pentru var praf;
- zona treapta I de pompare CLU: rezervoarele de combustibil lichid uşor şi motorinã;
- SDG şi EPS U1 şi U2: rezervoarele de motorinã;
- clãdirea serviciilor: spaţiu de depozitare a unor substanţe chimice necesare pe termen scurt pentru activitãţi de laborator.
Reactivii de laborator sunt depozitaţi în spaţiile special amenajate ale fiecãrui laborator. Astfel, sunt prevãzute în dotarea laboratoarelor: frigidere, dulapuri metalice etanşe cu pereţi dubli pentru substanţe inflamabile şi seifuri pentru substanţe toxice;
- depozite de butelii cu gaze sub presiune - amenajate în spaţii cu suprafaţa 2000 mp; depozit clasa 2, spaţiu deschis acoperit tip şopron.
Spaţiile de depozitare din incinta protejatã a U1 şi U2 sunt desemnate prin procedurile centralei. Orice depozitare în afara acestor spaţii aprobate se efectueazã numai pe termen limitat.
Folosire/comercializare
Substanţele toxice şi periculoase nu sunt comercializate.
Utilizarea lor este strictã conform procedurilor centralei, astfel:
- substanţele şi preparatele periculoase sunt utilizate în instalaţiile tehnologice la diferite operaţiuni necesare menţinerii parametrilor de funcţionare; ca agenţi de condiţionare chimicã; în sistemul moderator pentru controlul reactivitãţii reactorului nuclear; combustibili pentru centrala termicã;
- precursorii şi drogurile sunt folosiţi ca agenţi de regenerare în staţia de tratare a apei, ca reactivi chimici de laborator;
- substanţele care diminueazã stratul de ozon sunt utilizate în sistemul de rãcire a aparatelor de aer condiţionat;
- uleiurile sunt necesare funcţionãrii diferitelor agregate şi echipamente: pentru turbine, uleiuri hidraulice pentru angrenaje industriale; sisteme hidraulice; uleiuri de transformator (sunt fãrã conţinut de PCB);
- substanţele şi preparatele periculoase utilizate ca reactivi în laboratoarele de analize fizico-chimice sunt folosite în laboratoarele urmãtoare: clasificare deşeuri radioactive, control mediu, chimic, NDE;
- biocidele intrã în componenţa substanţelor folosite la decontaminãri speciale, a preparatelor de curãţenie şi dezinfecţie.
3. Modul de gospodãrire a ambalajelor folosite sau rezultate de la substanţele şi preparatele periculoase
Ambalajele (butoaie metalice) sunt recuperate dupã utilizarea produsului şi sunt utilizate pentru stocarea deşeurilor de aceeaşi naturã cu a produsului iniţial, dupã ce sunt recondiţionate (dacã este cazul) prin vopsire, reactualizarea marcajelor (etichetelor), îndepãrtarea eventualelor impuritãţi: cerinţele de curãţare şi etichetare a butoaielor goale.
Ambalajele care nu se mai utilizeazã sunt disponibilizate la firme autorizate de preluare şi revalorificare conform legii. Pentru ambalajele care au conţinut de substanţe toxice şi/sau periculoase, acestea sunt tratate ca deşeuri periculoase şi disponibilizate în vederea eliminãrii conform prevederilor legale.
4. Instalaţiile, amenajãrile, dotãrile şi mãsurile pentru protecţia factorilor de mediu şi pentru intervenţiile în caz de accident
Depozitarea se face numai în spaţiile special amenajate în acest scop şi autorizate în conformitate cu cerinţele legale specifice.
Depozitarea produselor chimice în spaţiile proprii aprobate şi amenajate în cadrul laboratoarelor şi a atelierelor se efectueazã cu respectarea cerinţelor specifice aplicabile.
În depozitarea produselor chimice se asigurã cã nu existã niciun contact fizic între produsele incompatibile. Produsele chimice sunt astfel depozitate încât dacã un container curge, nu va apãrea nicio reacţie cu alte produse chimice.
Condiţiile de depozitare trebuie sã îndeplineascã şi cerinţele de pãstrare, specifice produsului, conform fişei tehnice de securitate, precum şi cerinţele de securitate precizate în normele legislative aplicabile (de exemplu pentru substanţele din categoria precursorilor de droguri, pentru substanţele toxice şi periculoase, inflamabile, inclusiv deşeurile rezultate din utilizarea acestor produse).
Toate produsele chimice sunt achiziţionate şi pãstrate în containere, rezervoare sau tancuri (pentru cele vrac), recipientele/ambalajele furnizorului, butelii de gaze sub presiune, închise, sigilate, nedeteriorate şi corect etichetate conform normativelor legale în vigoare.
Zonele de depozitare sunt dotate cu paleţi (depozitarea butoaielor fãcându-se numai pe paleţi), sunt prevãzute cu lãdiţe de nisip pentru eliminarea prin absorbţie a eventualelor scurgeri incidentale, sunt inspectate periodic atât din punctul de vedere al integritãţii, cât şi pentru evitarea distrugerii sau a pierderii etichetelor ataşate.
Se vor respecta prevederile <>Hotãrârii Guvernului nr. 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţã şi a utilizãrii anumitor substanţe şi preparate periculoase, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
5. Monitorizarea gospodãririi substanţelor şi preparatelor periculoase
Societatea deţine registru pentru evidenţa produselor şi substanţelor toxice şi periculoase.
Respectarea convenţiilor internaţionale, a reglementãrilor comunitare şi ale organismelor ONU la care România a aderat sunt dupã cum urmeazã:
- prin obţinerea Autorizaţiei nr. 3/2007 privind emisiile de gaze cu efect de serã pentru S.N.N. - S.A. - CNE Cernavodã şi conformarea Planului de mãsuri şi monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de serã se respectã directivele europene ratificate prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 780/2006 ;
- conformarea cu sistemul de raportare a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase la nivelul Uniunii Europene, ratificat prin <>Hotãrârea Guvernului nr. 1.408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase, prin raportarea anualã a inventarului de substanţe periculoase în baza de date HEDSET a Biroului European al Chimicalelor;
- gestionarea substanţelor şi preparatelor chimice precursoare de droguri conform legislaţiei în vigoare preluate din reglementãrile comunitare.
Substanţele chimice pentru prepararea reactivilor necesari determinãrilor de laborator sunt utilizate în cadrul laboratoarelor de analize fizico-chimice aflate în incinta protejatã din clãdirea serviciilor, în cadrul staţiei de tratare a apei, precum şi în Laboratorul de control mediu.
Efectuarea analizelor de laborator se realizeazã cu aparatura specificã a cãrei utilizare este descrisã în procedurile laboratorului. Analizele efectuate şi condiţiile de prelevare a probelor şi preparare a acestora pentru determinãrile parametrilor chimici de funcţionare sunt cuprinse în proceduri specifice de laborator.
Evidenţa substanţelor chimice achiziţionate şi utilizate în locurile de muncã descrise mai sus se realizeazã atât în depozitul central prin gestiunea de substanţe chimice, cât şi la nivel de laboratoare, prin registre de evidenţã şi inventare periodice.
Cantitãţile de substanţe chimice utilizate în staţia de tratare a apei (STA) sunt monitorizate în evidenţele personalului de operare. Cantitãţile de substanţe chimice utilizate pentru condiţionare chimicã a sistemelor centralei sunt înregistrate în evidenţele Laboratorului chimic.
VI. Programul pentru conformare - mãsuri pentru reducerea efectelor prezente şi viitoare ale activitãţilor
1. Domeniul [protecţia solului şi a apelor subterane; descãrcarea apelor uzate; emisii atmosferice; gestiunea deşeurilor; altele (zgomot, prezenţa azbestului etc.)]: denumirea proiectului, performanţã/obiective de remediere (pe fiecare proiect), termen de finalizare (pe fiecare proiect):
Nu este cazul.
2. Sursa de finanţare şi valoare (pe fiecare proiect, evidenţe, rapoarte):
Nu este cazul.

------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016