Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
HOTARARE nr. 1.360 din 22 octombrie 2008 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedura administrativa
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã, şi al <>art. 26 şi 27 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ARTICOL UNIC Se aprobã Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedurã administrativã, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã: --------------- Ministrul internelor şi reformei administrative, Cristian David
Bucureşti, 22 octombrie 2008. Nr. 1.360.
ANEXĂ
TEZELE PREALABILE ale proiectului Codului de procedurã administrativã
I. Doctrina şi practica juridicã din România au fost preocupate în mod constant de sistematizarea şi simplificarea legislaţiei administrative, în contextul unei inflaţii normative caracterizate de abundenţa textelor normative şi instabilitatea regulilor. Demersurile de codificare urmãresc asigurarea unei mai mari securitãţi juridice şi a unei mai bune accesibilitãţi a dreptului, în acord cu exigenţele constituţionale legate de garantarea drepturilor substanţiale. Dreptul administrativ modern este un domeniu evolutiv, iar influenţele exercitate de dreptul european asupra sistemelor de drept naţionale, precum şi procesul invers de influenţare sunt în prezent o evidenţã. La nivel european existã deja iniţiative de codificare a regulilor juridice (spre exemplu, iniţiativa Comisiei Europene "Actualizarea şi simplificarea acquis-ului comunitar"), prin urmare este normal ca acest demers sã fie promovat şi în plan intern, în cadrul sistemelor juridice naţionale. Prin cod se înţelege un corp coerent de texte înglobând, conform unui plan sistematic, ansamblul regulilor referitoare la o materie. Imperativul coerenţei legislaţiei presupune ca un domeniu de activitate sã fie reglementat în ansamblul sãu de un singur act normativ. De asemenea, claritatea legislaţiei, un alt aspect indispensabil unei administraţii moderne, nu poate fi asiguratã doar prin calitatea redacţionalã a actelor normative, ci presupune şi accesibilitatea acestor acte, în pofida modificãrilor ce le sunt aduse. Pe de altã parte, principiul legalitãţii - un adevãrat postulat constituţional - presupune la rândul sãu reguli sistematizate, clare şi coerente care sã guverneze activitatea autoritãţilor administraţiei publice, în aşa fel încât sistemul normativ sã fie înţeles de toţi şi, prin urmare, în mod facil controlabil. Destinatarii legii trebuie sã poatã cunoaşte fãrã ambiguitate drepturile şi obligaţiile care le sunt conferite, respectiv impuse prin lege, iar legea trebuie sã fie previzibilã. Nu poate fi negatã dificultatea acestui demers legislativ datoratã anvergurii sale covârşitoare. În acest context, limitele practice ale procesului de codificare sunt date de faptul cã nu pot fi codificate absolut toate dispoziţiile legale sau reglementare dintr-un anumit domeniu de activitate. Excepţiile se justificã prin aceea cã specificitatea unor reguli nu fundamenteazã soluţia codificãrii lor. Cu toate acestea, codificarea este un aspect indispensabil al îmbunãtãţirii cunoaşterii directe a materiilor şi textelor administrative, fiind aşadar o "necesitate tehnicã" pentru utilizatorii dreptului administrativ. Din perspectiva reformei administrative, codificarea are o importanţã deosebitã. Aceasta furnizeazã autorilor proiectelor de reformã o bazã clarã şi ordonatã de texte aflate în vigoare ("dreptul constant"), pregãtind astfel reforma şi simplificarea ulterioarã a actelor normative. Mai mult, codificarea poate fi folositã ca o oportunitate de îmbunãtãţire a reglementãrilor dintr-un domeniu. Trebuie arãtat faptul cã adoptarea Codului de procedurã administrativã va facilita folosirea unei terminologii unitare pentru aceleaşi realitãţi juridice, instituţii, principii şi concepte juridice, reducându-se astfel riscul interpretãrii lor diferenţiate. În fine, nu trebuie omis faptul cã adoptarea unor coduri stabile în timp, cu toate piedicile inerente acestei perioade de aşezare a instituţiilor statale, ar spori încrederea cetãţenilor în continuitatea şi durabilitatea reglementãrilor legale. II. În prezent, legislaţia din România abundã în reglementãri cu privire la aspecte ce vizeazã definirea şi modul de funcţionare a instituţiilor şi autoritãţilor administraţiei publice, definirea şi modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice, emiterea de acte administrative de cãtre autoritãţile publice, mecanismele de rezolvare a petiţiilor adresate autoritãţilor de cãtre cetãţeni, mecanismele de asigurare a transparenţei administraţiei în faţa societãţii civile. Aceastã multitudine de reglementãri prevede o serie de proceduri speciale şi derogãri de la dreptul în comun în materie, conţinând deseori şi contradicţii între prevederi, fapt ce duce la o aplicare greoaie şi neunitarã a lor de cãtre beneficiari - atât autoritãţi publice şi instanţe judecãtoreşti, cât şi cetãţeni. Din practica existentã, din cercetãrile realizate de diferite centre universitare din România, precum şi din doctrina dedicatã materiei dreptului administrativ în ultimii ani rezultã cu pregnanţã urmãtoarele probleme: - lipsa coerenţei legislative în domeniu, determinatã de multitudinea actelor normative existente; - lipsa claritãţii actelor normative în domeniu şi limitarea accesibilitãţii, determinatã de modificãrile succesive ale legislaţiei specifice; - lipsa sistematizãrii regulilor, care sã guverneze activitatea autoritãţilor administraţiei publice, în aşa fel încât sistemul normativ sã fie înţeles de toţi şi, prin urmare, sã fie în mod facil controlabil; - lipsa unei terminologii unitare; - inexistenţa unor instituţii indispensabile dreptului administrativ modern, cum ar fi audierea celor interesaţi în cazul deciziilor defavorabile, motivarea completã a actelor administrative, revocarea actelor administrative etc. Enumerãm în continuare câteva acte normative principale ale cãror prevederi necesitã corelare şi armonizare într-un cadru legal unitar: a) <>Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitãţii de soluţionare a petiţiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2002. aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 233/2002 ; b) <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobãrii tacite, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2003, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 486/2003 ; c) <>Ordonanţa Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberãrii certificatelor şi adeverinţelor de cãtre autoritãţile publice centrale şi locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 223/2002 . III. Prin Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 289/2007 s-a constituit colectivul special pentru definitivarea proiectului Codului de procedurã administrativã al României. Din acest colectiv fac parte, pe lângã specialişti din cadrul ministerului, conferenţiar dr. Dacian Cosmin Dragoş, consilier în cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Norbert Wimmer, expert PHARE RO-2004/IB/OT/01, şi Mariusz Swora, expert PHARE RO-2004/IB/OT/01. În cadrul colectivului sunt invitaţi sã participe, în calitate de experţi: Gabriela Victoria Birsan, preşedinte, Secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Bogdan Silviu Georgescu, magistrat-asistent, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Mircea Preda, consilier - şef sector - Secţia drept public, Consiliul Legislativ, Radu Carp, conferenţiar universitar, Universitatea Bucureşti, Iosif Cerbuneanu, preşedintele Asociaţiei Secretarilor de Municipii din România şi reprezentant al Asociaţiei Municipiilor din România, Philip Langbroek, cercetãtor, Institutul de Drept Public, Universitatea din Utrecht, Rodica Narcisa Petrescu, profesor universitar, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Anton Trãilescu, profesor universitar, Universitatea de Vest din Timişoara, şi Ioan Santai, profesor universitar, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. IV. Iniţiativa codificãrii aparţine doctrinei şi practicii administrative, care au semnalat în diferite ocazii necesitatea unui corp coerent de reguli în ceea ce priveşte procedura administrativã derulatã de autoritãţile publice. Astfel, actualul proiect de cod a pornit de la proiectul Codului de procedurã administrativã elaborat de un colectiv de specialişti din domeniul dreptului administrativ la Sibiu, în anii 2000-2003, şi apoi sub egida Institutului de Ştiinţe Administrative, şi publicat în Revista de drept public, proiect cãruia nu i-a fost acordatã pânã în prezent, din pãcate, atenţia cuvenitã. De asemenea, au fost avute în vedere observaţiile specialiştilor fãcute cu privire la proiect. Unul dintre obiectivele prioritare identificate în Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008 se referã la "reforma administraţiei publice". Pentru realizarea obiectivelor specifice acestei prioritãţi, respectiv: (1) reforma serviciilor publice de bazã şi a utilitãţilor publice de interes local, (2) consolidarea procesului de descentralizare administrativã şi fiscalã şi (3) întãrirea capacitãţii instituţionale a structurilor din administraţia publicã centralã şi localã, se impun în primul rând simplificarea procedurilor şi reglementarea unitarã a regulilor care privesc funcţionarea administraţiei publice. În acest sens, reaşezarea legislaţiei specifice reprezintã un domeniu prioritar în care trebuie aplicate aceste principii. Prezentul proiect de cod de procedurã administrativã îşi propune sã reglementeze într-o formã unitarã şi sistematicã procedura administrativã, astfel încât sã fie înlãturate carenţele generate de fragmentare, lipsa de claritate, lipsa de accesabilitate a legislaţiei actuale. De asemenea, sistemul propus are în vedere pe cât posibil înlãturarea incompatibilitãţilor sau conflictelor generate de diferite prevederi normative aplicabile aceleiaşi materii. Prezentul proiect are în vedere îndeplinirea urmãtoarelor obiective: - uniformizarea soluţiilor legale disparate existente în legislaţia actualã, precum şi reglementarea pentru prima datã a unor situaţii juridice semnalate de practica administrativã; - simplificarea mijloacelor de acţiune a administraţiei publice prin coerenţa şi predictibilitatea procedurilor; - asigurarea stabilitãţii procedurilor administrative şi indirect predictibilitatea actului de administraţie publicã. Codul de procedurã administrativã are menirea de a clarifica principiile, conceptele, etapele procedurii administrative, cãile de atac şi regimul juridic al actelor, operaţiunilor şi contractelor administrative. În acest sens, elementele de noutate şi soluţiile legislative pe care le consacrã pot fi sintetizate astfel: a) reglementarea coerentã a principiilor care guverneazã procedura administrativã: legalitatea; eficienţa; interesul public; buna-credinţã; egalitatea de tratament; motivarea activitãţii administrative; recursul administrativ şi accesul la justiţie; transparenţa; colaborare şi cooperare; responsabilitate şi rãspundere; b) clarificarea unei serii de concepte, termeni şi instituţii în cadrul procedurii administrative: activitate administrativã, autoritãţi publice, serviciu public, regim de putere publicã, act administrativ, contract administrativ, operaţiuni administrative şi fapte administrative, drept de apreciere, drept vãtãmat, interes legitim, interes public; c) clarificarea regimului juridic al competenţei - reglementarea şi clarificarea aspectelor privind limitele competenţei, stabilirea competenţei, soluţionarea conflictelor de competenţã, delegarea acesteia; aceste soluţii legislative sunt elemente fundamentale în desfãşurarea procedurii administrative, care pânã în prezent nu au prins un contur instituţional juridic unitar; d) clarificarea aspectelor incidente procedurii administrative de la iniţierea procedurii şi pânã la finalizarea acesteia: pãrţile procedurii administrative, mijloacele de petiţionare şi înregistrarea petiţiilor, incidente şi drepturi procedurale, tipurile de probe admise în cadrul acestei proceduri şi modalitãţile de administrare şi prezentare a acestora în faţa autoritãţilor publice (investigaţii, procedura de citare, martorii, experţii, declaraţia pãrţii, audierea, cercetarea la faţa locului), comunicarea în cadrul procedurii administrative, costurile procedurii, modalitãţi de finalizare a procedurii administrative (acordul de mediere, minute, soluţionarea petiţiei, refuzul în cadrul procedurii administrative), rãspunderea autoritãţilor publice; e) raţionalizarea regimului juridic aplicabil actelor administrative - reglementarea formalitãţilor procedurale necesare emiterii/adoptãrii actelor administrative (tipuri de avize şi majoritãţi), regulilor privind adoptarea/emiterea actelor administrative; efectele juridice ale actelor administrative; executarea actelor administrative, modificarea şi încetarea efectelor juridice ale actelor administrative; f) raţionalizarea regimului juridic aplicabil operaţiunilor administrative - reglementarea categoriilor de operaţiuni administrative, a actelor/înscrisurilor constatatoare ale acestora, forma operaţiunilor administrative; g) clarificarea regimului juridic aplicabil contractelor administrative - precizarea criteriilor de calificare a unui contract ca fiind administrativ şi efectelor juridice ale acesteia; h) reglementarea controlului administrativ în corelaţie cu dreptul de apreciere şi a cãilor de atac pe cale administrativã prin consacrarea regulilor şi procedurii aplicabile recursului administrativ graţios şi ierarhic şi recursului administrativ în cazul contractelor administrative; V. Structura Codului de procedurã administrativã va fi conceputã astfel încât sã rãspundã nevoii de reglementare unitarã a unor aspecte esenţiale în funcţionarea administraţiei publice în corelaţie cu elementele de noutate şi cu soluţiile legislative identificate anterior: Partea I va cuprinde dispoziţii generale, cum ar fi obiectul de reglementare, înţelesul unor termeni. Partea a II-a urmeazã sã detalieze procedura administrativã prin reglementarea mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor administrative, aceste proceduri prealabile sesizãrii instanţei de judecatã având un rol important atât în ceea ce priveşte responsabilizarea autoritãţilor publice pentru apãrarea drepturilor şi intereselor persoanelor şi a interesului public, cât şi în evitarea litigiilor de contencios administrativ. Primul titlu al acestei pãrţi va trata principiile generale, pãrţile procedurii, regimul juridic al competenţei, termenele, iar titlul II va fi dedicat etapelor necesar a fi parcurse în cadrul procedurii administrative. Urmãtoarele titluri vor fi dedicate actului administrativ (instituţie juridicã centralã a dreptului administrativ), operaţiunilor administrative (categorie discutatã pânã în prezent doar de doctrinã, dar cu importante implicaţii practice mai ales în sfera contenciosului administrativ), regimului general aplicabil contractelor administrative, controlului administrativ (formele şi principiile dupã care se exercitã), cãilor de atac pe cale administrativã a actelor administrative (recursul administrativ şi jurisdicţiile administrative speciale). VI. În conformitate cu prevederile <>Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizionalã în administraţia publicã, proiectul actului normativ va fi afişat pe pagina de internet a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în vederea acordãrii posibilitãţii cetãţenilor şi reprezentanţilor societãţii civile de a formula propuneri şi observaţii. Consultãrile în vederea definitivãrii tezelor şi a proiecţiei Codului de procedurã administrativã s-au derulat în perioada 2006-2007 şi au implicat mediul academic (Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Bucureşti, Universitatea Timişoara, Universitatea Sibiu, SNSPA etc.), practicienii dreptului (judecãtori de contencios administrativ, funcţionari publici din diferite autoritãţi publice), alte autoritãţi publice (Consiliul Legislativ), structurile asociative ale autoritãţilor publice locale (Asociaţia Comunelor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Municipiilor din România, Uniunea Naţionalã a Consiliilor Judeţene din România), organizaţii neguvernamentale (APADOR CH, TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA, Institutul de Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice, Agenţia pentru Strategii Guvernamentale, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse pentru Participare Publicã, Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, Fundaţia SOROS etc.), precum şi experţi europeni cu experienţã în elaborarea de coduri administrative şi de procedurã administrativã din Austria, Germania, Croaţia, Polonia, Olanda (prin intermediul proiectului PHARE RO-2004/IB/OT/01 - "Coordonarea procesului de descentralizare şi deconcentrare de cãtre administraţia centralã"). De asemenea, în decursul lunii martie 2008, au fost consultate: Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltãrii, lucrãrilor Publice şi Locuinţelor, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Apãrãrii, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltãrii Rurale, Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile, Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Sãnãtãţii Publice, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale cu privire la conţinutul şi forma tezelor prealabile. Informarea va fi realizatã prin publicarea pe pagina de internet a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative VII. Concepţia Codului de procedurã administrativã are în vedere dreptul comparat şi experienţa altor state cu sisteme administrative destul de diverse (Portugalia, Austria, SUA, Spania, Polonia, Germania, Grecia etc.). În acest sens, experţii europeni care au contribuit la acest demers au avut un rol deosebit de important în asigurarea unei concepţii moderne, europene, proiectului. Cea mai importantã influenţã au avut-o însã doctrina şi practica administrativã şi judiciarã româneascã, precum şi demersurile de codificare existente, de menţionat fiind iniţiativa colectivului alcãtuit din: I. Santai, I. Alexandru, V. Vedinaş, I. Fleşariu, I. Nicola, M. Baltador, V. Tabãrã, C. Oprean, E. Bãlan, C. Cãlinoiu, D. Tofan, C. Butiuc etc. Deşi promovat sub egida Institutului de Ştiinţe Administrative de cãtre prof. A. Iorgovan şi de cãtre ceilalţi membri ai institutului, şi publicat în Revista de drept public, proiectului nu i-a fost acordatã pânã în prezent, din pãcate, atenţia cuvenitã. VIII. Codul de procedurã administrativã are ca scopuri fundamentale: a) reglementarea modului în care deciziile sunt luate în administraţia publicã, în condiţiile respectãrii drepturilor persoanelor fizice sau juridice, precum şi a interesului public; b) asigurarea informãrii şi participãrii tuturor pãrţilor interesate la luarea deciziilor administrative; c) stabilirea unor reguli minimale pentru controlul organizãrii şi funcţionãrii administraţiei publice; d) reducerea birocraţiei, simplificarea mijloacelor de acţiune a administraţiei publice şi apropierea administraţiei de cetãţean. IX. Necesitatea codificãrii, precum şi structura proiectatã a Codului de procedurã administrativã sunt susţinute de o bogatã literaturã şi practicã juridicã, care le fundamenteazã din punct de vedere ştiinţific. Amintim aici numai câteva dintre lucrãrile de referinţã avute în vedere la redactarea tezelor: L. Vişan, Necesitatea codificãrii normelor de procedurã administrativã, RDP 2/2005, şi Principiul motivãrii în materia procedurii administrative, aspecte de drept comparat, RDP 4/2005; I. Santai, Codificarea administrativã - cerinţã a statului de drept şi a integrãrii europene a României, RDP 1/2003; A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, All Beck, 2005; D. Apostol Tofan, Drept administrativ I, All Beck 2004, Necesitatea codificãrii procedurii administrative, RDP 1/2002, respectiv Reflecţii pe marginea proiectului Codului de procedurã administrativã, RDP 4/2005; R.A. Lazãr, Legalitatea actului administrativ. Drept românesc şi comparat, All Beck 2004; V. Vedinaş, Drept administrativ şi instituţii politico-administrative, Lumina Lex 2004; E. Bãlan, Procedura administrativã, Ed. Universitarã, 2005; R.N. Petrescu, Drept administrativ, Accent 2004; A. Trãilescu, Drept administrativ, All Beck 2005; Vocabulaire juridique, PUF, 1987; A. Van Lang, G. Gondouin, V. Inserguet-Brisset, Dictionnaire de droit administratif, 2e edition, Editions Dalloz, Armand Collin, Paris, 1999; S. Brondel, La simplification de droit communautaire et sa codification sont en bonne voie, LADJ 24/2004, Dalloz; Al. Negoiţã, Consideraţii privind elaborarea Codului administrativ, Analele Universitãţii Bucureşti, 1977; D.C. Dragoş, Drept administrativ, Accent, 2004, respectiv Legea contenciosului administrativ, comentarii şi explicaţii, All Beck 2005. X. Referitor la mãsurile de implementare propuse, Unitatea Centralã pentru Reforma Administraţiei Publice este structura abilitatã sã monitorizeze modul de implementare a Codului de procedurã administrativã. În acest sens, în termen de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Codului de procedurã administrativã, Unitatea Centralã pentru Reforma Administraţiei Publice va elabora ghiduri de bune practici în implementarea Codului de procedurã administrativã, va organiza seminarii de analizã, prezentare şi dezbatere a prevederilor noului act normativ şi va redacta un raport de monitorizare a implementãrii acestuia. De asemenea, Institutul Naţional de Administraţie, direct sau prin centrele teritoriale, va organiza cursuri de scurtã duratã pentru prezentarea Codului de procedurã administrativã în vederea aplicãrii sale uniforme. Codul de procedurã administrativã va intra în vigoare la 6 luni de la publicare, pentru a putea fi popularizat şi înţeles de cei interesaţi. O obligaţie permanentã a Unitãţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice este inventarierea reglementãrilor speciale, care prevãd proceduri administrative derogatorii de la Codul de procedurã administrativã, şi iniţierea unor propuneri de uniformizare a acestor reglementãri. XI. Concluzii. Prezentele teze preliminare elaborate în baza <>art. 26 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, reflectã concepţia generalã, principiile, noile orientãri şi principalele soluţii ale reglementãrilor preconizate în materia procedurii administrative. ---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
